VOLUMUL'14

De la ST ATELE DIN GOLF

laTUNDRA

Darling Kindersley

ENCICLOPEDIA

"wi

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 14, STATELE DIN GOLF - TUNDRA

STATELE DIN GOLF 809-810
STATELE UNITE ALE AMERICII 811-814
STATELE UNITE, ISTORIC 815-816
STEAGURI 817-818
STELE 819-820
STELE ~I ARICI DE MARE 821
STICLA 822
STRAVINSKI, IGOR 823
SUBMARINE 824
SUEDIA 825
SUMERIENII 826 TARAMUL sFANT, ISTORIC

s

,

~AH ~I ALTE JOCURI DE MASA ~COLI ~I COLEGII

~ERPI

~OBOLANI ~I ALTE RozATOARE ~OPARLE

~TnNTA

$TIINTA,ISTORIC

~TIINTELE PAMANTULUI

TEATRE 845-846
TEHNOLOGIA 847
TEHNOLOGIA INFORMATIEJ 848-849
830-831 TELECOMUNICATII 850
832 TELEFON 851-852
833-834 TELESCOP 853
835-837 TELEVIZIUNEA 854-855
838-839 TEXTILE ~I TESATURI 856
840 THAILANDA ~I BIRMANIA 857-858
841-842 TIMBRE sr SERVICll POFALE 859-860
843 TIMP 861-863
TIPARUL 864-865
TRANSPORT,ISTORIC 866-867
TRENURI~ICAIFERATE 868
844 TRUTH, SOJOURNER 869
TUNDRA 870 T

SUNETUL 827 SUNETUL ~I iNREGISTRAREA ACESTUIA828 SURORILE BRONTE 829

Arabia Saudita

• Cea mai mare ~i eea

mai importanra tara

a Peninsulei Arabe, Arabia Sauditii, este in proportie de 95% desert flerbinte, arid §i neprimitor. Cele mai populate zone se af1a de-a lungul Iarmurilor 90lfului ~i ale Marii Rosii, Infiintara in 1922 de Ibn Saud, Arabia Saudita s-a imbogatn ea urmare a descoperirii, in 1938, a uriaselor zicaminte petrolifere. Tara are 0 irnportanta industrie pctrochirnica §i a rafinarii petrolului §i investeste foarte rnult in ere§terea animalelor, educatie ~i in agricultura.

Riad

Riad, capirala Arabiei Saudite, Inca din 1932, este un oras modern,

cu aproape doua rnilioane de locuitori, Amplasat intre oaze de livezi ~i crangun de palmicri, csre centrul comcrrului ~i guvernarii Arabiei Saudite. Cladirile variaza de la modernii zgarie-nori eleganri, construiti incepand cu 1950.la colibele saracilor,

Banca Saudita Cairo

Yemen

~ Odinioara alcatuit din ...... doua ~ari distincre,

Yemenul a fost unificat in 1990. Nordul este muntos,

eu 0 fa~ie de coasta fertila, pe ~armul Marii Rosii, unde se cultiva vita-de-vie §i bumbae. Aridul desert Rub' Al Khali sau "Sfertul Gol" acopera nord-estul, Prineipala sursa de venit a Yemenului este petrolul, o parte fiind rafinat in

portul Aden.

Ibric traditional pentru cafea

Yemenul produce boabe de cafea de buna calirare: se crede d\ obiceiul baurului cafelei l~i

are originile aici. Cafeaua Moca a fost numita dupa portul Al-Makha, de unde a fost exporrara. Yernenitii mesceca qat, lastarii unui arbusr narcotic, atunei cand beau cafea.

STATELE DIN GOLF

Majoriratca locuitorilor sunt arabi musulmani. Acestia l§i ian religia in serios ~i inrerprereaza Coranul. carrea sacra islamica, foarte strict. Femeile trebuie sa poarte val ~i nu au vole sa conduca automobile. Cu toate acestea, 33% din copiii din scoli sunt de sex feminin ~i femeile pot avea anumitc meserii, precum cea de profesor sau de asistenr medical.

Beduinii

Beduinii nomazi cutrcicra vastul desert, pascdnd camilele. oile ~i caprele in oaze. Acesria rraiesc in corturi mobile, insa guvernul incearca sa ii convinga sa adopre un sril de viara srabil Ii sa rraiasca in ora§e.

Mecca

In fiecare an, doua rnilioane de musulmani viziteaza air arul Ka'ba, din Marea Moschee de la Mecca, locul de nastere al lui Mahomed ~i orasul sfant al islarnismului. Toti musulmanii at trebui sa fadi acesr pclerinaj sau hajj catre Mecca rnacar o dati In viata lor.

Agricultura Unasele proiecce de iriga~ii folosind apa desalinizata

a rnarii pentrl1 a

DATE ESENTIALE ARABIA SAtJDITA.

iriga intinse campuri

circulare fac posibili culrivarea gdului, fructelor ~i legumelor. 0 optime din forra de rnunca lucreaza in agriculture.

CAPfTALA Riad

SUPRAFATAI.960.582 km'

POPULATIA 21.000.000 locuitori DENSITATEA 10 locuitotilkm'

LIMBA PRINCIPAL'\' araba

RELIGIA DOMINANTA islamism MONEDA rialul saudit

SPERANTA DE VIA!A 72 ani

OAMENJ PER DOCTOR 588

GUVERNARE monarhie absolutista

ALFABETIZARE 77%

DATE ESENTIALE YEMEN

Oman

Petrolul este transportat cu ajutorul unor conducte uriase de la pu/uri pana la porturile de pe wasta a fi comercializat.

Campurile de petrol

Arabia Saudita are cele rnai mari rezerve de petrol Ii de gaze naturale din lume - un sfert din totalul mondial-, Hind eel mai important exportator de petrol din lumc, Vcniturilc din petrol au imbunati~ic spectaculm nivelul de trai.

