ARMENII

LIMBA MATERNA

Limba armeană (în armeană Հայերեն, transliterat: Hayeren,

cod ISO: hy) este o limbă indo-europeană vorbită majoritar în
Armenia, în Republica Nagorno-Karabah și în regiunea Javakheti
/Javakhq din sud-vestul Georgiei dar și minoritar de diaspora
armeană în multe state ale lumii, inclusiv în România. Limba are în
total în jur de 6.000.000 de vorbitori.
PORT POPULAR
 Vestimentaţia este una variată din
punct de vedere al culorilor. Portul
popular armenesc se numeşte „taraz” şi
diferă în funcţie de regiunile Armeniei
istorice, atât pentru bărbaţi cât şi pentru
femei. Tarazul fiecărei regiuni reflectă
starea socială, obiceiurile, tradiţiile
armenilor ce trăiau acolo sau influenţele
celor ce erau oarecum apropiaţi din
punct de vedere geografic de alte
grupuri entice. 
 PROVERBE

Apa aduce, apa duce. Mai întâi ouă-te, pe urmă

Puiul de cioară, pentru cotcodăceşte.

maică-sa, e porumbel. Mulţi sunt destul de vicleni

Nu coborî în fântână pe ca să surâdă împăratului, dar

frânghia altuia puţini sunt destul de înţelepţi ca

să surâdă cerşetorului.
 PERSONALITATI

Artem Mikoyan (1905-

1970, Armenia/Rusia) –
creatorul avionului de
vânătoare cu reacție MiG-29
(împreună cu M. Gurevich)
 PERSONALITATI

Charles Aznavour
(Shahnour Vaghinag
Aznavourian, 1924-2018,
Franța) – cântăreț
 TRADITII

Atunci când un copil se năştea, conform obiceiurilor armene, moaşa

rostea anumite descântece. Însă cu trecerea timpului, acest obicei nu s-a mai
practicat, zicerile moaşei intrând în slujba religioasă de botez a copilului. În
timpul slujbei mama nu avea voie să vadă copilul, acesta fiind ţinut în braţe
de către naşul de botez. .Fiind  priviţi  ca străini, având o tradiţie religioasă
diferită de cea a moldovenilor, adesea  aceştia au fost huliţi şi li s-a interzis
încuscrirea cu pământenii, excepţie făcând cei care se supuneau unui nou
botez ortodox. Astfel s-a permis existenţa familiilor mixte.
 MANCARURI
Basturma
Pastramă armenească din carne de vită, uscată timp
îndelungat la vântul tăios ce bătea dinspre Ararat, o carne
de culoare roşie, aproape translucidă, cu o aromă
inconfundabilă data de condimentele folosite în procesul
de marinare. Renumita aromă a basturmei este data de un
amestec de mirodenii specific bucătariei armene numit
ceimen sau ceaman, în care predomină schinduful.
Supravieţuitorii Genocidului din 1912 – 1915 au adus
basturma în Orientul Mijlociu, cei care proveneau din
oraşul Cesareea (Kaiseri, în turcă), unul dintre cele mai
vechi oraşe din Asia Mică, important punct de legatură al
Drumului Mătăsii erau cei mai renumiţi în preparare
basturmei.
Sugiuc
 
Popular în tot Orientul, acest preparat din carne
tocată şi foarte condimentată se face în mod
obişnuit din carne de vită dar, întâlnim şi reţete
care menţionează carnea de porc sau chiar carnea
de cal în Kazakhstan şi Kyrgystan. Îl găsim mai
des sub forma unui cârnat iute condimentat cu
chimion, sumac, usturoi, piper iar, alteori cu
ceaman. Cunoscut şi sub numele de cârnat
armenesc, sugiuc-ul la fel ca şi basturma cere
multa pricepere şi observare atentă în fiecare fază
de producţie, totul putând dura luni de zile.
 A R M E N I I S U N T U N P O P O R, L O C U I T O R I I
N AT I V I A I A R M E N I E I, R E G I U N I I A U T O N O M E
NERECUNOSCUTE DIN COMPONENȚA
A Z E R B A I D J A N U L U I, P R E C U M Ș I A U N O R
R E G I U N I L I M I T R O F E Î N G E O R G I A Ș I I R A N.
Î N U R M A E M I G R A Ț I E I, I M P O R TA N T E
C O M U N I T Ă Ț I A R M E N E Ș T I S - A U S TA B I L I T Î N
R U S I A, S TAT E L E U N I T E, S I R I A, A R G E N T I N A,
L I B A N, U C R A I N A.