VOLUMUL 13

De la REPUBLICI CAUCAZIENE

la ST ATELE DIN GOLF

Darling Kindersley

ENCICLOPEDIA

'-'

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 13, REpUBLICI CAUCAZIENE - STATELE DIN GOLF

REPUBLICl CAUCAZlENE 747-748 SAMURAI ~I ~OGUNI 766 SOCRATE 787
REVOLUTIA AMERICANA. 749 SATELITI 767 SOLUL 788
REVOLUTIA CHINEZA 750 SANATATE ~I iNTRETINERE 768 SOLlDE 789
REVOLUTIA FRANCEZA 751 SCANDINAVIA. ISTORIC 769 SpANIA 790-791
REVOLUPA INDUSTRIALA 752-753 SCHELETUL 770-771 SPANIA. ISTORIC 792
REVOLUPA RUSA 754 SCLAVAGISMUL 772 SPITALE 793
RINOCERI ~I TAPIRI 755 SCRIEREA 773 SPORT 794
ROBOTI 756 SCULPTURA 774-775 SPORTURI cu MINGEA 795-797
Rocr ~I MINEREURI 757-758 SEMNE ~I 51MBOLURI 776-777 SPORTURI CU RACHETA. TENIS 798
ROCK~I POP 759-760 SHAKESPEARE. WILLIAM 778 SPORTURI DE CONTACT 799
ROMANIA. UCRAlNA ~I MOLDOVA 761-762 SINDICATE 779 SPORTURI DE IARNA 800
RUSIA. ISTORIC 763-764 SIRIA ~I IORDANIA 780-781 SPORTURI CU MOTOR 801-802
S SlSTEMUL IMUNITAR ~l LIMFATlC 782 STATELE BALCANICE 803-805
SOARELE ~I 5ISTEMUL SOLAR 783-784 STATELE BALTlCE ~I BELARUS 806-807
SALAMANDRE ~I TRITONI 765 SOCIETATEA UMANA. 785-786 STATELE DIN GOLF 808
mm REPUBLICA CEHA, vczi EUROPA CENTRAL~ • REPUBLICA CENTRAL-AFRICANA, vezi AFRICA CENTRALA. REPUBLICA DOMINICANA, vezi CARAIBE

REPUBLICI CAUCAZIENE

Relief

GEORGIA, ARMENIA ~I AZERBAID]AN se afla la marginea Asiei, pe un pedis ingust, prinse intre Caucazul Mic ~i Caucazul Mare. Adesea, sunt numite, colectiv, Transcaucazia sau Republicile Caucaziene. La vestul regiunii se gase§te Marea Neagra, iar la est, izolata Mare Caspica. Toate cele trei ~ari au fkut parte din fosta Uniune Sovietid ~i si-au dobandit independenta abia in 1991. De la sfaqitul regimului comunist, tensiunile etnice ~i religioase crescande au dus la

tulburari civile, in cea mai mare parte a regiunii.

375 mm

Clima

Reliefu1 variac al regiunii di najrere unei game variate de zone de clirna. Coasra la Marea Neagra a Georgiei este calda §i urneda, iar Armenia este in general arida, cu ierni 1ungi Ii reci. Zonele joase ale Azerbaidjanu1ui au veri 1ungi Ii fierbinri ji ierni racoroase, Iernile din rnunri sunt extrern de feci.

3

4

Carnpiile Ararat

Cca mai mare parte a Armcniei esre un podis malt, ell zone Intinse de sernidesert. In sud-vest, relieful coboara sprc riu I Aras, care formeaza granip ell Turcia §i colecreaza afluenIii din Armenia. Cunoscuta drepr Campiile Ararat, aceasta fajie fertila ji adapostira este culrivata eu vita-de-vie Ii legwne.

o mare parte a teritoriului este muntos ~i aspru, eu intinderi mari de sernidesert, in zonele armene inalre. Kura este eel mai lung fluviu, avand 1.364 km, din eentrul Georgiei, prin campiile fertile ale Azerbaidjanului, catre Marea Caspica. Regiunea joasa, de coasta la Marea Neagra, din vestul Georgiei este bogata §i verde. Zona este predispusa la eutremure.

Caucazul Mare

Lantul muntos Caucazul Mare se inrinde pe aproape

1.200 krn, de la Marea Neagri pana la Marea Caspica, separqnd pracric Europa de Asia. Bogati in cupru, fier ~i plumb. munrii apara republicile caucazicnc de vanrurile aspre care bat dinspre Rusia, din nord. Cel rnai inalt rnunte este Elbrus, cu 0 lnil,ime de 5.633 01, la grani,a eu Rusia.

LaculSevan

Odinioari preruir pemru apele sale pure Ii penrru panorarnele minunate, land Sevan, din Armenia, se af1a intr-o perioada de criza ecologica. In mod tragic, proieccele de irigatic ~i hidroelecrrice lnccputc in anii '70 au dus [a sciderea nivelului lacului eu pana la 16 m.

E

F

H

Locuitorii

In republicile caueaziene traiesc pesce 50 de grupuri ernice, Majoritatea vorbesc limb. oficiala a

republicii, ins. lli

pasrreaza propriile 6

obiceiuri Ii culrura,

Efcrruri!e comuniste de a

pune capat problernelor

etnice au quat, tensiunca rasiala fiind 0 mare problema a regiunii.

Refugiati ai razboiului pentru Nagorno-Karabah

7

G

N

747

REPUBLICI CAUCAZIENE

Locuitorii

Georgienii declara d. traiesc peste 100 de ani, rnai mulr ca orice alt popor din lume. Facrorii care contribuie la acest fenomen sunt dicta sanatoasa, exerciuile regulate ji 0 predispozipe la longevitare. Nu s-au probar pana acum afirrnatnle conform carora au existat locuitori care au trait ~i 120 de ani.

Georgia produce mareriale fine din rnatase, iar duzn, a carer frunza este

folosira pentru hrdnirea vierrnilor de rnarase, cresc in numar foarre mare. '[esarurile viu colorare din bumbac sunt folosite pentru realizarea baricurilor purtate de major ita tea femeilor gcorgienc,

Georgia Fireleaurii

~ Georgia este cea mai vesrica dinrre - republici. Aproape 70% dinrre

locuitori sunt etnici georgieni, rnajoritarea apartinand Bisericii Crestin-ortodoxe Georgiene. In ultimii ani, economia a avut de suferit de pe urma razboaielor civile ~i a disputelor etnice din regiunile Abhazia ~i Osetia de Sud, care doresc sa se separe. Acestea au distrus industria turistica de pe coasta Marii Negre.

Armenia

Fira iesire la mare ~i izolata de vecinii sai, Armenia este cea mai

midi dintre republicile caucaziene. Singurele iesiri din ~ari sunt un drum dificil ~i caile ferate care leaga tara de Georgia. Locuitorii, majoritatea etnici armeni, vorbesc 0 singura lirnba. Tara exporta fruete, coniac ~i minerale, precum cuprul.

Tbilisi

Asezar pe malurile fluviului Kura, Tbilisi, capitala Georgiei din secolul V, este un or,,! cosmopolic, eu 1.200.000 locuitori. Giizduind cea mai mare parte a minoriratii armene din Georgia, are lacdiuri de cult pentru multe rdigii.

DATE ESENTIALE GEORGIA

CAPITALA Tbilisi

SUPRAFATA 69.700 km2

POPULAPA 5.478.000 locuirori

LIMBA PRINCIPAL..~ georgiana

RELlGIA OOMINANT.A crestinism

MONEDAlari

Ceaiul ~i vinul

Peste 90% din ceaiul vandut ln Rusia este cuitivar in Georgia, care are o productic anuala de cca 250.000 tone. Georgia are ~i vii intinsc ji produce excelente vinuri rosii.

CAPITALA Erevan

DATE ESENTIALE ARMENIA

DATE ESENTIALE AZERBAIDJAN

Azerbaidjan

Ceamai mare dintre republicile caucaziene, Azerbaidjanul, are §i cea mai mare suprafata de teren arabil, In jur de 93% dintre locuitori sum musulmani. Resrul sum armeni §i rusi crestini. Naxcivan, 0 pane separata a Azerbaidjanului, se afla pe teritoriul armean.

SUPRAFATA 28.800 km2

POPULAPA 3.500.000 loeuitori

LIMBA PRINCIPALi armeana

RELIGIA DOMINANTA cresrinism

MONEDAdram

Cuhuletele de carne sunt separate de ardei Ii tie aapii~ fare dau gust mancarii.

Erevan

Capirala Armeniei, Erevan, esre ?i eel mai mare oraj. Situat pe raul Razdan, este un important centru comercial ~i industrial. [n pietele locale

se vjnd fructe, legume §i frurnoase covoare viu colorate din matase ji din lana.

ASIA, ISTORIC

COMERT SI ' INDUSTRIE

Suportu! de metal permite intoarcerea

CAPITALA Baku

SUPRAFATA 86.600 lan2

POPULAT'A 7.700.000 locuirori

LIMBA PRINCIPAL~ azera

RELIGIA DOMINANTA islam ism

MONEDA rnanar

Industria petroliera

Gazele naturale ~i perrolul sum exrrase din Marea Caspica. Conducrele leaga Baku, centrul industriei, eu Iranul, Rusia, Kazahstanul ji ell Turkmenisranul, Printrc celclalte ram uri industriale inrudice ell industria perrolului se afla industria chimica ~i cea a echiparnenrelor de foraj petrolier.

Hrana

Carnea de mid esre principalul tip de carne, fiind consumar sub forma de kebab, ell legume variate. Bucacarii folosesc serninte de pin ji migdale penrru a da aroma mancarii. Branzecurile ~i deserturile delicioase ale zonei sunr alee specialitati renumice.

Agricultura

Agricultura, mai ales pe valea dului Aras, inglobeaza 30% din forra de rnunca, tiind principala sursa de boga~ie a rarii. Printre produsele agricol.e se nurnara cerealele §i frucrele precum caisele, srrugurii, maslinele ji piersicile.

748

Contlictul teritorial

Nagomo-Karabah, 0 enclava atlata in sudul Azerbaidjanului, a reprezentat obiectul unui conflict armat ell Armenia inca din 1988. Cea mai mare parte dintre locuitori sunt armcni, motiv pentru care Armenia revendica acest teritoriu. Armistiriul a fast negociat in 1994, ins. dispurele privind aceasra zona continua ?i in prezent.

CRE~TINJSM

ENERGIE

Locuitorii

Baucul ceaiului dulce, fierbinte, irnpreuna, din pahnre rnici, esre 0 ccrcmonic tipic masculine. Ca ~i in Georgia vecina, locuitorii Azerbaidjanului au reputa~ie de longevivi ~j nu esre un Jucru neoblsnuir pentru acestia sa continue sa munceasca ~i dupa 80 de ani.

ISLAMISM

MUNJ.'I ~I VAl

PETROL

TEXtILE SJ TESATURI

RESPlRATIA, vczi PLAMANII ~I RESPIRATIA. RETHE, vczi TELECOMUNICATlI, TELEFOANE. REVERE, PAUL, vezi REVOLUTIA AMERICANA • REVISTE, vezi ZIARE ~I REVISTE. REVOLUTIA AGRARA, vezi AGRICULTURA ~I CREFEREA ANIMALELOR, ISTORIC

REVOLUTIA AMERICANA

,

IN ANUL 1783 S-A NAsCUT 0 NouA NApUNE - Statele Unite ale Americii. Lupta acestora pemru independenra poarta numele de Revolutia Americana, care a inceput in 1775, atunci cand 13 colonii americane au dedarat razboi Marii Britanii. Aceasta guverna coloniile ~i impunea taxe importante. Colonistii, care

nu erau reprezentari in Parlamentul britanic, erau nemulturniti din cauza acestor taxe. Au izbucnit proteste §i demonsrrarii, iar colonistii au format Congresul Continental, care sa negocieze cu Marea Britanie. Scanreia razboiului a fost 0 incaierare, iar in 1776, colonistii americani, inspirati

de idealul libertatii, au prodamat independenra. Britanicii s-au predat in 1781, iar doi ani mai tarziu a fost recunoscuta noua tara.

,

Taxa de timbru

Lexington ~i Concord

In aprilie 1775, razboiul a inceput cu lncaierarile din apropierea oraselor Lexington §i Concord. Patriotii americani i-au fortar pe britanici sa se retraga din Lexington. Ei au marsaluit inapoi catre Boston in foc continuu.

Colonistii i§i instituiau propriile taxe. Insa in 1765, Marea Britanie a introdus 0 taxa

de timbru pe documentele legalizate. Colonisrii, suparati, au declarat ca "taxarea fad reprezentare este tiranie" Au refuzat sa cumpere bunuri provenite din Marea Britanie.

Paul Revere

Paul Revere (1735·

1818) a rrecur calare prin Massachussetrs in noaptea de 18 aprilie 1775 pentru a avcrtiza populaca de vcnirea britanicilor, EI face. parte dintr-un grup antibriranic nurnir "I'iii Liberrarii"

Partida de ceai din Boston

Marea Britanie a retras taxa pe rimbru, tns1 a introdus alrele pe ceai ji pe sticla. Trei grupuri de protestatari, tmbracari in haine de indieni Mohawk. au patruus [a bordul vaselor care transportau ceai din porrul Boston ~i au aruncat lncarcarura acestora in apa.

Colonist aruncand ceaiul In apd, in sernn de protest fa~ de raxele britanice, porrul Boston

Predarea de la Yorktown Luprele au durac pani in primavara lui 1781, cand colonistii au tntrerupt aprovizionarea britanicilor.Ia Yorktown, care s-au predat, in cele din urma, la 19 ocrombrie,

au sernnat Dcclaratia de Independenta. Acesr document proclama faprul ca tori oarnenii "sunt creati egali ... "', iar credinra in "via~5., Iibertare §i in caurarea fericirii" a inspirar mai tarziu Revolutia Franceza.

Istoric

1774 - 1775 Congresul Continental. Reprezenrantii schiteaza 0 petitie catre Marea Britanie insistand sa nu se mai pretinda raxe in conditiile nereprezentarii.

Infanterist britanic

1765 Marea Britanie introduce taxa de timbru, Izbucnesc protesrele, Marea Briranie retrage taxa, insa raman alte raxe,

Revolutia

,

Razboiul a durat pse ani. Spirirul de conducator allui Washington

a jucat un rol vital in victoria americana. Acesra si-a condus trupele catre victorie la Brandywine (1777) ~i Yorktown (1781).

Armarele inamice Britanicii erau bine pregariri, insa condusi prost. Ordinde lor veneau de Ia 4.000 km departare. Americanii nu erau atat de bine pregiti\i

~i echipari, tnsa. cuno~teau terenul ~i avean conducarcri buni.

1773 Partida de ceai de I. Boston. Americanii, lmbracati in haine de indieni Mohawk, arunci ceai In porrul Boston in semn de prmest £ala de regimu16scal deosebir de a,pru.

1775 Batalia de la Lexington. Congresul preia guvernarea coloniilor §i it numeste pe Washington comandant-sef

Maine (Massachussetts)

<, .r:

New Hampshire ~~~ '\ (I

Massa~ ~ __ .\

J New York ~- -';-'-,

,.-("_.------ - ._-\ ; , ..

. . / Rhode

~ Pennsylvania \.., Island

" "

~~/ L.··~C;;:':::'::;~----·

< Virginia "'1-

j~ __ ;- __ " __ ._ .. ------.-\\ Maryland

/C~~~~~~a de Nord i?i r-'L--<\Ear~-7':-~'d'V£

'\

Georgia(\., Treisprezece colonii

:' Dupa Revolune, cele 13

---J colonii britanice au format

\. primele 13 stare ale SUA.

Thomas Jefferson

Un proprietar de planratii din Virginia, Thomas Jefferson (1743

. 1826), a

luat parte la Congresul Continental,

In 1775.

Acesta a schirac Declararia de Independenta,

a reformat legile srarului Sall natal §i a plecar in misiuni

diplomadce prin Europa. A dcvcnic al treilea presedinte al SUA, in 1801, Ii a condus lara pan. in 1809.

George Washington

Cornandanrul arrnarei colonisrilor era George Washington (1735 -1799). A fost un general carismaric, care a ridicar moralul rrupelor sale in ciuda nurneroaselor infrimgeri de I. incepurul razboiului. Cand Franta s-a alarurat foqelor armate de partca colonistilor, in 1778, urrnata de Spania,

in 1779. victoria a devenit sigura.

Washington

1777 Ceneralul englez John Burgoyne (1722·1792) este forpt sa se predea la Saratoga.

1778 Franta 50 alatura razboiului de partea americanilor.

1781 Predarea briranicilor la Yorktown.

Soldar francez

GEORGE RAZBOAIE REGATUL UNIT,

WASHINGTON ISTORIC

STATELE UNITE, ISTORIC

REVOLUTI,j\. FRANCEZA

749

REVOLUTIA CHINEZA

,

REVOLUTIA CHINEZA se refera la lupta crancena din China, dintre Kuomintang sau narionalisti, condusi de Chiang Kai-shek, §i cornunisti, condusi de Mao Zedong. Lupta a incepur in anii '20, cand nationalistii i-au exclus pe cornunisti din miscarea lor, §i s-a sfar§it in 1949, cand Partidul Comunist a preluat puterea, iar presedintele Mao a proclamat Republica Populara Chineza. Sub

conducerea lui Mao, China a fost transforrnata dintr-o societate agricola inapoiata intr-una dintre cele mai puternice natiuni ale lumii.

Revolutia din 1911

In 1911, ;evolutia nanonalista a dctronat dinastia Manchu ~i a crear 0 republica in sudul Chinei. Sun Yar-sen (1866-1925) a fast ales presedinre inrerimar al

republicu, insa nivelul de trai al taranilor flU s-a imbunaraut ~i adevarata putere a dimas in mana conducarorilor militari,

Kuomintang

In 1926, un general Kuomintang, pe nume Chiang Kai-shek (1887-1975), a invins conducatorii militari, ajutat de Partidul Comunist. Chiang a format un guvern in Nanking, insa, odara ajuns la putere, i-a exclus pe cornunisti de Ia

guvernare §i a masacrat multi conducarori ai acestora.

Marsul eel Lung

In 1931, Mao ~i un mic grup de cornunisti au organizat primul stat comunist al Chinei, in Jiangxi, sudul Chinei. Kuomintang i-a atacat in mod constant, iar in 1934, Mao a fost obligat sa se rerraga, in anul urmator, a condus 100_000 de oarneni, majoritatea tarani, de-a lungul a 9.000 krn, pe unul dinrre cele mai dificile trasee din lurne, catre 0 baza din provincia Shaanxi, din nord, Marsul eel Lung a trecut peste 181anturi muntoase, 24 de rauri §i a traversat 11 provincii ~i 62 de ora§e.

Daar 30.000 de participanti din cci 100.000 au ajuns la destinatie.

r: <

,Chengtu . :::,

R~

MaoZedong

Fiu de "ran, Mao (l893-1976) a urmat idealurile nationalisre ale lui Sun Yat-sen, In 1921, a contribuit la infiintarea Partidului Comunist Chinez. Fund convins di revoluria ar trebui sa porneasca de la ~irani, nu de la muncitorii din indusrrie. a adunar multi adepti, Dupa victoria impotriva lui Chiang Kai-shek, a devenit presedinte al noii republicl,

750

Armata Eliberaril

Armata (Ro~ie) a Eliberarii a lui Mao era alcatuita din militia ,arane.sca. S-a bucurat de enorm de mulr sprijin, iar nurnarul membrilor a crescur de la 150.000. in 1938,1.3 rnilioane, in 1945.

Chipiu, CIt steaua rosie

Mao Zedong, adresandu-se adeptilor din sovierul Yanan, in timpu] primelor zile ale rcvolutici.

in 1935. Mao ji-a srabilit carcieru! general in

nordul Chinei - in sovietul Yanan sau baza, EI ji adeptii sai traiau in pesterile din jurul orasului Yonan ~i mergeau in zone1e rurale, unde recrurau foane multi ~arani.

Revolutia Cultur~la

In 1966, intr-o incercare de insuflare a avantului revolutionar, Mao a dat startul unei revolutii

M· 1 M I R culturale socialiste: pemru a

rcu anua o~u I 1

ataca ce e patru e ernente

"invechice": ideile invechite, cultura invechita, rraditiile invechire ~i obiceiurile invechite. Cei acuzati de .revizionlsm" (respingerea revolutiei) erau umiliti In public in "adunari de luptl~ Revolutia Culturala s-a sfar§it in 1969, insa excesele sale au dus China in pragul unui dzboi civil

Giirzile Rosii

Studcnni radicali, Insrruiri pentru a face parte din Garzue Rosu, erau principaln p.rticipan,i Ia Revolutia Cultural •. Polosind Micul Manual Rosa, care conrinea gandire. presedinrelui Mao, Girzile ROjii atacau pe oricine era banuit ca. esce vinovat de rradarea revolutiei.

Uniforma Armatei Rosii

Istoric 1926 Expedma nordica: 1931 Japonia 1937-1945 Japonia Comunisrii lui Mao
cornunistii ~i nationalistii se invadeaza invadeaza China. Cherilcle ca~tiga teren ji
1911 Revolutia unesc pentru a lupta impotriva Manciuria. cornunisre ii hartuiesc pc organizeaza guvernul
nationalista pune conducitorilor rnilirari. japonezl ~i elibereaza cea in Beijing (Pekin).
capit dinastiei mai marc parte a nordului Nationalistii ~i
Manchu. Se 1927 Kuomintang-ul, arsul eel Chinei p:ma in 1945. Chiang Kai-shek fug
forrneaza 0 noua sub conducerea lui Lung. 1945-1948 Razboiul civil in Taiwan.
republica. Chiang Kai-shek, araca ji Comunistii dintre Kuomintang ji 1 ocrombrie 1949
1921 Se inninleaza executa sure de comunisri. maqiluiesc comunisri, dupi predarea Se proclama
Partidul Comunist, spre Shaanxi. japoneza din al Doilea Republica Populara
Presedintele Mao Razboi MondiaL Chineza . ..

CHINA, ISTORIC

GUVERNE ~I POLITICI

jAPONIA, ISTORIC

REVOLllTIA UNIUNEA..

RUSA' SOVIETICA

RAZBOIUL RECE

REVOLUTIA CULTURALA, vczi REVOLUTIA CHINEZA

a intocmit 0 noua constitutie.

Parisul revolutionar

,

Principalele evenimente ale revoluriei au avut loc pe strazile Parisului. Au aparut diferite grupuri politice, precum cel al Iacobinilor, care se bazau pe sprijinul parizienilor sans-culottes.

Drepturile Omului Adunarea Nationala a elaborat Dedaratia Drepturilor Omului fi Cetdteanuiu», in care se afirma ca »Oamenii se nasc egali ii raman egali':

Drepturile Iemeilor nu erau incluse in declaratie, insa idealurile de "libertate, egalitate ji fiatemitate" i-au

REVOLUTIA FRANCEZA

,

IN 1789 A IZBUCNIT REVOLUTIA in Franta, c1nd

, ,

oamenii s-au revoltar impotriva saraciei ~i nedreptarii. Revolutia Franceza a destramat puterea monarhiei ~i a pus capat ordinii sociale traditionale. Cand a inceput revolutia, populatia traia in saracie, regele era antipatizat, iar oamenii urau clerul ~i nobilimea. Dupa formarea Adunarii Nationale, Franta a fost declarata republica, regele a fost executat si, pentru un timp, a domnit teroarea. In 1799, a preluat puterea Napoleon ~i revolutia s-a incheiat.

Adunarea Nationala

,

In 1788, Franta a ram as fara bani, iar regele Ludovic al XVI -lea a convocat Startle Generale, care reprezentau clerul, nobilimea ~i clasa de mijloc. Starea a treia a format Adunarea Nationala, a confiscat parnanrurile §i

inspirar pe rori,

Bfuziide lucru

Boneta rosie simboliza

liberratca. Aceasra arata ca 0 caciula purtata de sclavii romani eliberari.

Domnia terorii

In 1792. revolutia era in pericol, Era penurie de hrana, se desfasurau revolte regaliste in zonele rurale §i plana arncnintarea constanta a Prusiei, care dorea sa invadeze Franta

~i sa reinstaureze monarhia. '

Extremistii, cunoscuti sub numele de iacobini, au devenit din ce in ce mai puternici, proclamand republica ~i executandu-l pe rege in 1793. Acestia au organizat un Corniter pentru Siguranra Publica, incepftnd domnia terorii. Oricine era suspectat ca era inamic al revolutiei era arestat ~i ghilotinat. Mii de oameni au murit. Pina ill 1794, conducatorii Comitctului au fost executati ei in§i§i, punandu-se capat tero'rii.

Revolutionarii

Revolurionarii erau barbari ~i feroei din toate clasele sociale: avocari, tarani, muncitori. Rcvolunonarii de pc strazile oraselor erau cunoscuti sub numele de sans-culottes (fira izmene), deoarece purrau pamaloni cu dungi. Au aparur doua grupuri revolurionare rivale: girondinii ~i radicalii iacobini,

Istoric

Ghilotina

Numira dupa un doctor francez, ghilotina era alcatuita dintr-un

cadru de lernn, in

rapida ca metodele anterioare de executie ~i, prin urmare, se credea di esre mal

1788 Franta era falita. Ludovic al XVI-lea convoaca Starile Generale.

14 iulie 1789 Un grup de revolutionari din Paris pune stapinire pe Bastilia: lncepe Revolutia Franceza.

1791 Revoiuria Franceza inspira 0 revolra a sclavilor, in Haiti.

rnai 1789 Srarea a treia forrneaza Adunarea Nationala,

..

1792 Adunarea Nationala abolesre monarhia. Franta devine republica ji declara razboi Ausrrici ~i Prusiei.

Caderea Bastiliei in 1789, protesratarii turiosi au pus stapanire pe Basrilia, inchisoarea care fusese simbolul opresiunii ani intregi. Acest eveniment a fost scanreia care a dar na~tere unui val de rebeliuni. in afara Parisului,

taranii au aracat conacele nobililor, pe care Ii urau.

Robespierre

Avocat de profesie, Maximilien Robespierre (1758-1794) a fosr unul dintre conducatorii revolutici. EJ ii ura pe iacobini Ii, pana in 1793, a devenir Iiderul Cornirerului Siguranrei Publice, care a dar na~tere dornniei terorii. in 1794, ji eI a fosr ghllorinat.

La Marseillaise

Din 1792, rcvolutia s-a raspandir ~i in afara grani,e1or Frantei. Un soldat a campus La Marseillaise, ca maq revolutionar, Astazi este imnul national al Frantei.

1793 Ludovic al XVI-lea este executar, lzbucnesre contrarevoluria, Au lac revolte in toata Europa.

1799 Napoleon rastoarna Direcrorarul ~i ajunge la puteee.

1793-1794 Domnia terorii.

1795 Direcrorarul, un consiliu director mai moderat, esre infiintar ~i preia purerea .

1789-1799 Revoluria inspire revolte in lrlanda.

FRANTA, ISTORIC

GUVERNE_~I POLITICA

RAZBOAIELE NAPOLEONIENE

REVOLUTIA AMERICANA

751

REVO LUTIA IND USTRIALA

,

Cu PESTE 200 DE ANI in urma, au avut loc schimbari in industrie care au transformat societatea ~i au modificat procesul de productie al multor bun uri. Schimbarile, care au inceput in Marea Britanie, in jurul anului 1760, sunt cunoscute sub numele de Revolutia Industrials. Printre acestea se

,

numara folosirea fortei apei ~i a aburului, inventarea de noi masini, productia sporita de carbune ~i de fier, aparitia fabricilor, expansiunea oraselor ~i revolutionarea mijloacelor de transport. Industrializarea a mai generat noi meserii ~i noi grupuri sociale. in anu118S0, Revolutia Industriala se raspandea in tot resrul

Noua tehnologie

Industria textila a fost prima mecanizata. In secoluI XVIII, noile rnasini actionate prin forta apei sau

a aburului au inlocuit vechile rori de tors. Aceasta schimbare a facut ca tesarurile, mai ales cele din bumbac, sa fie produse mai repede ca oricand.

Prima roata de tors

James Hargreaves. un resaror englez, a invenrat prima roard de tors in 1764·1767. Actionata de 0 singura persoana, aceasta era formara dinrr-un cadru ~i dintr-un numar de

fusuri care torceau mai fire in acelasi timp.

Masina de mat cu apii

~a cum sugereaza ~i numeie, rnasina de filat ell apa era actionata prin puterea apei, Aceasra a inlocuit prima roara de tors ~i a fost falasit. in primele fabrici.

erase industriale

Pe masura ce se dezvolta industria, au aparut noi erase in jurulminelor de carbuni ~i in jurul fabricilor. Multi oameni veneau din zonele rurale in cautarea unui loc de munca, Conditiile de trai in noile ora~e erau groaznice, din cauza saraciei, supraaglomeririi, salubritatii publice de slaba calitate ~i a boliIor. Dupa anuI 1850, conditiile de trai au inceput sa se imbunarareasca.

Transporturile

Revolutia rransporturilor a fost stirnulara de nevoia de a transporta materiile prime ~i bunurile finite ieftin ~i rapid. Din 1760, s-a construit 0 rerea de canale pentru transportarea carbunelui, fierului §i a orelului catre ~i de la noile centre industrialc, Cu toate acestea, pftna in jurul anilor 1840, aparuse una dintre cele mai mari realizari ale erei industriale - calea ferata.

Mafinde de daracit

MaJinile de filat aqionate cu ajurorui firele

Dispozitiuele de bobinat Ji de depanat trn.nsformau firele in bobine.

Moara de bumbac de la inceputul sec. XIX

Fabricile

Oamenii produceau bunuri acasa, insa inventarea un or noi rnasini a adus activitarea rnanufacturiera in fabrici. Primele fabrici au fost rnorile de bumbac, actionate de roti de apa, iar proprietarii fabricilor angajau foarre multe persoane pentru a lucra cu masinile. Majoritatea muncitorilor lucrau 16 ore pe zi, sase zile pe saptamana §i erau supusi unor reguli de discipline aspre. Munca era grea §i uneori periculoasa, lnsa, pemru prima dati, muncitorii primeau salarii ell regularitate.

lronbridge

In 1779, a fast construit primul pod fier din lume, peste raul Severn, Anglia.

Un arbore motor aducea puterea de fa roata de apa la masinile din jdbrica.

o uriaJa roata de apa punea in miscare masiniie printr-un sisrem de roti diniate.

Cuva pentru colectarea bumbacului

Copiii ca muncitori

Proprietarii fabricilor angajau copii In mine ~i in mori deoarece acestia puteau intra in spariile mici, iarmainile lor puteau actiona rnasinile delicate. in acesre condirii periculoase, multi copii rnureau.

Deflleul Severn

Caile ferate

Dupa ce Abraham Darby a descoperit cum se poate ropi ieftin fierul, folasind cocsul, ~i nu carbunele, se deschisese liber calea productiei indusrriale de fier. Prima cale ferata publica din lume s-a deschis in 1825, legand minele de carbune din Darlington ell portul Stockton, Anglia.ln anii 1870 existau 25.000 km de calc ferara numai in Marca Britanie.

Locomotiva "Puffing Billy"

752

REVOLUTIA INDUSTRIAL.4.

Schimbarile sociale

Rcvolutia Industriala a transformat societatea. Ea a creat un nou gmp social, eel al clasei muncitoare platite, din industrie. A aparut 0 nona armata de muneirori in industrie, incluzand rnuncirori la ealea ferata, doeheri, muncirori in fabricile de textile, ingineri ~i munciroare in fabrici. lndustrializarea a dar nastere, de asemenea, §i unei noi clase, mai bogata, de mijloc. Efectuarea unei activitati in afara locuintei a avut efecte profunde. Pentru prima data, ~i doar pemru clasa de mijloc, Iocuinta a devenit un loc al linistii §i al rirnpului Iiber,

Noile prod use

Pe masura ce cre~tea producria in canrirari induscriale, au aparut noi rnarfuri. lmbracamintea ieftina din bumbac a fost primul produs realizar In tnrregirne de masini. Sapunurile, vopselele ji bunurile din ficr s-au raspandit ?i de. ell toare acesrea, mulre dinrre procesele indusrrlale erau

ddunatoare sanata.tii muncirorilor.

Bunurile din fier Dezvolrarea industriei a taeut posibila modelarea fierului

turn at in ortce forma. de la oale ji tigai la paturi ji piese de rnasini.

Sapunul

Industria rextilelor a stimulat nevoia de sapun ji de lnalbirori. Cand a fosr inventat un proces prin care se transforma sarea de bucatarie in bicarbonat de sodiu, s-a putut produce sapunul in cantitari industriale.

Chibriturile

Primele chibriruri prin fricriune au fost produse In anii 1830. Pentru fabricarca acestor chibrituri, femeile inrnuiau aschii de Iemn In fosfor alb, o subsranta chimica inflamabil ... Penrru d fosforulle ataca pielea de pe fa,a, multe sufereau de fcsfonecroza mandibulei.

Ilurninatul cu gaz

Carbuncle genera aburnl pentru no He masini, iar dirbunele Incalzlr producea un gaz cornbustibil. in'

1850, Hmpile eu gaz erau obisnuite pe srrazile majoritatii oraselor,

Istoric

1709 Abraham Darby folosesre coesul penrru topirea minereului de fier.

1733 John Kay inventeaza suvcica zburaroare, care face tesutul rnai rapid.

1764·1767 Esre inventata roata de tors.

Toarcerea tradirionala, cca 1900

Pdidrie cu satin !i

Clasa muncitoare

Majoriratea muncitorilor au dus vieti de rruda neobosita in primii ani ai Revoluriei Indusrriale. Barbani lucrau ore ln sir in noile ram uri industriale, iar femeile aveau pe urneri du bla povara a muncii in casa ~i In afara, in mori ~i fabrici.

Clasa de mijloc

In clasa de mijloc se gaseau cornercianrii ~i industriasii. Barbatii din aceasra clasi lucrau ca administratori ~i ca proprietari ln industrie, ferneile din clasa mijlocie ramaneau acasa, obligate la 0 via,a inacriva. Unele dintre ele, de pllcriseala, au inccput sa lucreze cu saracii sau au luptat pentru drepcurile femeilor.

de soare din

Imbradimintea unci fete din clasa mijlocie era, de obieei, din materiale fine, preclIm rnatasea, sau avea 0 multime de articole lucrate manual, , precum acest guler brodat.

Protestele populatiei

Primii ani ai Revolutiei lndustriale fost grei pemru muncitori. Tulburarile

sociale au crescut in intensitate, I

diterite grupuri [uptand penrm imbunararirca conditiilor de munca, Unii, preeum Ludirii, au atacat noile masini, care le luau locurile de mund §i le raceau inurila indemanarea, Sindicatele, care au aparut dupa 1824, au militat penrm conditii de rnunca mai bune §i pemru drepturile muncitorilor.

1761 Canalul Bridgewater face legatura dintre minele de carbune ji Manchester.

1833 Legea cu privire la fabrici inrerzice copiilor sub noua ani sa lucreze in motile de bumbac, pelltru a le permire sa rnearga la scoal s,

1842 Legea privind rninele de carbuni interzice munca femeilor ji copiilor in minele din Anglia.

1769 James Watt perfecponeaza motorul Cll abur.

1789 Este inrrodus in Marea Briranie razboiul de resut pus in functiune prin forp aburului.

1768 Richard Arkwright invcnteaza masina de filar acrionata de fo;\a apei.

Anii 1830 Se desfasoara Revoluria Industrials in Belgia ji In SUA.

EUROPA, ISTORIC

REGATUL UNIT,ISTORIC

-

SINDICATE

Imbradimintea unei fete care muncea In fabridi trebuia sa fie ciilduroasa §i rez.isrenra. Adesea era din materiale iefrine, precU1u lana sau bumbacul.

Miscarea cooperarisra

Adeptii acestei miscari sociale §i polirice timpurii au pus 1a indoiala cornperirivirarea noii socierari industriale. Ei s-au declarat pentrl1 cooperare §i pentru o forma de socialism sau proprietate com una. in 1844, miscarea a infiinrar primul magazin-cooperativa in R0f'dale, Lancashire.

Robert Owen

Nascut in Tara Galilor, Robert Owen (1771-1858) a fosr prinrre primii socialisri. Cartea sa, ,,0 noaa pe'rspectivd asupra societqii" (1813) sustinea ideea de cooperare, in locul competi~iei, la toate nivelunle socictatii, Ideea sa a dus la inflintarea prirnului magazin-cooperariva in Anglin, care vindea alimente iefrine ~i proaspete, ca end tate nan-profit. De asernenea, acesra a organizat primele sindicare si a crear un model de comunitiiti muncitorcsti in Lanark, Scotia, ji in New Harmony, SUA.

753

REVOLUTIA RusA

~ ,

IN 1917, REVOLUTIA din Rusia l-a silit pe tarul

Nicolae II, din dinastia Romanov, a carui familie domnise timp de peste 300 de ani, sa abdice. Fiind prima revolutie care a dus la trecerea puterii in mainile muncitorilor ~i taranilor ~i care a inspirat revolutiile de mai tarziu, din China ~i Cuba, Revolutia Rusa este unul dintre cele mai importante evenimente ale sccolului XX. Aceasta a incepur in luna martie a anului 1917, cu infiintarea unui guvern provizoriu. Acest guvern, care era considerat insuficient de radical, a fost inlaturat in noiembrie, dnd au ajuns la putere bolsevicii, transformand Rusia in primul stat comunist al lumii.

Revolutiile din 1917

,

Au existar doua revolurii principale in 1917, cunoscute sub numele de Revolutia din Februarie ~i Revolutia din Octornbrie. Calendarul pe sril vechi al Rusiei era Cll 13 zile in urma rescului Europei, astfel incat revolutiile au avut loc, de fapt, in lunile martie, respectiv noiembrie. Mulre evenimente importante s-au

petrecut in Sankt Petersburg (vechiul Petrograd), tnsa revolutia a afectat intreaga Rusie, deoarece a trecut de la 0 serie de mici schimbarl sociale la 0 revolta sociala narionala.

Revolutia din Februarie Trupele r:imise pentru a tniibllji manifescariile pentru alimente din Petrograd all dezerrar ~i s-an aliar ell muncitorii. Dandu-~i seam a ca

pierduse controlul, Nicolae al Il-Iea (d. 1894-1918) a abdicat si s-a format un guvern provizoriu.