DATE ESENTIALE OMAN

Condusde un sultanOmanul este desert, in

cea mai mare parte a sa, eu

o fa§ie fertila ingusta, de-a lungul tarmului la Golful Omanului, in nord, unde traiesc rnajoritatea loeuitorilor. Petrolul a adus prosperi tate tarii. Aproape 75% dimre loeuitori apartin sectei islamiee Ibadi, care adopta 0 atitudine liberala fata de femei. Etnia pakistaneza Baluchi reprezinta un sfert din loeuitori.

CAPITALA Muscat

SUPRAFATA 212.460 km'

POPULATIA 2.600.000 locuirori

LIMBA PRINCIPALA araba, baluchi

RELIGIA DOMINANT.\. islam ism, hinduism MONEDA rialul oman

CAPITALA Sana

Sardine

SUPRAFATA 527.970 km'

POPULATIA 19. I 00.000 locuirori

LIMBA PRINCIPAL'\' araba

RELIGIA DOMINANTA islamism

MONEDA rialul yemen it

Pescuitul Pescarii din Oman prind 1/8.000 tone de

pe~te annal, in apele bogare ale Marii Arabiei

~i ale Golfului Oman. in general, capturile

cuprind an~oa, cod, caracatira, sardine Ii ton. Tara exporra peste useat Ii peste rnarunrit.

Orasul nisipurilor

Arheologii au descoperit ruinele unui oras, despre care sc crede ca a fost construit In jurul anului 3.000 l.Hr, mgropat sub nisipurile sudului Omanului. Ei cred ca. reprezinc;l ram~i~ele legendarului Of",! arab pierdut Ubar.

Moderna capitala a Yemenuiui, Sana,

se afIa in centrul ,arii, la 2.380 111 deasupra nivelului marii, Cu 0 popularie de aproximariv jurnatate de mil ion

de [ocuirori, cstc un centru comercial

li industrial modern. cu cladiri

isrorice, piere (,ouk) ~i moschei bogat ornamenrate.

809

Kuweit

Petrolul a transformat Kuweitul, o mid. tara desertica din caparul nordic al Golfului Persic, intr-una

dintre cele mai prospere nariuni ale lumii. Invazia irakiana a Kuweitului, din 1990, a fost inabusita in urrna unei interventii a Natiunilor Unite, dupa un razboi scurt. De [a eliberarea sa, Kuweitul a construit un zid, care separa teritoriul sau de Irak.

Emiratele Arabe Unite

Emiratele Arabe Unite sunt o federatie alcatuita din ppte state mici: Abu Dhabi, Ajman, Dubai, Fujairah, Ras-al-Khaimah, Sharjah §i Umm al ~aiwan. Fiecare esre condus de cate un emir sau seic, Hind unite in ceea ce priveste afacerile ext erne §i vanzarea petrolului, care le-a facm

bogate. .r.-4iliq~""~!l!!!

Qatar

~ Mid peninsula in Golful Persic, ~ Qatar, ca §i celclalre state din Golf, depinde de gazele naturale §i de petrol pemru a-si asigura prosperitatea. Desi cea mai mare parte a ririi este desert, Qatarul produce cea mai mare parte a necesarului de hrana prin captarea rezervelor de apa subrerane. Femeile din Qatar au voie sa conduca masini §i nu poarra valul traditional.

STATELE DIN GOLF

Petrolul

Kuweitul detine cca 10% din rezervele mondiale de petrol. Industria petrolului, care atrage mari invcstitii straine, genereaza peste 80% din veniturile din export

ale Kuweirului, care rnai depue ~i rezerve de gaze naturale.

Portul Jebel Ali

Emirarele Arabe reprezinta unul dintre cci mai irnportanti exportatori rnondiali de gaze naturale ~i de petrol, acestea

par asind pra prin portul jebel Ali, eel mal mare port artificial al lumii. Deoarece doar 3% din teritoriul Emirarelor esre cultivat, porrul rnai este folosit ji pentru imporrarea produselor alirncntare.

DATE ESENTIALE QATAR

CAPITALA Doha

SUPRAFATA 11.437 kmPOPULAFA 575.000 locuitori

LIMBA PRINCIPALA araba, persana

REUGIA DOMINANT.!. islarnisrn

MONEDA rialul din Qatar

Doar 20% din Iocuitori sunt beduini originari din Qatar. Tara rrebuie sa aduca rnuncitori din India, Asia, Iran ~i alte ,ari arabe pemru a face fa,a cererii de foq. de munca din industria perrolului.

Aproape 90% din populatie traiqte in capitala Doha.

_AGRICULTURA I CRE TEREA ~ ~NIM'&ELOR

ASIA, DE~ERTURI ENERGIE IMPERIUL

ISTORIC ISLAMIC

ISLAMISMUL MOSCHEI PESCUITUL PETROL PORTYRI SI CAl NAVIGABILE

810

Kuweit Ciry

Kuweitul a fost numit dupa capitala

sa, care a fost lntcrneiata in sec. XVIII. Situat pe ,.rmutile unui porr natural, Kuweir Ciry este modern, construir

pe un plan de urbanizare rectangular, avand multe case trumoase. Bogatia tarii sc retlecta in zgarie-norii sclipitori.

Toate srarele din Golf au flore de pescuir active. in timpul

verii, scufundarorii aduna scoici producatoare de perle. Aceasta industrie este infloritoare de multe secole.

Perla se dezvoltli dintr-un bob de nisip aflat in interiorul cochiliei.