Lenin mdturdnd

Cauzele revolutiei

,

In 1917, dupa ani de greuta~i, Rusia era intr-o stare avansata de criza. Majoritatea rusilor - tarani §i muncitori din industrie - traiau in conditii de saracie extrema. Sufereau de foame §i urau regimul tiranic al tarului Nicolae II. Rusia inregistra pierderi imense irnporriva Germaniei, in rirnpul Primului Razboi Mondial. Scarea de nernulrurnire s-a intensificar, ware clasele sociale solicitand schimbari,

Zilele lui iulie

Sovietcle (comitete alese de muncitori ~i de soldati) au aparut in toata Rusia, acestea i-au susrinut pe bolsevicii radicali impotriva guvernului provizoriu, in timpul "ziJelor lui iulie" muncitorii ~i soldarii inarmati, care cereau ,.puterc pentru soviere" au incercat sa preia puterea. Guvernul i-a respins brutal, iar Lenin a fugit din Rusia.

Revolutia din Octombrie Bol~eyjdi lui Lenin au rava~ir Palatul de lama, au arestat liderii guvernului provizoriu ~i au pus mana pe putere. Lenin a oferic imediat muncirori.lor ccntrolul asupra Iabricilor ~i a irnpartit parnantul \iiranuor. in 1918, revolutionarii i-an execurar pe pr ji pe familia sa, iar Lenin a retras Rusia din razboi.

Lenin

Vladimir Wei Ulianov (1870-1924), cunoscut rnai bine ca Lenin, a fost arhitectul Revolutiei. Nascur la Simbirsk, pe malurile Volgai, a devenir revolutionar cand frarele sau a fosr spanzurat, in 1887, pentru ca. a incercat sa-l asasineze pe pro Lenin a studiat operele lui Karl Marx ~i a devenir conducitorul social-dernocratilor revolutionari, care s-au nurnit

mai [arziu bolsevici. A trait mai rnulr in exil, pima in 1917. Dupj victoria bolscvicilor, a condus ~ara

pan> la moartea in 1924.

754

Noua polirica economica La sfaqitul razboiului civil, in 1921, in pd era 0 foamete cumplira, ceea ce a £lent ea 0 mare parte a tarinimii sa se intoarca irnporriva lui Lenin. Ca raspuns la accasei atirudine, Lenin a introdus Noua politicJ economicd, ce perrnirea lnfiintarea unor mid

afaceri private (vanzarea

iilil_.' •• "".III •• I!!!!!-prodlL,eJor agricole r= piata

Iibera).

Razboiul civil

In 1918, a izbucnit un crancen razboi civil intre asa-numitii "albi", care se opllneall Rcvolutiei, §i "ro~ii" sau bolsevlci. Luptele au fost sangeroase, insa dupa trei ani, Armata Rosie, condusa de Leon Trotki (1879-1940), a iesit, in sfh§it, invingatoare.

Istoric

Victime rue foametei

de rusi mor sau sunt dni~i. Izbuenesc dernonsrrarii impotriva razboiuLui.'

7 noiembrie 1917 (octornbrie in calendarul pe sril vechi) Lenin Ii bolsevicii rasroarna guvernul provizoriu.

1905 Revoluria muncirorilor duce la Manifesru.l din Ocrombrie. '[arul Nicolae al [l-Iea este de acord cu convocarea unei adunari nauonale (Duma), ima refuza implementa.rea unor schimbari reale.

Martie 1917 (februarie in calendarul pe stil vechi) Ziua inrcrnationalii a femeilor

sc transforrna intr-o revoltd I. Petro grad. [ncepe revoluna. Nicolae al Il-lea este detronat.

1914 Rusia intra in Primul Razboi Mondial. Pe parcursul a trei ani, in jur de 8 milioane

..

RAZBOIUL RECE

GUVERNE~~I MARX,

POLITICA KARL

1918 Sunt executati \"lul Nicolae al Il-lea Ii familia sa.

1918-1921

REVOLUTIA CHINEiJ\.

1921 Foamete in Rusia. Rebeliunea marinarilor din Kronsradr. Lenin introduce Noua polilied economicd, ce, in 1925, a irnbunatatit nivelul productiei.

1922 Numele Rusiei se schimba in Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) sau Uniunea Sovierics ..

RUSIA, ISTORIC

UNIUNEl\. SOVIETICA

REYKJAVIK, vezi OCEANUL ATLANTIC. REZERVATII NATURALE, vczi GRADINI ZOOLOGICE. RICHARD I vezi CRUCIADE

RINOCERI ~I TAPIRI

Hranirea

Rinocerul negru

Rinocerul negru din Africa este un animal mare, agresiv, gata oricand sa atace orice intrus care i-ar invada teritoriul. Are 0 piele foarte groasa, aspra, fara par ~i dona coarne mari formate din substanta numira cherarina, I~i foloseste buza superioarii prehensila pemru a se hrani cu ramuri.

Marele rinocer Indian ji eel alb pase iarba, dar eel din Sumatra, Java ~i cd negru se hranesc ell frunzc ~i ramuri din copaci. Rinocerul negru iji folosesre buza prehensila penrru a apuca crengile ~i a Ie lasa fara frunze ji vlastarc.

CORNUL MARE AL RINOCERULUI ~i dimensiunea sa deosebita 11 fac un animal intimidant. Exista cinci specii de rinoceri: doua din Africa ~i trei din Asia. Nici 0 specie nu are vazul foarte bun, dar se bazeaza pe simtul olfactiv deosebit ~i auzul bine dezvolrat pentru a se feri de pericole. Altc animale ajuta la semnalarea pericolului: ciocanitoarea bivolilor, 0 pasare care se hraneste cu capusele de pe pielea rinocerului, va scoate sunete stridente dad se apropie vreun pericol. Rinocerilor le place sa se balaceasca in noroi. Astfel i~i acopera pielea cu un strat de noroi, care Ii racoreste ~i ii protejeaza de insectele care ii chinuiesc. Tapirii sunt rude ale rinocerilor. Sunt buni inotatori ~i i~i petrec 0 mare parte a timpului in apa,

Coamele de rinoceri

Rinocerii au fosr vanari intens din cauza coarnelor lor §i toate speciile, mai purin rinocerul alb, sunr P" calc de disparitic. Coamele se crcdc d. au pureri magice sau rnedicinale. Din de sunt relucrate §i obiecre artizanale preCllm rnanere penrru pumnale.

Specii de rinoceri

Marele rinocer indian Acesr animal Jjni~tit traie~te in India Ii Nepal. Are faJduri largi ale pielii care se asearnana cu piesele unei armuri, Atat masculii, cat Ii femelele prczinta un corn mare.

Rinocerul javanez Rinocerul javancz este un animal foarre rar, Cei ci~iva supravieruitori traiesc inrr-o rezervarie din insula Java. AIe 0 buzii superioara prehensils. Masculii au un singur corn mic, Fernelele nu au corn deloc.

Rinocerul de Sumatra Acesta este eel mai mic dintre rinoceri ~i este foarte rar. Traitltt in padurile din Asia de Sud-Est Ii se hraneste eu ram uri 1i frunze, Difera fa,a de toare celelalte specii de rinoceri prin faprul e~ exemplarele tinere prezinta par pe corp.

Rinocerul alb Rinoeerul alb sau eu buze parrare din Africa este eel mai mare dinrre rinoceri. Are illl cap lung ji doua coarne. Esre ceva rnai deschis Ia culoarc decar rinoeerul negeu .

..

AFRICi\., FAUNA

AMERICA D.,E SUD, FAUNA

755

Buza prebensild prinde creanga.

Reproducerea

Femelele de rinocer negru sunt gata de imperechere la 3Y2-4 ani, iar masculii la 6 ani. Dupa 0 perioada de gesta~ie de 15 luni, se na~te un singur pui care cantareste 22 kg. In cateva minute de la na~tere, eI se ridica pe picioare, indreptandu-se apoi spre mameloanele mamei sale pentru a suge pentru prima data. Puiul este intarcar la varsta de un an,

dar rarnane in '

apropierea mamei sale pentru inca un an.

Tapiri

Exista patru specii de tapir, dintrc care trei traiesc in piidurile tropicale ale Americii Centrale sau de Sud. Tapirii sunt animale soli tare, care prefera sa iasa din adapost doar noaptea. Botul este alungit inrr-un proboscis pe care 11 folosesc pentru a se hrani cu muguri, rarnurele, frunze ~i plante acvatice.

ASIA, FAUNA

CONSERVAREA

FAYNADE PA~UNE

Teritoriul

Rinocerul negnl rraiesre intr-o zona protejata, numita ~i "arealul sau nativ", de d.\iva kilornerri parrari, Arealul nativ se inrrepauunde cu eel al alror rinoceri. Ei impart aceleasi zone de hranire, de adapare, aceleasi poteci ji bal,i de noroi, dar altfel traiesc independenti unii de ceilalti. Modu! de viata al rinocerului negru, comportamenrul ji obiceiurile sale sunt adaprate la srabilirea intr-un singur loc, Chiar ~i in timpu! unei perioade de seceta mai lndelungaci nu ~i va parasi adaposrul pentru a pleca in cautarea apei, Penrru a avertiza alri rnasculi, rinocerii i~i pot marca rerironul prin jemri de urina,

RrNOCERUL NEGRU

DENUMIRE ~TIINT'FICA Dicero bicomis

ORDIN Perissodactyla

FAMILIA Rhinocerotidae

RASpANDIRE Africa, la sud de Sahara HABITAT zonele cu arbusri reposi ~i cele de p,,!une din savane

HRANA frunze, muguri, crengi ~i ramuri mici ale diferitor specii de arbusti ji copaci

DnlENSIUNI Inal\imea la greaban: 1,7 m. Greuratea: piin. la 1300 kg. Lungimea maxima tnregisrrara a unui corn: 1,36 m

DURATA. DE VIA!A. pana la 40 de ani

FAUNA PADURII TROPICALE

MAMIFERE

Robotii SF

Priml;1 robot SF a aparut in piesa Robotii universali ai lui Rossum, scrisa de

d rarnarurgul ceh Karel Capek, in 1921. Motivul roborilor antropomorf a fosr dezvoltat in filmul Metropolis, din 1926, in care aparea Maria cea sfanta. Specrarorii de cinema din ulrimul timp ar recunoaste, probabil, cuplul de comedic C3PO ji R2D2, din Rdzboiul stelelor: C3PO era un android, iar R2D2 era un robot construit eu seop practic - misiunea sa era efectuarea de reparatii pe

naveta spa~iala.

ROATA, vezi INVENT][; TRANSPORT, ISTORlC. ROBESPIERRE, MAXIMILIAN, vezi REVOLVTlA FRANCEZA. ROBINSON, MARY, vezi IRLANDA, lSTORIC

ROBOT!

,

ROBOTlI JOAC.A UN ROL DIN CE IN CE MAl IMPORTANT in lumea noastra, Multi se gandesc la roboti ca la creatii asernanatoare oamenilor, care merg ~i vorbesc, infa~i~ate in filmele stiintifice ~i de fictiune. Totusi, robotii sum, de fapt, masini mute, automate, cu un creier electronic programat sa indeplineasca 0 anumita sarcina. Majoritatea robotilor se folosesc in industrie. De exemplu, oamenii de ~tiin~a din domeniul energiei nucleate folosesc roboti pemru manipularea materialelor

radioactive. In anii '80, oamenii de stiinta au mai M· Id . d

., , ecamsmu e prill ere

inceput sa studieze folosirea robotilor in operariile

chirurgicale de rutina.

Utilizarea robotilor

,

Robotii sum folositi eel mai adesea in situatii dificile sau periculoase, pentru a efecma operatiuni pe care oamenii doresc sa Ie evite, Multe fabrici folosesc roboti in linia de productie, deoarece acesria nu sunt afecrati de zgornot, caldura ~i de noxele de Ia locul de munca. Roborii mai sunt folositi ~i de carre genisti, In operatiuni de deronare a bombelor ~i in rnanipularea rnaterialelor periculoase. Sondele spatiale sum robori folositi in explorarea altor planere.

Detonarea bombelor

Un robot mobil, ca acesra, este folosir de expcrtii in dezarnorsarea bombclor penrru verificarea obiecrelor slIspecte. Esre conrrolat prin radio §i se mi~dl pe senile. Are camere de fllruac pe post de ochi ~i un brat reglabil, care poate apuca obiecre.

Robotii industriali

industria construqiil~r de masini estc un utilizaror major de roboti pentru sudarea diferitelor parri ale masinii (dreapra) ji pentru vopsirea vehiculelor. Roborul

csre programat penrru a Indeplini sarcinile rapid ji ell precizie,

Roborii explorarori

Spariul poare fi un mediu periculos pentru a 6. explorat de oameni, dar robotii pot indeplini fara problcmc

rnisiuni de cercetare, in 1976, oamenii de ?riin~a arncricani au rrirnis doua sonde Viking pc Marte pentm a dura semne ale existentei formclor

de Yia~a in rnediul acesreia.

Isaac Asimov

Scriitorul SF Isaac Asimov (1920-1996) a propus rrei legi ale roboticii pentnl a potoli fuca legata de 0 posibila "prell1are a conrrolului" de catre roboti, Acestea SW1t dupa cum urmeaza: robotii nu rrebuie sa Ie dauneze oamenilor, ci trebuie sa Ii protejcze: robotii rrebuie sa sc supuna ordinelor, cu exceptia cazului cand acest lucru contrazice prima lege; robotii trebuie sa se auroprorejeze, ell excepria cazului

ca.nd acesr lucru conrrazice celelalre doua legi.

756

actioneaza ca 0 mana

Maria, roborul eu rrasaruri umanc din filmul Metropolis

Brarul poate pivora In sus §i 111 jos ji se poare exrinde ji retrage telescopic.

Meeanism de feedback

Semnalele sunt trimise la mana, reglandu-se forfa prinderii, astfol incat oul sa nu Jle striuit sau scdpat.

Senzorii din mana (dispozitiuul de prindere) trim it semnale inapoi, pent1'u a opri exercitarea unei presiuni.

Cum functioneaza un robot ' Un robot industrial tipic este 0 rnasina cu un brat, Cll arcicularii Hexibile, echivalenre cu cele ale umarului, cotului ~i incheierurii umane, Are un rnecanism de

prindere, care funcrioneaza ca 0 mana, Mana robotica pivoteaza pe 0 baza de sustinere ~i poate fi miscata electric sau pneumatic, folosind aerul cornprirnat. Teate miscarile sunt controlate de creierul compurerizat al robotului,

Feedback-ul

Presiunea dispozitivului de prindere al unui robot trebuie controlata atent, pentru ea acesra poate strivi obiectele pe care ie rnanevrcaza. Mecanismul de prindere esre dotat cu senzori de presiune, care trimit semnale de oprire la cenrrul de control, odara atinsa presiunea necesara,

Viitorul

pivotante ti permit roborului rotirea In cere.

Pe rnasura ce cercetarile in domeniul roboticii avanseaza, se dezvolta roboti capabili sa execute mai multe miscari ~i care sunt mai u~or de utilizat, Vederea rridirnensionala ~i scnsibiliratea sporita permit robotilor industriali sa efectueze operatiuni de rutina, iar progresele inteligentei artificiale le dau independenta necesara pemru rezolvarea problemelor, pe masura ce acestea apar,

Inreligenta arrificiala

Obicctivul inreligenrei artificiale (I A) esre dezvolrarea de rnasini care pot gimdi ji invap ~i pot interactiona Cll oarnenii fara sa fie nevoie sa fie preprogramate.

Robotii in locuinte

Roboril sunr utili in efectuarea acrivitanlor simple. repetitive. pe care oamenii Ie gasesc plictisitoare, precum spalatul sau curatenia. Totusi, aceste activicati domestice sunt, de fapr, desrul de complicate cand sunr analizate. Se fac

cercerari pentru realizarea de roboti mai sofisticati, care au rniscari

i ndependenre ji o coordonare arentii a .mincii" "ochilor" ji a "mainilor".

COMPUTERE

EXPLORAF"EA FILME ~I

SPATIALA PRODii~~ A DE

MASINI 51 TEHNOLOGIA TEHNOLOGIA CAMIOANE INFORMATIEI

f

ROCI ~I MINERURI

DE~I ADESEA SUNT ASCUNSE sub vegetatie, sol §i apa, fiecare centimetru de pe suprafata Parnantului este alcatuit din roci. Rocile s-au format de-a lungul existentei Parnantului - cele mai vechi dateaza de

,

acum 3,9 miliarde de ani, aproape de momentul torrnarii planetei insa exista §i roci in formare in zilele noastre. Rocile au diferite dimensiuni, forme §i culori, insa toate au structura granulara, deoarece sunt alcatuite din cristale §i din substante chimice naturale, numite minerale. Aspectul §i proprietatile fiecarui tip de roca depind de mineralele din cornpozitia acesteia.

Cidul roeilor

Ghefarul erodeaza rocile Ii poarta particulele de rocd spre rdu.

Particulele de rocd erodatd sunt duse de udn: fi afezate in dune de nisip.

Cascada erodeaza roea versantului

Rocile magmatice Exisra doua ripuri de roci rnagrnatice, Roelle magmatice inrruzive, precum gabbro, se tormeaza cdnd magma se raccste in interiorul scoartei Pamantului. Rocile magmatice efuzive, ca obsidianul, se forrneaza din magma aruncara afara in timpul

eruptiilor Ylllcanice:'~St~lb~fo:r:m~a~l;av;e;i.=:!~~~~;;~~~~

Mici particule din rocd 5. depun pe fundul oceanului, sub forma de sedimente.

Gresie

Cea mai mare parte a rocilor sedimenrare, inclusiv gn:sia, sunt roci clastice - alcatuite din fragmenrc de rod. erodata, care a ajuns in marc. Calcarul ~i alre cateva roci sedimentare sunr biogenice, ceea ce inseamna d. au In cornpozitie mai ales rama?i~e de planre ji de animale.

Straturile de sedirnente comprimate se compnctiaeazd, flrrnand roci sedimentare.

~form/i ii inere/cpe rocile sedimentare, care se transformd in noi roci metarnorjice.

Formarea rocilor

Rocile magmatice se formeaza atunci d.nd magma - rod topita, din interiorul Parnanrului - se racesre §i se solidifies. Rocile sedimentare se formeaza atunci cand straruri subriri din resturi de pe tundul rnarii sunt comprimate de-a lungul a rnilioane de ani. Rocile metamorfice se tormeaza atunci cand rocile vechi se zdrobesc odara cu miscarile scoartci terestre sau cand rocile sunt arse de caldura magmei.

Rocile metamorfice

o roca metamorfid., precum ~isturile, se formeaza arunci dnd caldura ji presiunea din adancul parnantului modifies srructura rninerala a unei roci cxistentc. Aceasta schimbare are loc arunci Clod roca este

Inca in stare solida,

Magma iese la suprafofa, lava curgand Ii solidificdndu-se intr-o roed magmatied.

Vulcan

Temperatura ridicata a magmei transjormd rocile din jur in roci metamorjice.

Mineralele

Unele roci SUnt alcatuite dinrr-un singur mineral; alrele sunt 0 cornbinatie de mai multe minerale, posibil §i douasprezece, Aproape 9"8% dintre rocile din scoarta terestra sum formate din Suprafa~a de roca mariti!, cu I

mici cristale de minerale si icati, care contin oxigen §i

siliciu. Geologii clasifica mineralele in dona grupe principale. minerale care contin siliciu (silicafi) ~i minerale care nu contin siliciu.

Identificarea mineralelor

Un mineral poate fi identificar prin culoarea sa, prin cjivaj ~i prin spartura (modul in care Sf: rupe),luciu (dupa cum reflects lumina), urma lasara pc ph1cufc albe, densitate, duritate ji prin rcactia la contactul cu acizi, Scara lui Mohs cornpara durirarea a

diferire minerale.

Silicatii

Exist. peste 500 de tipuri difcrirc de silicari, printre care se numara: granarul, mica, feldspatul, olivina ji berilul. Silica~ii sunr, in general, duri, rransparenp sau translucizi ~i insolubili in acizi.

'Charles Lyell

Geologul scotian Charles Lyell (J797-1875) este cunoscut drept fondarorul geologiei moderne. Carrea sa, Principiile geologiei, publicara in 1830, a dus la acceptarea generala a ideii ca. Parnanrul esre foarre vechi §i modelat In permanenra.

Minerale tara siliciu

Cel mai mare grup de minerale care nu conrin siliciu sunt sulfurile. Multe minereuri de rnetale irnporrante sunt sulfuri, precum galena (sulfur. de plumb), sfaleritul sau blenda (sulfura de zinc) ji pirita [sulfura de fier). Ptintre grupelc de non-silicari importanfi se numara carbonatii, oxizii §i sulfa~ii.

Pe aceasta scad, orice mineral zgarie mineralele inferioare de pc scara (ech ivalenrele In obiecte foarte des inralnire SUnt tn paranreze).

1 Talc: foarte moale

2 Ghips (unghie)

3 Calcit (moneda de bronz)

4 Fluorind (cui defier)

5 Apatit (stiela)

60rwzii (feldspat) (brieeag)

7 Cuart (cufit de inox)

8 Topaz ~mirghel)

9 Corindon

10 Diamant: foarte dur

PAMANTUL

VULCANI

CRISTALE ~I PIETRE

CUTREMURE

FOSILE

MUNP ~IVAI

PEFERI

STIINTELE PAMANTULUI

757

Roci

Roci magmatice

Bazalr - 0 rod de culoare inch isa, efuzlva, ell granularie tina - se formeaza din lava care sc raceste repede,

Doleritul are granule de marimc medic §i aspect pestrit,

Andezitul esre a roca efuziva ell granularie fina, bogata In siliciu.

Gabbro este 0 rod. intruziva, care se forrneaza Ia adancimi foarte mari.

Tufnl esre a rod forrnara din fragmente de cenusa vulcanica intarita.

Granitul este intruziv ~i alcaruit din cuar" feldspar ji midi.

Riolitul, eu granulafie fina, inrruziv, contine rnai ales cuart ~i feldspar,

Sienitul poate fi asemanator ell granimJ, insa continc foarte purin cuart,

Trahirul esre efuziv, eu granularie fina 1i bogar In feldspar.

Roci sedimentare

Aleurirul esre 0 roca nereda, eu granule foarte fine, ascurire.

Gresia se formeaza atunci dnd granulele de nisip se cimeutcaza.

Argila are 0 granularie fina 1i poate fi modelata dnd este uda.

Tufa se formeaza atunci cand se evapora izvcareie racoroase, bogate In calcit.

Ingredientul principal al calcarului esre calcitul (carbonat de calciu].

Marmura esre calcar merarnorfozar (rransformar), existand lnrr-o varietatc de culori.

Conglomeratele contin pierris rorunjir de pe plaje !i a1re pierre de dimensiuni mid.

Grauwacke are 0 granulatie medic, care se formeaza din sedimenrele ocean ice.

Creta este un calcar foarte pur, alb, cu rexrura de pulbere.

Breciile sunt compuse din fragmente erodare ale altor roci.

Arkoze se formeazi

de obicei din fragmente de granir.

Corneana se forrneaza cand lava fierbinre recrisralizeazji mineralele din argilit sau marna.

Ghipsul se formeaza

din sedimentele ramase dupa evaporarea apei sarare,

Argilitul esre alcaruir din particule de noroi intarirc.

Rocile rnetarnorfice

Diorirul este 0 roca de culoare deschisa, ell granl1la~ie mare, inrruziva.

Peridotitul este a rod grea, inchisa Ia culoare ji aspra,

Marna se forrneaza din parricule intarire de argila,

Calcarul carbonifer s-a format acum 360 de milioane de ani.

Mccacuartitul se formeazil din gresia bogata in cuart, eu granule eu Iegaruri slabe.

758

Ardezia se formeaza cand argilitlll sau marna sunr zdrobite §i "coapte" 'in rimpul formarii unui munte.

~istlll se formeaza intr-un mod asernanator ell ardezia, insa la remperaturi muIr mai tnalre.

Gneis-ul are granule mai mad decar listuI; mincralele sale

se separa in dungi distincre.

ROCK~IPOP

IN ANII '50, IN SUA A APARUT un nou gen de muzica - rock and roll-ul. Era vorba despre 0 muzica zgomotoasa, de impact ~i ntrenanta. Rockul, ap cum este numit

astazi, a avut la baza mai multe intluente ~i, la randul sau, a intluentat considerabil muzica pe care o cunoa~tem. Muzica pop, care odinioara nu reprezenta decat termenul prescurtat pentru muzica populara, este un gen muzical recunoscut. Muzica rock ~i cea pop sunt strans legate de tineri ~i de emanciparea acestora, dar reprezinta ~i 0 afacere importanta, din care casele de discuri obtin profituri substantiale.

Rock and roll-ul anilor '50

La inceputul anilor '50, cantaretii de blues au descoperit sunetele puternice emise de noile instrumente muzicale arnplificate electric, ceea ce a dus la dezvolrarea unui non gen; rythm-and-blues.

Rhythm-and-blues

Spre deosebire de blucs-ul traditional. rnuzica rhythm-and-blues era anirnata, eu un firm rnai accelerar. Interprerara de muzicieni de culoare, s-a rransforrnar rapid intr-un gen apreciat. Cei mai irnporranti intcrpreti au fost amcricanii Muddy Waters (1915-1983), Howlin' Wolf{1910-1976) ji Chuck Berry in. 1926).

Elvis Presley

Can(5.re~ul american Elvis Presley (1935-1977) a fosr eea. rnai mare srea a rock and roll-ului. ell vfinzari de milioanc de discuri. Vocea putcrnica .. dar clara, precwn ji faptul d. era un rip chipes I-au faCllt sa intre in grariile ascultarorilor albi din America.

Reggae

Muzica reggae a ap'irut in Jamaica, in anii <60, ca un amestec intre muzica soul americana §i rnuzica folk din Jamaica Ii Africa. Ca regula generala, accst stil presupLU1e acccntuarca celci de-a doua ~i a treia rnasuri, preenm ~i un sril relaxat de interprerare. Se afla in srra.nsa legihura ell religia rastafari.

Muzicianul jamaican Bob Marley (1945-1981) a fast unul dinrre arristii reggae

de frunre. Nu numai ca. a popularizar stil ul reggae in lurne, ci a §i protestat politic prin versurile sale.

Interprerul de blues Leadbelly

Primele influente

La tncepurul sec. xx. se aseulrau jazz. blues ji balade, reate asociare Cll Aleea Tin Pan din New York, SUA, locul unde se adunau producatorii muzicali. Muziea mcderna a mostenit 0 mare parte din elemenrele srilurilor rimpurii. Blues-ul a intluenrar rock and. roll-ul, iar tradiriile in dorncniul compozifiei, care au fast srabilire pe Aleea Tin Pan, sunt urrnate ji asrazi in cantecele pop.

Adolescentii

In anii 'SO, ad'oleseenfii aflati de 0 parte ~i de alta. Atlunticului au inceput sa puna bazele propriei lor culruri. Darorira imaginii de razvratire pe care 0 transmitea, rock and roll-ul era muzica lor. Casele de

d iscuri au exploatar aceasta pia fa, prornovand cantece desprc prima iubire, problemele cu parin,ii li moartca tragica I. o varSta frageda.

Bill Haley

Atunci cand casele de discuri din SUA au realizat dr de popular; era muz.ica rhythm-and-blues, care pornise ell muzicicni de culoare, all inccpur sa promoveze inrerpreti albi, care sa yanda aceasra muzica pe tOt cuprinsul continentului american. Acesr gen de rnuzica, numir rock and roli, reprezenra un amestec intre rhythm-and-blues ~i rnuzica country a albilor. Bill Haley and His Comets au avut primul hit rock and roll, cu piesa Rock around the Clock, in

The Beatles

Fane Beetles, 1964

Ritmurile anilor '60

in anii '60, n1UI~i tineri se identificau cu melodiile In care l~i regaseau convingerile politice, dar §i gusturile muzicale. De exemplu, in SUA, unele cantece erau proteste la adresa razboiulul din Vietnam.

Muzica soul

Muzica soul s-a dezvoltar din rhythm-and-blues in anii '60. Inrerprerara mai ales de rnuzicicni de culoare, ea cornbina pasiunea muzicii gospel eu ritmurile purernice. Arerha Franklin (n. 1942) estc una dintre cele mai irnporranrc interprere de muzica soul.

Tarnla Motown

o casa de discuri cu 0 mare influenra, Tamla Motown, a arins succesul la nivel mondial in anii '60 li '70 prornovand muzica neagrl rhythm-and-blues ji soul. Dintre inrerprerii care aveau contract: cu aceasta casa de discuri, mentiondm The Supremes, S~evie Wonder (n.

1950) ji Ray Charles (1930-2004).

Diana Ross {n. 1944) a auut mai tdrziu 0 carierd solo de

succes.

The Supremes: in perioada 1964-1969, aceasra trupa de fete a avur 16 albume

inn-ate in Top] o.

in anii '60, muzica rock and roll a devenit cunoscura ca rock. Trupele briranice The Beatles li Rolling Stones au devenit celebre in toata lurnca datorita ritmurilor care aduceau un suflu nou pc scena rockului. Trupa Beatles a fost cea care a provocat cea mai mare isterie in dndul rinerilor fani.

Bob Dylan, interpret ~i compozitor de mardi. lncepand din anii '60

Folk rock

In anii '60, muzica rock ji cea folk s-au influentar reciproc. Canrecele de protest ale americanilor Bob Dylan (n. 1941) ji Joan Baez in. 1941) cxprimau convingerile anri-razboi ale rinerilor,

759

ROCK~I POP

Disco

in anii '70, rnuzica disco, un stil muzical de dans. eu firm alert, a devenir 0 fafta in muzica pop. Muzica era populara In cluburile

de noapte numite discoteci, uncle se asculrau inrcgistrari pe banda magnerica sau

discuri de vinil, nu interpreti in carne ~i oase. Arristii disco de frume sum rrupa Bee Gees ~i canrareata Donna Summer [n.

1948).

Saturday Night Fever, filmul despre stilul de viata din perioada disco, aparut in 1977, a aparur un hit al forrnatiei Bee Gees.

Anii '80 §i urrnatorii

Muzica pop a anilor '80 a fost dorninata de melodii care se retin u§or, armonii simple §i versuri pasnice. Din ce in ce mai rnult dupa anii '80, trupele au folosit sunete produse electronic, ceea ce a permis aparitia noilor stiluri rap, house §i tehno. Srilul rap se rernarca prin faptul ca intcrpretii vorbesc peste muzica, folosind versuri, adesea transmitand un mesaj social. Stilurile house §i tehno

presupun folosirea de catre artisti

a unor fragmente de sunere, ritmuri sau melodii, pentru a crea 0 melodie noua, pe care se poate dansa.

Noua tehnologie

Sinretizacoarele elcccronice sunt dear un exemplu de aparate care au permis izolarea fiecarui ton, baraie sau zgomot, inclusiv a vocilor de pe alre inregisrrari, Scopul muzicienilor dance era acela de a erea proprtile sunete, arrlficiale ~i neobisnuire, purand astfel sa l§i structureze muzica in noi ~i nebanuite moduri.

Tendintele anilor '70

,

Concertele anilor '70 erau evenimente elaborate. cu decoruri bogate §i spectacole de lumini. Scilul "glam rock" s-a bazat pe aceasta regie ~i pe spectacolele stranii, precum cele ale trupei britanice T-Rex. Stilul vestimentar reflecta opiniile muzicienilor, acestia purtand pamaloni evazati ~i plete. Cele mai importante stiluri in muzica anilor '70 sum disco. funk ~i punk.

James Brown Versurile muzicii funk ilustrau important a din ce in ce mai mare dobdnditii de mijcdrile pentru drepturiie persoanelor de culoarc in America.

Funk

La sfarjirul anilor '60 ji tncepurul anilor '70, cantaretu] american James Brown (1933-2006) a lndreprar muzica soul inrr-o directie noua, ell un ritrn rnai agresiv. Versurile noului stil, numit funk, raceau numeroase comentarii despre problemele sociale. Alri muzicieni inventivi ai acestui stil sunt grupurile americane Sly Ii Family Stone.

Punk

in 1976, muzica punk a apsrur 1n Marea Briranie odara cu forrnaria Sex Pistols. Muzica punk era zgomotoasa Ii deformara, muzicicnii cantind inadins gre§it la instrumentele lor, in timp ce versurile erau of ensatoare. Cei care apreciau acest stil de muzica purrau haine rupte §i murdare, pentnt a dernonsrra ca. resping arirudinile sociale conventionale.

Industria rnuzicala

Muzica rock §i pop s-a transformat inrr-o industrie de miliarde de euro. Intcrprctii pot aduna 0 mica avere doar din caceva hituri de top. Muzica este cornercializara sub forma de CD-uri. casete audio. discuri de vinil ~i DVDuri. Organizarea activitatii de marketing §i vanzari pentru aceste produse este complexa §i costisitoare. Exisra cateva companii puternice care domina industria.

muzicicni in inregistrdrile lor.

CD-uri au depasir vanzarile de discuri de vinil, dcoarcce primele se pasrreaza rnai mulr rimp Ii redau sunerele cu rnai

mare clarirare.

Muzica elccrronica

o marc parte din muzica zilelor noastre provine de la instrurncntc

electron ice. Arunci cand un set de robe electronice sunt lovire eu ba~ul, se declanseaza un irnpuls electronic care produce sunerul specific al robelor,

Mixer pentru a combina diferite fragmente muzicale

Cu ajutorul naii tehnologii computerizate, muzicianuf poate amnia difirite fragm,ente muzicale, in "fa Jel incdt sd oblind sunete noi.

Concertele

Pentru majoritatea trupelor, concertele reprezinta 0 parte importanta a carierei. Trupe celebre ocupa stadioane intinsc pentru a sustinc spectacole in faF a zeci de mii de fani. La exrraordinara desfasurare de forre pentru LiveAid, din 1985. penuu ajutorarea victimelor foametei din Africa. au participat majoritatea interpretilor cunoscuti ai perioadei.

Bjork, cantdreafd de origine islandez«, are contract at casa de discuri One Little Indian.

Videoclipurile Videodipurile sunr filme scurte, inventive, care promoveaza un canrec, £Ie au devenit din ce in cc mai populare in mil '80. Difuzarea videoclipului in acelasi tirnp ell inregisrrarea garanreaza atingerea unei audiente rnulr mai numeroase daroricii releviziunii, Promovarea inreligenra prin inrermediul acesteia cresre substantial vanzarile,

Madonna

La sflqitul anilor '90, interprera ~i compoziroarea pop, Madonna Ciccone (n. 1958), avea cele rnai mari vanziri din lume, Ea a sriur sa·ji mentina popularirarea reinventandu-si ln mod constantimaginea §i stilul rnuzical ~i organizand spectaeole conrroversate.

HAINE_~I MODA

SUNETUL

BEATLES. DANS FORMATIA

760

INSTRUMENTE MUZICALE

JAZZ

MUZICA ORCHESTRE

Casele de discuri

Atunci cand un interpret sernneaza un contract cu 0 casa de discuri, aceasra ii va promova muzica, va obrine difuzare la posrurile de radio, va distribui albumele la nivel global, va organiza concerte Ii va pune la dispozitie studiouri de lnrcgiscrari ~i echipameme.

SUNETUL1I INREGISTRAREA CESTUIA

ROMANIA, UCRAINA ~IMOLDOVA

ROMANIA, UCRAINA ~I MOLDOVA sunt situate in Europa de Est, la sud-vest de Federatia Rusa. Ucraina ~i Moldova au fost membre ale fostei Uniuni Sovietice. Romania, ~i ea tara cornunista, a ramas independenta, ins a a fost un aliat important al Uniunii Sovietice. De la caderea regimului comunist din Romania, in 1989, ~i dezmembrarea Uniunii Sovietice, in 1991, toate celc trei state s-au luptat sa-si modernizeze industriile ~i sa concureze pe piata mondiala.

Relief

Religia ortodoxa

Majoriratea locuirorilor din regiune sunt cresrini, raca.nd parte din Biserica Orrodoxa de Rasarir, insa in fiecare dinrre cele trei fari exista variatii. in acesr feI, diferitele grupuri etnice iji pot pastra idenriratea.

Cea mai mare parte a Uerainei este forrnata diner-o campie intinsa, eu ierburi. Marginita de Dunare in sud, Romania are un relief muntos, eu un pedis central. Moldova are dealuri line ~i vai,

Clima

22'C

Romania are 0 clima conrinenrala, insa iernile pot fi foarte aspre. Ucraina ji Moldova au 0 dim.

597mm

asemjinatoare, eu veri

calde ji ierni blande. Crimeea, din Ucraina, are ierni blande ji veri caniculare.

2

3

4

8

A

B

-4'C

Crimeea Crimeea este 0 peninsula din Ucraina, care se prelungesre catre Marea Neagrii. Mulre dinrre srariunile sale. odinioara populare printre demnirarii comunisti, gazdutesc astazi turisti din Occident, mai ales germ ani. Viile din zona produc vinuri de buna calitate.

Srepele

Srepele sunt campti intinse, valurite, ell ierburi mid, care se intind peste 0 bun a parte a Ucrainei ji a Moldovei. Datorita solurilor bogate ji fertile, peste jumatate din zona este utilizara penrru culrivarea orzului, porumbului, ovazului ji graului, Resrul este folosit ca pajune.

Carpatii

Muntii Carpati formeaza un imens arc,

de la nord-vestul la sud-estul Romaniei, cuprinzand Podisul Transilvaniei. Cel rnai inalt varf este Moldoveanu, ell 0 inaifime de 2.543 m. Tn padurile dese care acopera versanrii rnuntilor traiesc ursi ~i lupi.

Carpatii sunr . in zacarninte minerale.

761

Castelul

ROMANIA, UCRAINA ~I MOLDOVA

Romania

Populatia

Aproape 90% dintre locuitori sunr rornani. Maghiarii forrneaza al doilca grup etnie ca rnarime (6,6%), Bind urrnati de romi (2,5%). Alaruri de acestia rnai traiesc germani, ucraineni, rusi, turci, tatari, evrei, arrneni, sdrbi, slovaci, croati, albanezi, bulgari, polonezi, greci, cehi,

Aceasta diversitate face din Romania tara europeans in care se vorbesc cele rnai rnulte limbi.

o socierate a contrastelor, lll1 mozaic de peisaje extraordinare, locul unor adevarate sancruare ale patrimoniului biologic ~i natural european, spariu de refugiu §i huzur, ideal pentru pasionatii de rraditii §i obiceiuri vechi, Sunt doar cateva dintre caracterizarile pe care le putem face azi Romaniei, lmaginea e cornplerata de contrastul din presa internationala dintre elite §i marginali. Bucuresti

Cu 0 populatie de peste doua milioane de locuitori, Bucurestiul e capitala Romaniei din 1861. Ceea ce surprinde orice occidental sosit aid e in primul rand dificultarea de a delimita spatiile marcate de cladirile istorice ~i rnonurnenrele orasului de arhitecrura paranoica ~i

grandornana a epocii Ceausescu ori a urmat dicrarurii lui.