Bahrain

DATE ESENTIALE KUWEIT

CAPITALA Kuweit City

SUPRAFATA 17.820 km"

POPULAPA 2.000.000 locuitori

LIMBA PRINCIPAL.!. araba, engleza

REUGIA DOMINANT.!. islamism

MONEDA dinarul kuweitian

Educatie gratuitii Veniturile din industria petrolului permit guvcrnului

kuweitian sa of ere copiilor, atat baieri, cat ji fete, educatie gramit., de la cre~a ji pana

la universitare. Locuirorii au unele dintre cele mal mari salarii din lume, Btl platesc

impozit pe venit ~i se bucura de asistenta socials ~i medical. gratuit •.

DATE ESENTIALE EMIRATELE ARABE UNITE

CAPITALA Abu Dhabi

SUPRAFATA 82.880 Ian"

POPULAPA 2.700.000 locuitori

LIMBA PRINCIPALA araba, persana

RELIGIA DOMINANT.!. isLamism

MONEDA dirhamul Emiratelor Arabe

Trei insule locuite §i alre 30 de insulire alcatuiesc mica ~ari Bahrain. Rezervele de petrol care au facut-o bogata sunt in scadere, insa tara are gaze naturale din abundenra. Bahrain are 0 istorie lunga, acum 4.000 de ani Hind port de tranzit pentru comerrul eu India.

Turismul

Soarele, plajele cu nisip ji cumpjracunle fad raxe fae din Ernirarele Arabe 0 statiunc ~ de iarna atragatoare pentru turistii din Europa ji din Japonia

(vara este prea fierbinre penrru turism). Federaria l~i dezvolca treptat industria tunstica. Printre obiectivc se numara excursiile in desert, horclurilc de lux ji pictele tradirionaie,

DATE ESENTIALE \ BAHRAIN

CAPITALA Manama SUPRAFATA 620 lan' POPULAPA 652.000

locuitori

LIMBA PRINCIPAL.!. araba, engleza

REUGIA DOMINANT.!. islam ism, cre§tinism

MONEDA dinarul bahrain

Rolul femeilor

Bahrain este cel mai liberal dintre statele din Golf. Desi

locuitorii sunt musulmani, femeile nu sum obligate Sa poarre valul. Acesrea au drepruri egale la educatie ~i rnulre fae cariera.

CEA MAl. PROSPERA TARA A LUMII, Srarcle Unite ale

,

Americii (SUA) sunt §i a patra tara ca rnarirne §i a treia ca populatie, Este alcatuita din SO de state, dintre care 48 ocupa partea centrala a Americii de Nord. Alaska, eel de-aI49-lea stat, se afla in nord-vestul Americii

de Nord, iar Hawaii, al SO-lea, este un arhipelag din Pacific. SUA sunt una dintre puterile industriale §i economice ale lumii.

Din 1945 au jucat, de asemenea, un rol important in 57"C

politica lumii.

~ STATELE UNITE ALE AMERICII

Relief

3

Intre inaltii Munri Sranco§i din vest §i erodatii Munti Apalasi din estul SUA se afla 0 carnpie intinsa. F1uviul Mississippi uda aceasta carnpie, curgand spre sud. In nord-vest cresc paduri dese.

7

8

9

10

A

D

E

Mlastini 2,5%

Folosirea terenului SUA au paduri uriase,

care ofera materia prima pentrll 0 puternica indusrrie forestiera. Pc intinselc campii fertile sau prerii, ferrnierii culriva griu ji jumatate din producria mondiala de porumb.

m~)

. "

.

• • ••••••

SUA au 0 popularie diversa, multirasiala. De-a lunguI isroriei

sale, populatia a fost Imboga\ita de valuri de imigranji, care au sosir din Europa, Africa, Asia §i din America de Sud.

Steril 3,5%

Desert 12%

31 locuitori/km 2

811

1,064mm

Monument Valley

in aridul desert al Arizonei se alla Monument Valley, torrnatiuni de roca gigantice, cu inal\imi de pana la

300 Ill, formate prin eroziunc din rocile nisipoase. The Mittens (Manusile), nurnite asrfel pentru ci arata ca niste rnaini, sunt un element de relief uimitor.

G

H

77%

23%

urbana rurala

DATE ESENTIALE STATELE UNITE ALE AMERICII

CAPITALA Washington D.C.

SUPRAFATA 9.626.091 km2

POPULATIE 281.400.000 locuitori

LIMBI PRINCIPALE engleza, spaniola

RELIGIE DOMINANTA crestinisru

MONEDA doland american

SPERANTA DE VIATA 77 de ani

OAMENI PER MEDIC 370

GUVERNARE democratic multipartita

ALFABETIZARE 99%

·62'C

Clima

Verile SUnt calde ~i umede, sub tropic ale in Florida ~i rropicale in Hawaii. lama sunr prccipitatii sub forma. de zapada, hind foarte rece in Alaska ~i in rnunti. Furtunile, uraganele, inundatiile ~i secerele sunt frecvente,

Joe

L

Washington D.c. Numita dupa primuJ presedinre american, capitala, Washington. se afla lntre Virginia Ii Maryland. Avand 572.000 [ocuitori, este centrul adrninisrrativ al firii ?i are 0 rnulrime de parcuri ji de cladiri de marrnura irnpunacoare.

Capitoliul

Statele nord-estice

Una dintre primele regiuni colonizate de irnigrantii europeni, statele nord-estice au

un bogat patrimoniu cultural §i istoric, rod

al convieruirii mai multor populani, He care

cu propria culrura §i identitate. Datorita bogatelor resurse minerale ~i rnultimii de

rauri §i de porturi, aceasra zona a devenit cea mai industrializata §i mai populata din SUA. Orasele aglomerate, cum sum Boston, New York, Pittsburgh §i Philadelphia, contrasteaza cu asezarile rurale de agricultori din New England.

TurismuI

Peste 50 de milioane de oarneni viaitcaza SUA in fiecare an, multi venind in statele nord-cstice, atrasi de dealurile line li

de eulorile toarunei din New England, unde frunzele arrarilor devin rosii li galben-aurii. Turisrii yin In valuri In New York li la Cascada Niagara, care se afla La gran ita ell Canada. Pescuirul, rafringul. drumetii!e §i schiul sunt populare in accasta zona.

Marile State ale Lacurilor

Cele Fse state, Minnesota, Wisconsin, Illinois, Indiana, Michigan §i Ohio, sunt situate pe ~armurile Marilor Lacuri. Vasele oceanice deservesc porturile de pe lacuri, care au legatura cu fluviul Mississippi, ale carui rute comerciale

au srimulat agricultura

§i industria din regiune. Resursele naturale bogate, precum carbuncle, ficrul, cuprul §i lemnul, §i pamanru! ferti! din prerii au adus acestei zone multa prosperitate.

Motown

Turnuf Sears, a doua dadire locuibila din

STATELE UNITE ALE AMERI en

New York

Intinzandu-se pe 0 suprafata de cca 780 knr', New York este eel mai mare ora~ din SUA li eel mai important din puncrul de vedere

al artclor, afaccrilor §i finantelor, Bursa de pe Street esre cea rnai mare

din lurne, iar Broadway este taramul teatrului. Peste

19 milioane de oarneni traicsc ~i muncesc in zona metropolitana a New Yorkului, care se inrindc pina In New jersey si Connecticut, bucurandu-se de mediul cultural si social bogat li de obiceiurile li fesrivalurile viu colorate.

La sforfituL Lui octornbrie. In piefe se vand dooleci uriasi pentru Halloween.

Ziarele In SUA apar peste 1.700 de cotidiene li 7.500 de ziare saprammale. Majorirarea z.iarelor sum editii locale, eu exceptia vvaliSt,-eet Journal, care arc un tiraj national de 2.200.000 de exernplare, USA Today, care acopera diversitarea victii din SUA, Ii The New York Times. Scctorul presei scrise se confrunta eu eoneuren~a din ce in ee mai mare a televiziunii prin cablu §i prin satelit §i a Intemetului.

SUA au produs unele dinrre cele mai populate forme de muzica. In 1959, producatorul de discuri Garry Gordy

a intcrnciat casa de discuri Tamla Motown in Detroit, cunoscut sub numele de "Motor Town". Acesta a promovat multi canraren de culoare, printre care se numara Stevie Wonder li Diana Ross.

Detroit este centtul inciustriei producatoare de autovehicule din SUA si, irnpreuna, companiile General Motors, Chrysler li Ford folosesc In jur de 10% din forta de munca a orasului, Se produc peste cinci rnilioane de masini anual.

Chicago

Al treilea oras ca marirne al Amerieii, eu a populatie de 2.900.000 Iocuitori, Chicago esre numit adesca .xirasul vdnturilor" din eauza brizelor care bar dinspre Lacul Michigan. Chicago este un ccnrru ell realizari arhitecronice tndraznere ~i un ora~ eu zgarie-nori din ce in . cemaiinalti.TurnuISears.Cl1110 etaje, care se ridica la 0 inaltime de 520 m, a fost eonsrruit in 1973.

Apele de coasta din nordul Atlanticului sunt bogate in pqte pre cum codul, heringul ~i in scoici. Numai Maine are 3.840 km de tarrn, statu] Rind renumit pentru crescatorii]e sale de homari.

Cultivarea merisoarelor

Pe campuri lucrare ji irigate en griji se culriva merisoare In cantitati indusrriale. Frucrele sunr transfermate inrr-un 50S care sc serve§te

cu triptura de curcan de Ziua Recunostintei, Ii folosite sub forma de sue sau ca umplurura, in dante.

Hamburger

SUA SUnt un gigant al produqiei li al consumului de produse fast food - in SUA se mananca In medic 200 de hamburgeri in Hecare secunda. Hamburgerul Ili are originile In orasul Hamburg, Germania, ji a fost adus pesre Atlantic de irnigranrii germani. Astazi. hamburgerii se

Navigatia

Cele cinci Mari Lacuri ale Americii de Nord forrneaza cea mai mare zona eu api dulce din lume ji atrag milioane de

viz ita tori in flccare an. Tarmunle sunr pltne de ambarcatiuni, iar in spatcle accstora se afii case de vacanta.

812

STATELE UNITE ALE AMERICII

Statele centrale ~i de munte

Cele zece state centrale §i de munte se lnrind din Montana, la granip canadian a, pana

la Oklahoma, In sud. in aceasta regiune

de conrrasre, carnpurile intinse, deschise §i udate de apele fluviului Mississippi ~i de

cele ale aflueruilor sai intalnesc abruptii Munti Stancosi, Tornadele sunt obisnuite primavara. Majoritatea locuitorilor care traiesc aici lucreaza in agricultura ~i in infloritoarea industrie a mineritului.

Cowboy

Cowboy-ii americani rnoderni au grija de virele crescure pentru carne in ferme familiale, in prerii. Din ce In ce mai mulr, acesria abandoneaza stilul de via~a traditional, calare,

Ii supravegheazii turmele folosind elicoptere Ii rnasini pick-up.

Statele din sud

Trei regiuni contrastante ca relief caracterizeaza cele 14 state sudice:

Muntii Apalasi, in centru, campiile fertile ale sudului ~i ale vestului

~i golful tropical al Mexicului. Bogatiile starelor au fost sporite

in secolul XIX prin exploatarea sclavilor african i pe planratiile

de bumbac. Astazi, zona are 0 economie prospera ~i variata, care se bazeaza pe agriculcura, petrol, . carbune, industria prelucratoare §i turism. Multi locuitori sunr crestini devotati.