Palatul

Transilvania Pronuntarea numelui reginnii il face pe orice strain sa i~i imagineze un tinut crud, eu vampiri ~i casrele rnedievale, condus de conrele

Dracula. Transilvania vibreaza tnsi cultural prin traditia urbana lasata rnostenire de comuniratile de sasi,

maghiari.

Cdlusarti, dans popular roman esc

Ucraina

_ A doua ~ara ca marirne a Europei, L-J Ucraina, s-a desprins de Uniunea Sovietica in 1991. Aproape 70% dintre locuitori sum ucraineni §i 20% rusi, traind mai ales in est. Semimemele nationalisre ucrainene au dus la tensiuni indelungate intre cele doua grupuri. In agricultura lucreaza 24% din forra de munca.

Kiev

Capirala Ucrainei, Kiev, este situate la confluenra dintre Nipru ~i Desna. Acum aproape 1000 de ani, credinta ortodoxa s-a riispandit de aici in toata Europa de Est. Cu parcuri ~i biserici frumoase, Kiev este centrul cultural, comercial ~i industrial al rarii.

Mancarurl

. Borsul este a supa craditionala in Ucraina, din zcama de

carne ~i din sfecla rosie, Se servesre cu Smantana ji cu pirosti, prod use de patiserie savuroase. Prinrre msncarurile populare sunt ji vareniki, din aluat ji umplurura de carne, branz; sau frucre, ~i holubti, sarmale 10 frunza de varza. Miincarea este insotita de vinurile din Crime ea.

Moldova

Odinioara parte a Romaniei, in 1940, mica tara, Moldova,

a devenit star sovieric. Esre cea mai populara dintre fostele republici sovietice, existand inca tensiuni intre majoritatea etnic rnoldava §i ucraineni §i rusi, care doresc independenta. Industria procesarii alirnentelor §i a pieilor ~i agricultura sum principalele surse de venit.

Clima calda a Moldovei of era un mediu propice cultivarii virei-de-vie. Tara produce vinuri excelenre, care SLInt pasrrare in uriase pivni~e, sapate :in vcrsantii stancosi ai dealurilor. Acolo, temperatura ramane joasa ~i constanta.

DATE ESENTIALE ROMANIA

CAPITALA Bucuregci

SUPRAFATA 237.500 km'

POPULATIE 21.600.000 loeuitori

DENSITATE 93,78 locuirorilkm2

LIMBA PRINCIPALA romans

RELIGIA DOMINANTA. crestinism

MONEDA leul romanesc

SPERANTA DE VIATA. 70 de ani

OAMENI PER MEDIC 556

GUVERNARE democratic multiparrita

ALFABETIZARE 98%

DATE ESENTIALE UCRAINA

CAPITALA Kiev

SUPRAFATA 603.700 km'

POPULAPE 48.400.000 locuitori

DENSITATEA 80 locuitori/krrr'

LIMBA PRINCIPALA ucraineana, rusa

RELIGIA DOMINANTA cresrinisrn

MONEDA hrivna

SPERANTA DE VIATA. 68 de ani

OAMENI PER MEDIC 333

GUVERNARE democrarie rnultipartita

ALFABETIZARE 99%

Industria

Bazinul Donetk, din estul Ucrainei, este bagat in carhune, minereu de Her, mangan, zinc ~i rnercur, Ucrai na detine

5% clin rezervele minerale globale. Fabricile sale produc ambarcatiuni, masini-unelre, aparate de zbor, autovehicule, substanre chirnice, alimente arnbalare ~i bunuri de larg consum.

DATE ESENTIALE MOLDOVA

CAPITALA Chisinau

SUPRAFATA 33.843 km2

POPULAPE 4.300.000 locuircri

LIMBA PRINCIPAL~. rorndna, moldoveneasca

RELIGIA DOMI~ANTA cresrinism

MONEDA leul rnoldovenesc

Agricultura

Peste jumarate din populana Moldovei traieste 1. I'd, in mici cornunirari rurale. Circa 65% din teren cste folosir penuu cultivarea cerealelor, frucrelor, tutunului, sfeclei rosii ?i virei-dc-vic. Porcii, virele ~i oile se eresc pentru carne.

EUROPA, ISTORIC

FAVNA DE GUVERNE.~I IMPERII ROCI SI

CAMPIE POLITICA MINERALE

RUSIA, ISTORIC

UNIUNEA. SOVIETICA

COMERT SI CRE~TINISM INDUSTRiE

762

ROMEO, OSCAR, vezi AMERICA CENTRALA, ISTORIC • ROOSEVELT, FRANKLIN, vezi MARE A RECESIUNE • ROTATlA CULTURlLOR, vczi AGRICULTURA ~I CREFEREA ANIMALELOR, ISTORIC • ROZATOARE, vezi ~OBOLANI ~I ALTE RozATOARE

Inceputuri

Inainte de anul850, teritoriul care este astazi Rusia era locuit de putini oameni. Insa in secolul IX, navalitorii vikingi (varegi) din Suedia au facut incursiuni

in sud in cautarea prazilor ~i a cailor comerciale. Ei si-au stabilit capitala la Kyyiv (Kievul de astazi, din Ucraina), creand in zona un imperiu. Restul Rusiei a fost ocupat de triburi mici, rasfirate, de agricultori ]i de vanatori.

RUSIA, ISTORIC

OCUPAND INTINDERILE PUSTII ale nordului Europei ~i Asiei, Rusia s-a situat la marginea ambelor continente cea mai mare parte a istoriei sale. Avand zone intinse tara iesire la mare ~i fiind saracitii de clima sa aspra, Rusia a ca~tigat 0 cale de acces la rnarilc din vest in 1721, cand a inceput sa joace un rol major in istoria Europei. De-a lungul urrnatoarelor doua secole, tara s-a modernizat lent ~i greu, dupa ce si-a detronat tarul, afirmandu-se sub denumirea de URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) ca una dintre superputerile lumii. Dupa destramarea Uniunii Sovietice, in 1991, Rusia moderna s-a luptat sa-~i rcdefincasca rolul intre natiunile lumii.

Afirmarea Cnezatului Moseovei

Rus

Colonisrii vikingi ai Rusiei erau cunoscuti sub numele de rust. Imperiul lor. care se baza pe rutele comerciale dintre Mare. Baltica ~i Marea Neagra, a devenir nucleul primului star rus.

Crestinismul La sfaqintl secolului al X-lea, rnisionarii crestini din Imperiul Bizanrin au sosit In Kyyiv. Ei au convertit locuitorii la ortodoxismul de rit grec ~i au incrodus a1fabeml chirilic, doua elemenre care au supravietuit pfmi In zilele noastre .

Ivan al Iv-lea (1530-1584) a devenit rar In .nu11533 ~i a domnit pina la rnoartea sa, 51 de ani rnai tarziu. A extins sratul $i a ingradit puterea nobilimii, Ivan era un conducator nernilos, omorandu-si multi dinrre adversari 1i cil~tigandu-~i astfel numele de ,,[van eel

Dupa 1330, micul cnezat al Moscovei, avand centrul in orasul Moscova, la grani~a nordica a Hanatului mongol, a inceput sa-~i afirrne dorinta de independenta, Moscovitii i-au invins pe mongoli in 1380 ]i s-au declarat independenri un secol mai tarziu.1n anull550, Moscova era eel mai important stat din Rusia, extinzandu-si teritoriul in Polonia, la vest, ~i in Siberia, la est.

Kremlinul

Fiecare ora§ rus avea 0 zona fortificata, cunoscuta sub numele de kremlin,

pentru protectia cladirllor civile ~i de cult. Kremlinul Moscovei, situat pe malul raului Moscova, in

cenrrul orasului, se Intindea pe mai mulre hectare ~i proteja palate ~i biserici

frumoase.

Petru eel Mare

Sub domnia lui Petru eel Mare (1672-1725), Rusia a devenit 0 importanta putere a Europei. Petru a dilatorit in Europa Occidentala, incorcsndu-se cu idei novato are, care I-au ajutat sa modernizeze tara, A reorganizat guvernul ~i a stimulat

educatia,

Catedrala Adormirii

Senatui

Turnul etc clopot Ivan eel Mare

Palatu!

Arhanghelului Mibail

Expansiunea rusa Pana I. rnoarrea lui Petru eel Mare, in 1725, Rusia se exrinsese, ajnngand dintr-o mica ~ara nesernnificariva un vast irnperiu.

A acaparat intreaga Siberie, la est, ~i \armul Marii Baltice, la vest, c~tigindu-1i asrfel ,,0 Iereastra catre Occident", De-a lungul urmarorului secol, s-a c;l~tigat mai rnult teren, largindu-se grani\ele din vest ~i din sud.

Rusia

Turcia

Polonia

Turnul Borooitkaia

Turnul Vodovzvodnaia

Suedia

Austria

Macheta Kremlinului

Prusia

763

Rusia Imperials

Dinasria Romanovilor a condus Rusia din 1613 pana in 1917. Familia regala a guvernat cu 0 mana de fier, opunandu-se schirnbarilor: de exernplu, serbii au ram as lega~i de pamanr, Metodele intrebuintate in agricultura erau primitive, majoritatea oamenilor traind in conditii de 0 saracie extrema, care a generat din ce in ce mai rnulta nernulrurnire.

Model inspirat de bijuti.rii Jrancezi de

la curtea regelui Ludovic al xn.u: al Frantei.

Ou realizat de Carl Faberge, bijutierul impararilor rusi.

Rusia rnoderna

In 1991, Uniunea Sovietica s-a prabusir §i Rusia s-a reafirmat ca stat independent. In timpul presedintelui Boris Eltin, Rusia s-a luptat sa instituie dcmocraria §i sa reformeze economia ~i societatea, dupa modelul occidental, insa s-a confruntat cu rnulre probleme economice §i de mediu.

Destramarea Uniunii Sovietice

Mihail Gorbaciov, conduditor aI URSS din

] 985. a incercat sa implemenceze reforme in

lOra, insa a fosc fortar sa demisioneze dupa 0

lovirura de stat ejuata, in 1991. Cea mai

mare parte a republicilor URSS s-au declarat independenre, ceea ce a dus la desrramarea starului sovietic, mai tarziu, In acelasi an.

Rusia

RUS[A, [STORIC

Emanciparea ~erbilor (iobagilor)

in 1861, cu rnult dupa celelalre state ale Europei, "[aru] Alexandru II i-a eliberat pe ,aranii rusi de serbie (de dreprul de proprietate asupra acestora, care aparrinea boierilor). Li s-a irnpartit pamanr, care trebuia platir - 0 noua sursa de nernultumiri,

Arme pe strazile din Sankt Petersburg

Ecaterina eea Mare In 1762, Ecaterina (I729-1796) a devenit lmparareasa, dupa

ce l-a derronar pe SOIu! ei, Petru al Ill-lea. A fost un conducaror inteligent, care a incurajat artistii din toata Europa sa lucreze in Rusia. A conrinuat opera lui

Petru cel Mare, tacand

din Rusia un stat puternic.

Revolutia din 1905

,

In luna ianuarie 1905, trupele din Sankt Petersburg au deschis focul asupra muncitorilor care dernonscrau pentrn rnarirea salariilor §i pentru un program de lucru mai scurr. Aceste acre de violenta au dus la greve ~i la revolte ale armatei din toad Rusia. '[arul Nicolae II a aprobat 0 constitutie ~i a convocat Duma ruseasca sau Parlamentul, lnsa reformele au fost limitate ~i de scurra durata.

Duma

Duma ruseasca s-a adunat in diferite ocazii dupa 1905, insa Nicolae II i-a acordat puteri limitate. Cand membrii acesteia nu erau de acord cu ,aml, Duma se desfiinra, de obicei. Durnele de mai tarziu au inraptuit reforme limitate.

Una dintre primele aduniiri ale Dumei

l I.

~,

Vechile state sovietice

Steag sovietic

Rusia Sovietica

in [917, doua revolutii au spulberar vechea guvernare imperial. ji au instaurar primul scat comunist din lume. Acesta a devenit 0 mate putere mondialii ji a jucat un r01 crucial in infdngerea Germaniei, in eel de-Al Doilea Razboi Mondial. Srarul urma principiile colective formulate de Marx ji Engels ji se tacea srapan pe roare rerenurile ji proprietarile private.

Mostenirea sovietica

Ani! de srapanire sovierica au lasar Rusiei 0 mostenire teribil •. Industria era uzata moral *i ineflcienta, agricultorii nu Ieu~eall sa produca necesarul de hrana, deseurile nucleare amenintau sanaratea locuitorilor ~i 0 mare parte a tericoriului era poluat.

Economia de piafa Economia Rusiei a fost reformat. in funqie de cerintele economiei de piala. Acest lucru a insemnat penurie de aliment. in erase ji infla~ie, insa, eu toare aces tea. rnajoritatea cetatenilor s-au pronunpt penteu bunurile ji facilita,ile de tip capitalist.

Nave de lupta abandon ate

Istoric

McDonald's, Moscova

1480 Ivan aI [[[-lea al Moscovei se declara I"r aI tuturor rusilor,

Sec. IX Vikingii forrneaza un nou Stat in Ucraina, ell centrul la Kyyiv (Kievul din zilele noasrrc).

Sec. X Misionarii gred convertesc rusii la crestinismul ortodox.

1380 Prinrul Dimitri al Moscovei li invinge pe mongolii puterea acesreia incepe sa creasca.

ASIA, ISTORIC

EUROPA, ISTORIC

764

1533-1584 Dornnia lui Ivan al IV·lea (Ivan eel Groaznic).

1762-1796 Domnia ,arinei Ecaterina cea Mare.

1861 Emanciparea serbilor.

1905 Rusia esre invinsa In razboi de ]aponia; se incearca 0 revolurie la Sankt Petersburg.

721 Rusia Invinge Suedia ji djtiga iesirea la Marea Baltica,

19 I 4 Rusia intra in Primul Razboi Mondial, de partea Aliarilor, Sunt ornorati peste un milion de rusi,

de astazi

IMPERIUL MONGOL

MARX, KARL

RAZBOIUL RECE

1917 Revolurionarii 11 detroneaza pe tarul Nicolae aI Il-lea ji organizeaza primul stat cornunist din lume.

1985 Mihail Gorbaciov tncepe sa reforrneze Uniunea Sovietici.

1991 Uniunea Sovierica se prabusesre, Rusia se afirma ca natiune independents.

REVOL{,!TIA RUSA'

UNIUNEA. SOVIETICA

RWANDA, vezi AFRICA CENTRALA

SALAMANDRE ~I TRITONI

Trasaturi ale salamandrelor ~i tritonilor Salamandrele §i tritonii i§i pastreaza cozile din stadiul larvar pana la maturitate. Pielea lor este perrneabila pentru aer ~i are nevoie sa ramana mereu umeda, pentru a evita deshidratarea. Pot respira atat prin piele, cat ~i prin plamani, Majoritatea speciilor au patru picioare, care uneori pot fi foarre mid, ca cele ale tritonilor-anghila. Sireneidele sunt foarre asemanatoare salamandrelor, dar au numai membre anterioare §i branhii externe pentru a respira.

Cu UN MERS UNDUITOR atunci cand se deplaseaza pe uscat, salamandrele se misca asemenea soparlelor, Salamandrele sunt amfibieni cu coada. Exista mai rnulte specii, dintre care unele traiesc numai pe uscat, altelc, precum triton ii, se intorc in apa pentru a se reproduce ~i exista ~i specii care traiesc numai in apa. Cele mai multe se gasesc in zona tempe rata din emisfera nordica. Salamandrele terestre prefera habitatele umede, intunecate ~i racoroase: unele traiesc in pesteri. Pentru a se feri de frigul iernii, hibemcaza in noroi, sub pietre. Speciile din regiunile calde traiesc in munti ~i raman intr-o stare de latenta in timpul perioadelor calde, '

secetoase.

Cap fi corp netede fi aerodinarnice

Neotenia

Unele salamandre §i tritoni, preCllITl proteul european de pestera, axolotul mexican §i salamandra de apa americana nu se dezvolra compler pan. la marurirare, Iji pasrreaza branhiile ji rin1~n In sradiul larvar acvatic, in ciuda faptului cii ating rnaturitatea sexuala ji sunt capabili sa se reproduce .. Aceasta stare se nume§te neotenic.

Branhii rosii, penate

Axolotul mexican

Hranirea

Larvele care traiesc in api au dinri cornosi §i se:.ruanesc ell nevertebrare, larve mai micide triron sau pesci tineri. Adultii care traiesc pe uscat au dinri ascutiti ji prind pri~i ptecmn insectele sau viermii. Unele salamandre se hranesc eu alte salamandre rnai rnici. Salamandra uriasfi asiatica se hranesre, de asernenea, §i eu cxcrementele alter animale, iar uncle specii ca~iratoare se hranesc cu ciupercile de pe scoarta copaeilor.

Negi pe piele Salamandra-

Cele mai multe salamandre sunt mid, ell corpul lung ji membre scurte, dar unele sunt uriase: salarnandrele chinezesri ji eele japoneze cresc pana la 1 m lungune. Salarnandtele traiesc ji se inmultesc pe useat. De obicei, pot fi .inralnite in zone urnede, in apropierea cursurilor de apa.. Cu toare acestea, unde rraiesc la 0 mai mare disranta de apa, pe rnunti sau in pad uri. Exisra ?i specii care traiesc in pesreri, preemu proteul eutopean eu coada

Dezvoltarea unui triton mare eu creasta

Salamandra

Reproducerea

Cei mai multi masculi de salarnandra depun pe sol un sac cu sperms, numit spermatofor, sac pe care femela il depune apoi in interiorul corpului sau prin intermediul unei deschideri numite cloaca. Ouale sunt fertilizate in interior ~i apoi depuse pe sol. Unele specii depun oua din care eclozeaza direct versiuni miniaturale ale adulnlor, altele, preClll1 salamandra de foc europeana, nasc pui vii. Tritonii se imperecheaza in apa ~i depun fie un singur ou, fie grupuri de oua, pe suprafara unor plante acvatice.

Apararea

Multe salamandre §i tritoni se ascund de dusmanii lor sau se camufleaza. Unele sunt viu colorate §i au toxine pe piele care produc iritatii ale pielii §i crampe stomacale daca salamandra este atinsa, respectiv rnancara. Unele specii de salamandre, precum sireneidele americane, au 0 rnuscatura desrul de neplacuti. Altele POt renun~a la bucari din coada pentru a scapa de pradarori, Trironul de Pirinei face pe morrul stand lntins pe spate.

Glandd otrduitoare

Creasta creste pe spatele masculului in timpul sezonului de imperechere.

Tritonul

Tritonii sunr salamandre care se relntorc in apa in timpul sezonului de imperechere. Pe marginile superioara ji inferioara ale cozii Ie cresc cute fllamencoase. care le ajuta sa inoare. Majoritatea tritonilor traiesc in ape reci, In Europa, Asia ji America de Nord.

1 Femela de triton 1ji depune ouale numai pe suprafara unor plante acvatice, Imparureste apoi eu picioarele o frunza in jurul oului, intr-un "plie" lipicios. Puiul cclozeaza dupa 3 saptin1ani.

3 La ~ sapra~ani: larva e~t~ mat mare ~1 mat putermca. Acum este un pradaror acvatic vorace. Pan a la 2- 3 luni, branhiile 1i fllamenrele din coada sc vor retraget iar picioarele vor devcni mai puternice. V~ iesi r= uscat, unde va respira folosindu-si pllmanii. iji pasrreaza eoada.

2Larva are acurn 5 saptam.ni. Respira cu ajurorul branhiilor exrerne. Membrande de pe coada ji rrunchi 0 ajuta sa inoare In sprinturi scurre. Se hrancste mai ales eu nevertebrate.

Saiamandra europeana de foe Salamandrele de foe au 0 piele orravitoarc ell modele in culori vii.

TRITONUL MARE CU CREASTA

Sunt suficient de orravitoare pentru a omori chiar §i mam ifcrc mici care ar purea sa Ie manance.

DENUMIRE ~TnNTIFlcA Triturus

cristarus

ORDINUL Caudata

FAMILIA Salamandridae

RASPANDIRE Europa, pana In cenrrul si sudul Rusiei, nordul Tureiei ji Iranului in campii 1i dealuri, pima la 1000 m

HABITAT iazuri eu apii adand

HRANA Cat sunt larve, se hriinese eu nevertebrate acvatice, iar ca adulti cu

insecte. vierrni ~i melci. '

Trironul tepOS Iberie

Aeest triton are spini pe partile laterale, forrnati de varfurile proeminente ale coastelor sale. Acestia ajuta la a1ungarea dusmanilor;

DIMENSIUNE lungime: 15-16 em, din care coada aproximariv 7 em

DURATA DE VIATA 25 de ani

AMFIBIENI

_FAUNA PADURILOR

AlS'IMALE OTRAVITOARE

FAUNA~E

ML~il~¥~1

FAUNA.

MONTANA

HIBERNARE

PESTE~I, FA.UNA

765

SALK, JONAS, vezi MEDICAMENTE • SAMARKAND, vezi ASIA CENTRALA; ASIA, ISTORIC • SAMOA DE VEST, vezi POLINEZIA

SAMURAI ~I ~OGUNI

DICTATORII MILITARI JAPONEZI, cunoscuti sub nurnele de ~oguni, au stapanit Japonia din anull192 ~i pana in 1868. Desi conduceau in nurnele imparatului, ~ogunii se bucurau de putere pe

f;'-~ viata, transrnisa pe cale ereditara, iar imparatii erau simple marionete. Prin proprietarii de pamant locali, numiti daimyo, ~ogunii controlau ° clasa de razboinici aristocrati, nurniti samurai, ceea ce inseamna .. eel care serveste" Timp de peste 709 de ani: acesti s~murai au fost faimosi pentru curajul ~i maiestria lor rnilitara. In codul acestora - Bushido sau "calea razboinicului" - loialitatea ~i onoarea erau cele mai pretuite virtuti, iar esecul era de neiertat. Oarnenii Ii considerau pe samurai nobili, desi multi dintre ei duceau vieti dure ~i austere.

~ogunii Kamakura

Cand Minamoto Yoritimo (1147-1199) a ajuns la putere §i a intiintat un guvern razboinic la Kamakura, el §i descendenrii sai au devenit cunoscuti sub numele de §ogunii Kamakura. Dupa moartea lui Yoritimo, mem clanului Hojo, al sotiei sale, au devenit regentii - cei care aveau grija de §oguni -, care detineau 0 putere mai mare chiar §i decar a sogunilor.In 1274 §i 1281, samuraii Hojo au respins invadarorii mongoli,

insa aceste campanii au slabit §ogunatul .r ... "UJdLl\.Ul<l, ...

care s-a prabusir in 1333.

~ogunii Ashikaga

Ashikaga Takauji a invins sogunii Kamakura in 1333, in numele impararului, insa apoi s-a autoproclamat §ogun, in 1338. Si-a stabilit centrul guvernarii in Muromachi, Kyoto. ~ogunii Ashikaga au devenit interesati de arta, precum ceremonia ceaiului §i dramaturgia Noh, §i nu de razboaie, In 1573, un mic conducator, nurnit OdaNobunaga (1534-1582), l-a detronat pe §ogunul Ashikaga.

Familia Minamoto

Primul mare ~ef aI clanului a fost Minamoto Yoshiie (1039-1106). £1 ~i-a

sporir intr-arar averea .inCat putea

revendica puterea in star. in 1185, descendenrul lui Yoshiie, Yonrimo, ~i-a stabilir curtea la Kamakura; in 1192, s-a auto-proclamat

prim- ~ogun. Din acel moment, toti logunii au fost alesi din diferite ram uri ale familiei

Minamoto.

Ceremonia ceaiului

in secolul XII, un calugar budisr a adus ccremonia formals a ceaiului din China. Trei sec ole mai tarziu, ~ogunul Ashikaga Yoshimasa (J 436-1490) a consrruit 0 camera specials in Iocuinra sa penrru ccrernonia ceaiului - prima ceainarie a Japoniei. Maestrul Sen no Rikyu, din secolul XIX, a rafinar Ii a simplificae ceremonia. Aear pentru §ogun i. d.t ~i pentru samurai, ceremonia ceaiului era 0 ocupatie culrurala, lini~tita, care lnviora spirirul,

'Iava §i reciplenre pentru ceremonia ceaiului

Codul Bushido

Codul samurailor - loialitatea, onoarea §i curajul - ajungea pan a la sacrificiul ritualic (hara-kiri sau seppuku) rand le era arneninrata onoarea. in 1703,47 de ronini (samurai independenri) au razbunar rnoartea lordului lor, Asano, omorandu-i asasinul Ii apoi £idndu-li hara-kiri, pentru a-si

Litografie care inflirileaza hara-kiri sau sinuciderea rirualica

ASIA, ISTORIC

RAZBOAIE

~ogunii Tokugawa

Tokugawa Ieyasu, un geniu rnilitar, a Incepur ca un daimyo oarecare, insa in 1603 a devenit §ogun. EI ~i succesorii sai au formulat reguli economice §i politice care au asigurat pacea rnai bine de doua secole. In 1868, din cauza presiunilor din interiorul ~i din afara tarii, ultimul dinrre Tokugawa Ieyasu (1543-1616) §~gunii Tokugawa a fost

foqat sa renunte la rangul sau, impararul preluand

puterea. Astfel s-au incheiat 700 de ani de stapanire a §ogunilor §i a samurailor.

..

ARME 51 ARMURI

766

BUDISMUL fEUDALISMUL

1APONIA, ISTORIC

Originile samurailor

Samuraii au aparut pentru prima data la incepurul secolului X. Inirial, ei formau erupe impreuna Cll membrii familiei. Mai 'Cmiu. a inceput sa fimctioneze sistemul feudal: samurai! calare luptau pana la moarte pentru nobilul feudal local ~i c~rigau parnanr dad ieseau lnvingatori,

Armura samurailor De-a lungul a 700 de ani,

cele 23 de elemente ale arrnurii s-au lmbogatit Cl1 nenurnarare elemente decorative - cu deralii de aur 1i legaturi de matase colorata -, ins. stilul a ramas

Armurd de samurai din secolul XIX

Samuraii moderni Prinrre rradiriile samurailor se nurnara .. kendo (scrima], sumo (Iuprele), judo (Iupra £id arrne) ~i ikebana (arta aranjarii florilor). Filmele, ciif\ile, piesele de teatru Ii relenovelele bazare

pe vial' samurailor arrag Scen:i din Kagemt<sha

milioane de japonez.i.

Filmele clasice japoneze, precum Kagemusha ~i Cei . lapte samurai, evoca ~i ornagiaza traditiile samurailor.

SANTA LUCIA, vezi CARAIBE. SAO TOME ~I PRINCIPE, vczi AFRICA CENTRALA. SARAJEVO, vczi STATELE BALCANICE (ACUM DENUMITE EUROPA DE EST) • SARCINA, vezi REPRODUCEREA

SATELITI

,

ORBITA.ND IN JURUL P.AMA.NTULUI, foarte sus, deasupra noastra, satelirii sunt mesagerii §i observatorii din cer. Ei retransmit apelurile telefonice, observa vremea, ghideaza vasele §i apararele de zbor §i etectueaza activitati imposibile pe

Pamant, Se deplaseaza de 10 sau de 30 de ori mai rapid decat un avion de pasageri. Viteza satelitilor previne caderea lor pe Pamant, fiind impinsi in afara orbitei. Porta de gravitatie, orientata catre interior, se opune acestei forte excentrice §i rnentine satelitul pe 0 traiectorie circulara, in jurul Pamantului.

Panourile soiare ECSI - Sarelitul

transforma razele de scare in curent

Panourile solare se deplisz«, pentru a capta lumina Soarelui

Transponderele din interiorul sateiitului recepteazd Ii emit semnale.

Structura principal a este construita din alurniniu'sau din plastic, ranforsat cu fibril. de carbon. Satelitul trebuie sa fie destul de rezistent pentru a putea face fa~a fortei cu care este lansat, deoarece pemru lansare este nevoie de

o putere enorrna. Exista doua sau trei versiuni ale fiedrui sistem la bord, asrfel lncar 0 defecriune sa nu fad inutil sarelitul.

Stapia de la sol emite __ =c .. ~ semnale prin antenele parabolice tndreptate cdtre satelit.

Antena

cercuri turti teo

Orbita geosrarionara:

Sarelitii cu orbira circulari, aflati la 36.000 km deasupra Ecuacorului, sc mild. in acelasi timp cu Pamantul. Acestia se numesc geostanonari, deoarece par a fi fiqi pe cer,

Orbitele

Orbira satelitilor este traiectoria curbata pe care acestia 0 urmeaza in jurul Pamanrului, Forta gravitalionala este mai puternica in apropierea Pamantului, astfel incat un satelit cu 0 orbita joasa trebuie sa se deplaseze mai rapid ded.t unul cu orbita geosranonara, ECSI