Jazz

Avand radicini In New Orleans, la tncepucul secolului XX, muzica jazz s-a dezvoltat din stilul ragtime, cantat

de muzicienii de culoare la inrnorrnanrari ~i in rimpul paradelor, P" scrazi. Trepcac, s-a raspandit in nord. catre Chicago li New York. Original Dixieland Jazz

Band, un grup de muzicieni albi, a fost prima rrupa care

a tacuc lnrcgisrrari de muzica jazz.

Disney World

Una dintre ccle mai importance atractii

ale Americii, ell peste 20.000.000 de vizirarori pe an, Walt Disney

World s-a deschis in Orlando, Florida, in 1971. Fantasticul complex,

bazat pe pcrsonajele de desene animate, cste plm de culoare ~i de muzica, lntr-o lurne de hoteluri li

de rcstauranre. in apropiere, Cenrrul Epcor esre 0 expozirie a tehnologiei viitorului.

Parcul National Yellowstone

Deschis in anulIS72, Yellowstone, in nordul starului \"Vyoming, a fosr primul pare national american. lntinzandu-sc r=

o suprafara de 8.991 km", habitatul narural al parcului adaposresre ursi grizzly li

ursi bruni ~i multe specii

de animale ji de pasari. AIe izvoare rerrnale ji peste 200 de gheizere, printre care ~i Old Faithful, care !~ne~te, in rnedie, 0 dati la 73 de minute.

FermeIe de dirnensiuni rnari ale vestului mijlociu sunt rnecanizate ~i foarte eflcienre. Iowa esre numir adesea "statul porumbului" deoarece produce 20% din porumbul Americii, iar fabrica de fulgi de cereale pentru micul dejun

de Ia Cedar este cea mai mare din lume.

Capetele sculptate in rnunte ale presedintilor 1#lshington,

Lincoln, je/forson ji Roosevelt.

A durat peste 14 ani sa se sculpteze portrerele a parru presedinti americani in stancile de granir ale munrelui Rushmore, din Dakota de Sud. Realizate de Gutzon Borglum,

al carui fiu le-a finalizat in anul 1914, seulprurile au 18 m inaltime ji atrag mii de turisti.

De cand a fost descoperit aur In Dakota de Sud, in 1874, mina

Homestake, cea mai marc din SUA, a fost unul dinrre cei rnai irnporranri producarori de aur din lume. Aproape 300 de tone

de aur sunt extrasc in fiecare an.

singurli ancie

Bumbacul

SUA sum al doilea producaror mondial de burnbac, cea mai mare parte cultivandu-se In sud. Fondara in zilele sdaviei, industria bumbacului

esre astazi rnecanizara, destOjurandu-se la scara mare. Materialele din bumbac sunt folosite pentru prosoape, cearsafuri ?i imbracaminte. Penrru blugi se rese denim.

Saxofonul pentru jazz este acompaniat de tobe, pian Ii de dublu bas.

New Orleans

intemeiar de francezi, in 171S, New Orleans este un POrt foarte important ~i una dintre cele mai mari zone mecropolitane din sud, adaposrind peste 500.000 de Iocuitori. jurnarare sunr afroamericani, insi crista inca purernice influenre franceze, mai ales In colorarul festival Mardi Gras (Lasara Secului).

Agricultura Srarele sud ice cultiva

soia, rurun ?i obrin jumatare din productia nationala de arahide, din care se folosesre 0 mare cantitate pentru produce rca untului de arahide. Florida

esre al doilea cultivator mondial de porrocale ~i produce 75% din canritarca narionala.

813

STATELE UNITEALEAMERICII

Popularia Navajo Aproape 150.000 de ernici Navajo rraiesc in Arizona, Utah ji New Mexico, in

cea mai mare rezervatie

de ba§tinJ.§i americani din America, rezervatie care

se intinde pe 70.000 krn-. Odinioara popor nomad,

cea mai mare concentrare de ba~tina~i membrii tribului Navajo

americani din SUA ~i de locuitori cu sunt agriculrori, cultivand

stramosi spanioli ~i metisi, Houston, din porumb, fasole ji dovleci, De

"f I 1 al Am .... asernenea, sum olari, resatori

exas, este a patru ea or.~ . enCl~ ~l ji bijurieri pricepuri i~ argint.

este centrul programulm spatial amencan.

Desen geometric distinctiu

Statele din sud-vest

Imboga~ite dupa descoperirea petrolului, cele sase state sud-vestice impart un relief arid, care include 0 parte din Muntii Stancosi. Legarurile stranse cu America Latina au facut ca aceasta zona sa aiba

Las Vegas

Plin de reclame stralucitoare, care arrag oamenii in cluburi de noapte ~i cazinouri, Las Vegas este o crcaric urbana opuienra, dedicata jocurilor

de noroe. Asezat in apropierea Marelui Canion, in mijlocul deserrului Nevada, Las Vegas arrage in jur de 30 de milioane de vizitarori in flecare an.

Industria perrolului

De la descoperirea perrolului, in 190 J, Texas a devenit eel mai important producaror de petrol al Americii, irnprcuna ell Alaska. Unul dintre cele mai bogate erase ale ,iirii, Houston) este cenrrul industriei perroliere, eu marile sale rafinarii.

Exploatarea iemnuun

o treime din lernnul de esenra moale vine din padurile intinse de cedri ji de brazi din Oregon ~i Washington. Cea mai mare parte a lemnului este folosit pentru producerea hartiei. Cci rnai inalti copaci din Iume sunt SEQUOIA SEMPERVlRENS, de pe coasta Californiei, care ajung pana Ia J J J m Inal,ime.