~ Sateli:

~~~~.) meteoroloeic

u ~ Satelttde comunicatii

Sputnik 1

in 1957, oamenii de stiinra sovierici au Jansat primul satelit, Sputnik 1. Era simplu ji masura temperatura armosferei, transrnitand darele lnregistrare in rimp ce orbita.

reprezinta doua treimi din

mas a satelirului Sputnik.

Tipuri de sateliti

Odinioara, satelitii erau folositi in principal pentru spionaj sau pentru detectarea lansarii de rachete nucleare. Astazi, diferite tipuri de sateliti sum folositi in scopuri pasnice.

Comunicariile Accsti sateli~{ transmit apelurile telefonice ji programele posturilor de televiziune de pe un continent pe

alrul.

Vremea

Acesti sateliti furnizeaza meteorologUor imagini ale forrnatiilor de nori.

Observarea

Accsti sarelip pot "vedea" in infrarosu, astfel tncar pot moniroriza vegeraria, solul ji rocile, zapada ji ghea,a, apa ji zonele urbane.

Astronomia Telescoapele din afara atrnosferei pot oferi astronomilor a imagine mai clara asupra Universului.

Resturile spatiale

De la lansarea lui Sputnik, 8 natiuni au lansat in medie 100 de sareliti pe an. Dupa iansarile rimpurii apareau numeroase resruri, care puteau disrruge sarelirul. Exista peste 7.000 de obiecte de dimensiuni man care orbiteaza in jurul Parngnrului.

Istoric 1957 Uniunea 1962 SUA lanseaza 1972 SUA lanseaza 1992 Sarelitul SUA
Soviecica Ianseaza Telstar, primul Landsat 1, primul COBE inregisrreaza
1687 Isaac Newton Sputnik 1. primul .. _1 .. " satelit penttu satelit pentru detectarea date privind
satelir artificial. /II"" ." ... resurselor Parnantului. temperatura cercerand
descrie 0 metoda de ,.. .. ,\. comurucaui. lumincziratea
r ...... '· .. ·· ...
lansare a unui sarelir ell 1958 SUA lanseaza '!''''~'''''ll'' 1963 SUA 1990 Telescopul Spafial remanentii a Big Bang.
ajutorul unui tun. primul satelit de :' .. =~ tnrrut pe Hubble este lansat cu 0
1945 Arthur C. Clarke explorare, Telstar orbits oglinda defecra. Aceastli 2000 0 retea esuata de
Syncom2, problema a fost telcfonie eu sateliti
propune satelitul Explorer 1. primul satelir 'rezolvata de astronauti alimentati cu iridiu este
geosrationar. geosrajionar, in 1994. scoasa din funcriune. Konstantin Tiolkovski

Un profesor rus de matematica,

- Konstanrin Eduardovici

Tiolkovski (18S7-

1935), este recunoscut drept .,parintele deplasarii in spariu" El a fosr printre primii care au dernonstrat di satelitii sunt practici.

ASTRONOMIE EXPLORAREA PAMANT RACHETE TELECOMUNICAPI SPA'PULUI

TELESCOAPE

767

Sportul

Corpul uman are nevoie de activitatile sportive pentru a-si 1mbunatap forma fizid. Prin sport, inirna 1i plamanii functioneaza

rnai eficienr,

iar muschii 50 inraresc, ceea ce imbunaxafe~te flexibilitarea corpului.

cxcrcitii.

SATURN, veai PLANETE. SAXONII, vczi ANGLO-SAXON[

Intinderea musculaturii laterale Ii abdominale

Mentinerea sanatatii

, ,

Multi dintre locuitorii ~arilor dezvoltate sunt supraponderali, fae purin sport ~i consurna mancare bogata in grasimi. Astfel, nu mai sunt in forma §i. adesea, se Imbolnavesc. 0 diera echilibrata, bogata in fructe §i legume proaspete, eu purina grasime, irnpreuna cu un program de exercitii regular, ajuta la mentinerea starii de sanatate.

Hranirea

Penrru a ne hrani sanaros, esre nevcie sa eeh ilibram aporrul de proreine, carbnhidrati, grasimi, vitarnine, minerale

1i fibre. Energia furnizata de acestea ar rrebui sa mentina corpul la greutatea ideala.

SANATATE ~I INTRETINERE

, c v v >

ATUNCI CAND 0 MA~INA este J e este sanatatea.

A • " v • A Atunei cand 0 persoana este sanatoasa insearnna

lngn)lta ~l intretinuta are toate ca organismul ei hinctioneaza bine §i d nu sufera

~ansele sa functioneze cficient. de nici 0 boala fizid sau mentala. Sanaratea

In mod similar, corpul uman oamenilor poare avea de suferit pe masura ce acesria inainteaza in varsra. dad nu rnananca ce

functioneaza in cele mai bune conditii atunci cand rrebuie, dad sufera de saracie, dad sunt expusi la

este ~anatos ~i in forma. Sanatatea apare atunci cand poluare sau dad muncesc intr-un mediu nociv.

atat rnintea, cat ~i corpul se afla in cea mai buna Jocurile1naerlibcrcontribuieladezvoltareaarmonioasaacopiilor

forma. Starea de intretinere se refera la eficienta cu care funcrioneaza rnuschii, inima ~i plarnanii. baca suntem intr-o forma buna, putem face fa~a tuturor activiratilor zilnice, cum ar fi plimbarile sau ridicarea difcritelor greuta~i, dar ~i unor cerinte neprevazute, cum ar fi alergarea dupa un autobuz. Sanaratea rnenrala - intretinerea rnintii - este ~i ea importanta pentru starea de bine.

Frucrele ~i Pescele contine

legwnele

Her §i proteine ~i sunr pline de

asigura energia

necesara.

vitamine.

Produsele lactate Carnea este Nucile ~i contin proreine §i plinfi de proteine ciupercile

grasun]. ~i vita mine. contin proteine ~i minerale.

Relaxarea

Relaxarea cu regularitare reduce srresul 1i tensiunea, imbunicl~e~te stares de bine 1i scade riscul aparitiei boliJor. Relaxarea

Sf poate realiza in rnai multe maduri, printre care enumeram masajul, yoga 1i rnediraria.

Picioarele se cu grijd,

pentru a euita producerea de cdrcei.

Graminede 1i pasrele conrin carbohidrap.

Pozitia lotus folo;itoi in yoga

Sanaratea mentala

Sanatarea mentala reprezinta forma buna a rnintii. Problemele de Ia

acest nivel sunt de natura ercdicara

sau cmotionala, cauzate de relatiile interumane sau de srilui de viata. Pastrarea unei forme bune, punerea in discutie a problemelor 1i apelarea la ajutor specializat reprezinra merode

de imbunatatire a 5anata~ii rnentale. Unele persoane sufer' de boli mentale, care au fost cauzare de dishmctii neurologice.

Psihiarrii sunt medicii care se ocupa de persoanele cu boli mentale.

..

ALIMENTE

768

Sanatatea publica

Sanatatea publica se refera la efectul mediului asupra sanara~ii populatiei ~i la metodele de imbunaratlre a acesteia. Cei care activeaza in acest domeniu sum inreresati, de exemplu, de asigurarea unor locuinte corespunzatoare pentru membrii cornunitarii, a unui sistem de canalizare eficient, reducerea poluarii aerului, vaccinarea copiilor ~i a adultilor impotriva bolilor intectioase,

Salubritatea

Pe linga sisremul de canalizare, este nevoie §i de api potabila. §i de statii de epurare. Acesrea au rolul de a preveni eonraminarea hranei §i a apei ell organisme potential parogene, aflate

in reziduurile comunirarilor umane, precum Ii de a impiedica raspandirea bolilor,

Lipsa unui sistem de salubritate tnrr-o mahala din Anglia secolului XIX

BOLl

CORPUL UMAN

MEDICAMENTE

MEDICINA

Seringii

Vaccinarea

Vaccinarea prorejeaza oarnenii impotriva bolilor ~i presupune injectarea unci rnici cantitati de material patogen, ceea ce srimuleaza organismul sa produca anticorpii de care va fi nevoie in [upra irnpotriva bolii, ducand astfel Ia protejarea individului vaccinat .

Controlul medical

Medicul efecrueaza un control medical penrru a se asigura ca persoana to cauza

esre sanatoasa sau pentru a identifica oriee posibil semn de boala, In tirnpul unui

astfel de control, medicul va pune inrrcbari referiroare la cum se sirnte persoana, va palpa diferite par~i ale corpului acesreia, va folosi un stetoscop penrru a ausculra respiratia

§i ri tmu] cardiac §i va masura tensiunea arrerlala.

Medicul examineaza cavitarea bucala a acestei fete

SOCIETAl'EA UMANA

SPORT

SARURl, veal ACIZ[ sr BAZE. SANGELE, vezi IN[MA $[ S[STEMUL CIRCULATOR

SCANDINAVIA,ISTORIC

IN CIUDA POPULATIEI SALE REDUSE, Scandinavia a avut 0 influenta majora asupra istoriei Europei. Vikingii din Danemarca ~i Suedia au facut incursiuni in majoritatea statelor Europei in secolul IX ~i X, lasandu-~i amprenta peste tot pe unde au trecut. in secolul XVI, Suedia s-a afirmat ca una dintre ccle mai puternice natiuni ale Europei, creand un imperiu care a durat doua secole. In secolul XX, natiunile scandinave au deschis

,

calea inflintarii sistemelor de protectie socials pentru a-si ajuta cetatenii, iar Norvegia a fost prima natiune europeana care le-a acordat femeilor dreptulla vot.

Imperiul ifY'<.~ Suedia

suede~~ ''\'' .

f '., in secolele XVI §i

• l. XVII, Suedia a pus

Tron ~~"\~ ~ stapftni~e pe ora§e

l!!t~ f0 ~orvedhgle~e p:ecum

'5 ( rron elm sr s-a

() to ~m <

4? !l I) <?,_ afir~~t ea unul dintre

o ~_ , ~ . cele rnai importante state

. .J.~. ale Europei. Tara a adoptar

c ,~', religia luterana §i a m iIi tat

pentru cauza protestanta. Un sir de regi priceputi au realizat un imperiu vast, care cuprindea Marea Baltica, incluzand Finlanda §i piqi din Rusia §i din nordul Germaniei.

Scandinavia modems

Norvegia s-a eliberat de stipanirea suedeza ill 1905, iar Finlanda si-a ca§tigat independenra fa~i de Rusia in 1917. Mai tarziu, natiunile seandinave au eolaborat, infiintand Consiliul Nordic ill 1952, pentru a imbunarati relatiile dintre ~le. Danemarea, Suedia §i Finlanda au devenit

mernbre ale Uniunii

Imperiullui Cnut

in 10 16, tronul Angliei a dimas gol. A fost ocupat de Cnut, fratele regdui danez. In cativa ani, Cnut a adiugat Danernarca, Norvegia §i sudul Suediei imperiului sau, conducandu-I eu pricepere pani la moartea sa, in 1035.

Margareta a Danemarcei (1353-1412)

Crestinisrnul

Napumle Scandinaviei s-au crestinat in secolele IX §i XI. desi in regiunile izolate s-au mentinut credintele rraditionale pana rnult mai tarziu. in Norvegia, primele biserici au fost construite din lemn.

Uniunea de la Kalmar

in 1397, la Kalmar, Suedia, Margareta a Danernarcei a convins Norvegia ji Suedia sa se uneasca. Regele era ales din acesre \ari, aja ind.t un irea nu a rezistat. Aceasra s-a destramat in 1523, dod Gustav I a devenit rege aI Suediei.

Razboiul Nordic

in anu11700, vecinii Suediei si-au unit fortele penrru a lodeparra comrolul rnentinut de aceasta In reginnea baltica li asupra comerrului de aici. Cand s-a declarar pacea, in 1721, Suedia si-a pierdut suprema\i. in regiune, iar Rusia a obtinut "Iereasrra sa catre Europa': c~tigand iesirea la Marea Baltica.

Scandinavia In AI Doilea Razboi Mondial Danemarca ~i Norvegia s-an aflar sub ocuparie germana intre 1940 li 1945: Finland a a fost sub ocupatie rusa, Suedia a camas neutra. Majoritatea locuirorilcr au sfidat fortele de ocupatie - regele Cristian al X-lea ji alIi danezi au ajutar evrei sa se refugieze In Suedia - tnsa In Norvegia politicianul fascist Vidkun Q0sling (1887-1945) aorgan;zat

un guvern colaborationist,

Cristian al X-lea al Danemarcei (d. 1912-1947)

1016 Cnur conduce Danemarea, Norvegia 1i Anglia.

1397 Uniunea de la Kalmar, dinrre

Istoric

Sec. VIII Vikingii fae incursiuni in zona de coasta a Europei.

Protectia sociala

Starele scandinave au fost primele care au infiinrar un putern ic sistern de prorectie scciala. Au oferir conditii favorabile pentru ingrijirea copiilor, bolnavilor ji batranilor, iar rata jomajului s-a rnenrinut scazuta, dar pent[u aceste fac.iliti~i au fost insrituite impozite rnari,

Locuinre socia1e moderne

Danemarca, Suedia ji Norvegia.

1523 Suedia parasew uniunea Ii Iii caltiga independenta.

1658 Irnpenul suedez ajunge Ia cea mai mare intindere a sa in Europa.

1700-1721 Razboiul Nordic: Suedia respinge

Biserica din barne, Gal, Norvegia

Biserica este construitd din bUdifi de lemn verticale, numite barne.

Gustav al II-lea Adolf Gustaval II-lea Adolf(1594-1632) a devenit rege aI Suediei in 1611. Ajurat de cancelarul SaU, Axel Oxensrierna, a trnbunararir econornia ~i a extins imperiul suedez in nordul Poloniei, In 1630, a intrat in Razboiul de Treizeci de Ani, de partea germanilor prorestanti, care luptau impotriva dorninariei

catolice habsburgice.ln cdreva luni, a ca~tigat 0 serie de lupte care au transformat hart.

o tenrariva de cucerire a ~ilor invecinate.

1940-1945 Germania ocupa Danemarca Ii Norvegia; Rusia ocupa Finlanda,

1814 Norvegia este transferaca din srapinirea Danemarcci In a Suediei.

1967 Danemarca se alatura. Uniunii Europene,

1995 Suedi. Ii Finland. se alatura Uniunii Europene.

1905 Norvegia devine independent •.

1917 Finlanda isi ca!tiga independenta fat. de Rusia.

EUROPA, ISTORIC

VIKINGII

ANGLOSAXONII

NORMANZII

RAZBOIUL MONDIAL,AL DOILEA

REGATUL UNIT, ISTORIC

RUSIA, ISTORIC

IMPERIUL

~~r:r

769

DE FORMA ~I SUSTINEREA CORPULUI este responsabila 0 rqea de oase, nurnita schelet. Schelerul unui adult este format din 206 oase, care protejeaza organele interne, pre cum creierul ~i plamanii, ~i reprezinta un punct de insertie pentru rnuschi. Scheletul este format din doua parti. Schelerul axial reprezinta axul corpului ~i este format din craniu, coloana vertebrala ~i curia toracica. Schelerul apendicular este format din oasele membrelor ~i din centurile scapulara ~i pelviana.

Miscarea

SCHELETUL

Schelerul este 0 re~ea f1exibila datorira faptului ca oasele intra in contact unele cu celelalte prin intermediul articulatiilor mobile. Muschii se insereaza pe oase ~i traverseaza articulatiile, in ap fel in cat atunci cand muschiul se concracra, apare miscarea. Corpul poate sa execute 0 gama variata de miscari.

MilCarile bratelor ajuta la mentinerea ecbilibrului in deplasare fi sunt mai rapid« in timpul

Piciorul se indreapla la genunchi, pe mdsurd ce corpul este inainte.

imagine este prezenrara flexiunea sau tndoirea piciorului srang ji a brarului drepr.

este 0 rniscare care maresre unghiul de deschidere al unci arricularii. in aceasta imagine este prezenrara extensia sau indreptarea piciorului drepr ji a bratului sting.

770

Fosilele

Dad. 0 persoana moare ji este ingropata, tesururile corpului se dezinregreaza ji dispar, Siirurile minerale dure, din care sunt formate oasele sunt cele care l§i pasrreaza forma origin alii timp de cateva sure de ani. Exisrenta fosilelor le permice arheologilor sii obtina informatii despre oamenii preistorici.

.Neurocraniul inconjoara ~i protejeaza creierul.

parte din oasele fetei.

Vertebra esre unul dintre oasele care formeaza

Humerus (osu! bratului)

Radius

Ulna

Meraearpul esre alcaruit din cinci case care formeazii palma.

Falanga esre unul dinere cele 140ase ale degerelor rnainii.

Metararsul este alcaruit din cinci oasc care forrneaza laba

Fibula

Falanga este unul dinrre cele 14 oase ale degecelor piciorului.

Tarsul este alcaruir din japce case care formeaza glezna.

Coloana vertebrala

Coloana vertebrala reprezinra structura primara de sustinere a corpului §i este fermata din oase scurte, numite vertebre. Coloana verrebrala este fermata din 24 de vertebre de sine staratoare §i noua vertebre sudate intre de. Fiecare dintre vertebrele de sine statatoare este mentinuta in contact cu ajurorul unor articulatii f1exibile, care fac din colo ana vertebrdla 0 structura dura, dar flexibila, Imre vertebre se gasesc discurile inrerverrebrale, care sunt formate din carrilaj. Acestea absorb §ocurile la care sunt supuse vertebrele.

Sacrum

Coccis

este ingusl

doua case unite in parte a fronrala ji in dreptul sacrumului,

Pelvisul unui barbat

Carpul este alcaruit din opt oase care formeaza

Ilium

Peloisul este larg Ii ingust.

""'f\i"""'-f''I/-- pelvian este mai larg la femei, pentru a

ll§llra na~terea.

Pelvisulunei femei

Pelvisul feminin ~i masculin

Pelvisul forrneaza centura osoasa care leaga membrele inferioare de coloana vercebrala §i care susrine organele abdominale. Esre format din cele doua coxale, care, impreuna eu sacrumul ~i coccisul, ultimele oase ale coloanei vertebrale, alcaruiesc centura pelviana, In centru se afla orificiul nurnit conduct pelvian. Centura are 0 ccnformatie diferirii la femeie ji la biirbac.

Imagistica

Medicii folosesc razele X pentru a examina interiorul corpului unui pacient, tara a fi nevoie de 0 intervenrie chirurgicala, Razele X reprezinra un cip de radiatie care penerreaza ,esuml rnoale, dar nu ji pe eel 0505. Aparatul radiologic produce 0 forografie in negativ, numita radiografie, in care nu sunt bine evidenriate

decar oasele. '

Radiografie a fraclurii antebratului

SCHELETUL

Oasele

in maduva rosie sunt produse gLobuLele rOiii ii albe.

Legaturi transversale pentru [ormarea retelei

Maduva osoasa

Maduva osoasa are 0 consistenta gelarinoasa ji se Fjte in interiorul osului. Maduva osoasa rosie, aBata in interiorul oaselor soldului. al craruului, al claviculei, al stemului ji al coloanei vertebrale esre sediul producriei de globule rosii.

Tesurul spongios

'[esurul spangios are 0 structura asemanatoare fagurelui de miere ji este localizat sub resurul compact. Rolul sau este de a forma 0 strucrura usoara ~i, in acelasi (imp. rczistenra.

Srructura interna a osului compact

Canalul Havers srrabare interiorul osreonului ji contine vase de singe ji

Lamelele concentrice inconjoara canalul Havers,

Fiecare osteon este format din straturi de lamele.

Lacuna este spariu] in care se aHi osteocitul (celula osoasa),

Oasele sunt formate din tesut dur, viu, regenerabil, care poseda vase de sange pentru aport nucritiv ~i nervi. Osul este format din celule largi, numite osteocite, ~i matricea dinrre acestea, Matricea este formata din fibre de colagen, care asigura tlexibiliratea oaselor, ~i saruri minerale, mai ales fosfat de calciu, care asigura rezistenta lor. La exterior se afla un strat protector de tesut compact. in interiorul acestuia se gasqte 0 fa~ie de tesuc spongios, mai u~or. Spatiile din interiorul tesurului spongios sunt pline cu maduva rosie.

Tesutul compact

"[esutul compact reprezinra strarul extern al osului. Dupa smaltul dintilor, tesutul compact esre eel rnai dur dement din corp, fund format din mai multe formatiuni cilindrice paralele, numite ostconi.

Vasele de sange aduc substance nutritive ~i oxigen.

Osteonul esre format din mici Iormatiuni osoase tubulare, nurnite larnele, dispuse concentric in jurul canalului Havers,

Articulatiile

,

Articulatiile apar acolo un de se intalnesc doua oase. Majoritatea articulatiilor sunt mobile ~i

poarte numele de articulatii sinoviale. Ele r:

confera flexibilitare schelerului, In a~a fel /,

incat, arunci cand un muschi acrioneaza

asupra unui os, 0 anumita parte a

corpului sa se rniste. Arriculatlile pot fi sferice, elipsoidale sau de tip "balama".

Miscare in mat' multe directii

Miscare tn doud pLanuri

Articulatia permite miscarea intr-un singur plan .

Arriculatia genunchiului este de tip "balama': Intrc tibie ji femur.

Articulatia sferidi Aceasta arriculatie esre formatii dintr-un capat rotund, care intra inrr-o srructura coricava. Esre eea mai flexibila dintre arriculap! ~i perrnite miscarea in toate directiile, Articulariile joldului Ii umarului sunr exernple de arriculatii sferice.

Articulatia elipsoidala In cazul acestei articuiarii, arnbele oase au extrernitatile asernanatoare unei ~ei, ceea ce permite efectuarea de miscari inaintc ~i lnapoi, miscari de lateralirare ji. intr-o anumita rnasura, miscari de rorire, La baza degerului mare exisci 0 asrfe! de arricularie,

Articularia de tip "balama" Inrr-o astfel de articulatie, condi1ul unui os intra in contact cu suprafata curbatii a celuilalt, In aja fe! tnca.r cele doua ease nu se pot rnisca decat in sus ji in jos, Astfel de articulatii se gas esc la cot ji la genunchi. Fibula

Tibia

ITe care 21 sunr {inure laolalta prin articulatii irnobile numite ji articulatii fibroase. Doar mandibula (rnaxilarul inferior) este articulata mobil. Lm·o articularie fibroasa, marginile oaselor se '

. • inrreparrund, fkind asrfel

d hi cr:amana este imposibila rniscarea, care ar

besc tsa: p:n'ju a putea r== produce leziuni cerebrale. o serua partite componente.

Fracturile osoase

Giovanni Ingrassias Giovanni Ingrassias (15 I 0·1 580) a fost unul dintre primii medici care au srudiar cu atenrie structura oaselor, A fosr flzician Ii profesor de anatornie la Napoli, pana in 1563, d.nd s-a intors la Palermo. in Sicilia narala, Printre realizarile sale mentionarn descoperirea oaselor sfenoid ji ermoid, pre cum ~i a celui de-al treilea os al urecruL

Fracrura apare arunci cand asupra unui os actioneaza 0 forta mai mare dedt poate sustine acesta. Exista doua tip uri de fracruri: simple sau inchise, in care marginile fracturii raman sub piele, ~i compuse sau deschise, in care aces tea ies prin piele ~i lezeaza tesuturile din apropiere. Oasele fracturate se refac.

Ghipsul

Ghipsul este folosit pentru a imobiliza membrul [racturat, in asa fe! incat marginile osului sa se afle in poziria corecta 0 perioada mai lunga de timp. Ghipsul este format din bandaje umezite, impregnate cu sulfat

natural hidrarar de ea!ciu. Arunci cand acesra se usuca, bandajele se inraresc,

..

FOSILE

CORPUL UMAN

CRESTEREA ~I DEZVOLTAREA

DINTI SI l',iAXItAJl.E

EVOLUT)A UMANA

MEDICINA

MEDICINA" ISTORIC

1 La locul fracturii se forrneaza un cheag de singe.

•

.

- ~

2Tesuwl spongios se forrneaza intre cele doua margini fractrace.

3 Fractura spa vindecat, iar osul revine la forma iniriala.

MU§CHU SI. MI~CAREA

RAZE X

771

SCHI, vez i SPORTURI DE IARNA

SCLAVAGISMUL

0)

SCLAVAGISMUL, dreptul de proprietate al unei persoane asupra alteia, are radacini in timpurile vechi, cand sumerienii, egiptenii, romanii ~i grecii detineau sclavi. Din secolul xv, s-a dezvoltat un urias comert cu sclavi, atunci cand europenii au inceput sa yanda africani capturati pentru a obtine profit, trimitandu-i peste Oceanul Atlantic sa lucreze in colonii. Acesr cornert cu oameni a durat pana in sec. XIX ~i a afectat mai ales cultura americana ~i cea asiatica. Astazi, sclavia este ilegala, desi inca mai exista in unele parti ale lumii.

Negustorii

Negustorii navigau spre vestul Africii din porturile englezesti 1i schimbau bunurile pe afTIcanii care fusesera caprurati ji adusi la tarm. Sclavii erau insernnari ca vitele ~i trirnisi pe vase in Americi,

Vasele de sclavi

inrre 170 I 1i 1810, peste un milion de africani au murit prin sutocare, din cauza bolilor sau malnutritiei, in timpul calaroriei peste Atlantic, calatorie care pmea dura §i 10 saprarnani. Sdavii erau prinsi in lanruri, penrru a nu pmea sari peste bord, deoarece pierderea unui sclav insernna pierderea unei parti din profit.

Istoric

73-711.Hr. Spartacus conduce revolta sdavilor din Imperiul Roman. Dupa inabu~irea revolrei acestora, 6.000 de sclavi au fast crucificari.

Sec. XII Negustorii arabi transporra sdavi din vestul Africii catre Asia ji in Arabia.

Comertul eu sclavi

,

Portughezii au inceput cornertul afro-european cu sclavi in jurul anului 1440, lnsa acesta a atins apogeul in timpul suprernatiei navale a englezilor, care transportau foarte multi africani peste Atlantic, pentru a lucra ca sdavi pe planrariile de bumbac sau de tutun din coloniile americane. Peste 7 milioane de africani au fost transportati din Africa, spre vieri de calvar, in Americi. Comerrul a generat un profit imens pentru negustorii europeni ~i africani ~i a devastat unele dintre regatele africane. De asemenea, a transformat popularia Americilor; in secolul XIX, jumatate din populatia Braziliei era de origine africana.

Machete a vasului englez de sclavi Brookes

ftmeilor

Sdavagismul pe plantatii

Sdavii lucrau ore in sir pe planrariile de bumbac din sudul Statelor Unite sau in case, gatind ~i tad.nd curatenie, Traiau in colibe §i dormeau pe saltele, Oamenii de culoare nu aveau nici un drept, fiind proprietatea celui care detinea plantatia. Din cauza acestei situatii, au avut loc peste 250 de revolte ale sdavilor.

1619 Primul vas incarcat ell sdavi africani ajunge in Virginia.

1780-1786 Uncle state ale Amerieii aproba legi de desfiinrare a sciaviei.

1833 Britanicii abolesc negorul eu sclavi.

1863 Proclarnaria de ernancipare clibereaza sclavii din statele sudice ale SUA.

1857 Cazul Dred Seort: Curtea Suprema din SUA hotarljte ca afro-americanii nu sunr cerateni.

1948 Declararia Dreprurilor Ornului a Nariunilor Unite interzice sclavia ~i cornertul eu sclavi.

1831 Nat Turner conduce rebeliunea sdavilor din Virginia, SUA. To,; cei irnplicati sunt spanzurati, Legea sclavilor interzice alfaberizarea.

AFRICA, ISTORIC

DREPTURILE EGIPTUL

OMULUI ANTIC

..

772

A~ERICA, RAZBOIUL CIVIL

GRECI.e> IMPERIUL

ANTICA ROMAN

CARAIBE, ISTORIC

Lumea antica

Sclavia a atins apogeul in antichitarea greaca 1i In Impetiul Roman. Sclavii produceau cea mai mare parte a bunurilor.Iucrau in locuinte ~i in agricultura. Ei aveau purine drepruri, Insa unii iii cijrigau liberrarea ~i dobandeau chiar rang social inalt,

Pierele

In Americi, negusrorii licirau afrlcanii, care urmau a fi vanduti proprierarilor de plantatil, in pietele pentru sclavi, Africanii nu mai erau

oameni, ci bun uri. De obicei, familiile ... 11111

lor erau separate penrru rordeauna,

Ii baiepi erau ,tinup in partea din/a/a a

vastdui, iar .fetele in spate; majoritatea sclauilor aueatc intre 16 i 45 ani.

Abolitionistii

Sfaqitul secolului XVIII a marcat debutul unor rniscari engleze ~i americane peorru abolirea sclaviei. Coliba uncbiului Tom (1851) de Harriet Beecher Srowe este un roman antisclavagisrn. In 1833, Marea Britanie a pus cap at comertului cu sclavi, insa sclavagismul a conrinuat in Starele Unite,

rnai ales in sud, pana dupa Razboiul Civil din 1865.

Harriet Tubman

Nascura in sclavie, in Maryland. SUA, Harrier Tubman (cca 1820·1913) afugit in 1849. Apoi a ajurar in jur de 300 de sclavi sii scape, folosind un trascu secret din sud sprc nord, cunoscut sub numele de "calea ferata subcerana" In rimpul Razboiului Civil, Tubman a luerat pcntru nordisti ca asistenra rnedicala §i ca spion.

SCORPIONI, vezi pAIANJENl ~I SCORPIONI • SCOTIA, vezi REGATUL UNIT, ISTORIC

SCRIEREA

COMUNICAREA PRIN FOLOSIREA SEMNELOR pe 0 suprafata, pentru a reprezenta limba vorbita, se nume§te scriere. Importanta sa extraordinara sta in puterea acesteia de a pastra ganduri §i idei care ar putea fi altfel pierdute. Au fost inventate mii de scrieri, fiecare exprirnand 0 limb a diferita sau fiind adaptata la 0 anumita suprafata, fie aceasta argila, lemn, hartie sau piatra, Prin scris nu se transmite doar un inteles - scrisul poate fi 0 arta, Arta scrierii frumoase se nume§te caligrafie.

Unelte de scris

De-a lungul istoriei, cei care scriau au folosit diferite instrumentc de scris, fiecare adaptat la suprafata de scris disponibila. Urma pe care 0 lasa fie care instrument afecreaza natura scrisului.

Ba~ ~i argila

Prima scriere a fost inventata de sumerieni, acum 5.000 de ani. Acestia foloseau bere, numire stylus, pentru a lasa semne rriunghiulare in argila rnoale, care apoi se ardea pana cand se intarea.

Stilou ~i cerneala

Timp de secole, oamenii au scris pe hartie, folosind tocuri inrnuiate in cerneala in mod rcpetat. Prirnele unelte de scris erau pene de gasca taiate cu varf Stilourlle de rnai tarziu aveau penire din metal.

Vechii romani au inventat un nou alfabet penrru a scrie in latina. Alfabetul avea 21 de caractere ~i flecare reprezenta un sunet diferit. Lirerele se scriau fie ell majuscule, fie normal. Astazi, influenta Imperiului Roman poate fi observara in toata Europa. Cea rnai mare parte a limbilor Europei Occidentale, precum engleza, sunt scrise in alfaberul roman, care acum are 26 de caractere.

Pixurile ell bila

Un pix eu bila este un pix care are 0 midi bila in loc de varf li 0 rezerva interna de cerneala (pastil). Unul dintre cele

rnai cunoscute pixuri din lume este eel invcntat de Biro, brcvcrat in 1943.

Scrierile necunoscute

Hieroglifele maya§e

Intre anul 300 d.Hr. li 1500, populatia maya din America Centrals a produs mii de inscriptii cioplire in piatra, Multe dintre cele 850 de caractere sau hieroglife repreztnra in mod evident animale ~i obiecte, tnsa altele sunt simboluri abstracte. Au fosr descifrate foarte purine scrieri

may ale pana In anii '60, cand au fost traduse pentru prima data istoriile vietilor conduciitorilor Juaya. ACUJTI pot fi inrclcse aproape 85% din hieroglife.

Exista rnulte scrieri vechi care nu mai sunt tnrelese. Lingvistii lucreaza ani intregi, incercand sa le descifreze. Nimeni nu pmea citi hieroglifele egiptene pana cand francezul jean-Francois Champollion (1790-1832) nu le-a descifrar in 1824.

rotuniite, stilizate

ENGIPTUL ANTIC

SEMNE SI SIMBOLlfRI

Scrierea

Toate tipurile de scriere constau intr-o serie de semne sau de caractere, care alcatuiesc un sistem de scriere. in unele Iimbi, precum chineza, fie care caracter poarta in telesul unui cuvant vorbit. In scrierile alfabetice, precum rornana sau latina, fiecare caracter reprezinra un sunet ~i trebuie potrivit cu altele, pemru a alcatui un cuvant.

Chineza

Chineza are eea rnai I ungi istorie dintre toare sistemele de scriere actuale, darsnd eel purin din preajma secolului XVI i.Hr. Fiecare caracter reprezinra un cuvant diferit, astfel :i:ncaf mii de cuvinte rrebuie invatate inainte de a purea f citite chiar ~i cele mai simple pasaje. Limba chineza traditionala se scric ell 0 pensula ~j ell cerneala, pe hartie.

Frumusetea cuvintelor arabe este data de liniile curbe ale scrierii.

3100 tHr. Sumerienii invenreaza primul sistem de scriere folosind pictograrnele (simboluri desenace rcprczentdnd oarneni, animate §i

obiecte].

3000 i.Hr, Egiptenii Sec. XIX i.Hr. Sunt scrise

invenreaza h ieroglifele. caracrere chinezesri similare ell

eele de astazi, pe carapace de broaste tesroase.

Sec. X i.Hr, Grecii invcntcaza primul sisrern de scriere alfabeticii, unde fiecare caracrer (litera) reprezinta un sunet, iar lirereie se cornbina penrru a forma cuvinte.

Araba

Araba are 17 caracrere de baza, scrise de la dreapta la sranga. Se adauga puncte pentru a realiza cele 28 de Iirere ale alfaberului arab. Literele sum inlanruire prin picioruse curbate ~i exista linii distinctive eu care se terrnina fiecare cuvant. Acest lucru confera scrisului arab aparenta de miscare de la dreapta la stanga. Coranul, cartea sflintii a islamismului, inva\l cii scrisul este un dar de la Dumnezeu. Pe langa folosirea scricrii lntr-un mod practic, aceasta ofera informani ~i esre foloslta ca 0 forma de ornament (ca ~i chineza, caligrafla arabi este 0 forma de arts foarte apreciara). Texrele din Coran sunt prezente pe peretii moscheilor.

IMPERIUL ROMAN

LIMBAJ

Istoric

Stenografia

Cuvintele sunt vorbite muir mai repede decar pot fi scrise, iar reporterilor le este uril sa Invete un mod rapid de a consemna repede ji precis cele spuse. Sisremele de scriere srenografice inlocuiese cuvintele §i fraze1e ell semne scurte, care POt f

citite ~i intelese ulterior. in ziua de astazi, srenografia a fost inlocuira de reporrofoane.

cca 63 l.Hr. Este invcntata o forma de srenografie (scriere rapida) latina: este folosita timp de un mileniu.

1905 Dupa cinci milenii, lingvistii fac publica 0 prima rraducere rnoderna a sistemului de scriere sumerian.

MAYA

773

SCULPTURA

CIt compesul se mdsoard djstanf~ dintre doud puncte ale unei sculpturi.

SCUPLTURILE SUNT opere de arta tridimensionale. Acestea pot fi statui individuale sau basoreliefuri, care reprezinta niste imagini in relief pe 0 placa din piatra. Sculptorii lucreaza in mod traditional in lemn, metal sau piatra, folosind doua tehnici principale: cioplirea ~i turnarea. Sculpturile cioplite sunt create prin indepartarea treptata a matcrialului, iar sculpturile turn ate sunt realizate prin adaugarea de material.

Compas

Sculpturile cioplite

Pentru a realiza 0 sculptura cioplita, artistul foloseste 0 dalta §i un eioean, pentru a indeparca materialul de prisos dintr-un bloc de lemn sau de piatra. Daltile de marirni diferite produe efeete diverse. La sfaqic, seulptura este fin isata prin ~lefuire.

Cdnd sculptorul ftancezAuguste Rodin (J 840-1917) a sculptar Sarurul, a cioplit baza de marmurd, penln/. ca aceasta sa arate ca 0 piatrd.

Uneltele Scu!ptorii folosesc unelre grele pentru a ciopli materialele dure precwn marmura. Sculprorul rrebuie sa ciopleasca in sensu! fibrei sau aI

Aeroplan, de Cristopher Dobrowolski

Aripile sunt realiznte din hartie

Motorul este un motor de autovehicul

ceai Jormeaza fuze/ajul auionului.

Noi materiale Sculptorii conremporani au experimenrar eu 0 varietare de noi rnateria]e, precum plasrlcul, betonul li chiar deseurile. Unii sculptori si-au propus Sa puna la incercare atirudinea tradirionala fala de arta prin folosirea obiectelor uzuale pem:rl1 a (rea operele de arta. Sculptura de mai sus, de exernplu, este alcaruira din obiecte folosite In viata de zi eu zi, care sc pot recunoasre imediat.

Barbara Hepworth

Sculptorita briranica Barbara Hepworth (1903-1975) a facut parte dinrr-un grup influent de artisti europeni, care au folosit intr-un mod inovaror rnarerialele traditionale, Scopul acestora era sa perrnira proprieranlor naturale ale unui

mare rial sa dicteze forma finala a sculprurii, Operele Barbarei Hepworth sunt cioplire in lemn sau piatra

sau rurnate in branz ji majorirarea sunt sculpturi abstracte.

774

Sculpturile turnate

Seulpturile rurnate sunt realizare, de obicei, din bronz. Aeestea sum aproape intotdeauna goale pe dinauntru prin urmare, sunt u§oare. T urnarea bronzului este 0 foarte veche, iar eele mai veehi rnostre dateaza de aeum 5.000 de ani. Imaginile de mai jos deseriu proeedeul rurnarii bronzului, asa cum era folosit pentru rurnarea caperelor de bronz eu ajutorul cerii, in Benin, vestul Afrieii.

Trei straturi de gips acoperd miezul.

ceard.

Miezul

1 Miezul sculpturii este realizat grosier, din lut. Acesra esre acoperit eu un strat subtire de ceara, pe care sculptorul a cioplesce pentru a obtine detaliile.

Matriea

2 Miezul acoperit cu ceara se invelejte intr-un strat de gips rezistent la ternperaturi inalte, pcntru a forma 0 marrita. Sunr lasate orificii in partea superioara ~i in cea inferioacl ale matritei. in acest moment, ea este gam pentru foe.

Sculptura moderns

Prin Jargirea gamei de materiale ell care lucreaza, sculptorii s-au indepartat de proeedeele traditionale. Seulptorii moderni au astazi posibilitarea sa se concentreze mai mule pe exprimarea ideilor artistiee §i mai putin pe deprinderea tehnieilor seulpturii.

Bronzul este incdlzi: pdna capdta 0 culoare portocalie, fiind mai fierbinte decdt atunci cdnd este rOju.

3Meralullichid este rurnat prin oriflciul superior al matritei, Caldera meralu!ui ropejre invelisul de ceara, iar ceara lichida se scurge prin orificiul inferior, l1isand in urrna un strat de metal care se racesre ~i se solidifica, intre miez ~i matri ~5..

4Cand meralul s-a dicit, sculprorul sparge matrita, pentru a scoate sculptura. Suprafata acesreia esre ~lefuita pentru a avea luciu ~i pentru a da impresia de adancime.

Sculpturile absrracte Sculprurile care nu reprezinta obiectele in mod realist, rraditional, sunt abstracte. Aceasra sculprura abstracca, nurnita Pixel LUYJch, esre alcatuira din eutii din plastic pentru mancarc.

Aceast:ii sculprura, infli\iland doua siluere care sc ridicfi din iarba, reprezinta cresterea ji fortele narurii, Esre realizata din beron li este expusa in aer Iiber, unde, in rimp, vremea ii va conferi patina.

ARHITECTURA ARTA,

ISTORIC

BISERICI SI CATEDRALE

OLARIT S! CERAMICA

IMPERIUL BENIN

PICTURA ~I RENA~TEREA DESENUr

MUZEE

Zei~il pisicii egipteana, rumata in bronz eca 600 i.Hr.

Sculprura in Iemn nigerianil Infarijand un misionar european.

Zeirare jaguar pc scaun, din America Cenrrala.

Demon ji doamnd de rang inalt, sec. XIII, diner-o catedrala din Franta.

775

Sculptura

Sculptura prin turnare

Statuie ecvestra din bronz a regelui englez William III

Sculptura turnata in bronz din Benin, infiipjand capul U.I1ui rege, Africa.

Viking din sec X, siluera din argine a U.I1ui caJare,.

Sculpturi cioplite

Stillp totemic .1 bajtinajilor nord-arnericani.

Inger sculptor in lemn dintr-o biserica medieval;', Regarul Unit.

Sculptura nigeriana din saponie teprezenrand srramosi.

DiscoboIul, copie rornana a unui original grecesc pierdut astaz] (450i.Hr.)

Bust din bronz al U.I1ui mops, Franta

Figurina din argila cioplita, realizata de bajtinajii nord-

americani A';:- ..

\..;;j David, de Michelangelo, 1504

Curbele line fi mucbiile asaqite subliniaz;;' calitatea tridimensionald a

;/

Cele rrei gra,ii, de Antonio Canova, 1813

Sculprura in gips, de Barbara Hepworth, 1943

Dansaror, de Edgar Degas (1834-1917)

Aceste figurine sun! asociate cu. ideea de uindecare.

Figurine din Sierra Leone, cioplite In lemn

Leu de piarra, Londra, Regatul Unit, 1837

Mama cu copil, din rnarmura, de Henry Moore, 1932

SCRIMA. vezi SPORTURI DE CONTACT. SCUTERE. vezi BICICLETE ~I MOTOCICLETE. SEMINTE. vezi FRUCTE)I SEMINTE

SEMNE ~I SIMBOLURI

Norocul

Unii oameni cred ca. anumite simboluri aduc noroe. Ochiul este un bun exemplu penrru aceasra convingere. Pescarii portughezi iji picreaza ochi pe barci, pentru a avea noroe, iar marinarii chinezi cred ca un vas s-ar rataci dad, nu ar avea ochi sa vada, In Mediterana, oamenii poarta amulere magice de sricla, forma de ochi, care sa li prorejeze de cei care le doresc raul.

DAcA vA RIDICATI OCHII DE PE ACEASTA CARTE, probabil yeti vedea un semn sau vreun simbol in apropiere. Atat carte a, cat ~i simbolurile sunt mijloace de comunicare. Un semn este un obiect, un gest sau 0 idee

. care trimite la altceva, oferind informatii dar ~i rapid.

Un semn de circulatie, de exemplu, avertizeaza participantii la trafic asupra conditiilor carosabilului de pe portiunea urmatoare: 0 marca ghideaza cumparatorii spre un anumit produs. Simbolurile sunt mai putin directe, de reprezentand de obicei altceva dccat imaginea pe care o adopts, pentru a transmite un inteles ascuns, mai adanc.

Semnele informative

Semnele Cll imagini ajuta la inlaturarea barierei de limb;' din aeroporturile inrernarionale,

"Lifturi cdtre

Semnele trebuie sa fie concise ~i u§or de inreles, chiar §i pentru oamenii care nu pot citi sau nu stiu limba. Pentru un impact imediat, cele mai importante semne informative evira cuvintele. Un semn al exclamarii

intr-un triunghi inseamna "Pericol!" .!!!!"'--111!1~~

in orice lirnba.

Sage~ile Semnde funcrioneaza doar rand toad lumea este de acord asupra sernnificariei lor. Pentru majoritatea perscanelor, varful ascutit al unui semn de forma unci sageli indica directia, exact ca a sag-carli adevarata, trasa dinrr-un arc, sageadi care conduce spre 0

~.

Sigiliile ~i apartenenta

Semnele ~i simbolurile actioneaza ca un focar, unind oamenii care apartin aceleiasi ~ari, familii ori organizatii sau care trnpartasesc aceleasi credinte. Unele simboluri au avut acelasi inteles de secole; altele sunt moderne, reflectand schirnbarile produse in societate.

Panglica SIDA

Panglica rosie Indoita in bucla, cu ac, reprezinra lupra imporriva SIDA. Cel care 0 poarci i~j exprima susrinerea fa~a de cei care sufed ji pentru cercerarile desfasurate in incercarea de a se gasi un medicament care sa vindece boala.

Sigiliile ~i insignele

Sigiliile sunt imagini in relief, presate in ceara, folosire odinioad de guverne pentru a dernonsrra fapml ca anumite documen te sunt originale. lmaginea reprezenta un anumir alipect al organizatiei. Sigiliile ji insignele moderne continua aceasta

rraditie. ------

Simbolurile religioase

Un sirnbol poare fi esen!" unui ritual religios. Simbolul il poate reprezenra pe Durnnezeu sau poate fi sfanr, Cornunirarea religioasa sikh are cinci simboluri exrerioare.

Sigiliul sratulul Florida

lnsigna taberei spariale

CODURI SI CIFRURi

776

Amulera magica, sub forma de ochi

Marcile inregistrate

Producatorii pot marca produsele pe care Ie realizeaza cu simboluri numire rnarci. Marcile reprezinra principala modalitate de dlferenriere a produselor concurente, asrfel incar companiile prorejeaza marcile cu strasnicie,

Poate eel rnai cunoscur brand

din Iurne cste Coca-Cola.

Simbolul sau distinctiv a devenit in aceeasi masura un simbol al culturii americane §i al baururii Inscgi. Marca tnregistrata a fost creata de un contabil

care lucra pentru compania Pemberton Chemical. care a invenrar Coca-Cola.

Marcile de buna cali tate

Marcile de buna calitate sunt mid semne ~i simboluri stantare pe obiectele din aur 1i din arginr, pentru a arata nivelul puritarii metalului.ln unele phi, acestea sunr obligarorii prin lege. in SUA nu se folosesc simboluri, ci se ~tan~eaza in argint cuvinrele

.. coin" sau .. sterling".

Unele semne de calitate ~i semnificatia acestora

carate

Panourile

Pana cand au aparut numerele strazilor, in secolul XVlII. magazinele ararnau afara semne, pentru a fi gasi[e de clienti. Tavemele rornane, de exemplu, aramau afara un manunchi de frunze de iedera, prin care semnalau cii au yin. Unele pub-uri britanice se mai numesc "Bush" - rufisul, conrinuand vechea tradirie.

Artistii, scriitorii §i muzicienii folosesc simbolismul penrru a inrroduce in

mod subril 0 terna san 0 idee in opera lor,

tara a 0 exprima explicit. De exernplu, artistii occidental! folosesc uneori Iiliecii pentru a simboliza inrunericul, haosul sau nenorociri irninente. Torusi, semnificariile simbolurilor nu sum neaparat aceleasi in roars lumea. in China. Iiliacul simbolizeaza fericire . noroc.

LIMBAJ MAGAZINE

PUBLICITATE STEAGURI MARJiTING

Om, 0 silaba sacra In credinra hindus.

Semne §i simboluri

Semne §i simboluri religioase

Svastica, ernblerna a zeiratii hinduse Visnu

Simboluri zoomorfe

Sreaua lui David, simbolul pri ncipal al iudaismului

Mielul sfilnt, simbol al lui !sus Hrisros. in religia crestina

Caracarita sim bolizeaza uneori nestatornicia.

Inflamabil

Posra

Lacrimile de crocodil sunt semn de ipocrizie.

Radioactiv.

Triunghiul este un sernn de avertizare,

Informatii turistice

Vulrurul plesuv este

Broasca esre asociara ell Camila, care ingenuncheaza penuu a

simbolul national al vindecarea ~i ell boga~ia in China. primi 0 greurate, simbolizeaza umilinta. Statelor Unite.

Semne de avertizare §i de interdictie

Toxic / otravitor

Balena este sirnbolul rnortii ~i al renasterii,

Linia care taie un cere ro1" indica foplul ca o anumitd actiune nu este pen'l2isa.

Inforrnatii generale

Este interzis mersul pc bicicleta

Apa nu esre porabila.

Cercul rO~l1 este un semn de avertizare.

Inrrare pentru persoane eu dizabilirari

Simboluri meteorologice

Sirnboluri intemationale folosite de meteorologi

@

v
, • *

Ceata Burnira Ploaie Ninsoare Averse Viint slab

Ploaie eorenriala

Curcubeu

777

\\

Grindina

Viteza vantului 9-11 noduri

Telefon

Toalera femei

Fumatul interzis

Simboluri astronomice

Toalera barbari

Soare

Luna

Mercur

Venus

Marte

Nor cumulonimbus, varf nicovala

Jupiter

Saturn

Uranus

Neptun

Pluto

SENEGAL, vczi AFRICA DE VEST. SEX, vczi SOC[ETATEA UMANA. SEYCHELLES, vczi OCEANUL INDIAN

SHAKESPEARE, WILLIAM

SCRIITORUL ENGLEZ William Shakespeare este, probabil, eel mai mare dramaturg al tuturor timpurilor. In ciuda acestui fapt, se cunosc foarte purine informatii despre viata sa. Conternporanii sai

il descriu ca pe un barbae bine tacut, care ducea 0

viata Iinistita. 37 dintre piesele sale de teatru au supravietuit pana in zilele noastre, desi e posibil ca el sa fi scris mai multe, care sa se fi pierdut. A scris mai ales versuri tara rima, dar ~i proza. Fiind un scriitor ~i actor de succes, a avut posibilitatea sa-si cumpere 0 cas a impunatoare in orasul natal, Stratford-upon-Avon. Aici si-a petrecut ulrimii ani din viata, pana in 1616, cand a Bolt.i de lemn

deasupra scenei

Locul de nastere allui Shakespeare

Incepururi

Shakespeare s-a nascut in 1564 la Stratford-uponAvon, Anglia. Tara! sau era om de afaceri in zona. Esre foarte posibil ca Shakespeare sa fi mers la scoala primara din oras, unde a primir 0 educaric srricta.

murit.

Teatrul Globe

Incepand din 1592, Shakespeare a lucrat ca actor ~i scriitor la Londra. S-a alaturat trupei numidLord Chamberlain's Men. In 1599, impreuna cu alti ~ase asociati, devine proprietarul Teatrului Globe, aflat in apropierea Tamisei. Aid a fost carrierul general al companiei, multe dintre piesele sale Bind puse in scena aici.

Actorii se

Auditoriu in fola scenei

Teatrul nu rnai existd. .Aceasta este 0 posibila reprezen/art.

Lucrarile lui Shakespeare

William Shakespeare si-a scris piesele avandu-i in mime pe actorii companiei sale. Pe langa comedii (In care aparea faimosul actor de cornedie, Will Kempe) §i tragedii (pentru tragedianul Richard Burbage), a scris rnulre alre piese, precum Henrie al V-lea ~i Richard al Hl-lea, care aveau ca terna istoria Angliei. A fost unul dintre cei mai cornpleri scriitori ai epocii sale.

Richard al III-lea Sonerele

Tragedii Cele mai cunoscute piese ale lui Shakespeare sunt probabil rragediile.

Accstea, avand 0 tema serioasa ~i un final [fist, se concentreaza adesea pe un persona] eroic, desi eu multe defecre, cum esre caaul lui

Othello, .1 regelui Lear, allui Macbeth sau Hamlet.

Othello

-

SHAKE·SPEARES

Shakespeare a seris 154 sonete ell care 14 versuri Hecare. Uncle dirure acestea sunr adresate unui ta .. nir, altelc unci femci ell parul negru. Nu se ~rie ell exactitate cine erau aceste dona persoane.

Comediile Comediile lui Shakespeare sunr povesri de dragoste care iau 0 Intorsarura amuzanra. Acesrea sunr unele dinrre cele mai indrigire lucrari ale sale. Dinar ele, mennonam Visu! unei nopt; de vard,A doioisprezccca

noapte ~i Cum va place. ViSIt! unei nopfi de yard

SO~NETS.

Pagina de titlu a primei editii a sonetelor

REGATUL UNIT, TEATRE ISTORIe

DRAMATURGIE EUSABETA I

POEZIE

778

WILLIAM SHAKESPEARE

1564 Se na)re la Srrarford-upon-Avon, 1582 Se casiitor<)re ell Anne Hathaway. 1592 Serie prirnele sale piese la Londra

pentrll compania Lord Chamberlain's Men.

1593-1594 Epidemia de cluma for\cazii iuchiderea teatrelor. Shakespeare scrie poeme precum Venus ji Adonis.

1594-1599 Serie eomedii ji isrorisiri. 1599 Se consrrui<jre Teatrul Globe. 1603 Lord Chamberlain's Men intra sub

prorectia regelui James I. Iji schimba numele in .King's Men".

1600-1608 Serie multe dintrr tragedii. 1616 Moare la Stratford-upon-Avon.

Galerie cu

dingrinzi de stejar

Acoperi, din paie

First Folio Shakespeare nu si-a publicae piesele, dorind sa pasrreze scenariilc pencru cornpania de teatru. Dupa moarrea sa, prietenii sai, John Humminges ~i Henry Condell, le-au "dun at ji le-au publicae in lucrarea nurnita First Folio, aparuta in 1623.

Portretul lui Shakespeare pe pagilld de tul« a iucrdrii First Folio

~I IlNTO, vezi RELIGII. SHIV A, veai HrNDUISM • SHOCKl.EY, WI LUAM vezi ELECTRONIC".. SHOGUNI, vczi SAMURAI ~I SHOGUNI. SIAl\1, vczi ASIA, ISTORlC • SICILIA, vezi ITALIA • SIDA, vezi

1I0U; SISTEMUL IMUNITAR ~I LIMFATIC. SIERRA LEONE, vezi AFRICA DE VEST. SIKHISM, vezi RELlGII • SIKORSKY, IVAN, veziAERONAVE. SIMBOLURl, vezi SEMNE ~I SIMBOLURl

SINDICATE

de la Tolpuddle

1834, §ase lucriltori in agriculruril din sacul Tolpuddle din Dorset, Anglia, au fost deportati in Australia timp de ppte ani, pentru ca au indrazuir sa organizeze un sindicar. Dupa 0 mare campanie, au fosr gra,ia,i in 1836.

PESTE TOT IN LUME, raspunsul muncitorilor la conditiile de rnunca inadecvate ~i la salariile mici a constat in organizarea de sindicate. Acestea sunt infiintare ~i conduse de catre reprezenranti ai muncitorilor, care le reprezinta interesele ~i pot intra uneori in conflict cu angajatorii sau cu guvernele. In Marea Britanie, Australia ~i SUA, sindicatelc sunt organizate in functie de meserii, existand sindicate ale minerilor ~i inginerilor, in timp ce in restul Europei sunt organizate in tunctie de industrie, existand de exemplu sindicate ale muncitorilor din industria produdtoare de rnasini sau din industria chimica.

Documente de afiliere

In interiorul sindieatelor

in trunrea sindicatelor se afla persoane alese dintre rne-rntvru acestora, care conduc adrninistratia sindicatului §i se intalnesc in mod regulat, pentru a decide politica acestuia §i problemele care ii privesc pe tori membrii. Darorita dimensiunii mari, majoritarea sindicarelor se organizeaza in fabrici §i la locurile de rnunca, fiind coordonate la nivel regional §i national.

Sraturul de membru

La incepur. sindicarele au recrurat muncitori de sex masculin. "gulere albastre'; care executa activitari dificile. Astazi, multi dinrre specialisti, cunoscuri sub nurnclc de "gulere albe" dar ji multe femci, au devcnir mcmbri de sindiear. Printre "gulerele albe" sc numara funcrionarii publici, profesorii ji jurnalistii.

Muncitori dintr-o fobricd de masini din Germania, unde sindicatele sunt organizate in June/ie de industria de care apartin.

Servicii

Sindicatele le ofera 0 gam, larga de servicii rnembrilor, in plus fa~a de munca de negociere a conditiilor de munca .. Servicii baneare, de asigurlri, pensii, carduri de credit, irnprumururi ~i rnulte alte servicii financiare *i personale sunt oferire pentru a-i sprijini pc membrii afiliati *i pentru a lncuraja noi mernbri sa se alature sindicatului.

Sindieatele la nivel mondial

Exista doua organizatii imernationale care sustin sindicatel~ din toata'iumea:

Confed~ratia Mondiala a Muncii, condusa de comunisti ~i infiintata in 1945, §i Confederatia Internationala a Sindicatelor Liber~, Infiinpti In anul1949.

Ce fae sindicatele

Sindicatele exisra pentru a conserva locurile de rnunca ale membrilor. Acestea milireaza pentru 0 salarizare mai buna §i pemfU conditii de rnunca imbunatatire, negociaza maririle de salarii ~i alre beneficii ~i l~i reprezinta membrii in fap instantei, in litigiile legare de sana rare §i de siguranta muncii,

Greva

Cea mai purernica arrna a oricarui sindicat este greva - refuzul de a rnunci. DOli grevele por fi 0 arma cficicnrd in atingcrea obiectivelor sindicaeelor in legatura ell membrii. de POt duce la probleme foarre grave, deoarece rnuncitorii nu sunt platiti ~i csrc posibil sa l§i piarda locurile de rnunca.

Negocierea colectiva protectoare

Sindicatele negociaza eu conducerea

elernentele legare de imbunad\irea conditiilor

de rnunca ale membrilor de sindicat. Cele dona rabcrc negociaza pana cand ajung la a

intelcgcre sacisfacatoare pentru arnbelc par~i.

Hid un sindicat, rnuncitorii ar trebui sa fad. acest lucru singuri.

Consiliile industriale

In Suedia ~i In alte cateva ~iri europcnc. sindicarele sunt rcprezcntate in consiliilc administrative ale companiilor si lucreaza eu guvernul ~i eu angajarii, conrribuind la abordarca problemelor industrialc §i economice nationa]e.

Lech Walesa

Sindicalistul polonez Lech Walesa (n, (943) a fosc concediar din §antierul naval in 1976, penrru d a eondus 0 greva.. Walesa a lnfiinrar LIn sindicat numir "Soljdarjtatca~ care se opllnea sindicarelor starului. Acosta a fost recunoscut ofieial in 1980. Dupa prabusirea cornunismului, L.ech \Valesa a dcvcnit prescdinrele

Poloniei, in 1990.

Istorie

1868 Prima intalnire a Congresului Sindicatelor Britanice (TUC), organizat in Manchester, Regarul Unit.

1881 Este infiinpta Federatia Americana a Muncii (AFL).

1919 Se infiin\eaza Organizaria Internarionala

a Muncii (OIM) ji se afiliaza la Liga Nanunilor.

1926 Greva General. duce ]a 0 stare de parnlizie a Marii Briranii.

Inccpurul sec. XIX Rcvoluria Industriala li dezvolcarea fabricilor duee Ia formarea primelor sindicate in Europa §i in SUA.

1850 So infiinteaza sindicate in majoriratea ,arilor Europei.

1946 OIM se afilin' cu Nariunile Unite pentru imbunararirea condiriilor de munca a muncicorilor.

195; Federatia Americana a Muneii so un'lte eu acrivul Congres .1 Organizarillor Indusrriale (CIO).

-

BANI

COMERT 51 INDUSTRfE

EUROPA, ISTORIC

GUVERNE" ~I POLITICA

NATIUNILE REVOLUTIA

UNITE INDUSTRfALA.

779

SIRIA ~I IORDANIA

~

SIRIA, IORDANIA ~I LIBANUL fac parte dintr-o regiune numita Orientul MijIociu, care se gase~te intre Europa, Africa ~i restul Asiei. Majoritatea locuitorilor sunt musulmani, avand in comun atat mediul, cat ~i cultura, Spre deosebire de acestea, apropiata insula Cipru are legaturi puternice

cu Europa, iar locuitorii sai sunt majoritar crestini. Politica regiunii

este insrabila, Cele trei ~ari continentale se gasesc pe importantele rute comerciale antice, iar Siria ~i Iordania au legaturi comerciale moderne, sub forma conductelor care duc petrolul din ~arile Orientului Indepartat catre Europa ~i mai departe.

2TC

444mm

Clima Verde in [Data regiunca sunt fierbinn ~i aride, iar iernile sunr racoroase, eu precipitatii moderate. At1ati sub nivelul rnarii, Valea Iordanului are ierni caldc 1i veri fierbinti. in rrumti i Libanului ~i in Cipru, iernile sunr mai reci ~i mai umede, adesea ell ninsori.

Beduinii

Popoarele nomade de beduini §i animalele acesrora colinda deserrurile Oricnrului Mijlociu de secole inrregi. Traind in corturi, grupurile formate din familii se deplaseaza exploarand resursele limitate de api ji pascandu-si animalele in functie de anotimpuri. Unii beduini sunt crescarori de camile, iar alrii cresc oi 1i capre. Asrazi, stilul lor de via,a esre amenintat, deoarece guvernele incearca sa convinga oamenii sa se

in or~e.

Relief

Statele continentale ale acestei regiuni sunt dominate de deserturi aride, cu fa§ii de pamant fertil de-a lungul ~armurilor la Mediterana §i

in Valea Iordanului. Iordanul curge de-a lungul a 320 km, de

la izvorul sau, aflat la grani~a dinrre Siria §i Liban, pana la Marea Moarta. Ciprul are campii rodiroare, munti §i plaje cu nisip.

Wadi Rum

In sudul Iordaniei, rnuntii irnpunatori Wadi Rum - un vechi curs de apa care esre astazi secat - se ridica ascutiti din nisip, creand LInUr dintre cele rnai spcctacu lease peisaje desertice din [ume. Asrdzi pare national. Wadi Rum gazduiqte mai rnulre rriburi de beduini, care trdicsc in tabere raspandire pe tot cuprinsul zonei.

2

3

9

Munrii jebel Liban

Aproape jurnatate din Liban se afla I. peste 900 m deasupra nivelului marii. Doua lanturi rnuntoase strabar in lung tara de I. nord la sud. Munrii jebel Liban se deslajoarii pe 160 km, de-a lungul coastei de vest, iar in est se gasesc rnuntii Jebel esh Sharqi, rnai josl, sau rnunrii Anri-Liban. lucre cele doua lanruri este situata fenila vale Bekaa.

10

780

SIRIA ~IIORDANIA

Siria

Locuita de mii de ani, Siria are 0 traditie culrurala bogata. Doar ~ treime din teren este cultivat, petro lui fiind principala sursa de venit a ~arii. Aproape 20% din teritoriul Siriei este desert, insa anumite portiuni au vegeratie un de pot pa§te vitele. Majoritatea sirienilor sum arabi musulmani, cu 0 mid etnie kurda, care traieste intr-o comunitate din nord. Principala forta politica a tarii este partidul de la conducere, parridul Baas.

Bumbacul

Principalul produs al Siriei este burnbacul, culrivat mai ales in nordul

,iri i, pe pamitnrurile udate de Eufrat )i de Orontcs. Se rnai cultivs grau, orz, frucre li legume. Oile )i caprele se cresc pentru lapte ji carne.

Liban

Aceasta mid tara de pe coasta mediteraneana a fost odinioara vatra negustorilor fenicieni, in secoluJ XIII .. Hr. Din 1975 §ipanain 1991, Libanul a fost rava§it de razboiul civil dinrre cresrini §i musulmani. o treime din teren este cultivat, desi in agricultura Iucreaza

unul din cinci libanezi. Tara produce vinuri bune.

Beirut

Vechea capitala a Libanului, Beirut, se gasesre la punctul de contact dinrre trei conrinente. Orasul adaposresre mai bine de un ruilion de locuirori, fiind un centru cultural, comercial ~i turistic, Asrazi esre reconstruit dupa dezastrul razboiului.

DATE ESENTIALE STRIA

CAPITALA Darnasc

SUPRAFATA 184.180 km2

P01'ULATIE 16.600.000 locuitori

LIMBA PRINCIPALA araba

R.ELIGIA DOMINANTA musulmana

MONEDA lira siriana

Iordania

DATE ESENTIALE LIBAN

CAPITALA Beirut

SUI'RAFATA 10.400 kmz

POPULATIE 3.600.000 de locuitori

LIMBA PRINCIPAL~. araba

RELIGII DOMINANTE islam ism. cre~tinism MONEDA lira [ibanezii

Agricultura ~i industria

Iordania gencreaza cea rnai mare

parte a veniturilor sale din minerirul fosfarilor, din industria usoarii ~i. din ce III ce mai mult, din turism, Desi cxistii rezcrve red use de apa, Iordania cultiva

Mancarea nationals a Libanului este kibbeh, din carne de miel sau pqte, baruti pani cand devine 0 pasta flna, cu burghol (gritu rnacinar mare) ~i servit crud sau copt, in tavi plate sau sub forma de bile prajice, Libanczilor Ie plac, de aserncnea, produsele de patiserie umplute ell nuci ~i curmale ~i date ell miere.

CAPITALA Amman

DATE ESENTIALE IORDANIA

SUPRAFATA 92.300 km'

POI'ULATIE 5.100.000 locuirori

LIMBA PR1NC1PALA araba

RELIGIA DOMINANTA musulmana

MONEDA dinarul iordanian

Minaret pentru chemarea musulmanilor fa rugddune

In afara unei scurte fa§ii de coasta, pe langa golful Aqaba, Iordania nu are iesire la mare. Deoarece estul Iordan iei este desert, majoritatea locuitorilor traiesc in nord-vestul mai ferril, aproape de f1uviuI Iordan -

principala sursa de apa, La 400 111 sub nivelul marii, Marea Moarta esre cel mai jos punct de pe uscat. Majoritatea iordanienilor sum musulmani §i vorbesc araba. Iordania are rol de aparator al pacii intre Israel §i vecinii sai arabi.

Amman

Desi Amman este capitala Iordaniei doar din 1921, orasul dareaza din timpuri biblice, rand a fost construit pc §apte coline. Astazi, Ammanul este un arnesrec de cladiri vechi *i noi, printre care se afla muzee *i galerii de arta, Piata centrals (souk) este un loc foarre animar ~i viu colorat, care aminrcsrc de originile anrice ale orasului. in Amman locuiesre aproape 0 treime din populana lordaniei.

Cipru

~ Cipru este cea mai mare insula ~ din estul Marii Mediterane. Dupa perioadele de guvernare britanica §i turd, Ciprul a devenit independent

in 1959. Majoritatea cipriotilor sunt vorbitori de turd sau de gread. In 1974, ostiliratile in cre§tere au dus la 0 separare inrre sudul turc §i nordul grec.

am

ISLAMISMUL

Capitala Siriei, construira

acum aproape 5.000 de ani,

pe raul Barada, este eel mai vechi oras locuit din lumc.

Cea rnai importanta cladire

este mascheea Umayyad, din sec. VII, care este alcatuita din fragmente dintr-o vechc biserica cresrina. in apropiere, la rarabele bazarului Al-Harnidiyah, sc vinde 0 gam. variata de produse mesresugaresri, Magazinele mici

.1111~~g~2 vand frucce proaspete. culrivare

!!I _...;Jag.u.;-......::;.a in Ilvezile din afara omsului.

AGRICULTURA ASIA, CRUCIADELE DE§ERTURI FENICIENII IMPERIUL ~I~r~ElliLRci': ISTORIC ISLAMIC

IRAN SI IRAK

Petra

Orasul Petra a fost consrruit acum 2.000 de ani, de arabii nabateen i, care au cioplir morminte, locuinre ~i temple in stanci. Siruat inrr-o vale inconjurata de faleze de piatra raj ie, 1a Petra se ajunge pe 0 cale de acces ingusra (Siq). Astizi, Petra est lin important obiectiv ruristic.

DATE ESENTIALE

CIPRU '

CAPITALA Nicosia (Lefcosia)

SUPRAFATA 9.250 km' POPULATIE 790.000 de locuitori

LIMBI PRINCIPALE greaca, turca

RELIGII DOMIN ANTE crestinism, islam ism

MONEDA curo

Turismul

Soarele, nisipul, spectaculoasele peisaje montane ~i ruinele grecesti ~i rurcesti arrag in jur de doua rnilioane de turisri in Cipru in fie care an. Turismul

in parrea sudica a insulei s-a

i nrensiflcar foarre mult in anii'SO.

MOSCHEI

PETROL RlzBOAIE

781

SINGAPORE, vczi MALAYSIA ~I SINGAPORE. SISTEMUL BINAR. vez.i NUMERE. SISTEMUL CIRCULATOR, vczi INIMA ~I SISTEMUL CIRCULATOR.

SISTEMUL ENDOCRlN, vczi HORMONIl51 SISTEMUL ENDOCRIN

SISTEMUL IMUNITAR ~I LIMFATIC

Tonsilele (anugdalele) protcjeaza gfmd imporriva infecmlor.

Sistemullimfatic

IN FIECARE ZI, ORGANISMUL UMAN ESTE invadat de agen~i patogeni microscopici. Sistemul imunitar ~i eel limfatic sunt responsabile de apararea organismului impotriva acestora. Sistemul imunitar este alcatuit din celule care inmagazineaza cunostintele dobandite

despre germeni, in ap fel incat, dad acestia reapar, sa poata fi distrust. Acest mecanism poarta numele de imunitate. Sistemullimfatic asigura drenarea limfei de la tesuturi, filtrarea organismelor patogene ~i reintoarcerea limfei in circuitul sangvin.

Limfa paraseste in mod constant sangele ~i curge prin spatiile dintre celulele invecinate. Ea rrece prin limfonoduri, care nu sunt altceva decat mici umtlaruri pe traiectul vaselor limfatice, unde limfa este curarata prin filrrare. in interiorul fiecarui limfonod se afla 0 retea de fibre care asigura sustinerea a doua categorii de celule ale sistemului imunitar: limfocirele §i macrofagele.

Limfonoduri

Secriune prinrr-un limfonod

Vasele limj:'tice transpond limfo cdtre limfonod.

Relea de ~~../."-' ..

fibre }i leucocite

valva asigu.rd drenajullimfti intr-a singurd direqie. ---f?

Limfocitele Limfocirele aflare In limfonoduri recunosc §i distrug anumiti agenri parogeni ell ajutoru] unor subsrante chimice numite anricorpi. Limfocirele circula ~i in singe.

Macrofagele Macrofagele sunt celule eu un aperir exrraordinar, care derecreaza, ingurgiteaza ~i disrrug virusurile, bacteriile, celulele canceroase ~i orice alra particula necunoscuta, care se a£lii In limfa care ajunge lnlimfonod.

Imunodeflcientei Aurodobandite (SIDA) cstc produs de Virusul Imunodeficientci Urnane (HIV). 0 persoana care suferi de SIDA ajunge sa aiba boli impotriva carora, 10 mod normal. organismul ar lupta cu succes. Acest lucru se tnrampla deoarece HIV ataca li disrruge ce1ulele sisternului imunitar, in [imp. acesta slabesre, iar bolnavul nu rnai poate lupra cu bolile ji. In final, moare.

782

Imunizarea

Irnunizarea asigura protectia unei persoane impotriva unei anumite boli. Exista doua forme de imunizare: acriva §i pasiva. Imunizarea activa se refera la vaccinarea pacienrului eu 0 substanta care contine parricule virale inactivate, pentru a stirnula sistemul imunitar sa secrete anticorpi. Imunizarea pasiva presupune injectarea de anticorpi §i asigura protectia pe termen scurt.

Lady Mary Wortley Montagu Lady Mary Wortley Monragu (1689-1762) a introdus In Anglia 0 forma timpurie de imunizarc imporriva variolei. in Turcia, ea vazuse cum oamcnii scorceau pusrulele purulence ale bolnavilor ji apoi, ell secretia obrinura, frecau pielea celor sanatosi. Ea §i-a "vaccinac" propriii copii in acest fel ~i mai carziu a pu metoda.

CELULE

CORPUL INIMA SI SISTEMUL MEDICINA MEDICINA, PASTEUR,

UMAN CIRCULATOR ISTORIC LOUIS

SA.NA.TATE SI INTRETINERE

Sisremullimfade este format diner-o rqea de tuburi numite vase limfatice, care strabat toate segmentele organismului, inclusiv cele cite va organe limfatice. Limfa este transportara de catre vase spre canalele limfariee principale, care o dreneaza in sange.

Splina este un organ limfaric. care srocheazf §i sfmge.

In lirnfonod sunr elinunan agell~ii patogcni din limfa.

Capiiar sangvin

Licbidul intraceiuiar

Capilar limfatic Vasele limfatice Cele mai mici vase lirnfarice stint capilarele. Excesul esrc drenat prin peretii capilarelor limfaticc din resurunle adiacenre. Capilarele Iimfatice se unesc ~i formeaza vase limfacice.

Celuld

.

Anticorpul a imobilieat I

Agent patogen adetidrat

\

o

agent" patogen
r. <,
J
.J ;;-0
'( o l' ~ r
0 1 Este injcctat vaccinul conunand alergeni inactivari sau arenuari.

2Sisremu' imnnirar produce anticorpi li pastrcazii in "memorie" agencul patogcn.

3 Dad agentul patogen real parrunde in organism) anticorpii vor H el iberari in numar mare.

Alergiile

Alergia presupune ca organismul a idcntificac in mod cronac 0 substanra, numita alergen, ca hind daunaroare. Reacria organismului la acesri alergeni . drepr rezulrar aparitia de sirnprome preCtffil stranutul sau erupmle. mai adesea, alergenii sunt polenul, blana animalelor, praful, frunele de mare li capsuni]e.

Capsuna

S[STEMUL NERVOS, vezi CREIERUL ~I SISTEMUL NERVOS. SISTEMUL SOLAR, vez.i SOARELE $[ SISTEMUL SOLAR. SLOVACIA, vczi EUROPA CENTRALA. SLOVENIA, vczi STATELE BALCANICE. SNOOKER, veziJOCURI CU MINGEA

SOARELE ~I SISTEMUL SOLAR

SOARELE ESTE 0 STEA - 0 irnensa minge de gaz ce se invartesre - cu 0

vechime de circa cinci miliarde de ani. Este foarte important pentru noi, pentru ca este eel mai mare §i mai important element al Sistemului Solar. Graviratia sa rncntine Parnantul §i alte opt planete, peste 60 de luni (sateliti naturali) §i milioane de comete §i asteroizi pe orbita sa. Irnprcuna, toate acestea alcatuiesc un sistem in forma de disc, cu un diametru de miliarde de kilometri. Toate au in comun un trecut §i un vii tor dependence de Soare.

Interiorul Soarelui Miezul= 15.000.OOO"C Fotosjer« - 5.500·C

Soarele este 0 sfera de gaz incredibil de fierbinre, care genereaza energie. Miezul sau cste foarte fierbinre ~i dens. Acolo, nucleele de hidrogen se ciocnesc, fuzionand ~i forrnand heliu. Aceasta rcactie produce energie, care, primre alrele, lumineaza ~i incalzesre Sisternul Solar. Energia trece prin zonele de radiatie ~i de convecrie, catre suprafata (fotosfera), apoi prin atmosfera Soarelui (cromosfera). in spatiu,

Viafa Soarelui

Soarele este 0 stea de varsdi mijlocie. Pe masurd ce imbatrane~(e. aspecrul sau se vn modifica. in aproape 5 miliarde de ani, hidrogenul din miezul sau se va fi translorrnat

in heliu, iar straturile exrerioare se vor tngrosa, Va deveni de 1 SO de ori rnai mare decat esre acurn, un gigant rosu, Mercur va fi distrusa, iar viata pc

Pamanr va incera. In cele din urma. strucurile cxrcrioare sc vor dispersa in spariu, iar ranla~itele se vor micsora, transformdndu-se intr-o forrnariune de culoare alba ji dirnensiuni reduse.

Miscarea solara

Soarele se roteste in jurul axei sale. Diferite parfi ale sale parcurg 0 rotatie cornpleta in perioade de timp diferite, Regiunile ecuatoriale se deplaseaza eel mai repede, execurand 0 rotatie complera in aproape 25 de zile. Regiunile polare executa aceeasi rotatie in 35 de zile.

Ecliptica

Poziria Soarelui nu se rnodifica in Sisrernul Solar. insa acesta pare a se rnisca pe cerul Parnantului. In timp ce Pamantul se roresre, Soarele rasare la tnceputul fiecarei zile ji apune la sf.'litul fiecarei z.ile. Traiectoria Soarelui, numlra ecliprica, este rnasurata fa~a de srelele indepartate. De pe Pamam, celelalte planete ji Luna par d. traverseaza cerul in apropierea edipticii.

Ecliptica este traieccoria Soarclui pe cer.

Arthur Eddington

Cunoscinrele actuale despre stele se daroreaza, In mare parte, unui asrronorn englez, Arthur Eddington

(1882-1944). Concepria sa despre

baza cercerarilor ulterioare din domeniu. El a obit prima dovada a teoriei relarivitatii.

Luna si planerele travcrseaza cerul in apropierea eclipricii.

Polul Sud celest

783

Suprafata Soarelui

Pamantul se afla la 0 distanta de 149,6 milioane km de Soare, ins a este inca destul de aproape pemru ca observatorii sa poara dis tinge trasarurile suprafetei acestuia. Sum necesare rnilioane de ani pemru ca energia generara in rniezul Soarelui sa iasa la suprafara (fotosfera), unde ajunge sub forma de pete, spicule (flacari) ~i protuberanre.

Petele de pe Soare

T ulburarile campului magnetic al Soarelui produc portiuni inchise, mai reci - perele solare - din forosfera, Perele apar ell 0 ciclicitate de 11 ani: mai intai apar la altirudini mai mario apoi numarul Ior crqre, formindu-se din ce in ce mai aproape de Ecuator in timpul ciclului.

•

•

Percle solare au culoare violet ~i

Spiculele ~i proruberantele

Spiculele SUnt ellberari explozive de energie pc suprafara Soarelui. Jeturi de rnaterie strapung fotosfera, strjilucesc pentru cateva minute ~i se sting in aproxirnariv 0 ora. Proruberanrele sunt jeturi eu durara mai mare - cateva luni - ~i care pot avea ~i 200.000 krn lungime. Unele protuberant. de scurta durata formeaza 0 bucla acolo

unde materia expulzaca se inroarce in Soare.

Coroana salad

Oeasupra fotosferei cxista cromosfera ~i coreana ~ atmosfera inrerioara ~i cea exterioara ale Soarelui, Acestea sunt viaibi]e doar In timpul eclipsei solare, cand suprafara Soarelui este acoperira de Luna. Coroana se inrinde la peste 1.000.000 km in afara fotosferei.

Eclipsa solara

Cand Luna sc afla exact inrre Soare ~i Pamanc, aceasta acopera suprafata Soarelui, ncesta fiind eclipsae. in partea Parudnrului, care esre acoperira de umbra, Soarele pare total eclipsar, Penrru cei afla,i in penumbra, Soarele este eclipsar doar partial. Eclipsa csre posibila deoarece Soarele ~i Luna par a £i de aceeasi rnarime pe cerul Parnanrului. Luna este de 400 de ori mai mid decar Soarele, ins'; esre de 400 de ori mai aproape de Pamdnr.

Soarele, steaua eea mai apropiata de Pamant, esre 0 sfera de gaz. Aproape 70% din masa sa este hidrogen Ii 28% este heliu,

SOARELE ~I SISTEMUL SOLAR

Planetele inrerioare

Venus Marte

/ I

r • ,.

Mercur Pitman!

Sistemul Solar

Aproape 99% din masa Sistemului Solar se

afla in Soare. Nu este numai eel mai mas iv, ci §i eel mai mare element - ar putea incapea 109 Pamanturi in diametrul sau: urmatoarea

planed ca marime este Jupiter, in diametrul careia ar putea incapea 11 Parnanturi. Cele

mai mici clemente din spariu sum micile particule de pra£ Fiecare din acestc

elemente se invdrteste pe propria axa §i lui jupiter

urrneaza 0 orbita in jurul Soarelui. Soarele s-a nascut acum 5 miliarde de ani, urmat de planere §i de corpurile ceresti mai mici.

Gravitatia Soarelui

Masa Soa~elui Ii confera eea mai mare parte a forrei sale de atractic gravitationala. Aceasta menrine planerele §i celelalre corp uri pe orbitele din jurul

sau. Ele se deplaseaza repede, pentru a evita coliziunea cu Soarele. Planerele cele mai apropiate au eea mai mare vitczii de deplasare. Planerele mai

indeparrare, asupra

carora forra de arractie actioneaza mai slab, se mi~di rnai inccr.

Cea rna; mare planeta

Jupiter esre eea rnai masiva planeta. Este alcaruira din eea mal mare cantitate de rnarerie - de 318 ori rnai mult decar materia care alcaruieste Pamanrul. De asernenea, este ~i eea mai mare: ar f nevoie de 1.330 de Pamanturi pentru a umple spanul pe care il

ocupa Jupiter.

Axa lui Venus esre

Venusse invartesre In direcne inversi fata de '

Parnanr ~i' 0 rorarie cornplera 111 jurul Soarelui dureaza 243 de zile,

Planeta care se roteste invers Fiecare planeta se rote~te in jurul propriei axe in timp ce orbireaza in jurul Soarelui. Planerele nu se afla intr-o pozuie verticala - axclc acesrora nu sunt 1a unghiuri drepre fa{a de traiccroria descrisa de orbirele lor. Parnantul este lnclinat cu 23.5" ~i se rote~te in sensu I invers acelor de ceasornic, asa cwn se poare vedea de deasupra Polului Nord. Venus, Uranus Ii Pluto sunt lnclinare pe 0 parte adt de muir, incat se invarr pe axe in direcpi 0puse.