Silicon Valley

Valea Santa Clara, la sud de

Technicolor, ell trei role

Statele de pe coasta Pacificului

Cele trei state, Washington, Oregon ~i California, au 0 lunga linie de tarrn la Pacific. Relieful variaza de la rnunti, vulcani ~i pad uri, In nord, la desertul arid ~i la lanrul muntos Sierra Nevada aI Californiei. Toate cele trei state

se bucura de economii prospere. California este cea mai populata, atragand 0 rnulrirne de turisti.

Hollywood

Resedinra multor star-uri de cinema ~i un mare centru

de productie, Hollywood,

a suburbie a orasului Los Angeles. estc siruat intr-un decor natura] superb. [ncepand din anii '20 au fost infiintate multe studiouri cinemarografice mari, iar zona ~i-a ca~tigat reputatia in timpul erei de aur

a ciuemarografului, in anii

'40 ji '50. Multo studiouri

s-au rnutat, insa Hollywood ramane capirala cinematografiei mondiaJe.

San Francisco

Cenrrul cornerrului ji al transporturilor maritime al coasrei de vest, San Francisco se afl, inrr-un golf natural. Orasul deluros, verde, esre predispus la cutrernure, insa zgarie-norii sai sunt construiti ca sa reziste, Aproape ~ase milioane de oameni traiesc in San Francisco !i in suburbiile sale.

San Francisco, a fost numita "Silicon Valley" deoarece peste 3.000

de firmc care produc computere ~i alee eIectronice i~i au sediul acolo. Este un centru al inovatiilor in inalta cehnologie, prosperand din dezvoltareanoilor idei ji lucrand adesea in parteneriat cu Universitarea Stanford.

Alaska

Situara dincolo de Canada, in nord-vesrul Americii de Nord, Alaska a fost cumparara de la Rusia In anul1867. Esre eel mai intins dinrre state, 0 mare parte fund pidure sau tundra inzapezira, cu zile de iarna lungi ji reci. Descoperirea petrolului, in J 968, a

raCUt din Alaska una din zonele eele mai profitabile ale SUA, forarea petrolului, pescuirul si exploararea foresriera fiind acriviraple principale ale zonei. Popujaria esre redusa, lnsa aici indo rraiesc multi inuiti.

Carnea de vaca Cresterca vacilor pentru carne a incepur la jumatatea secolului XIX, pentru a sarisface cererea crcscanda de carne a oraselor de P'' coasta de est. Asraz], aceasta inca este 0 afacere prospera, iar virele sunt crescute pe intinsele campti din Texas, New Mexico ~i in partea de CSt a statului Colorado.

Muntitorii jolo5esc

metoda de forare verticaid

a petrolului.

Agricultura

Sol mile fertile !i clima blanda permit Californiei sa produca aproape jumatare din fructclc §i legumele Americii, inclusiv avocado, piersiei ji migdale. 0 treime din merele Iarii cresc in Washington, insa produsul principal il rcprezinra strugurii.

Acest laru de Opt insule vulcan ice §i de 124 de insulite din Occanul Pacific a devenit

In J 959 al 50-lea stat al SUA. Plajde eu palmieri i-au adus zonei 0 reputatie de paradis tropical, iar turismul impreuna en venicuriie din agricuhura ~i de la bazele militare amcricane reprezinra principalele surse de venit. Majoritatea locuitorilor sunt descendenn ai imigranrilor polinezieni, europen i, americani, chinezi ?i japonezi,