Uranus

Planerele

Noua planete orbireaza in jurul Soarelui. Cele patru interioare sunt alcatuite d.in roci. Celelalre patru, cele mai mari, cunoscure Ii sub nwnele de planerele de gaz, sunt alcaruite din cantirati uriase de gaze. Cea mai indepartata planed, Pluto, Pluto este fermata din roca tnghetata.

Orbitele

Planetele ~i asteroizii se deplaseaza in jurul Soarelui in aceeasi directie (in sensul invers acelor de ceasornic, dad sum privite de deasupra Polului Nord), insa cu viteze direrite. Orbitele sum eliptice (ovale) ~i se afla

aproximativ in acelasi plan. Orbita lui Pluto este cea mai inclinata, la 1 T", Cometele pot orbita in jurul Soarelui in sensul acelor de ceasornic sau in sens invers.

Pluto

Zilele ~i anotirnpurile

in timpul rotariei Pamanrulut, la flecare 23 de ore Ii 59,6 minute, oricare parte a Pamdntului fie prime~tei:unina, fie esre ascunsa de suprafata Soarelui. In acelasi timp, Pamantul face care 0 rotatie completa in jurul Soarelui 0 dad la 365,25 zile §i primeste canritari diferire de lumina In funqie de pozitia pe care 0 ocupa pe orbit •. Acesre diferente dau na~tere anotimpurilor. Anotimpurile exista darorita

, . axei Pamantului (23,5°), In tirnp ce orbiceaza in jurul Soardui. Daca axa sa ar fi in unghi drept fai' de traiectoria pe orbita, ziua ~i noaptea ar avea mereu aceeasi durara ~i nu ar mai exista anotimpuri.

Anotimpurile Martie: primavara nordica, toamna sudica - ziua ~i noaptea au aceeasi durati.

la Soare - eea mai lunga zi in nord ~i cea mai scurra zi in sud.

Decembrie: Polul

Septernbrie: Primavara sudica, roamna nordica - zilele §i nopjile au aceeasi

durara,

scurta zi in ernisfera nordica ~i eea mai lunga in sud

Origini

Soarele ~i toate corpurile care orbiteaza In jurul sau au aparut din acelasi nor de praf ~i gaze. Norul care se invartea s-a condensat, forrnand tanarul Soare, inconjurar de un disc de rnaterie ramasa, Mercur,

Venus, Pamantul ~i Marte s-au format din praful care se afla eel mai aproape de Soare. Mai departe, unde era mai rece, zapada ~i gazul s-au alaturat prafului, tormand Jupiter, Saturn, Uranus ~i Neptun .

Centura de asteroizi

Corpurile mai mici din Sistcmul Solar. inclusiv Pluto §i lunile planerare, s-au format din materia care nu s-a tnehegat in planer-e. Intre Mane ~j Jupiter exisra o centurfi de asceroizi, alcatuita d.in rnilioane de fragmenre de rod .. Graviraria lui jupiter a impiedicat formarea unui

alt corp planerar din ~:

acestea.

Johannes Kepler

Prima sehifa exacra a Sisremului Solar a fost realizard de asrronomul german Johannes Kepler (1571-1630). Acesta a formulae trei legi, pentru a aprecia disranrele relative, vitezele Ii forrnele orbirelor planetelor, Din acel moment, a fost universal aeeeprat de asrronomi fapcu] ca planetele urrneaza

orb ire eliptice in jurul Soarelui.

..

BIG BANG

TJMPUL

784

COMETE 81 ASTEROJZ1

GALAXll GAL1LEO GRAVITATIA LUNA PAMANTUL GALl LEI

PLANETE

ROCI11 MINER LE

STELE

Nomazii

Acolo LInde hrana, ape ji terenurile pentru pa~unat erau purine, oamenii nu pllteau construi asczari fixe, ci erau obliga~i sa-~i mute vitele de la 0 pajunc la alta. Printrc cei care Inca mai due victi nomade sunt beduinii din nordul Africii li mongolii din srepele asiatice.

SOCIETATEA UMANA

DIN TIMPURI PREISTORICE, in fiecare cultura, oamenii s-au organizat in grupuri sau comunitati §i au stabilit "reguli" pentru a putea trai in comun. Societatea este numele pe care il dam obiceiurilor §i organizarii unei astfel de comunitati, Unele trasaturi sunt generale pentru reate societatile, pre cum familia, inrudirea, impartirea muncii in functie de sex sau varsta, casatoria, impartirca alimentelor §i ideea de proprietate. Insa obiceiurile care guverneaza comportamentul in timpul muncii, in locuinte §i in alte institutii §i organizatii sociale variaza foarte mult in lume.

Familiile

Familiile numeroase

Familia este 0 unitate sociala elernenrara ~i este prezenta la toate culturile. Majoritatea oamenilor s-au nascut intr-una ~i mai inrai invata despre rnediul in care traieste aceasta. Mai tarziu, indivizii I~i pot interneia propriile familii. Familiile nucleare ~i familiile nwneroase (extinse) sunt, poate, cele mai cunoscute doua tipuri de familie, insa structurile £11TIiliilor variaza foarte rnult de la 0 socierate la alta ~i In interiorul societatilor, deoarece acestea sunt afectate de factori in crestere, precwn divorrul, ~i menraliratile in schimbare.

Familiile impart rcsponsabilitarile, precum cre~terea copiilor, asigurarea hranei ~i efecruarea sarcinilor domesrlce. Mulre socicrari au concepfii destul de liberale in ceca cc privesre familia, sarcinile Bind imparrite intre rnernbrii mai mulror genera'rii, care rraiesc imprcuna. Acest tip de familie este intalnit adesea in comunitatile mici, craditionale. unde legarurile create de proprictatea com una ~j inrudire se tnrrepatrund.

Atat pdrintii, cat {i miitu{ile, uncbii ji bunicii au grijii de

Fam ilie nurneroasa, de patru gener.\ii

Sora il dii fratelui o raksha de fire colorate.

Rudenia

Rudenia esre recunoa~terea legamrilor de sange sau de fami1ie dinrre indivizi. Esre forra care leaga familiile,

clanurile sau rriburile, unele societati au reguli stricre care guverneaza relariile dinrre cei inrudi~i.

Locuintele

,

Oamenii i~i aleg resedintele in functie de locurile de munca §i resursele disponibile in zona. In sociecatile timpurii, oamenii traiau In cornunitati de vanatori ~i de culegatori de planre §i radacini, formate din 80-150 de persoane. Pe rnasura ce munca s-a schimbat ~i populatiile au devenit mai numeroase, socierarile s-au adaptat In diferite mod uri.

In India, festivalul Raksha Bandan sarbatore~te legarura de rudenie dintre fra\i ji surori.

Studiul oamenilor

Adt antropologia, cat §i sociologia sunt §tiinte sociale care studiaza originile, dezvoltarea ~i obiceiurile societatilor umane. Ele au dezvaluit rrasarurile universale ale societatilor umane ~i au explicar cauzele aparitiei unor diferente importante.

Pentru studiul comportamentului social, sociologii adunii informafii) alai in orasele aglomerate, edt fi in comunit.itile rur~l~.

Anrropologia Ancropologii exarnineaza oarncnii din punctul de vedere al evolutiei ji al dezvoltarii. Acestia mai studiaza obiceiurile, religiile ~i legile unui anurnit popor intr-o pcrioada dererm illata ji analizeaza difercntcle dinrre culruri,

SocioJogia

Sociologia srudiaza cornporrarnenrul oamenilor in inreriorul grupurilor: cum se organizeaza ~i cum interacrioneazii grupurile sociale unele ell celelalre. Sociologii pot lncerca sa of ere solurii pentrll anumire problerne, cum este, de exemplu, infractionaliratea.

Familiile nudeare

Termenul de "familie nucleara" sc refera, de obicei, la 0 famihe-nucleu, cu doi parinri ~i copiii acesrora. Esre eel mai raspandit tip de familie in ~arile industrializare, dqi astazi devin foarte obisnuite li familiile monoparentale.

Un tip de struaura }lmilialii

Caminurile

Unul dinrre sensu rile cuvanrului camin este acela de familie sau de persoane care traicsc sub acelasi acoperis. Caminurile ell 0 singura pcrsoana devin din ce in ce mai raspandire, deoarece oamenii aleg sa rraiasca singuri sau PUt ~i simplu asa se inrampla.

Orasele

jumatare din oamenii din lurne traiesc in or~e, iar aceasta proportie este in crqtere. Acesre asezari rnari, aglomerate, of era cele rnai rnulre locuri de munca. Desi ascensiunea oraselor a adus beneficii, a creat ji probleme de sanatate, supraaglornerare ~i poluare.

Lipsa locuintelor este 0 problema in orafe; blocurile-turn sunt una dintrc solupiil« pentru lipsa de spasiu.

785

Brahmanii sunt cea mai inaltii casta. hindusa ~i se bucurfi de cea mai lnalra apreciere din partea celorlalti mernbri ai comunitarii.

SOCIETATEA UMANA

Stratificarea sociala

Sociologii au demonstrat ca toate societatile sum stratificate: sum imparrite in diferite straturi sau paturi sociale. Strarificarea poate fi bazata pe diferiti factori, precum castele,

clasele, sexul, rasa sau chiar varsta. Ca urmare a acestei stratificari, unii oameni se bucura de avantaje mai mari decat altii sau de privilegii, iar acest lucru duce adesea la divizarea societiitii.

Nasterea

Apariria unui nou mernbru in comunitate esre marcata in difente mod uri. in cerernoniile crestine, capul copilului este cufundar In sau arins de apa, Copiii de sex masculin evrei sunr circurncisi la Opt zile dupa nastere. In \.rile occidentale. varsra de 18 sau de 21 de ani este sarhatoridi ca momenrul cand copilul devine adult san major.

Participantii fa inmorrndntare poartd

vdlu"i din {esdlurd de iutd asprd

Aceasta esre 0 ierarhie sociala srravcche, care inca mai exista la hindusii din India. Esre rnosrenita §i rigid •. Exisra parm clase principale, eu brahmanii in cca mai inalra pozirie ~i 36 de niveluri sub aceasta, niveluri ale caror mernbri sunt considcrari inferiori.

Clasa

Se spune ca oamenii apartin unei anumite clase, in functie de proprierarile pe care Ie detin ~i de ocupatie, POt exisra insa trcceri de la 0 clasa la alta; educatia contribuie la imbllnata\irea seirii sociale a indivizilor,

Ceremoniile ~i ritualurile

in orice societate, oamenii se aduna pentru a marca sau pentru a ssrbatori anumite ocazii sau evenirnenre, care sunt semnificarlve pentru comunitate. Acesre ceremonii SW1t evenimente comune, care pot cuprinde urari, rnuzica ori dansuri traditionale sau includ ritualuri ~i costume. Ceremoniile legate de n~tere, casatorie ~i moarte au 0 incarcirura sirnbolica: acestea marcheaza diferitele faze ale starutului unui individ in societate.

Casatoria

Cand se casaroresc, un barbae ~i 0 femeie fac 0 promisiune formala sa i§i pctreaca vie file impreuna, acestia sum de acord sa·j; administreze in comun proprierarile ~i sa formeze un nou dimin; prin accasta cerernonie, se realizeaza 0 Icgatura ~i inrre familiile accstora. Aceasra mare schimbare a statutului social este

sarbarorita in roars lumea prin nunti, ell un caracter religios.

Nunta hlndusa

Moarrea

Atunci cand un membru iubit sau pretuir al cornuniriitii 0 p:irasqte pentru totdeauna, exisra rirualuri specificc in rnajoritatea societatilor, in China. de exemplu, raoisrii indoliati se acopera, de obicei, in timpul lnmormancarii, In semn de respecr fala de eel morro

Taoisri indoliari

RELIGII

..

DREPT

DREPTURILE EDUCAT'E OMULUI

786

in funqie de varsta, societatea confera indivizilor statut diferlr. Tinererea esre perceputa, de obicei, ea un privilegiu; barrani! por II discriminati sau venerati, in funcrie de culrura in care traiesc.

FILOZOFIE

Femeie de euloare din clasa munciroare

Rasa §i sexul

intr-o societate, poaitia socials a unei persoane poare f afectata de grupul etnic de care apartine sau de sex: poate c~tiga mai purin, nepurand detine proprierati. sau nu arc acces la anwnite loeuri de rnunca. L, secolul XX. rasismul ~i sexisrnul au fost contestate - de exernplu, de grupurile care milireaza pentm drcpturile omului ji de rniscarea ferninisra. Au fost aprobare ~i 0 serie de leg;

anti-discriminare,

Margaret Mead

Antropolog american deschizaror de

drumuri, Margaret Mead (1901· 1978) a srudiar comportamenrul social in Samoa, Noua Gurnee ~i Bali. scriind dcspre rirualurile de trcccre ~i despre cr~terea copiilor, Ea a analizar ~i societatea

americana ~i a fost una dintre primele sustinaroare ale drepturilor femeii.

Munca

Oamenii i~i petree cea mai mare parte a vietii muncind, producand bunuri sau furnizand servicii pentru a se intretine, pe ei ~i familiile lor, ~i pentru a genera venituri pentru cornuniratea din care fac parte. Oamenii mai lucreaza pentru a dobandi un anumit statut socia\, satisfactie incelectuala sau compania celorlalti, Timpulliber

In societatile vesrice, munca sc desfajoar~ intr-un anumit lac. pe durara unui program. Orele petrecute in afara locului de munca reprezinti timpul liber, in care oarnenii desfa~oad activitati rclaxante, precum sporrul, in unele rari, activitarile destinate perrecerii timpului liber reprezinta 0 industrie tnfloriroare. In tarile rnai purin bogare, este posibil ca cimpul disponibil pentru astfel de acrivirari sa fie mai redus .

INFRACTIUNI ~I PEDEPSE

MIS CARl FEMtNISTE

POLITIE

SOCRATE

Varsta de rnijloc

Socrare a studiat inva~aturile marilor ganditori, si-a eonsrruit 0 filozofie proprie §i a parricipar adesea la dezbareri eu alti filozofi. Cele mai mulre dintre luerurile pe care Ie cunoastern in legatura cu filozofia sa provin din serierile eelor doi diseipoli ai sai, filozoful Platen §i istoricul Xenofon.

Dialogurile lui Platon

Platen (cca 428-347 i.Hr.) a scris mai mulre caqi inrirulate d ialoguri, in care descrie argurnenrele lui Son ate, sub forma unor discutii eu alIi ftlozofi. Platon consernneaza ca. Oracolul din Delphi ll considera pc Socrate eel mai inteligenr om din Grecia. Intr-o prima faza. Soerate a fosr uimit de aceasta faima, pana cand a realizar ca, in vrerne ce alrii i§i declarnau inreligenp tara sa-§i ia 'in calcul propria ignoran~a, el macar o recunosrca.

XENOPIION. ~

Xf:NU1">H()f',.

Procesullui Socrate

Pe pareursul vietii sale, Socrate §i-a fa~ut dusrnani <tin eauza lnvatarurilor sale. In anul 399 I.Hr, a fost acuzat de "inrroducerea unor zeirari stranii" - eu alte cuvinte, subversiune - §i de eoruperea tineretului, fiind imediar judeeat. A fost gasir vinovar §i eondamnat la moarte, fiind obligat sa bea cucuta, 0 otrava lerala. Moartea sa este consernnata in dialogul lui Platen inrirulat Phaedo §i in pictura Moartea lui Socrate, apartinand pierorului franeez din sec. XVIII, Jacques-Louis David.

Xenofon

Spre deosebire de Platen, care a descris filozofia lui Sac rate, Xenofon (cca 430- 354i.Hr.) descrie in carlile sale, Memorii ~i Anabasis. 0 imagine rnai practicii. De exernplu, in cartea Oeconomicus, Xenofon descrie discupa dintre Socratc ~i un necunoseut, in Icgarura Cll adrninisrrarea carninului,

Incepururi

Sac rate s-a ndscur la Arena. in Grccia, in anul469 i.Hr. Nu exista multe informntii despre educatia ji fonnarca sa. ci doar di. mama era moasa, iar tata], Sophroniscos, era sculptor in piatra, E foarre pasibil ca, in tinerete, Socrare sa f lucrat pentrll tar~l sau, Mai tarziu a facut parte din armata ateniana ca boplit (infanterist). La maturitate, s-a orienrat catre fllozofie,

Filozofia lui Socrate

Socrare considera d filozofia trebuia sa fie aplicata in viara cotidiana. Asrfel, pentru a duce 0 viata buna, trebuie sa cunoastern notiunea de virtute. Dupa parerea lui Socrare, "virtute a inseamna cuncastere" EI accentua importanta cunoasrerii de sine §i i~i sfatuia studentii sa puna la indoiala fiecare afirmarie pentru a afla dad este adevarata sau nu.

Pictura lui Rafael, Scoal« din Alma

GANDITORUL GREC, SOCRATE, care a trait acum 2.400 ani, a fost una dintre figurile importante ale filozofiei. Nu a scris carti §i nu se cunosc multe dintre aspectele vietii sale, dar Socrate exercita 0 mare inlluenta asupra gandirii vestice. EI a sustinut cu ardoare ca filozofia ar trebui sa se preocupe de comportamentul din viata de zi cu zi, nu de idei abstracte. A pus mare pret pe inteligenta umaria, pe rnotivatie §i argumentatie §i, prin invataturi]e sale, le-a ararat oamenilor un mod

,

de viata corect §i virtuoso

"Cunoa~te-te pe tine lnsuri"

Socrare credea di doar dupa ce se va in~e1ege pe sine §i convingerile sale va purca sa cornenreze in legatlUa cu lurnea 1nconjudroare ~i, asrfel, sa gaseasd. un mod de via~a care sa fie bun ~i pentru altii, Irnportanta introspecriei in fllozofie a inceput de la Socrate.

Filozofii greei se aduna pentru a discurn.

Metoda filozofica a lui Socrate era cunoscura ca dialectica. Arunci cand filozofii greci se adunau pentru discutii, Socrare pretindea d. nu srie nimic despre subiecrul aflat in dezbatere. Apoi, punea mai mulce Inrrebari refentoare la fiecare afirmatie, pentru a afla care dintre ele este adevarara, Pun:ind la indoiala flee are presupllllere dinrr-o afirmarie, Socrate credea di se va putea ajunge Ia adevar.

SOCRATE

469 I.Hr. Se n"'ite la Arena, Greda. cca 420 I.Hr. Se casatorqte eu Xantippe.

399 i. Hr. Este judccar li condamnat laAtena.

387 I.Hr. Platen pune bazele Academiei - prima institutie de lova\ama.nt ocganizat - pentru a duee mai deparre 1nva,aturile lui Socrare.

NOTA Nu exist. decat foarte purine inforrnatii despre vial" lui Socrare, dqi discipolii sai, in special Platen ~i Xenofon, i-au descris in arnanunr gillldirea filozofica.

SCRIEREA

SOCIETAl'EA UMANA

787

SOFTWARE. vezi TEHNOLOGIA INFORMATIEI

o MARE PARTE din suprafara pamantului este acoperita cu materie aflata in descompunere - solul, Solul este un srrat de fragmente de rod erodate, de plante ~i de animale in putrefactie care acopera pamantul de pretutindeni, cu exceptia deserturilor, regiunilor polare, a pantelor abrupte ~i a mediilor artificiale. Desi solul este alcatuit din material in deseompunere, nu se poate spune ca este mort, el fiind un sistern viu ~i in continua miscare. Micile goluri din sol sunt pline eu apa sau aer, iar in interiorul acestora traiesc mii ~i mii de bacterii, alge ~i ciuperci. Aeeste microorganisme grabesc proeesul de descompunere, £kand din sol un mediu propice pentru radacinile plantelor, pentru insecte, viermi ~i alte vietuitoare.

Tipuri de sol

Textura unui sol sau granula~ia medie variaza in Iunctie de natura stratului de rod "mama" din adanc. Solurile se impart in trei tip uri principale, in functte de textura: argiloase, nisipoase §i calcaroase. 'Iotusi, exists rnulte alte tipuri de soluri, care depind de clima, de vegeratie §i de relief Solurile mai sunt clasificate dupa acidirare sau pH. Acestea au nevoie de un anumit pH pentru a fi roditoare.

Solurile argiloase

In solurile argiloase, cea mai mare parte a parriculelor sunt din a(gila fini sau din mil (granule de dimensiune medic). Granulele fine forrneaza adesea bulgari. Cand estc uscat, solul esre dur ~i casant. Cand cste ud, este hpicios §i sarurar de api.

SOLUL

Argila

Calcar

Eroziunea

Solul degradat este nefertil §i nu poate oferi resursele necesare vegetariei §i faunei. Eroziunea, un proces natural, care se desfasoara prin expunerea la intemperii (ploaia §i vantul erodeaza solul) poate duce la 0 astfel de degradare. Activitatea umaria, precum practicarea agriculrurii in exces, poate avea acelasi efecr,

Solurile nisipoase

Solurile nisipoase contin granule gtosiere de nisip. Solurile nisipoase SUnt bine aerate, calde, fiind usor de lucrat sau de sapar, Cu toate acestea, pot t1 foarte uscate, iar substantele nutritive din de se pierd ~or.

Solurile calcaroase

Solurile calcaroase sunt subtiri ~i pierroase, apa scurgandu-se rapid din ele. pl-l-ul lor ridicat Ie face faarre bazice ~i. prin urmare, nu foarte fertile.

Lehrn

Lehmul (argila nisipoasa) Acestea sunt cele mai bune soluri penrru cresterea plantelor. Lehmul este un arnestec de argila, mal ~i nisip, ceea ce il face foarte ferrtl li Ujor de lucrar.

Turba

Toate solurile sunt alcacuite din rnarerie organica in descompunere, insa turba esre alcaruira exclusiv din aceasta marerie, Masa brun cenusie a turbei reprezinra plante putrezite. Gradinarii adauga uneori rurba pamantului pe care iJ folosesc, pentru a-i imbogap continutul organic.

Turba

Profilul solului

Solurile se formeaza dintr-un strat de fragmente de roca libere, alterate de intemperii, numit regolit. Substantele eliberate de materia organica in purrefacrie - orice vine de la plante §i animale - rransforrna u~or rcgolirul in soL Asrfel, solul forrneaza diferite orizonturi sau straturi.

Humusul

Srrarul superior este un strat subrire, de culoare inchisa, de humus - rnaterie organics In purrefacne. Humusul are un ro1 esenrial ln rnentinerea echilibrului mineralelor ji substantelor nutritive de care esre nevoie pentru cresrerea plantelor,

Parrca superioara a solului

Partea superioara sau orizonrul A, esre srrarul eel mai de sus al solului. Aici crese planrele li ili fae vizuini animalele, Esre bogar, de obicei, atar in humus, d,t ~i In rninerale.

Orizontul B

Subsolul

Subsolul sau orizonrul B contine mai rnulte fragrnente de roca dezagregare decit rnarerie organics. Esre sarac in humus, lnsa esre hagar in minerale, care sunt filtrate prin strarurile superioare.

Orizontul C

Orizontul C

Fragrnenrele de rod. dezagregata, care all continue organic redus sau nul, alcaruiesc orizontul C.

Orizontuf D

Orizonrul de roca consolidata

Sub sol, exista orizonrul D. Acesta este, de obicei, roca .rnama" salida ~i care a fosr expusa la internperii. Acest orizonr mai poare ft alcaruir

din rnaterialul dezagregat adunat in cantitati mari de catre rauri, ghetari ~i vant.

Viata in interiorul solului

Solul of era conditii prop ice pentru cresterea planrelor, insa esre plin de via{a el insus], adapostind de la furnici §i termite, pfma la rame ~i rozitoare. Rarnele joaca un rol vital in imbunatatirea rexrurii pamantului, datorita treeerii acestuia prin sistemullor digestiv.

Salinizarea

In zonele cal de, aride, sarurile minerale dizolvate formeaza a crusta, deoarece apa se evapora de pe suprafara solului,

Lixivierea

In uncle zone, ap. evacueaza rnineralele din strarurile superioare ale solului ~i le depoziteaza In strarurile de adancime. Prin acesr proces, strarurile superioare sunt saracice in nurrienti.

Lesivajul

In zonele urnede, parriculele de argUi por fl spalate de pe straturile superioare, inrrand in pamanr ji acoperind, astfe], granuleJe solului din strarurile inferioare ji tadnd solul umed.

usoara

Pe panrele abrupte, solul aluneca adesea lent la vale, de-a lungul anilor. Pozitia copacilor de pe vcrsanti dovedesre aceasra miscare,

Piantele cresc in solurile firtife. '

Melcii ITaim in

..

PADURILE

PLANTE

Rarnele fae solul ferril: prin ~ actrvrtatea lor, acestea

amesteca .'?i aereaza solul.

788

ROCI1I MINER LE

VIATA VIERMI

MICROSCOPIC>'

I SOLIDE

0··· .. ·--·,· 0/--'" EXPRESIA "TARE CA PIATRA" ne face sa ne

~- ~ "j (". "'J gaA ndim la ceva foarte dur sau rigid, Piatra este

\":::.~::~ ... /''''' ':... -c: : .•••. :/ I4

(~~:t) (0) 1r~~~I~~a~~f~e~~b~11ig~~~~h~k~i~~t~~~ mai

sunt orice fragment de materie care are forma ~i volum definit ~i nu curge ca un lichid sau ca un gaz. Cand se incalzesc, solidele se pot transforma in lichide:

caldura unui vulcan poate transforma chiar ~i cea mai

tare rod in lava lichida.

Structura solidelor

In interiorul unui solid, micile parricule de materie numite atorni sau molecule sum asezate regulat, ca niste cararnizi intr-un zid. Particulele sum "cimemate" ferm de forte numite legaruri chimice.

Particulele solidelor

Desi particulele solidelor sunt fixate foarte aproape uncle de celelalce ~i nu se pot lndeparta, acesrea vibreaza in jurul unor pemete fixe.

Topirea

Cand este incalzita, 0 rableta de ciocolata se transtorrna intr-un lichid care eurge. Schirnbarea unui solid in [ichid se nume§te ropire. Prin incalzire, particulele solidului capata energie, acestea vibrand mai puternic. La 0 temperatura numita punet de topire, particulele pot sa se desprinda din pozitiile fixe. iar substanta curge sub forma de liehid.

care se =r=s=

Solidele cristaline

Mulre solide, mai ales rocile, mineralele Ii metalele, au structuri crisraline, adica sunt alcaruire din crisrale, care sunr fragmenre de rnarerie solida ell farete nerede, muchii drepte

§i . simerrice. Atornii unui crisral sunt pozirionati

intr-o structura regulars,

repetitiva, Aceasta structura esre cea care dererrnina forma crlstalului.

Crisrale de sulf

ATOMI SI MOLECutE

CRISTALE ~I PIETRE PREPOASE

Este neuoie de 0 anumitii forfd pentru a rupe sau a schimba forma unui solid.

Particuiele gra.nituLui sun! prinse intre ele cu forle puternice, ceea ce foce din granit 0 rooi foarte dura.

iod gaz} pe mdsurd ce cristalele sublimeazd.

Cristalele de iod sun!

Sublimarea

Cand sum incalzite, majoritatea substantclor solide se ropesc, mai inrai, formand un lichid, *i apoi fierb, rransformandu-se tn gaz. Torusi, careva soli de, precum crisralele de iod ji gheara uscara (bioxid de carbon tnghepr sau ghea~a carbonica), se rransforrna direct din solid in gaz, pe masura ee se tncslzesc. Aceasta schirnbare se numCjte sublimate.

William Henry Bragg

Fizicianul englez William Henry Bragg (1862- 1942) Ii fiul sau, William Lawrence Bragg

(I 890-1971), au deseoperir

ca, dad 0 unda de raze X rrece printr-un cristal, aceasta duee la formarea unei strucruri de puncte pe filmul fotografic. Aceasta structura arara madul in care sunt aranjari atornii din interiorul unui crisral,

Proprietatile solidelor

Materialcle solide sum adesea deserise in functie de rezistcnta, clasticitatc ~i duritare §i de cat de u§or pot fi modelare. Aceste proprierati ii ajura pe oamenii de §riin~a. ingineri, arhitecti §i proiectanti sa hotarasca cum se pot folosi mai bine materialele §i sa aleaga eel mai potrivit material pentru 0 anurnita utilizare.

duritatea materialelor:

Cuiui zgdrie tablita.

Duritatea Prin zgirierea unci tabli~e eu un cui se traseaza 0 linie pe rabli~a, insa cuiul ramane intact. Acesr lucru are lac deoarece cuiul este mai dur decar tablita. Proprierarea unui material de a rezisra zgarierii se numeste duritare. Parriculele din cuiul de [ier au intre ele legaturi mai puternice decar cele din tabli,a.

Lemnul de balsa se indoaie ufor sub 0 greutate de ION

Polistirenui se rupe imediat sub aceeasi greutate.

Rezistenta

o fa}ie de polisriren se rupe mai u}or dedit 0 bucara asernanatoare de lemn balsa, deoarece lemnul balsa este un material rnai rezistenr. Rezisrenra unui material esre proprierarea unui material de a se apune forrelor care acrioneaza asllpra sa. Cu cat sunt mai purernice fortele dinrre parriculele materialului, eu atat rnai mare esre rezistenta acesruia, Otelul si beronul sunt materiale foane rezistenre, moriv pentfll care sunt folosite pe scara larga in domeniul constructiilor,

Cand trageti de un arc Ii apoi 1i dati drurnul, acesta rcvine la dimensiunea sa iniciala. Elasticitatea este proprietatea unui material de a rcvcni la marirnca }i forma .initia]c, dupa ce a fosr camprimat sau intins. Majoriratea rnaterialelor sunt elastice pana la un anumit punet, numit lirnira elastica. Dad este aplicata 0 for,l prea mare, rnaterialul ajunge la limita sa elastica }i nu l?i va mai recapara forma.

Arc otel

Arcul este iruins cu greutd!i.

Aluminiul este un metal maleabil.

mari intind arcul pana La limita elasticitdtii.

Prin modelare, 0 bucata de argila nu se mai inroarce la forma sa initials, odata ce a fost comprimata. Materialele a carer forma poate fi schirnbata permanent cand este aplicata 0 for\. asupra lor se nwnesc materiale plastice, Majoritatea rnetalelor sunt plasdce, insa este necesara o far~a destul de mare penrru remodclarea acestora. Un metal ducril este unul care poate f tras intr-un :fir subrire. Despre rnetalele care pot fi barure sau inrinse in foi subriri se spune d. sunt rnaleabile.

CLAD1RI51 CONSTRUC'rII

GAZE

LICHIDE MATERIE

METALE

ROCI S1 MINERALE

VULCAN I

789

SPANIA

MONEDAeuro

CAPITALA Madrid

DATE ESENTIALE SPANIA

SUPRAFATA 504.782 km2

POPULAT'E 39.900.000 loeuitori

LIMBr PRINCIPALE spaniola, caralana, galiciana, basca

RELTG1E DOMINANTA cresrinisrn

SPERANTA DE VTATA 79 de ani

OAMENI PER MEDIC 323

GUVERNARE democratic rnultipartita

SEPARATA DE RESTUL Europei de catre Pirinei la nord ~i de Africa prin strarntoarea Gibraltar, la sud, Spania este vecina in Peninsula Iberica doar cu Portugalia. Spania este a patra tara ca dimensiune din Europa ~i,

in medie, este ~i una dintre cele mai inalre. Odinioara bazandu-se pe agricultura ~i pe pescuit pentru veniturile sale, Spania a inregistrat

o crestere econornica rapida de cand a devenit membru al Uniunii Europene, in 1986. Asrazi este un important stat industrializat, cu un vast sector agricol ~i cu un turism infloritor.

ALFABETIZARE 98%

Relief

Spania este un teritoriu al contrastelor, cu rnunti In nord, eentru ~i sud, un pedis arid, meseta, In eentru, viii verzi In nord-vest ~i campii ealde pe ~iirmul Mediteranei.

Mlastini 0,5%

Term arabi!

StepJ. 20%

Necultiuat 0,5%

Pddure 28,5% -l'. ......

419mm

Localitdti 1%

Clima

Meseta are veri Herbin~i §i aride, insa iarna zapada §i viscolul sunc obisnu ire, T\rmulli insulele Baleare all perioade de secera vara ji ierni bhnde ji umede.

Folosirea terenului

Spania are foarte purine resurse naturale §i purina apa, Cu ajutorul irigatiilor, jurnatate din teren esre Iolosir pcntru agricultura, cultivandu-se cereale, rnasline, citricc ~i srruguri. Aproapc 0 cincirne reprezinta pa~uni pemru animale, mai ales penull oi.

A

B

E

C

D

2

3

4

6

7

Regele Filip aill-lea a faeut din Madrid capirala Spaniei, in 1561, deoarecc i-au placut clirna ~i a~ezarea in cenrrul ,ifii. Gazduind in jur de cinci rnilioane de locuirori, are mulre cladiri frumoase, printre care ~i Prado, una dintre cele mai irnportante galerii de artii ale Europei. Orasul este un important cenrru financiar,

adrninisrrativ ~i industrial. Gran Via

Insulele Baleare

Mallorca, Minorca ~i Ibiza sunt cele mai rnari dintre insulele Baleare. Acestea sunr situate catre est, In Marea Medirerana, ji au 0 suprm,a totala de 5.0 II km'; sunr locuire de 700.000 de oameni. Insulele, gllvcrnate de Spania, SUnt faimoase penrru vinuri, pescuir §i rurism, Sunt vizitate de mii de ruristi in fiecare an.

Pirineii

Inrre Spania ji Franta se gasesc impunatorii Pirinei, Acest

[ant muntos se intinde de la Mediterana la larmul Atlanticului ~i are mai rnulre varfuri ell inil~imi de peste 3.000 m. Esre 0 zona salbatica, uncle inca exista Llr§i ~i Iupi in liberrare.

Meseta

Vastul si aridul pedis cunoscur sub nurnele de meseta acopera eea mai mare parre a centrului Spaniei. Podisul are din loc In loe deal uri ji munti jOji ji este brazdar de rauri, mulre dintre acesrea secand tn rimpul verilor fierblnri. Sum precipirarii foarre purine, iar agricul[Qrii se bazcaza foarre muir pe iriga~ii.

790

SPANIA

Locuitorii

Spaniolii sunt impartiti in "autonomii", fiecare avand propria limba §i cultura. Aproape 16% sunt catalani, galicienii reprezinta in jur de 7% §i doar 2% sum basci. Majoritatea sunt spanioli castilieni, spaniola castiliana Hind dialectul oficial care se preda in scoli.

791ocuitori/km2

78%

22%

urbana rurala

Industria

Fiesrele

Majoriratea spaniolilor sunr romanocarolici, iar fiestele, organizate adesea penrru a sarbatori ziua unui sfint local. includ procesiuni de oarneni irnbracati ~n costume rradirionale, muzici ~i dans. In Becan: an, in Spania sunt organizate peste 3.000 de asrfel de sarbawri.

Flamenco

Ace" dans traditional spaniol a fost crear de figanH din Andaluzia, in secolul XV. Barbarii, Imbracati in negru, ~i femeilc, i~ costuma~ji colorate, danseaza pe ritmurile de chitara ale muzicii flamenco.

Multi spanioli sunt pasionari de fotbal, iar echipele de fotbal Real Madrid, FC Barcelona §i Valencia sunt cunoscute pe plan international. Clima calda face din luarea mesei in aer liber 0 acrivitate

Viata urbana

Peste rrei sferruri din spanioli rraiesc in erase, unde tinerii t~i caura locuri de munca. Madridul, gazduind peste cinei milioane de locuitori, este centrul financlar ~i adminisrrativ al Spaniel. Majoritatea celor care traiesc in zonele rurale sunt barrani. Srarurul ferneilor in societare este tn ascensiune.

Principalele ramuri industriale ale Spaniei sunr cea texrila, pescuirul, a prelucrarii meralelor, a constructiilor navale, a autovehiculclor ~i turismului. Din anii '80, s-a dezvoltat foarte rnult industria electronicelor ~i a echipamemelor de inalta tehnologie. Desi Spania are purine resurse naturale, este un mare producator de mercur.

Sherry

Spania esce [aimoasa pentru producria de sherry, uri Yin alcoolizat suplimerar, realizat prin adiugarea de alcool vinului aflar in faza de fermenrare. Vinul a fost numir dupa orasul Jerez de Ia Frontera, unde a fosr produs pentru prima dara. Cererea pem:ru aceasra bautura, care esre populara ea aperitiv, a rransformar productia de sherry intr-o indusrrie importanta,

Clima calda 1i pantele teras ate ale muntilor, mai ales cele din sud Ii din est, sunt ideale pentru culrivarea mislinelor. Spania este pe locul doi, dupf ltalia, in ceea ee priveste producria de masline, Un de dintre aces rea sunt procesate pentru consum, insa eea mai mare parte a producrlei este transformati in ulei de rnasline,

Turismul

Plajele cu nisip, orasele frumoase ji soarele garantat atrag pesre 48 de milioane de turisri pe an. Timsrnul inglobeaza 10% din forta de I1llU1Ca ~i este 0 importanta sursii de venit. Costa Blanca, pe \iirmul de sudvest, este populara prinrre turistii briranici ~i germani.

Agricultura §i crqterea animalelor Solul putin fertil ~i lipsa apei ingreuneaza practicarea agriculturii, dar fermierii folosesc orice petic de parnant. Se cultiva orz, porumb, sorg ~i grau. Oile sunt cele mai intalnire animale, dar oamenii cresc §i porci, in nurnar mare, ~i vite sau capre, dar mai res trans.

Portocalelc ~i Iamaile

Clirna \armului Mediteranei esre ideal a pentru culrivarea citricelor, Spania esre un important producator de porrocale 1i lamai. Portocalele cultivate in jurul orasului Sevilla sum cele rnai bune pentru realizarea marmeladei.

Mancarea

cele mai cunoscute ale Spaniei esre paella, tin amesrec gustos din carne de pui. de pore. crustacee, fasole, rosii, mazare §i orez. Mancarea este adesea insorira de vinuri, pre cum Rioja. din nord sau Sangria, un ames tee de vin rosu, sue de citrice §i coniac.

Orez

Mds!ine!e sunt consumate ca aperitiv

_ AGRICULTURA CR£~TINISM

~Ji~ll:L~Ef

Stridii

Productia de masini

Spania ocupa un loe de frume In clasamenrul mondial a1 ~arilor producaroare de rnasini. "Iotusi. dupa oprirea productiei marcilor odinioara celebre, preewn Hispano-Suiza sau Pegaso, industria s-a limirat doar la productia de maslnl sub licenra. Acest Seat a fost produs in Spania pentru firma iraliana Fiat.

Relief

Andora esre 0 pra de

rnunti ~i de vai, care atrage un mare nurnar de ruristi penrru schi ji pentrU peisaje. Vara, turistii sunt atrasi de produsele fara t a: '(e.

ALFABETIZARE 99%

DATE ESENTIALE ANDORA

Siruata sus, in Pirinei, Andora este

o mid tara, intrc Franta ~i Spania care impart guvernarea acesteia. Turismul este principala sursa de venit, tara avand foarte purine resurse, Divortul este ilegaL

DANS

EUROPA

CAPITALA Andora la VeU.

SUPRAFATA 468 km' POPULATIE 66.800 de locuitori

LIMBI PRINCIPALE catalana, span iola

REUGIA DOMINANTA cresrinism

MONEDAeuro

EUROPA, ISTORIC

FESTIVALURI

FOTBAL

MASINI SI CAMIOANE

SPANIA, ISTORIC

UNIUNEA.

EUROPEANA

791

SPANIA,ISTORIC

Alungarea zarafilor din templu, EI Greco

Epoca de aUf