AGRICULTURA

~~~ll:t<i:

814

AMERICA.DE NORD, ISTORIC

AMERINDIENlf. CUTREMURE DISNEY, WALT

FILME SI JAZZ LACURI PJl.DURI PETROL ZIARE Sf

PRODUCTIE REVISTE

DE FILM

STATELE UNITE, ISTORIC

ACUM APROXIMATIV 200 DE ANI, coloniile britanice de pe coasta de est a Americii au devenit primele colonii independente din lume. 100 de ani mai tarziu creased 0 natiune care se intindea pe tot continentul american. Multi americani au migrat catre vest, oprindu-se in prerii, in timp ce altii s-au indreptat catre California, cautand aur. Milioane de europeni au venit in America pentru a scapa de saracie §i persecutii §i pentru a incepe 0 viata noua, Astazi, Statele Unite ale Americii reprezinta una dintre cele mai bogate natiuni, cu locuitori care provin de pe intregul mapamond.

Carutele

,

N asterea unei natiuni

,

Cele 13 colonii britanice de pe coasta de est a Arnericii nu erau de acord sa plateasca taxe fara a fi reprezenrate in Parlamenrul britanic. In 1775, colonistii s-au rasculat impotriva Marii Britanii. In anul ce a urmat, cele 13 colonii ~i-au declarat independenra. Dupa 5 ani de lupte i-au for~at pe britanici sa se predea in 1781.

Declararia de Independenra, 1776

~onstitu~ia americana

In 1787, reprezentanrii sratelor americane au redacrar 0 constirurie. Au pus la punet un sistern federal, care impartea pucerea tntre guvernul central ~i fiecare stat In parte.

In 1862, guvernul american a semnat dccrctul Homestead Act, prio care fiecarui fermier i se acordau 65 hectare de teren, la vest de Mississippi, dupa ce le cultiva timp de 5 ani. Oameoii s-au indreptat catre aceste zone in carute, unii pesteMunrii Stancosi, pe Oregon Trail, iar altii catre sud, spre California.

Panzii impermeabilii sustinutd de inele

dinfier.

Roatii din lemn, cu margine din fier.

in ,aruld se aJlau. toate cele necesare unei fomilii,

cu schelet din lemn

De pe 0 coasta pe cealalra

PW'in 1860, majoritatea callor ferare se concentrau in parrea de est a rani, iar singurele modaliratati de a calatori spre vest rarnaneau carurele sau caii de calarie. La 10 Lulie 1869 a fost incheiara consrrucpa primei cai terare transconrinenrale, care, pentru prima dati, lega coasta de est de eea de vest. Panii in 1909 au fost date In folosinla alte lase asemenea eli ferate.

Orasc de cocioabe

Penrru a exploara bogariile minerale ale solului, rnuncitorii traiau in adevarare erase, formate din colibe, atlate in jurul rninelor. In 1848 s-a , descoperir aur in California ~i mii de cauratori au poposit ill zona.

Gettysburg

In 1861 a izbucnit Razboiul Civil inrre sratele din nord ~i cele din sud, care nu cadcau de acord asupra problemei sclaviei. Razboiul a durat 4 ani. Unul dinrre mornenrele cruciale a fost Iupta de la Gettysburg, din iulie 1863. La Gertysburg, inaintarea catre nord a armatei sudiste a fost in sfaqit oprita, intr -0 bacalie care

s-a soldat cu mii de vic time. Nordul a ca~tigat pana la urma razboiul, Iegiferand abolirea sclaviei.

Ciocnirca dintre Nord li Sud la Gettysburg

9 natiune in expansiune

In 6S de ani de independenra, cele ;..t

13 state initiale, de pe coasra de est,

au extins reritoriul SUA pe toata suprafara continenrului.

1776 1783 1803 1845 1846 1848

Expansiunea Sratelor Unite

Imigraria

Irlandezii doreau sa scape de foamece, evreii de persecurii, iralienii §i alrii de saracie, ell rorii au travers at Arlanricul pentru a incepe 0 viara noua in America. Intr-un singur deceniu (1890-1900). populatia a crescut cu 13 milioane, ajungand astfel la 76 milioane de locuitori. Pan a In 1907, :in fiecare an, In America soseau peste un milion de curopcni. Ascfel, Statele Unite au devenit un amalgam de limbi §i obiceiuri.

Sosirea lmigrantilor la New York

Istoric

1783 Sum intemeiate Starele Unite ale Americii. 1787 Esre redacrara Constituria.

1789 George \Vashington devine primul presedinre ales In SUA,

1861-1865 Razboiul Civil di ntre srarele din nord ~i sud.

1890 Incepand cu acesr an, SUA devin 0 purere indusrrializara irnporranra.

1903 Presedinrele Roosevelr dobandesre dreprul de a ccnstrui Canalul Panama.

Theodore Roosevelt

815

STATELE UNITE, ISTORIC

Epoca jazz-ului

Dupa Primul Razboi Mondial, economia americana a inregistrar 0 cre§tere nemaipomenita. Anii '20 au devenit cunoscuti sub denumirea de "epoca

• jazz-ului" dupa stilul muzical al vremii. In 1920, guvernul american a introdus Prohibitia - interzicerea consumului §i comercializarii de alcooL lnfractionalitatea a crescut ca urmare a luprelor care aveau loc intre gangsteri pentru controlul pietei alcoolului.

Industrializarea

in perioada 1870-1914, profirul industriilor americane s-a triplat, rransformandu-le lntr-o economie purernica.In 1912, Henry Ford a racut posibila productia in rnasa in indusrria autovehiculelor.

Anii'SO

Anii 'SO au fost 0 perioada marcata de imboga~ire. Din ce in ce mai multi oarneni all devenit proprietari de autovehicule Ii majoriratea familiilor i~i puteau permire dotarea caselor eu noile aparate electrocasnice, cum erau rnasinile de spalar.

Societatea de con sum

in anii '50 s-au deschis peste tot mall-uri deoarece cresrerea veniturilor Ie perrnitea locuirorilor sa-li cumpere tot felul de bunuri. Pentru prima data. multi amcricani au purur sa-~i permira vacante peste horare.

Moda femininii I. tncepurul anilor '30

J.E Kennedy

N .. <cur in Massachusetts, John F. Kennedy (I 9 1 7- 1%3) a fost a135-lea presedinre al SUA, ajung:md in functie la varsta de 43 ani 1i devenind astfel eel mai t:mar presedinre. Tineretea Ii carisma lui i-au adus m111~i sustinatori, dar a fost nevoit sa se confrunre cu nurneroase probleme. in plan national, a avur probleme legate de discriminarea rasiala, americanii de culoare solicicand aceleasi dtepturi ca ji conationalii lor albi, iar in ceea ce privesre politica enema, a traversat 0 perioada exrrem de incordata, c:md Uniunea Sovierica a adus rachete nucleare in Cuba, pe care le-a rctras dupa negocieri dure, in ocrornbne 1962. Kennedy a fost asasinat la Dallas, Texas, inaintc de a-si duce