In secolele XVI §i XVII, Spania a fost una dintre cele mai puternice tari din Europa, controland 0 mare parte din ltalia §i din Olanda §i un intins imperiu colonial, in Arnerici. Aurul §i argintul din minele Americilor curgeau in valuri catre tara, creand bogatii imense, iar artisti precum EI Greco, Murillo §i Velasquez au facut din Spania unul dinrre centrele culturale ale Europei.

Spania romana

in 133 Ll-Ir., romanii au cuceric Spania. Accstia au unit tara ~i au adus pacea, prosperitatca ~i. mai drziu, cresrinismul. Scapinirea rornana a durar peste 500 de ani, pana cgnd invadatorf germani au rava~it ~ara in secolul V.

Sculptura romana

Spania maud

In 711, maurii (musulmani din nordul Africii) au invadat Spania, gonindu-i pe conducatorii crestini in rnuntii run nord. Timp de 700 de ani, maurii au condus cea mai mare parte a Spaniei. Ei au introdus islamismul, insa au pennis practicarea

lib era a crestinismului §i a iudaismului. Au fost renumiti pentru invatatii §i pentru cladirile frumoase pe care le-an construit.

Ferdinand §i Isabela

In 1576, cele doua regate cresrine ale Spaniei s-au unit, cand Ferdinand de Aragon s-a casitorit eu Isabela de Castilla. Pini in 1492, maurii au fosr izgoniti din ~ara. iar recuccrirca spaniola era cornpleta. Pentru prima data de Ia stapanirca romana, Spania era unira.

Regele Ferdinand de Aragon

o MARE PARTE A ISTORIEI SALE, Spania a fost stapanita de puteri straine, Grecii, romanii, vizigotii ~i maurii, tori si-au lasat amprenta asupra ~arii. In 1492, Spania s-a unit in sfaqit. A devenit 0 natiune puternica ~i a pus bazele unui mare imperiu in Americi. Cu toate acestea, efortul mentinerii

,

unitatii acestor teritorii a slabit

,

Spania, care in secolul XVIII era aproape de colaps. Monarhia suferinda a fost indepartata abia in 1931 ~i, dupa un crancen razboi civil, puterea a fost preluata de un guvern fascist, condus de generalul Franco. Monarhia a fost reinstaurara in 1975.

Tavan la palucul maur Alhambra, Granada

Regina Isabela

Ferdinand ~i Isabela ~i armata acestora

Razboiul civil din 1936-1939

Sold ali republican;

In 1936, a izbucnit un razboi civil intre nationalisti, prinrre liderii carora se aflau ofiteri de armata, §i care sustineau polirica fascists, ~i republicani, care doreau sa ingradeasd puterea arrnatei §i sa instituie un guvern socialist. ltalia fascista ~i Germania nazista ii sustineau pe nationalisti, §i dupa trei ani de lupte ~i un milion de morti, !iderul nationalise Francisco Franco a pus mana pe putere.

Bascii Bascii din nordul Spaniei sunt un grup etnic distinct, cu propria limbs Ii culturi.In 1936, acestia all fost de partea republicanilor. in semn de razbunare, bombardierele germane, care it sustineau pe Franco, au atacat orasul Guernica. ornorand 0 rnultirne de Iocuitori.

Filip al II-lea

Filip al Il-lea (1527-1598) a condus Spania, sudul Iraliei Ii Olanda din anul1556. Fiu allui Carol al

V-lea, lmpararul Imperiului Roman

Sfint, a continuat razboiul tatalui sau impotriva Frantei, auagand Ii Anglia in conflict. 0 revolta a olandezilor, dupa 1568, i-a slab it regirnul si l-a flicut sa rrirnira armata. tara succes, sa invadeze Anglia, In 1588. Cd mai marc succes al sau a fost

cucerirea Porcugaliei, in 1580.

Istoric

1492 Maurii sunt izgoniti:

Columb navigheaza peste Atlantic, punind bazele irnperiului colonial american al Spaniel.

1;;6-1598 Domnia lui Filip aJ-II-Iea.

1808-1814 Armatele lui Napoleon cuceresc Spania,

1816-1828 Spania pierde coloniile din America Cenrrala Ii de Sud.

Generalul Franco

201-133 LHr, Romanii stipanesc Spania.

300 d.Hr, Spania devine cresrina,

711 Maurii invadeaza Spania li stabilesc dorninatia islarnica ..

1479 Regarele Aragon Ii Castilia se unesco

am

AMERICA DE SUD. ISTORIC

COLUMB, CRISTOFOR

AMERIC~ CENTRALA, {STORIe

Juan Carlos

Franco a rnurit in 1975, iar purerea a rrecur in rnainile lui Juan Carlos {n. 1938), nepotul ujtirnului rege spaniel. Sub stapanirea sa, Spania a devenit 0 dernocrarie mulriparrira, Hind recunoscura pe plan mondial penrru evenimenre precum Expo '92.

1936-1939 Razboiul civil duce la dicratura fascista a generalului Franco.

1975 Franco rnoare Ii esre urrnar de regele Juan Carlos.

1986 Span ia devine membra a Uniunii Europene.

792

SPECII PE CALE DE DISPARITIE, vezi CONSERVARE. SPECTRUL DE EMISIE, vezi CULOARE. SPECTRUL ELECTROMAGNETIC vezi RAZE X

SPITALE

IN ROMA ANTICA existau cladiri speciale, unde bolnavii primeau ingrijiri medicale. Acestea sunt primele spitale din istorie. In zilele noastre, spitalele au rnulr mai rnulte arributii: ingrijirea bolnavilor, educatia sanitara §i cercetarea medicala. Indiferent dad este yorba de un spital general sau de unul specializat, majoritatea au saloane pentru pacientii internati, dinici in care sunt tratati pacientii tara intern are §i farmacii de unde se clibereaza medicamente. Personalul specializat, format din medici §i asistentc medicale, ingrije§te pacientii folosind echipamente complexe, in vrerne ce personalul auxiliar, format din bucatari, portari, persoanele care fac curatenie §i ingineri, este esential pentru a mentine spitalul in functiune, In ~arile mai sarace, exista situatii in care un singur spital deserveste un milion de locuitori.

Spitale specializate

Exista spitale care se concenrreaza pe anumite grupuri de persoane, cum ar fi femeile §i copiii. Alrele, se ocupa de anumite distunctii, cum ar fl cele oculare, cele de ordin psihiatric sau neurologic (care afecteaza creierul §i nervii).ln spitalele universitare, surorile medicalc, medicii §i alti membri ai personalului rnedical isi efectueaza stagiile de pregatire.

Spitalul pentru copii

[nrr-lID spital specializat in lngrijirea copiilor se folosesc echipamcnte adaptare dirnensiunii pacientilor, cum ar f inscrumcntarul chirurgical, bandajele

ji piesele de mobilier. Saloanele sum lurninoase, decorate eu motive vesele pcnrru ca micutii pacienri sa se sirnta in sigunm~a ~i au jocuri sau jucarii, Parintii POt sa srea in cam ere speciale, aflate in apropiere.

Clinic. of talmo logic a of talmo log ice aeropurtara, China Oftalmologia - ramura medical. care se ocupa cu disfuncrii ale ochiului sau ale vazului - necesita folosirea de echipamente foarte precise ji

existcnta unor facilit5.~i penrru pacienrii care pot fi lipsip de vedere temporar. In tWe de dirnensiuni mario ell spani lzolare.cum este cazul Ausrraliei

ji Chinei, aceste facilirati SLUU puse la dispozitia pacienrilor prin inrermediul unor unitati mobile, precum avioane de mid dimensiuni.

Personalul

Echipament

Echipamenrul modern. in special acela mobil, este crucial intr-un spital. Inrr-o urgen{ii.

unele dinrre cele mai folosiroare aparate sunt cele care permit oxigenarea (prin masdi sau intubarc) ji seringile lungi pentru adrninistrarea de medicarnente ell actiune rapid.i, cum ar fi cardioronicele ~i subs tan Ide perfuzabile.

De obicei, inainre de a alege 0 specializare anume, medicii lucreaza In mai multe clinici,

timp de mai multi ani. Asistentii medicali se pot specializa §i ei in pediatric

(copii). psihiatrie sau terapie intensiva.

Din personalul

unui spital mai fac parte specialisti in irnagistica, tehnicieni de laborator, psihorerapeun §i anestezisti.

Surorile medicale Surorile medicale sunr rcsponsabilc de conforeul ~i necesitatile pacicnrului, cwn ae f hriinirea §i spalarea acesruia. De ascrnenea, ele efecrueaza §i sarcini de ordin medical, precum luarea ji inregis-

trarea tensiunii arreriale, a pulsului §i a rernperaturii corporale sau adrninistrarea diferitelor rraramenre.

Carncior pentru urgcnfe

Bisturiu Ji seringa

Masca

Sora medicala

Spitale generale

Un spital general pune la dispozitia pacienrilor dintr-un areal vast servicii medicale generale.ln saloanele sale sunt ingriji~i pacienti cu disfunctii comune. Cazurile mai complexe sunt trimise citre spiralul specializar. Prin spitalul general sunt stabilite §i vizitele la domiciliu ale surorilor rnedicale, care sunt considerate servicii pentru comunitate.

Saloanele

spital in salon

Pacientii intcrnati sunt gazdui~i In saloane asernanatoare unor dormitoare. Sunt separate in fimcrie de tipul disfuncriei [mcdicina general. sau chtrurgie) ji de grupele de pacienu (copii, femei, barbari §i persoane In varsra). Pacientii eu boli infectioase sunr, de obicei, izolati in salome speciale.

Accidente ~i urgente

Acesr deparrament prirnesre urgentele medicale, cum ar fi victimele accideneelor sau ale atacurilor de cord. Problema pacientului este idencificara, iar starea sa srabilizara, dupa care el sau ea va fi trirnis acasa sau carre un salon specializar din spital.

terapie intensiva neo-natala

Secria de terapie intensiva

La terapie inrensiva, personalul specializat ingrije§te in permanenta pacientii gray bolnavi. Echiparnencele elecrronice rnonirorizeaza inconrinuu starea paciencului ~i funcriile sale vitale, precum pulsul §i

asreptare

MEDICA MENTE MEDICINA PRIMUL AJUTOR

793

SPORT

contact sau non-contact.

pemunre

Ciclismul Ciclismul este foarte popular pe glob deoarece reprezinra un mod foarte placur de a rarnane in forma. dar ji lin mijloc de transport ieftin ji nepoluanr, .Blclclerele de munre" (mountain bike) folosite initial pentru mersul pe teren accidentat, sunt acum des intalnite §i ln ora§e.

Role in linie

Atletism

Sportul astazi

Sportul este 0 industrie prospera, In care sunt investite sume imense de bani in fie care an de catre companiile de televiziune, sponsori §i de catre public. Oamenii plaresc pentru a urmari evenimentele sportive importance, dar _ cumpara §i echipamente sportive pentru uzul personal. In rnomenrul de fafa exista 0 preocupare din ce in ce mai mare pentru sanatate ~i exercitiu fizic, mereu aparand rendinre noi.

Atletismu] esre poate una dinrre cele mai populare grupe de discipline sportive. Cuprinde alergarea, alergarea peste obsracole, sariturile §i aruncarile. Alergarea poate varia de Ia jogging pentru

Vedetele sportive de top, preClun jucatoarea americana de renis Venus WilJiams, POt c~tiga cxtraordinare sume de bani. Avand In vedere sumele mari de bani vehiculate in sport, chiar ji la ptincipalul bastion al arnarorismului - jocurile Olimpice - pot participa acum sportivi profesionisti.

Sponsorizarea

Companiile sponsorizeaza echipe, anurniri sporrivi sau chiar cornperirii, Platesc penrru a le fi promovarc produsele pc echipamentele sportivilor sau pe sradioane, in pozirii-cheie,

Meci i nternarional de fotbal III~III.

mcnrincrea sanata~ii ~i a unei forme fizice bune, pana la cro-

suri istovitoare. Alergare pentru agrement

Sporturi de iarnii

Desi mulre sporruri sunt practicate iarna, cele cunoscute in mod special ca sporturi de iarna se practidi. pe gheara ji zdpada, cum ar fi schiul, snowboardul sau hocheiul pe ghearli. Patinajul poate f pracricat tOt timpul anului pe patinoare acoperire in sala,

Patinajul pe role in linie Pannaju! pe role in linie a evoluar din patinajul pe rotile Mersul pe snowboard care era foarte ln yoga in an ii '80. Rolele in linie permit atingerea unor viteze mari ~i efccruarca unor acrobarii complexe. Dqi acest sporr se mai nurnesre ~i .roUerblading· acesta vine de fapt de la numele unui singur producaror de in linie.

INCA DIN ANTICHITATE, oamenii s-au implicat in sport, fie pentru_ recreere, fie pentru a simti emotia competitiei. In Grecia antica, spre exernplu, barbatii mergeau cu regularitate la salile de sport pentru a se relaxa ~i pentru a se mentine in forma. Unii participau ~i la Olimpiadele din antichitate, care atunci erau rnult mai formale. Astazi exista 0 varietate impresionanta de discipline sportive, printre care se afla atletismul, tirul cu arcul ~i sporturile hipice. Sporturile pot fi practicate numai pentru ele in sine, pentru sanatate ~i agrement, sau pot fi practicate la un nivel competitiv.

Discipline sportive

Sporturile pot fi clasificate in urrnatoarele categorii: in aer liber, atlerism, cu mingea, de contact, ecvestre, cu racheta, la find, de apa, pe roti ~i de iarna. Mai departe, acestea pot fi lmpartite In sporturi individuale, de echipa, de

Sporturile pe apii Apa reprezinta un mediu propice pentru activitate flzki moderata sau pentru un exercitiu fizic solicitant. Oamenilor le place sa vasleasci sau sa navigheze pe apa ell barci, dar ~i sa inoare, activitate care poate f flicutii acit in bazine acope' rite, cit ji in aer liber,

Fotbal Sporturile en mingea Control area unei mingi cu mana, eu picioru], ell 0 cross sau hica este 0 experienta plkuca. Sporturile cu mingo" sunt sporruri de echipa ca forbalul sau bascherul, dar ji sporturi individuale, precum goIfuI.

Gimnastica

Tinerii pot atinge performanre din cele mai inalre in acesr SpOrt, care cornbina agilitatea, gra,ia ji disciplina nzid. Gimnastica ritmidi reprezinra 0 cornbinatie intre miscarile elegante ~i jonglerii amuzanre.

ritmidi

Judo

Sporturile de contact

Multe dintre sporrurile de contact de astazi I}i au radacinile in cornpetitii duse pana la rnoarte, in vremurile anrice, dar regulile unor sporturi precum judo, karate ji lupre libere sunt Cacute in asa fel !ncat sa previna traumarismele ~i sa recompcnseze talen-

rul. Boxul cste controversar deoareee obiectivul in acest sport este provo- ..... carea de traume adversarului.

urmdresc euenimente precum aceastd competitie internationald din Hong Cong, China.

Sporruri ell motor

Oamenii POt Ilia parte la competitiile din sporturile cu motor la di feri re niveluri. in lnrrecerile de Grand Prix, esre nevoie de banii sponsorilor ~i de 0 echipa tehnicf nurneroasa pentru a susrine concurentii,

Sport uri eu raeheta Tenis

Sporrurile jucare ell racheta necesira 0 coordonare buna intre mana ~i ochi. Multi oamcni joaca ten is, badminton, squash ~i tell is de rnasa pentrll rccrccre. La eel mai lnalr nivel, aceste sporruri necesita un talent deosebir, forma fizicii buna ji rezisrenta.

Calarie

Calaria poate reprczenta un mod antrenant de petrecere a timpului liber, accentuat de un anumir nive! de inrelegere intrc cal ji dilarer. Tinerii agreeaza competiriile eu ' contra-timp, iar cornpeririile sarituri de inalta. clasa ~i evenirnentele hipiec cornplexe sunt sporturi urmarite eu interes de spcctatori.

Pregdrirca harnasarnenrelor pentru dHiirie.

ATLETISM CALARIE CJCLISM GIMNASTICA iNOT Sl SPORTURI SPORTURI SPORTURI DE SPORTURJ

SCUFUNDARI CU MINGEA CU MOTOR CONTACT DE JARNA

TENIS SI ALTE SPORTURI CU RACHETA

794

SPORTURI CU MINGEA

IN TOATA. LUMEA SE PRACTICA. 0 gama larga de sporturi eu mingea: in terenuri de aruncari, arene ~i pe mese, in eehipe sau individuaL Pe langa sporturile eu mingea de fotbal ~i sporturile cu racheta, exista sporturi care implica lovirea mingii eu 0 bata, preeum cricketul ~i baseball-ul, sporturi in care mingea se loveste eu 0 crosa, precum hoehei, hurling, shinty (asemanator cu hocheiul pe iarba) ~i gol£ ~i sporturi care se practica pe 0 masa specials, precum pool, snooker ~i biliard. Printre sporturile eu mingea se nurnara bascherul, care are ca obiectiv trecerea unei mingi printr-un cos, voleiul, in care mingea este lovira peste 0 piasa inalta, ~i bowling-ul (popicele), in care mingile sunt rostogolite pe pamant.

Cricket

Punct de aruncare a mingii (pitch)

Acest sport se pracrica intre doua echipe de 11 jucatori, 0 echipii care face "bowling" ~i "fielding'; impotriva a doua, pe partea terenului de unde se loveste mingea cu batao Jucatorii care se afla la bad inscriu puncte numite "run'; alergand printre portile numite "wicket'; sau lovind mingea peste hotar. Echipa care se afla la "fielding" poate elimina jucitorul de la bad in rnai multe moduri, inclusiv prin aruncarea mingii catre porti ~i doborarea acestora cu ea ("bowling").

Baseball-ul se joaca intre doua echipe de noua jucatori, care se aBa, pe rand, la aruncarea ~i la lovirea mingii cu batao .Pitcher-ul" (lansatorul) arunca mingea, iar "batter-ut" (jucator ofensiv) incearca sa 0 loveasca ~i sa inscrie puncte, numite "rW1'; prin a1ergare ~i atingerea celor patm baze, fara a H eliminat de vreun jucaror din' camp. Jocul are nona reprize ("innings"). Repriza se terrnina atunci cand pse .barreri" - cate trei din fiecare echipa - au fost eliminati,

Babe Ruth

Senzationalul jucator american de baseball Babe Ruth (1895·1948) a adus multirni de spectatori pe stadioane in anii '20. Initial

c~tigator al campionatului rnondial, III pozitia de "pitcher': cu echipa Boston Red Sox, a trecur la echipa New York Yankees In 1920 §i a barur record dupa

record, lnscriind 60 de

"home runs. in 1927, cu

un total de 714, de-a

lungul viepi sale.

Sightsereen-1I1 ti ajMa pe eel care loveJ!e ell bata sa vadd mingea.

Terenul este de obicei oval, insa dimensiunile sale variaza. Hotarul este mareat printr-o sfoara sau a linie alba. Locu1 din care se arunca mingea mascara 20.12 m inrre porri §i 3,05 m In lungime.

Echipamentul de cricket

Cricketul se joaca eu a minge tare, multi dintre jucatori purrand echipamenre de protecrie. Porrarul si eel care lovesre mingea poarta manusi speciale ?i aparatori la picioare. Cei care lovesc rningea eu bata ~i alergarorii la inchidcre ("c1ose fielders") pot purta '"lti cu protcctic pentru falii.

MiioU§iide baseball, cu minge tare

Echipamentul de "Catmer-ul': care sta ghemuir, in sparele celui care loveste mingea cu bata ("batter"). poarta rnasca ji echipamenr de protectie. Cei care lovesc mingea cu bata poard. casca, iar cci numiri "fielded" au 0 manusa speciala, pentru prinderea mingii. Mingea este din pluta, invelita in lana 1i 1ntr-LU1 strat de piele.

Outfield [tcrenul exterior)

Terenul de baseball Terenul de baseball este alciituit din "infield" sau "diamant" Ii din "outfield': Un "pitcher" arunca mingea de pe 0 ridicarura de parnanr din cenrrul .Jnfield-ului', care are dire 0 bazi la fiecare colt. Un "batter" sta la "home base" (a patra baza), '

Hochei pe iarba

Acest sport se joaca intre doua echipe de 11 jucatori. Fiecare are care 0 crosa speciala, care trebuie folosita la lovirea mingii. Obiectivul jocului este trimiterea rningii in poarta adversarilor, Golurile pot fi inscrise doar din inreriorul unui semicerc.

Echipamentul de hochei eros:'

jucarori i poarta apararori sub sosete, pentru a-si proteja gambelc 1i incheieturile. Portarul poarta casca, cu aparatoare pentru fa~a, apararori pentru urneri ~i coriere, rnanusi ell un singur deger captusite, apararoare pentru picioare.

Hurling

Acesta esre un sport pentru 2 echipe de 15 jncarori, eu erose din lemn, numite "hllrley': folosir:e penrru a lovi

sau pentru a dirija 0 minge mica, din [emn. Golurile se lnscriu ca Ja forba1. insa buturile porrii sunt mai inalte. Se inscriu puncte pentru lovirea mingii sub bara transversala (rrei puncre) sau peste aceasta (un puncr).

Terenul de hochei Terenul mascara 91,4 m x 54,9 m. Poarta are 3.66 m lalime §i 2.13 m Inal,ime. Semicercul este format din sferrnri de cere care pornesc de Ia bururile por,ii.

795

SPORTURI CU MINGEA

Basehet

Joe eu echipe de care cinci jucatori, basehetul permite inlocuirea juciitorilor eu unul din eei ~apte jucatori de rezerva. Seopul jocului este introduce rea unei mingi prin cosul adversarilor. Cosurile valoreaza trei puncte, cand sunt inserise din afara liniei de trei punete, ~i doua punete, cand sunt inscrise din interiorul acesteia.

__ ---::::=1-- Linia de Irei puncte

Terenul de bascher Un teren de baschet are

20x 15 m. Cosurile se afla Ia 3,05 m deasupra solului.

Mingea este din cauciuc, sub care existd piele, cauciuc sau alt material sintetic.

Echipamentul de baschet Dorarile principale necesare pentru

baseher sum 0 minge de bascher ji

doua cosuri. Arbitrii oficiali sum

lnsarcinati ell observarea incadrarii in multimca de limite de rirnp ale jocului, inc1usiv eea de cinei secunde, privind rirnpul permis unliL juc:ltor sa ~ina mingca In mfma.

Panou

Golf

Obiecrivul in golf este folosirea a cat mai purine loviruri de crosa pentru trimiterea mingii, pe 0 anumita distanta, intr-o cupa, aflata inrr-o gaucl tacuta in parnanc. Juciitorii pot alege intre mai multe erose pentm lovirea mingii. Terenul standard are 18 gauri, cu distante diferite intre acestea, ~i eu zone de dificultate variabile.

Sporturile eu bile ~i tae

Printre sporturile praeticate pe rnese de biliard se nurnara snooker-ul ~i biliardul. jucatorii folosesc un baf, numit rae, pentm a propulsa bila alba catre alte bile colorate, prin aceasta, trirnitandu-le catre niste gauri de pe marginile mesei. Biliardul se joaca folosind trei bile - care 0 bila alba pentru fiecare jucator §i 0 bila rosie.

Biliard

BJa 8 este cea mai jucata varietate de biliard. Pemru a cajciga, un jucator rrebuie sa fad sa

intre in buzunarele t B

mesei bilele de la I 1.7, In orice ordine, ji apoi sa fad acclasi

lucru cu bila 8 sau bila

neagra, Celalalt juciitor

inccarca sa introduca in buzunare bilele de la 9 Ia 1 5 ~i apoi bila 8. jucatorii joaca pe rand, ramanand la masa pani d.nd rateaza inrroducerea unci bile In buzunar sau fac un fault.

Snooker

Juciitorii introduc 0 bila rosie Intr-un buzunar pentnl 1 puncr, apoi orice ald bUa peruru 2-7 puncre, In functie de culoare, Culorile sunt inlocuire pan" ciind nu mai raman rosii ~i apoi sunt inrroduse in buzunare in ordinea valorii lor.

796

[ucdtorul fine mingea eli ambele mdini [and Sf pregalefle sa arunce.

mare eu

~ mingea.

Netball Acest joc cu echipe de ppce juciirori esre jucat doar de femei ji fete, Obiectivul este aruncarea m..ingii In piasa adversarului. jucatoarele trebuie sa ramfma in

anumite zone ale rerenului ~i nu se pot deplasa ell mingea.

Pe cchiparnent sunr insctiptionare 1 itere, care descriu pozitia unde ar rrebui sa Sf: gaseasd, pe teren.

-

Este necesard 0 ineal/aminle spetiald, care sustine glezna, pentru intoarceri ji piuotdri.

Echipele de jJSC jucatori all ca

scap inscrierea de puncte prin trimiterca mingii pe-llte 0 piasa, in rerenul adversarului, asrfel meat acesra sa fie in imposibilitarea de a 0 rerurna, Jucatorii pot juca doar cu mainile sau cu orice parte a corpului aflara deasupra taliei. Unci

echipe 11 esre permisa atingcrca mingii doar de trei ori inainre ca aceasta sa tread pesce piasa.

Joculla gaura

Disranrele dinrre gauri ~iaz.a Crosa

inrre 90 m ji 550 m. Prima _

I ., , .r-. scurra

ovirura se executa cunrr-o ( ")

zona special amenajara, "putter

nurnici .reeing ground" cu 0

cross de lernn, folosici pentru

loviruri Ia distanra, sau ell una

de 6er. Celc de fief sunt

folosice penD'll urrnaroarele

loviruri, pan" se ajunge la zona

nurnita "putt.ing green" unde

se folosesre erosa nurnita

"pu[[er~

Echipamentul de golf jucarorilor le cste permis sa foloseasci pan" la 14 erose, pe care le cad inrr-o geand'i special a sau inrr-un troler, Majorirarea jucarorilor au rrci sau patru erose de lemn, noui sau zece erose de fier ~i un "putter': Pentru prima lovirura dine 6ccarc gaud_. mingea

estc asezata pc un rnic supon. sau,.tec".Judirorii rrebuie sa poaree panrof de golE

~1.\\

"f \

Suporruri penrru mingi ("cees")

.A

Mingi de golf

Fie r

Bowls ~i bowling-ul

Bowls se joaca pe 0 suprafara de gazon verde, neted, in aer liber sau pe rnochera, in interior. jucatorii folosese bile ("woods"), eu care tintesc cat mai aproape posibil de 0 bila mai mid, alba, numita jack. Bowling-ul cu zece popice se joaca pe culoare, in sali, Cand le vine randul ("turn"), jucatorii trebuie sa doboare cat mai multe popice posibil, din doua incercari.

Bowls in sal a

Lemn

Bill pentru bowls

Bila de bowling

Echipament Bilele pcmru bowls au 0 greucate in interior, asrfel lncar, arunci clnd sunt

lansare, sa aiba UJ1 traseu curbar. Bilele penml bowling au gauri penml degerul marc ji pentru doua alre degete,

Cele 10 pop icc SlU1r ridicate ~i repozit"ionatc automat.

Popice

SANATATE SI iNTRETINERE

SPORT

SPORTURI CU RACHETA, TENIS

Minge de cricker

Sporturi eu mingea Mingi

'~rrf{{~1\\'

tf~~jo/

Minge de fotbal

Tenis

Tenis de masa

Minge de squash

Mingi de petanc

Minge de bowls

Minge pentru fotbal american

"Gropitele" ajuta la mentinerea

traiectoriei -'-;8iii!i:Ji!IiJ\' minoii

Minge de baseball

Minge pentru rounders, joe aproape identic eu oina

Golf Biliard

Echipament pentru polo ~i hochei pe ghea~a

Casca, adesea ell garda pentru fala

Plastic rigid, cu captu{eala de spuma

Maml~i pemru 0 aderenta mai buna

Cascii

Cure/uta pentru incheiat sub barb;e

de salcie

Genunch.iere foarte groase

Crosli de polo ~i minge

Crose de hochei

Patina pentru hocbei

Genunchiere ~i echipamente de protectie pentru picioare

Batele pentru softball trebuie sa

Practicarea sporturilor

.Boules" este de asemenea cunoscut

petanque.

Exista sapte [ucdtoare intr-o ecb ipa de netball; doar doua pot inscrie goluri.

Bilade metal

Softball-ul s-a dezvoltat 10 secolul XIX, din baseball-ul in sala.

Netball-ul este un sport exdusiv feminin.

Mingile de petanque sum lansate catre 0 minge-rinra,

Bascherul se joaca In doua echipe cu cate cinci jucatori flecare,

Golful se joaca pe un reren en 18 gauri.

797

SPORTURI CU RACHETA, TENIS

TENISUL DE CAMP este eel

s mai popular ~i eel mai jucat dintre sporturile cu racheta

- cele in care se foloseste 0 rachera pentru a lovi mingi de diferite forme ~i rnarirni peste 0 plasa sau peste un zid. Printre celelalte sporturi cu racheta se nurnara: squash, care se joaca pe un teren margin it de pereti, badminton, care se joaca peste 0 plasa inalta, ~i tenisul de rnasa, jucat pe 0 masa speciala. Tenisul

regal este un joc vechi, care inca se joaca

in anumite locuri, iar relativ noul joc Serviciul racquetball este popular in unele zone ale Statelor Unite ale Americii.

Tenisul de camp

In ten is, jucarorii Iovese mingea peste 0 plasa in terenul adversaruIui, in ~a fel incar sa nu mai poata fi returnata. Odata en eft§tigarea punctelor, se treee de Ia 15, Ia 30, apoi Ia 40, ultimul punet fiind considerat ghem. Un jucator en §ase ghemuri, eu doua mai rnult decat adversarul, ca§tiga un set. Tenisul se poate juca la simplu, intre doi jucatori, sau la dublu, eu care doua perechi.

Tenisul regal

Tenisul regal era jucat de mernbrii familiilor regale cngleze sau Iranceze din Evul Mediu. Putinele rerenuri existence In lurne sum rnarginite de ferestre deschise ji usi ji de acoperisuri in panta.

Squash

Joe pentru doua persoane, squash-ul se joaca pe un teren delirnitat de patru pereti. jucatorii joaca de aceeasi parte. Obieetivul este lovirea mingii de unul sau de mai multi pereri, unul fiind, obligatoriu, eel din fa~a, astfel incat adversarul sa nu poara returna mingea inainte de a fi acins solul de doua ori.

Paleta de badminton

Badminton

Cel care este la seruiciu

Ocbii urmdresc

este inceputul parridei

seroeste ioueste cu pu.tere, arurensnd ji mtqcbi; picionrelor:

Terenul de ten is

Tenisul se joadl pe un teren cu

o lung.ime de 23,77 m. Are 10.97 m In lalime pemru partidele la dublu ji 8,23 m pentru cele la simplu.

Mingile de tenis Mingile de ten is, gal bene sau albe, au 6,5 ern

d iametru. Ele canraresc in jur de 57 g ji trebuie sa fle conforme ell un anum it standard. In rnarile turnee, mingile se schimba la fiecare noua ghemllri.

Andre Agassi

Starul american de renis Andre Agassi (n. 1970) este unul dintre purinii jucitori care au caitigat .intr-o cancra ~ase titluri de Mare ~Iem. A e1tjtigar ji 0 medalie de aur olimpica in 1996. jucarorul are repuratia de rebel pe reren,

datorira srilului vestimentar iesit din riparele sporrului alb.

Racheta de tenis Rarna unci rachete este din Iemn, metal sau din alte materiale, precwll grafirul, ji rrebuie sa aiba corzile inrinse uniform. Racheta nu trebuie sa fie mai IWlga de 81,3 em sau mai lata de 31,75 em.

Terenul ~i mingea de squash In jocul de squash se foloseste 0 midi minge goal. pe dinauntru,

care sare din ce in ee mai rare pc

masura cc aerul din inrcriorul ei se ..

lncalzeste ji sc dilara. Mingea trebuie sa ., R rb II

arerizeze mai jos de linia de "out" a '" acq~e a

C i de i . ~ecstJoeafostmventat1l1anUI J950,mSUA,

suprarcrCL e Joe. marcara pc tot w • ~ •

'1' bui unde a depasir 111 popularitare squash-ul. Se

rercnu , ~1 nu tre rue sa f, 1 . 1 C • de i •

.• I d I b 0 oseste 1I tavanu ca suprara\" e Joe, 111

atmga p~o~. e a aza ....... ....... afarl de pereti. Ca ji la squash, minge.

perete U1 m poate acinge doar peretele din [ala. De

aserncnea, poarc atinge solul nurnai 0 data.

Teren de squash

Flutura~

Tenis de rnasa

Judtorii trebuie sa Ioveasca 0 Mingea mica

1 fc I este Cacuta din

minge peste 0 p asa, ast e incar

d arul ~ plastic u~or.

a vers sa nu 0 poata retur- Arnbele fete ale

na. Mingea trebuie sa sara 0 1/ palerei de lemn POt fl

datil inainte de a fi Iovita, LJ Paled. acoperite cu 0 folie

Pentru serviciu, trebuie sa sara de cauciue eu miei

rnai inrii pe partea de teren a Mas. proru~e~anle. Piasa are .15,2~

el . CA . " em inaltime. Masa masoara

e U1 care serveste. ~nga 2 74'1 52 . 76

. ul i " . I 11 ' x r , m ~I are em

prun Jucator care aJunge a pW1Cte. inallime.

Obieccivul acestui joe este lovirea unui "Bucura( peste 0 plasa malta, in terenul adversarului. Flururasul trebuie returnat pana atinge solu!. Ca§tigator este eel care are doua seturi d§tigate din trei, primul joe fiind d§tigat de eel 1f.=,!J~=.?~*,\\ care ajunge primulla 11 sau la IS puncte.

Echipamentul pentru badminton Fluturasii por fi din plastic. insa majoritatea jucatorilor prefers sa joaee eu flururasi din pene de gasca, fixate intr-o baza de pluta, Racherele, care sunt realizate mai ales din metal sau din flbra de carbon. sunt exrrern de u§oare.

Teren de badminton

IIIIIIIIRII EUROPA ~ MEDIEVALA

JOCURILE OLIMPICE

SANATATE SI INTRETINERE

SPORT

SPORTURI CU MINGEA

798

SPORTURI DE CONTACT

SPORTURILE DE CONTACT, care i~i au originile in Grecia antica, s-au dezvoltat in diferite moduri. '/.y Judo-ul ~i celelalte arte martiale, precum karate, kung-fu, taekwondo ~i aikido, au evoluat in Orient, fiind adesea un mod de via~a sau in legatud cu religia. Doar din anii '50, au inceput sa devina cunoscute

secretele acestora in lumea occidentala, popularitatea

lor ca sporturi crescind. Cele mai importante sporturi

de contact occidentale sunt boxul, wrestling-ul ~i

scrima. Acestea au corespondente orientale in kickboxing, sumo ~i respectiv kendo.

Un procedeu executat perfect sau 0 priza de 30 de secunde merits ippon, care valoreaza 10 puncre, ceea ce duce la ca~r:igarea direcra a concursului. Aruncarile sau prizele aproape de perfecriune aduc uiaza-ari, care valorcaza pptc puncte, iar doua astfel de execurii due la cajtigarea luprei. Dad lupta se desHijoara p,ma la cap at, conreaza alre pUllcre ~i penalizari acordare.

Judo

Judo inscamna "calea blandetii', iar sportivii incearca sa toloseasca greutatea ~i puterea adversarului impotriva acestuia. Se pot folosi peste 40 de procedee cunoscute, pentru a face adversarul sa cada pe spate. Sau, In prizele de sol, incearca sa oblige oponemul sa-~i lipeasca sparele de saltea. In cornpetitii, un arbitru acorda puncte pentru procedeele folosite.

Punctarea

Costumul pentru judo sau .

)Judogi~' esre format dintr-u~ cbimono Ii 0 perecbe de pantafoni de bmnbac fargi.

Umdrul este [intuit la ptitfJ.ant in timpul prizelor fa sol.

Centurile Culoarea centurii pe care 0 poarra un sporriv indica nivelul acestuia.

Nivclurilc in judo inccp de la kyu, insemnand elev, I.

avansatul dan, cand sporrivul poarta 0 centura neagra sau rosie, penrru al nouilea sau al zecelea dan.

Scrima

Armelc

Florera ~i sabia nu trebuie sa cantarcasca mai mulr de 500 g, 0 spadii nu mai mult de 770 g. Floreta ji spada au un raij de 90 em ~i rrebuie sa loveasca finra cu varful. Marginile taijului de 88 em .1 unci sabii poate f folosit pentru a inscrie puncte.

In scrima, punctele se inscriu prin lovirea punctelor-tinta ale adversarului. Acestea variaza In functie de arm a folosita. partea superioara a

corpului, inclusiv bratele, pentru sabie, doar trunchiul pentru florera ~i intregul corp, pentru spada. 0 repriza dureaza pana cand unul dintre

J jucatori a inscris un numar de

'- lovituri sau s-a atins limita

__________ ")1 de timp.

r------------,

Box

Boxerii se lupta intr-un ring patrar, suspendat, marginit de corzi. Boxul arnator se desfasoara de-a lungul a trei runde de trei min me. Luptele protesioniste dureaza pana la 12 run de (IS in meciurile pentru titlu). Luptele pot fl c:1~tigate prin knockom, prin oprirea luptei de catre arbitru sau la puncte.

Fara indoiala, cea rnai intcrcsanta personalitate a acestui sport, Muhammad Ali (n. 1942) a fost prirnul boxer care a reci§rigat tidul mondial la caregoria grea de ere! ori. Niiscut sub numele de Cassius Clay, a c~tigat titlul olimpic la categoria semigrea In 1960, a devenir profesionist ji apoi a coljtigat ritlul mondialla caregoria grea, cu 0 vicrorie-surpriza asupra lui Sony Liston, In 1964. ~i-aschimbat numele cand a trecut la religia rnusulmana de cu.loare .

Muhammad Ali

Echipamentul pentru scrirna

Scrimerii poarta irnbracaminte de proiecue, 0 mascd din piasa de orel sau de plastic ji 0 mfulUja dptujita pe mana cu rama. in rimpul comperitiei, Imbracaminrea poate fL conectata la 0 sursa de curenr elecrric, penrru a inregisrra loviturile, semnalizate prin lumi.ni.

Sabie

Alte sporturi

Ca ~i judo-ul, majoriratea sporturilor de contact orientale, inclusiv karate, sumo ~i kendo, i~i au originea In Japonia.

lnsemnand "calea mainilor goale': folosesre Ioviruri cu picioarele sau ell mainile, coatele ji cu capul.

Sumo este plin de ritualuri ale religiei jintoiste. Adversarii incearca sa se arunce sau sa se impinga afara din ring unul pe alrul,

Kendo ornagiaza Iuprarorii samurai din umpurile feudale. "Sabiile" sum bcte de bambus.

..

RELIGII

ARME

GRECI,e.. ANTICA

JAPONIA, ISTORIC

JOCURILE OLIMPICE

799

SPORTURI DE IARNA

TERMENUL "SPORTURI DE IARNA" se refera la sporturile care se desfasoara pe zapada ~i pe ghea~a. Concurenta a devenit din ce in ce mai intensa intre sportivi, iar Olimpiadele de lama

se organizeaza 0 data la fie care patru ani. Exista doua mari tipuri de schi: schi alpin, care cuprinde probele de coborare ~i de slalom ~i schi nordic, in care se face schi fond ~i sarituri. Un nou tip de schi, eel freestyle, se concentreaza mai rnult pe executie ~i mai putin pe viteza, In intrecerile de sanie, concurentii se intrec pe piste speciale. Sporturile de patina] sum patinajul artistic, hocheiul pe ghea~a ~i patinajuI vi teza.

Sarirurile cu schiurile

in probele de sarituri cu schiurile, concurentii pornese de la caparul unei pisre construite sub forma de rrambulina, Obiecrivul este executarea unui sale granos, perfect echilibrar, mentinand aceeasi pozirie in aer, inainte de aterizarea lina. juriul acorda puncte arat pentru stil, cat ~i pentru distanta pe care se sare.

Schiul nordic

Traseele de schi fond nu au pam:e abrupre sau curbe srranse. Cursele variaza intre 5 1i 50 krn, schiorii pornind la intervale de 30 de

o secunde. Locuri!e la start soot decise dinainte. Exista probe de

ltafeta, mixte ~i de biaclon, care include rirul.

Bere de schi

Cursele de sanie

Orice panta cu zapada poate fi un loc potrivit pentru cursele de sanie, insa pentru competiriile mari, sunt realizate piste speciale, abrupre ~i intortocheate, Arta acestui sport consta in folosirea masei corporale in ap fel incat sa se ajunga cat mai rapid la caparul pistei, folosind forta gravitarionala, Concurentii intra pe pista cate unul, iar ca§tigatorul esce eel care obtine eel mai mic timp din patru man~e.

Sania

Sania este un vehicul pentru una sau doua persoane, fad frana 1i fira direcrie, Concurenrii i~i folosesc picioarele ~i umerii penrru ghidarea acesruia, Pe sanie se concureaza cu fap in sus, In ~ezut sau in pozttie de culcar.

Schior, proba de coborare

Patinajul

Patinajul artistic se desfasoara pe un patin oar inchis. Exisra patru probe principale - simplu femei ~i barbati, perechi ~i dans. Patinajul vireza pe pista lunga are loc de obicei in aer Iiber, iar patinatorii se intrec In contra timp. Probele de patinaj viteza pe pista redusa au loc in sala, existand intreceri eliminatorii. Hocheiul pe gheata se desfasoara pe patinoare aflate in sali, fiind

un sport foarte important in nordul Americii ~i in unele zone din Europa.

Patinajul viteza

Pannajul viteza pe pisra lung. se desfaloarii pc 0 pisra de 400 m, pe care doi concurenti se in tree sirnultan, pe culoare diferite. in patinajul vireza pe pisra redusa nu cxista

~ase

Sonia Henie

San ia skeleton se numeste astfel deoarece nu arc un cadru deasupra tiilpilor. Concurentul sta cu fata in jos, folosesre douii piese penrru franare ~i

Bobul direcrioneaza vehiculul prin schimbarea cenrrului

Boburi!e pentru doua sau patru pe~soane de greutare. Singurelc compcritii majore se

au riiJpi de metal, directie 1i frane. In desfa~oara pe pisra Cresta, in St. Moritz, Elveria.

boburile de patru, cele doua persoane aflare In mijloc ajura la directionarea bobului prin schirnbarea centrului de greutate in curbe. Cel care frineaza folosesre frande doar pentru corectarea derapajelor sau pentru oprire.

Patinaroarea norvegiana, Sonia Henie (1912·1969), a trecut la profesionisri in anul 1936, dupa ce a c~tigat trei rnedalii olimpice de aur 1i 10 campionate mondiale. Cu exccuriile sale reatrale ~j fusrele scurte, a revolurionat acest sport. A avut rurnee in SUA, cu propriul sau speeracol pe ghea,a, a devenit cetatcan american ~i a jucat in mai rnulre filme.

SPORT

SPORTURI CU MINGEA

SANATATE SI INTRETJNERE

800

SPORTURI CU MOTOR

Legdturile se desJac automat de pe elapar in eventualitatea

Schi

Schiul alpin inseamna viteza ~i tehnica, in timp ce schiul nordic pune la incercare mai mult forta, Cele doua discipline folosesc echipamenre diferite. Schiurile folosite in schi alpin sunt mai late §i mai grele decat cele pentru schi nordic, iar claparii sunt prinsi de schiuri prin legiituri de siguranta, Claparii pentru schi nordic sunt asernanatori unor pantofi sport, iar ciilcil.iul se ridica liber, la fiecare pas inainte.

Schi alpin

in probele de coborare, schiorii parcutg Cat mai rapid WI traseu presrabllir, desprinzandu-se de sol acolo unde este necesar. in proba de schi slalom, schiorii oeolesc perechi de steaguri sau "porli". Ambele probe se des~oar' COntra rimp.

este perm is sri atingd ghea!d cu 0

manti.

Arbitnd-.lasasaCtulii pucul pentru reinceperea meciului.

Parinajul artistic Parinatorii executa exercitii impuse ~i alese liber pe rnuzica, printre acesrea numarandu-se piruecele, sarirurile ~i, in perechi, ridicarile. Juriul acorda note pana la ~ase pentru impresia artistica ~i pentm virruozitare tehnica. Dansul este mai putin atleric, punandu-se rnai mulr accent pe execuria dupa muzica.

Hocheiul pe gheata

Hocheiul pc ghe.p se joaca in doua echipe de care §asc jucatori, cu rezerve care POt intra pe teren oriclnd. Obiecrivul este trimiterea unui disc dur, pucul, in poana

adversarilor. Reprizele dureaza 20 de minute. jucatorii pot 6 eliminari pentru anwnite perioade de tirnp, in urma penalizirii pentru incalcarea regulilor

SPORTURI CU MOTOR

Formula 1

EXlSTA. MAl MULTE SPORTURl cu motor: cu vehicule cu patru sau doua roti, care se desfasoara pe circuite speciale, pe drumuri obisnuire sau pe drumuri dificile de tara, Sporturile cu motor pe patru roti variaza de la competitiile de Grand Prix de Formula 1 ~i cursele de Indy car, pana la carting, sportul in care multi piloti de top iau pentru prima data contact cu lumea curselor motorizate. Intre cele doua de mai sus se afla diterite alte tipuri de sporturi cu motor, cum ar fi cursele de dragstere, rnasini sport sau masini de strada, dar ~i cursele de raliu. Sporturile pe dona roti variaza de la cursele de Grand Prix cu motociclete puternice pana la cele de motocros sau pe circuit oval. Masinile ~i motocicletele sunt rnodificate permanent pentru a le face mai rap ide ~i mai fiabile.

SfaT~itul cursei

!

I Masina de interventie pe pista

Ulei pe pisti

John Surtees

Un motociclist britanic, care a devenit pilot de CUIse. John Surtees (n. 1934) a fast campion mondial in ambele sporruri, Inrre 1956 ~i 1960 a dl§tigat §apte titluri rnondiale la motociclism la clasele 350 cc ~i 500 cc. in 1964 a c~tigat Ii Campionatul Mondial aI Pilorilor In Formula 1.

Steagurile

Oflcialii curselor folosesc steaguri colorate pentru a le semnaliza soferilor in timpul cursei, de obicei pentru a-i avertiza asupra unui pericol sau pentru a Ie da instructiuni. Pilotii l§i doresc sa fie primii care vad steagul cu piitra\ele, care sernnalizeaza sfar~ituJ

Consrructorii §i pilorii lor concureaza pemru ritlul de campion mondial de-a lungultntregului sezon. Sum 16 curse care au loc pe diferire circuire speciale in toara lumea. Cursele sum precedare de sesiuni de calificari in

care cei mai buni timpi ai concurenrilor Ie deterrnina pozitia de pe grila de start. Punctcle acordate prirnilor pse clasati sunt 10, 6. 4, 3, 2 ~i 1.

Masina de rllTrr.n.a Masinile concureaza in categorii numite formule penr[u a garanca ca rnasinile care se Intrec au pureri comparabile.

Exista reguli atat ell privire La caroscrie, cat ~i La motor. Masinile de Formula 1 sunr usoare, cu un singur loc, cu

o caroserie care esre asezara pe un sasiu [aClIt dintr-o singura bucata sau de construcrie rnonococa.

~ .. -~-.

Cursa de Formula 3

Opririle la boxe

Boxa este 0 zona aflara chiar tinga pisra, unde mccanicii pot Luera la rnasina In tirnpul cursei. Opririle la boxe sunt importanrc ln timpul Grand Prix-urilor, Vireza en care a echipa realimenreaza ~i schimba cauciucurile poate face diferenra dintre d~tigarea Ii picrderca unei curse.

Alte formule

inainte de a conduce rnasini de Formula 1, pilont conduc modele mai putin puternice. Formulele au variac, dar printre cele mai populare se numara Doi, Trei, Ford ji 3000. Unele au Grand Prix-uri. carnpionare naponale §i continentale.

Cartingul

Cartingul este un sport praccicat cu placere de oameni de toare varsrcle. Cele mai simple carturi au un motor de 60 cc sau 100 cc fad cutie de viteze §i pot fi conduse de baieri §i fete incepftnd de la varsta de opt ani. Carturile au un psiu pozitionat jos, iar pilotul sd la nu mai rnult de 3 em deasupra pistei,

Cursele de carturi

Carturile de 250 cc sunt ca niste rnasini de curse in miniatura, fiecare aringand vitcze de 240 km/h, In cursele pe circuit lung. POt concur. pin a la 60 de carturi. in cursele pe circuit scurr, pot concura pana la 20 de carturi. CartinguI are propriu! campionat mondial.

Carturile de 250 cc au sponsori La JeL ca masinile de Formula I.

Cursele de Indy car

Acestea au loc pe pisre mari §i ovale sau pe circuite sinuoase pe asfalt, iar competitiile se desfasoara in cea mai mare parte in -8tatele Unite. Masinile sum foarte asernanaroare celor din Formula I, iar campionul este de cis in [unctie de numarul de puncte acurnulate intr-un anum it nurnar de curse, Sportul isi capata numele de la Indianapolis 500, un eveniment clasic in cursele de rnasini din America.

Indianapolis 500 Pisra ovala de la

T ndianapolis este cunoscura ~i ca Brickyard, deoarece initial era construica din 3,2 rnilioane de cararnizi de pavaj. Cele patru viraje ale sale sunt inclinare la 90, iar lungimea sa totala este de 4.025 krn, Cursa Indy 500 are 200 de rururi - 805 km.

Om~iniidin

Cursele de drag clasa top-fuel

in cursele de drag, 0 pereche de dragstere se intrec unul langa celalalt pe o pista dreapta de 400 rn (sfert de mila) intr-o serie de curse eliminatorii. Sum cateva clase direrite de design, motor §i combustibil. Cele mai puternice - masinile supraalimentate din clasa topfuel - folosesc combustibil de racheta ~i parcurg in totalitate traseul in mai putin de §ase secunde.

801

Raliurile

SPORTURI CU MOTOR

Raliul de la Monte Carlo

Acest evenimenr a facur faimoase cursele de raliu, A avut loc pontru prima data in 1911 pentru a lncuraja turisrii sa viziteze Principarul Monaco In rirnpul iernii. Concurenrii porneau din roare colrurile Europei, iar erapele finale aveau loc in Monte Carlo.

Aceste cornpetitii se desra§oara pe distante lungi, pe drumuri obisnuite, cu etape speciale care au loc pe drumuri de Wa §i circuite. Pot f organizate pe parcursul uneia sau mai multor zile §i sapramani, Pilotii ajutati de copilori pleaca la anumite intervale in berline "imbunatatite~ Pierd plmcte pen- - tru depasirea limitelor de timp dintre puncrele de control.

I.

Masinile de fabridi

Cursele de masini de fabrica iau forme diferice pe cele douii rnaluri ale Arlanricului. In

Europa esre verba mai ales de curse care au loc pe circuite ovale mid, in care rnasinile se lovesc unele de celelalte. in Srarele Unite este vorba de curse de

mare viteza, eu berline modificate, un Sport ce se bucura de mare popularitate mai ales in sud. unde se desfajoadi pe circuire ovale, uriase ~i inclinate.

Recordul de viteza la sol

Un record de vitezd la sol trebuie sa reprezinre media a doua eurse dusinters, pe distanra de un kilometru sau 0 mila. in linie dreapra, Pilotul britanic Richard Noble a arins un record de 1019.5 k.m/h in 1983. in masina sa eu motor eu rcactic Thrust 2. Cursele au avut loc pe suprafara dura a deserrului Black Rock din Nevada. SUA.

Circuituloval

Cursele de pe circuitele ovale se desfa§oara incre patru piloti, pe patru tururi de circuit. Cursele au loc pe un circuit oval, de zgura. Motocicletele nu au Frane §i nici viteze, iar concurentii practic aluneca in viraje, rarand un picior pe zgura, intr-o rniscare numita

de rap are laterals larga. Locul intai primeste trei puncte, al doilea doua §i al treilea unul. Cornperitiile includ concursuri pe echipe dar §i intreceri individ uale.

Circuitul oval pe ghea~a

Intrecerilc de motociclete pe circuit oval de ghea,ii sum populace in unele pir,i nordice ale Europei ~i Starelor Unite. Motociclerele au cauciucuri speciale eu ~epi penrru a asigura adcrenta pe pisra nereda de ghea,a. Au Ioc carnpionate mondiale pc ech ipe li individuale.

Cursa de 24 de ore de la Le Mans Aceasta rcnurnita cornperitie pentru masini de curse se destajoara pe circuitul de

13.6 km de la Le Mans. linga Paris. Franta. 0 cehipi formaci din doi sal! trei piloti intra prin rotatic [a volanul masi n i i, conducand non-stop pc parcursul zilei ji al noprii. Evenimenrul a devenit 0 adevarata institutie narionala in Franta, cu magazine, rarguri §i rcsraurantc care se deschid pentru rnasele uriase de oameni can: yin sa-l urrnareascd.

Motociclism

Pilotii se apleacd rapid la un anumit ungbi atunci cantl iau uirajele.

Cursele de motociclete au loc pe circuite speciale. In cornpetitiile de top, constructorii §i pilotii concureaza in cornpetitii cu 12 sau mai multe Grand Prix-uri, in fiecare an, pentru titlul de campion mondiaI la diferite clase: 500 cc, 250 cc, 125 cc §i cu atas. Punctele sunt acordate primilor 15 care termini cursa in fiecare Grand Prix: 25 pentru primul, 20 pentru al doilea apoi scad pana la un punct pentru aI ls-lea sosit.

Motocicleti de curse, clasa SOO cc

Pilotul if oehiculul sunt acoperiti de redamelc sponsorilor:

au cauciucuri groase pen-

tru a asigura 0 aderenta mai buna pe materiale sfaramicioase §i pe noroi. Motoarele sunt pozitionate mai sus

pentru a evira avariile.

Mai bine cunoscute ea evenirnente

de §asc zile, rrail-urile au erape rnai lenre, pe portiuni de tercn dificil in conditii naturale, cu apa, noroi, stanci instabile ~i panre abrupre, Concurentii SW1t penalizari dad se oprese sau dad. pun piciorul jos. Morociclerele Slim spe' cial consrruirc, eu 0 curie de viteze eu un cuplu mic pentru a le permire pilotilor sa parcurga foarte lncer rrasele foarre dificile.

Cunoscut li drept ciiliirare. motoeross-ul are loc pe reren accidentar. La evenirnentele majore, se inrrec pana la 40 de

concurenti, in mai mulre tururi, pe LID traseu sinuos, noroios ~i deluros. Se organizeaza anual Campionate Mondiale, la mai multe caregorii .

..

MITLOACEDE PROPULSIE

802

BICICLETE sr MOTOCICLETE

TRANSPORTURI, ISTORIC

CICLISM

MASINI SI CAMIOANE

SRI LANKA, vczi INDIA ~I SRI LANKA. ST. KITTS ~I NEVIS, vezi CARAIBE. ST. VINCENT ~I GRENADINE, veal CARAIBE

Acum sub denumirea de EUROPA DE SUD-EST

STATELE BALCANICE

SLOVENIA, CROATIA, Bosnia ~i Hertegovina, Serbia ~i Muntenegru, Macedonia ~i Albania sunt situate in Europa de Sud-Est. Dominate de T urcia timp de aproape 500 de ani, toate aceste ~ari,

cu exceptia Albaniei, au fost unite sub denumirea de Iugoslavia, in 1918. Totusi, a fost 0 pace precara, ~i, in 1991, Iugoslavia s-a divizat, ca urmare a tensiunilor dintre grupurile etnice rivale ~i a celor religioase. A izbucnit un razboi, care a durat pana in 1995. Din acel moment, au aparut noi conflicte, iar regiunea incearca sa i~i revina dupa perioada de razboaie.

F

A

B

E

s

2

3

5

6

7

Grupurile etnice

Tensiunile ctnicc ~i problemele de natura religioasa. mai ales dinrre sarbii ~i croarii crestini, pe de 0 parte, ~i bosniacii musulmani din regiune, pe de alta pan:e, au lacne nurueroase vicrime in razboiul din 1991·1995. Aproape 40% dinrre locuirori apartin Bisericilor EsrOrtodoxe Ii 30% sunr romano-carolici, Resrul sunt musulmani, care traiesc mai ales in Bosnia Albania.

o mile

100

Relief

Parrea vesrica a Europei de Sud-Est este alcaruira din podisuri calcaroase ~i din [anturi muntoase abrupre, separate de vai lrnpadurice. In nord-vesrul regiunii se afla campiile netede ale luncii Dunarii.

23'C

rc

MW1~i

Padurile mixte de foioase ~i conifere acopera vcrsanrii muntijor care domini nordul regiunii. Alpii' Dinarici reprezinta un lanr montan calcaros, sreril sau carst, care ajunge pana la aproape 1.800 m inallinle, de-a lungul coastei Adriaticii.

Fasia de pamant aflata de-a lungul coastei Adriaricii este Ingusra, iar in anumire locuri, Alpii Dinarici sc rldica semen, din mare. Relieful este alcatuir h~ principal din roca scerila, ell foarte purina vegetatie. lama, varfurile sum acoperire de zapada, insa verile sunt fierbinri, in zona de coasra se face simrici bora, un vant putcrnic, rece, care bate dinspre uscat, De-a lungul piiqii create a coasrei se afli peste 600 de insule.

Portile de Fier

Portite de Pier sum un defileu de 3 Ian, pe Dunare, care

se gas'!te la granila dintre Serbia Ii Muntenegru Ii Romania. Porrile de Fier marcheazi zona in care fluvial rrece printre Munrii Carpari ji Baleani. In 1896, a fost construit Canalul Sip. pentru irnbunatatirea navigatiei, iar in 1972, s-a flnalizat constructia unui baraj, penrtu 0 cenrrala hidroelectrica.

870mm

Clima

Campiile continentale ji fajia de coasta au 0 climii ternperar-conrinentala, ell veri fierbin~i ~i ierni red. in munri, iarna cad precipirarii su b forma de zapada.

G

H

803

Slovenia

IiIIIIIIII Din punet de vedere istoric §i

geograflc, Slovenia are mai rnulre In comun cu Austria decat oricare alta tad invecinata. Tara a fost condusa de Austria aproape un mileniu. Slovenia are multe ferme de dimensiuni mici §i afaceri prospere. In ciuda problemelor economice cauzate de conflictele din zonele sudice, este cea mai

bogata pd a regiunii.

Slovenia exrrage mercur, plumb, petrol §i zinc pentrLl export. Exista

~j zacarninte de carbune brun

§i lignit, insa sunt de calirate proasta ji sunr dificil de extras. 0 rrcime din energia elecrrica a {arii esre generara de 0 centrals nucleara din Krsvo.

Croatia

,

• i Aflata sub dorninatie ungad

- I timp de peste 800 de ani,

Croatia a devenir parte a Iugoslaviei In 1918, d.§tigandu-§i independenra in 1991. Economia Croatiei a avut de suferit de pe urma razboiului din Bosnia vecina, ins a

a compensat prin porruri importance §i resurse bogate de petrol, carbune §i bauxita, Turismul redevine 0 industrie irnporranta.

Bosnia §i Hcrtegovina ~ In 1991, au izbucnit lupte ~ crancene intre statele Bosnia §i

Hertegovina, intre croatii romanocatolici, bosniacii musulmani §i sarbii orrodocsi. L1 total, au fost ornorare aproape 300.000 de persoane, peste 2.000.000 au parasit tara §i multe ora§e istorice au fost devastate. 0 pace fragila se rnentine din 1995.

Musulmanii

In timpul razboiului, sarbii din Bosnia i-an forrar pe croati ~i musulmani sa

piece din zonele pc care Ie considerau ale lor. Mii de oarneni au fosr ornorari ~i multi musulmani au plecar in srrainatate. in 1995, un acord de pace a divizar tara in doua provincii: sarbo-bosniaca ~i croaro-musulmana,

STATELE BALCANICE

Locuitorii

Aproape 90% dintre locuitori sunt sloveni, care si-au pasrrat limba si culrura traditionale, in ciuda secoleLor de domina~i~ austriaca .. Salarii1e sunt mai mari decal in alre state ba1canice, iar srandardele de educarie sunt ndicare. Unul din ppte sloveni rraiesre in capitala, Ljubljana. in care s-an dezvoltar industria textila, industria eleccronicelor, a subsrantclor chirnice §i cea prelucraroare.

DATE ESENTIALE SLOVENIA'

CAl'ITALA Ljubljana

SUPRAFATA 20.253 knr'

POPULAT'E 2.000.000 de locuitori

LIMBA PRJNCJPALA slovena

RELIGJA DOMINANTA crestinism

MONEDA tolarul

Turismul Sloven ia t~i rcconsrruieste incet industria turismului, care a avut de suferit ea urmare a razboiului din Bosnia. Schiul, sratiunile balneo-climarerice ji prtvehsrile din zona lacurilor atrag multi rurisri in Alpii din nordul regiunii.

Lacul Bled este 0 destinatie turisticd populard.

Coasta Adriaticii "[armul Croariei la Marea Adriatica are plaje cu nisip ji sure de insuhrc In larg, care arrageau odinioara

12 milioane de turisti in fiecare an. Cu reate acesrea, izbucnirea razboiului, in 1991, a pus capat brusc rurisrnului, Tara are inca

o industrie a pescuirulu i prospera, ell 0 caprura anuaia de 25.000 de

MONEDAkuna

DATE ESENTIALE CROATIA '

CAPITALA Zagreb

SUPRAFATA 56.542 km2

POPULAT'E 4.700.000 de locuitori

LIMBA PRJNCIPAL.~, croata

RELIGIA DOMJNANTA. crestinism

tone.

Tulpini dein

Zagreb

Capitala culturala ji industriala a Croariei este Zagreb, care s-a format din douii asczlirt medievale de pe raul Sava. Orasul are muzee, galerii de arta, cladiri din secolul XII

ji caredrale, precum Catedrala Sf. Marcu ji Sf. Stefan. Majonrarea locuitorilor se deplaseaza folosind rramvaiele ji autobuzele.

Sarajevo

Situar pe raul Miljacka, Sarajevo este capital. Bosniei ji Hertegovinei. Sub stapanirea cornunista, a fost transformer dintr-un eras islamic [inistit intr-un aglomerat cenrru industrial multicultural. in rirnpul razboiului civil, torusi, a fost zguduit de 2.000.000 de obuze, care au ornorar zed de mii de oarneni.

Sarbii care au atacar ora§u I au fose forl.\i sa se retraga in 1995.

804

Inul se cultiva pe campurile vailor de rauri rodiroare din nordul Croaciei. Fibra de in,

care se obtine prin strivirc; tulpinilor de in, este rransformara in tesaruri, jar din serninte se extragc uleiul de in. in nordul Croariei se I~ai culriva caise, struguri ~i prune.

DATE ESENTIALE

BOSNIA ~I HERTEGOVINA

CAl'lTALA Sarajevo

SUPRAFATA 51.129 k.m2

POPULAT'E 4.100.000 de locuitori

LIMBA PRINCIPALA sarbo-croera

RELIGIA DOMINANTA crqrinism, islamism MONEDA marca

Agricultura

Principala zona agricola a Bosniei ~i Hcrtegovinei se aila in sud-vest.

Zona are pii.m:i.nt ferril ji bine irigat ji veri f1crbin\i ji aride.

Printre culturi se afla

citricele, strugurii, porumbul, rodiile, smochinele, maslinele, orezul ji rurunul. Oile se cresc

in zonele inalre.

Rodii

STATELE BALCANICE

Serbia ~i Muntenegru

Dow dintre fostele state ale Iugoslaviei, Serbia ~i Muntenegru. au pastrat numele de Iugoslavia pana in 1992. Ca urrnare a rolului jucat de Serbia in ajutarea sarbilor care au luptat in Bosnia ~i in Croatia. rnulre ~ari au impus sancriuni ~i au refuzat sa mai aiba relatii comerciale cu lugoslavia. Caderea lui Milosevici a pus capat izolarii inrernationale de care a suferit Serbia in toti acesci ani. Conducatorii democrati ai Serbiei au anuntat ca tara va candida la statutu1 de mernbru al Uniunii Europene. Bazandu-se pe un referendum organizat la 21 mai 2006. Muntenegru s-a declarat independent la 3 iunie 2006. fund astfel cea mai now tara

deplin recunoscuta din lume, '

Locuitorii

Locuirorii Serbiei ji Muntenegrului vorbesc Iimba sarba. Cel mai mare grup minoritar eel albanez (17%). Majoritarea locuitorilor apartin de Biserica Orrodoxa Sarha.

Macedonia

Numele oficial al ~arii este Festa Republica Iugoslava Macedonia. pentru a-i tempera pe greci. care au 0 provincie ornonima. Fad iesire la mare. tara i~i produce necesarul de energie electrica, avand 0 industrie metalurgica, chimica, textila ~i a procesarii alimentelor eficiente. Poluarea aerului este 0 problema serioasa. Noi conflicte etnice au izbucnit in 2001.

Skopje

k ciuda faptului ca a fost devastat de patru ori de cutrernure, eel mai recent fiind eel din 1963. capitala Macedoniei, Skopje. esre centrul cornunicariilor ~i indusrriei farii.

Albania

Din 1944 ~i pana ln 1991. Albania a fost guvernata de un singur partido cu cel mai rigid regim comunist din lume. Astazi, in Albania este democratic, insa in 1997. a trecut printr-o grava criza econornica. Tirana, capitala,

a fost fondata in secolul XVII. avand indusrrie usoara ~i fiind centrul adrninistrativ al ~arii.

Locuitorii Penrru a spori

rapid populatia, guvernul comunist a incurajat barbapi ~i femeile sa

aiba familii numeroase. Sub regimul cornunisr, Alban ia a fost singura tara oficial atce ~i chiar astazi, multi locuitori sunt arei.

..

Mancarea

Unul dinrrc felurile de mancare locale preferate esre raznjici, din cubulete de carne de rniel.Ia gritar. service ell iaurr. Djuuetsch, carne eu orez *i legume este, de asemenea, un fel de mancare populara, Bautura nationala este sliuouitz; coniac de prune.

Lacul Ohrid ~i lacul Prespa, din sud-vestul Macedoniei sunr

doua dinrre cele mai frurnoase lacuri ale Europei care, pe timp de pace. atrag turisti pentru privelisti ji penrru pescuir. Ohrid are 294 m in adancirne. Celc doua lacuri sunt legate intre ele de

canal uri subterane.

Locuitorii

Cel mai mare grup ernie de locuitori esre cel al macedonenilor estorrodocsi {crestin i) slavi, reprezentand doua treirni din populatie, Multi refugia~i de ernie albaneza au venit din Kosovo, in 1999.

Agricultura

Aproape 24% din teriroriul Albaniei este reren culcivar. Graul. porumbul, carrofii ji alte legume. frucrele ji

sfecla de zahar reprezinra principalele produse agricole are ~arii. Oile, caprele §i vitele

sunt crescure pentru carne ji lapre, iar miigarii ca animale de tractiune.

COMERT SI INDUSTRfE

CRE~TJNISM CUTREMURE EUROPA, IMPERII ISTORIC

ISLAMISM LACURI PESCUITUL TEXTILE SI TESATURl

SERBIA & MUNTENEGRU

CAPITALA Belgrad (5). Podgorica (M)

SUPRAFATA 88.361 km2 (S). 620.145 km2 (M)

POPULATIE 10.500.000 de locuitori

LIMBA PRINCIPAL4. sarba

REUGIA DOMINANT..\. cre~tinism, islam ism MONEDA dinarul sarb (5), euro (M)

Turismul

kainte de razboi, fnunoasele plaje, orasele isrorice §i sarele de

pc coasra Muntenegrului atrageau milioane de ruristi. Cu mare acestea, multe locuri rninunare au fost disrruse. Serbia ~i Muntcncgru a primir doar 150.000 de ruristi in 2001. ins. Munrenegru acurn t~i reconstruieste

ell succcs industria turistica devastara.

DATE ESENTIALE MACEDONIA

CAPITALA Skopje

SUPRAFATA 25.333 km2

POPULATIE 2.000.000 de locuitori

LIMBf PRINCIPALE macedoneana, sarbocroata, albaneza

RELIGII DOMINANTE cre-'ltinism. islam ism MONEDA denarul macedonean

DATE ESENTIALE ALBANIA

CAPITALA Tirana

SUPRAFATA 28.748 kn,2

POPULATIE 3.100.000 de locuirori

LIMBA PRINCIPALA albaneza

Transporturile Cornunicariile sunt anevoioase pe acest tcriroriu aspru. Exisra doar 440 km de linii de calc ferata ~i 7450 kill de drumuri, din care 60% sunt neasfalrare, Exisra doar 0 masinfi la 50 de locuitori. Caii ~i carutelc reprezinra principalul mijloc de transporr.

80S

Relief

STATELE BALTICE ~I BELARUS

CELE TREI STATE BALTICE, Estonia, Letonia §i Lituania, ocupa 0 mid portiune de pe coasta Marii Baltice, la vestul Federatiei Ruse. Belarus,

,

cunoscut in trecut ca "Rusia Alba", se gase§te intre Rusia, Polonia §i Ucraina. Toate cele trei ~ari sunt foste republici sovietice, care in 1991, dupa prabusirea Uniunii Sovietice, si-au proclamat independenta. Din acel moment, au avut 0 intlatie ridicata §i probleme de mediu, insa astazi fac eforturi pentru construirea unei legaturi comerciale durabile intre Europa de Est §i cea de Vest.

I 2

Statele baltice au un relief nered format din carnpii ~i dealuri joase, eu pad uri ~i mlastini, Exista mii de rauri ~i laeuri, eel mai mare fiind Peipus, eu 0 suprafara de 3.626 km-, impartit intre Estonia ~i Rusia.

Tarmul baltic ~i insulele

Estonia, Letonia ~i Lituania au toare porruri

§i ~armllri la Marea Baltica, insa aceasta esre

in mare parte acoperita de ghea\ii in timpul iernii. Estonia are tarmuJ eel mai lung, ~ara cuprinzand ~i pesce 1.500 insule, care formeazi o barierii protecroare a golfului Riga.

Padurile dese de foioase ~i de conifere acopera intre 30 Ii 40% din regiunea baltica. Belarus esre dominae de lacuri Ii de pad uri dese, cu

animale salbarice, precum caprioarele §i nurcile.

Esrul Letoniei este impadurir.

Mlasrinile Pripet

Acoperind 0 suprafata mare din sudul Belarusului, rnlastinile Priper rcprczinta cea mai mare intindere de reren mla§tinos

din Europa. Ele se lntind pe 0 suprafata de 40.000 km2.llind alimentare de mai rnulte rauri, prinrre care se numara §i Bierazino sau Niprul. Solurile din Priper sunt argiloase sau nisipoase. mari zone Rind sam rate de apa .

J>
5 ..-\

~
~
" I
6 ':P
<,
<

7 Clima

Estonia, Lituania ~i Leton ia au ierni reci ~i veri riicoroasc ~i umede, datorira asczarii la Marea Baltica. Exists precipitatii abundente sub forma de

zapada, in rirnpul iernii, in [Or cuprinsul regiunii, ~i rnai ales in Belarus.

9

D

100

10

B

c

A

806

I7"C

.s-c

668mm

Diversitatea culturala Estonia, Leronia ~i Belarus au mari grupuri de popularie de

origine rusa, care au fosr aduse in tirnpul conducerii comuniste. Acest lucru a generat tcnsiuni sociale ell

popoarele ernice din Estonia

Ii din Letonia. In Belarus.

uncle majorlrarea Iocuirorilor sunr vorbirori de rusa, ~i in Lituania, unde 80% sunt ernici liruanieni, este armonie sociala,

Dansatoare populara, Estonia

STATELE BALTICE ~I BELARUS

Estonia

_ Cel mai mic §i mai L:::::::l nordic dintre srarele baltice, Estonia, are un tarrn lung ~i peisaje frumoase, care atrag multi ruristi din Finlanda §i Scandinavia. Sub stapanirea sovietica, economia rurala

a statului s-a transformat. Astazi, Estonia este un stat industrializar, majoritatea locuitorilor traind In zonele urbane. Estonienii sunr inrudiri eu finlandezii §i vorbese 0 Iirnba

asernanatoare.

DATE ESENTIALE ESTONIA

CAPITALA Talinn

SUPRAFATA 45.226 km2

POPULATIA 1.400.000 locuirori

Ll.M.Bl PRINCIPALE estoniana, rusa

R£UGIE DOMINANTA crestinism

MONEDA coroana

Tuipinile de in sun! foiosite pentru fobricarea resaturilor ji frdnghiilor

Inul

Texrileie din in ~i din bumbac sc afl. printre principalele produse de exporr ale Estoniei. Inul este recolrat In diterire perioade, pentru diferite produse: din tulpinile subtiri, verzi, se realizeaza ~esa~uri fine de in, iar flbrele mal rczistcnrc SW1t folosire pentru franghii §i covoare,

Turismul

Peste un milion de rurisri vizircaza Estonia in fiecare

an. Claditile medievale din Talinn, capitala Esroruci,

sunt atractia rurisrica princlpala, avand 0 mulrime de monumenre isroricc, Concursurile de iahting ~i canotaj din rimpul verii, In apele linistite ale galfului Riga sc bucura de o mare popularirate.

Lituania

Tara puternica odinioara, care se inrindea pana la

Marea Neagra, Liruania se afJa

la sud de Letonia. Majoriratea locuitorilor traiesc in centrul ~arii, lucrand In industrie ~i

In agricultura. Tarmul scurr, marginit de dune de nisip §i

de paduri de pin, este renumit pentru chihlirnbar, Din 1991, au existat dispute cu Letonia In privinta perrolului din Marea Baltica.

Starcle balrice produc doua treimi din canriratea mondiala

anuala de chihlimbar, rajina fosilizara a coniferelor, Chiblimbarul este folosir pentru. realizarea bijuteriilor, In nuanle de gal ben, oranj li aurin.

Religia

Sprc dcosebirc de estoni ~i de leroni, care sunt protestanti, liruanienii sunr rnajoritar romano-carolici. Ei au reusir si-~i pasrrcze religia chiar ~i sub conducerea comunisra, care descuraja practicile religioase.

__ AGRICULTURA ~ ~ICRE~TEREA ANIMALELOR

DATE ESENTIALE LITUANIA

CAPrTALA Vilnius SUI'RAFATA 65.200 km2

POPULATIA 3.700.000 locuitori

LIMBr PRINCIPALE lituaniana, rusa RELIGIE DOMINANT;' crqtinism MON.:DA litas

Deaiui Cruciior, in apropirrc de Sisuliai; ten altar pentru. rnorti.

CRE~TINISM ENERGIA. FESTIVALURI NUCLEARA

Letonia

DATE ESENTIALE LETONIA

= Atlata intr-o pozitie cenrrala, intre Estonia ~i Lituania, Letonia este 0 ~ara ncteda, cu peste 12.000 de rauri. Industria prelucratoare, incurajara sub dominaria sovietica, estc baza eeonomiei. Ca ~i celelalte state ale regiunii, Letonia

a avut 0 inflatie ridicata In tirnpul anilor '90. Agricultura §i cre§terea animalelor, pescuitul §i silvicultura sunt surse de

CAPITALA Riga

SUPRAFATA 64.589 km2

POPULAT'A 2.400.000 locuitori

LIMB] PRINCIPALE letona, [usa

RELIGIE DOMlNANTA. crestinism

MONEDA lats

Agricultura

Leronia are 0 suprafara de reren arabi! fcrril rnai mare de cat celelalte state baltice. De la dcclararca independentei, uriasele fcrme ale scatului, organizate de rusi, au

fast dezmembrate, astazi fiind privatizare. Majoriratca sunr ferme

in care se produc lactate.

Femeile poartd costume traduionale in timpul Festioalului Obiceiurilor de Prim.iuar.i.

Aproape 0 rreirne din [etoni

sunr de origine [USa, existand .. miei de ucraineni ~i .............. ·---·blelc)rujl. Peste jumarate din locuitori sunr ernici leroni, care tin la patrimoniul

lor de obiceiuri rraditionale, Acesria au 0 mulrime de festivaluri traditionale ji religioase.

Belarus

DATE ESENTIALE BELARUS

CAPITALA Minsk

Fara iesire la mare

§i cu putine resurse naturale, Belarus

este un stat marcat de saracie.

In 1986, un accident la

centrala reacrorului nuclear

de la Cernobil, din Ucraina,

a contaminat gray terenurile arabile, Multe zone sunt ~i astazi nesigure. Eeonomia subreda se bazeaza pe constructia de masini, autovehicule, substante chimiee §i pe un vast sector agricol. Sp deosebire de alte state baltice, Belarus a rnentinut legaturi politice ~i eeonomiee stranse eu Rusia ~i se fae diligente pentru 0 eventuala unire.

SUPRAFATA 207.600 km2

POPULATIA 10.100.000 locuitori

LIMBI PRINCIPALE bidorusa, rusa

RELJGIE DOMINANTA. cresrinisrn

MONEDA rubla bielorusa

Belarus produce mar! cantitati de frumoase obiccrc din ceramica ~i din porrelan, cum at

fi vazele ~i obiecrele decorative. Tara mai este cunoscura ~i penr[u sticlaria decorara de buna calitate, realizara prin ropirea nisipului ell sare, calcar li sticla veche ji modelarea sticlei Iichide,

Mancarca nationala a bielorusilor esre draniki, din cartofi rasi prajiti, servira eu smantana. ell frucre murate ji sfecla rosie. Supa de sfecla rosie este alta man care traditionala.

FOSILE

LACURI

PAnURI RAuRI

STICLA TEXTILE UNIUNEA SOVIETICA

807

STATELE DIN GOLF

ARABIA SAUD ITA., Yemen, Oman, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar §i Bahrain alcatuiesc Peninsula Araba. $ase dintre aeeste ~ari - toate, eu exceptia Yemenului - au rarmuri la Golf §i sunt adesea numite Statele din Golf Datorita zacamintelor bogate de petrol din aceasta regiune - aproape jumatate din eantitatea totala a lumii - multe din aceste tari

sunt bogate, iar regiunea este strategica din punct

de vedere politic. In ultimii SO de ani, au existat mari schimbari industriale §i sociale In eeea ee era odinioara 0 zona subdezvoltata, Cu toate acestea, eea mai mare parte a teritoriului este neloeuit.

Muntii Yemenului

Ace1ti'mun\i aspri din vestul Yemenului ajung la jnaltirni de 3.760 m. Versantii vcstici sunt udap din abundenra de precipitatille care Yin dinspre Marea Rosie ~i sunt culrivari extensiv prin terasare. Clirna esre ideal. pentru cultivarea cafelei, strugurilor Ii bumbacului.

C

1I8mm

Clima

Cea mai mare parte a regiunii

esre foarre arida ~i fierbinre in rot timpul anului, desi temperarurile din tirnpul iernii din Arabia Saudira 1i Kuweit pot scadea sub puncrul

de lnghe\. Doar sud-vestul Arabiei Saudite 1i nordul Yemenului se bucura de precipitatii. In uncle zone desertice nu ploua ani la rind.

3

4

Islamismul

Timp de .pro.pe 1.500 de ani, islamismul

a fosr rdigia dominants a Starelor din Golf. Musulrnanii, adeptii islarnismului, cred inrr-un singur zeu, Alah, ji in profetul Mahomed, care s-a nascut in orasul Arabiei Saudite, Mecca. In mulre ~irj, acrivitatile zilnice sunt Inrreruptc de cinci ori pe zi, cand oamenii se roaga,

Relief

Aproape toata Peninsula Araba este desert use at, nisipos sau stances, eu munri aspri §i gola~i, in apropierea coastei. De-a lungul ~armului §i in oaze exista mici zone fertile. Cea mai mare parte a apei dulci pentru ora§e §i pentru industrie este produsa in mari unitati de desalinizare, care lndeparteaza sarea din apa de mare din Golf ~i 0 purifica.

D

Marea Rosie

Apele calde, sarare are ingustei Mari Rosii, cu 0 lungime de 2.000 krn, separa Africa de Asia. Marea Rosie are legatura ell Marca Mcdirerana prin Canalul Suez, care a fost construir In 1869, penrru a realiza 0 legalllra peneru vase Ie care treceau dinspre Europa spre estul Asiei.

Deserrul Najd

Najd este 0 suprafara vasts de podis pietros, desertic, in inima Arabiei Saudire. Unii locuitori inca mai traiesc aici, avand un stil de via~a seminornad, crescand carnile ji oi, desi multi se muta la erase. Cel mai mare desert

al Arabiei Saudire este pustiul Rub' al Khali, din sud, cunoscut sub nurnele de "Sfertul Gol".

G

J

H

o km

400

o milt'

400

808

>

-

!ci

u

::l C w

•

.....

::::I C as

.-

"

.-

1)

u

.!H

--

--

..., ..

u cu

.....

o U

Enciclopedia mileniului pentru familie

Planeta Marketing@

LlBER~OVUS

Colee lie sponsorizata de:

oriflame

natural swedish cosmetics Descopera mai multe la www.dk.eom