la indepllnire reformele,

Societatea de dupa razboi

in perioada 1945-1970, stiinta §i industria americane au inflorit. Economia SUA a ajuns sa produca de patm ori mai mule, iar veniturile unei familii obisnuite s-au dublat. Astazi, tara si-a pastrat staturul de superputere arat din punct de vedere politic, cat §i economic, fiind lider mondial in tehnologie ~i cercetare spatiala. Totusi, succesul nu este resimtit de intreaga popularie. Mulre ora§e se contrunta cu §omaj in masa §i cu locuinte rnizere, milioane de americani traind in conditii de saracie.

Woodstock

in anii '60 a aparut 0 noua cultura a tinererului. hazara pe muzica rock ?i, ruai rarziu, pe proresrele pasnice impotriva razboiului din Vietnam. in 1969, peste 300.000 de tineri numiti "hipio\i" au participar la festivalul muzical \Voodsrock, unul dinrre cele rnai de succes evenimente rnuzicale din [Date timpurile.

Istoric

Pearl Harbour

La incepcrea razboiului in Europa, in 1939, SUA au dimas neucra. La 7 decembrie 1941, avioane japoneze au bombardat flora americana ancorata la Pearl Harbour. Hawaii. SUA au intrar in razboic luptftnd imporriva Gennaniei, lraliei Ii japoniei, pina la victoria finala din 1945.

1917 SUA intra in Prirnul Razboi Mondial alaturi de Anglia Ii Franta. 1920-1933 Prin Legea Prohibitici Sf interzice produce rea §i cornercializarea de a1cool.

1929 Bursa Wall Street, din New York, se prsbusesre.

I 929-1939 Marea recesiune esre 0 perioada marcata de saracie,

1933 Presedintele F. D. Roosevelt

prornire ,o nona lnvoiala" pentru a scoate SUA din impas.

1945 SUA arunca bomba aromica asupra Japoniei, terrninand AI Doilea Razboi Mondial. 1945-1989 Razboiul Rece intre SUA ji Uniunea Sovietica.

1954 Curtea Suprema inrerzice segregarea rasiala in scoli, 1965-1973 Peste 50.000 de rnilitari sunr ucisi in Vietnam,

Wall Street

in anii '80, SUA au continuar sa prospere §i nu purini au fost eei care s-au tmbogatir investind la bursa de pe WaU Street. Insa, in 1987, burs. s-a prabustt, producand lnrr-o singurii zi pierderi de 500 miliarde USD. Dezastrul s-a produs din cauza tranzacriilor iresponsabile.

Anti '60 ji '70 Americanii de culoare lupra pentru drcpturi egale.

1969 Americanul Neil Armstrong

cstc prima

persoana care piijejte pe Luna. 1987 Presedintii Reagan Ii Gorbaciov sernneaza Trararul

Marea recesiune

in 1929, Bursa din New York s-a prabusit, producand 0 recesiune econornica nemaiinralnita.In1932. peste 12 milioane de american! erau sorncri. Au fosr infiintare can tine sociale pcntru a asigura hrana saracilor,

~rire despre prabusircu Bursei

Razboiul din Vietnam

in perioada 1965·1973, americanii au luptat In Vietnamul de Sud, in inccrcarea de a lmpiedica unificarea Vietnamului sub conrrolul par,ii de nord.

11 septembrie 2001

La 11 septembrie 200 I, in SUA a avut loc cel mai ingroziror arac rerorist din ware timpurile. Dona avioane de pasageri conrrolare de reeoristi au intrat in complexul World Trade Center din orasul New York, ceca ce a dus la prabusirea turnurilor gemene §i la moartea a 3.000 de oameni. in aceeasi zi au avut loc ji alee atacuri, prinrre care eel ell un alr avian deturnat, care a inrrat in cladirea Pentagonului din Washington D.C. SUA au ripostat prin bombardarea Afganistanului, despre care se credea cii ii adaposteste pe cei responsabili, prinrre care Ii leful al-Qaeda, Osama bin Laden.

Fortelor Nucleate.

1991 Operatiunca Furtuna in Desert impotriva Irakului, in Razboiul din Gol£

2001 Atacurile teroriste din SUA au drepr rezultar bombardarea Mganistanului. 2003 Coalitia condusa de SUA incheie perioada de dorninatie a regimului lui Sad dam Hussein in Irak.

Ronald Reagan !i Mihail Gorbaciov

AMERICA DE NORD, ISTORIC

REVOLUTI4 AMERICANA

816

A~ERICA, RAZBOIUL CIVIL

COMERTUL~I INDUSTRIA

KING, MARTIN LUTHER

MAREA RECESIUNE

PELERINJI

RAZBOIUL RECE

CantonuL 5uperior din afora

STEAGURI

Partile unui steag

Steagurile sum realizate, de obicei, din material viu colorat ~i au forma parrata sau rectangulara - desi odinioara au fost populare §i forme mai variate, precum flamurile, drapclelc §i fanioanele lungi ~i inguste. Steagul este impartit in sferruri: cele din apropierea stalpului se numesc ridicatoare, iar celelalte doua sunt Iluturatoarelc. Adesea in canto nul superior apare 0 ernblerna deosebita.

Arborarea steagului

In Europa, steagurile sunr prinse de catarg ~;...., prin rrecerea unui mosor prinrr-o

't '\ bucla (ochi) din a1tifunie.ln SUA, .~ \ steagurile au mici orificii. de care

\'\:'ci. sunt prinse clipsuri. Clipsurile Inglefield au un mecanism de derasare insranranee ~i sunr folosite rnulr pe mare. Catargele

\ de steaguri folosire In parade

. au la capit ogive

(elemente decorative).

Dispozitiu de

TIMP DE SUTE DE ANI, oamenii au folosit steaguri ca embleme, pentru semnele sau in timpul curselor. Printre primele steaguri erau cele purtate in lupta, pentru ca soldatii sa poata identifica liderul ~i sa deosebeasd taberele intre ele. Steagul a devenit de atunci un mijloc de comunicare, folosit pentru a trimite semnale rapide sau ca un simbol care rcprezinta o natiune sau un grup. Fiecare ~ara are steagul ei, asa cum au majoritatea organizatiilor politice,

Cantonul inforiora dinafard ~

6 Clips co ,,"d.IIiiii".

steagul - funie Lungd, care atarnd pe ldnga catargul steagului.

Dispozitiv de std.ngere en oehi

Ogiva

Primele steaguri

Folosirea steagurilor

Steagurile comunica peste barierele de limba. Pe mare, Codul international de semnale este un sistern de semnalizare care Iolosesre steaguri: sernnificaria acestora este aceeasi in toate limbile. Adt in sport, cit ~i in politica, steagurile trimit mesaje universal intelese.

1_+

Multe arm ate antice purtau stindarde, simboluri cioplite, la capatul unui bar lung. Stindardul roman a introdus pentru prima dati steagurile din materiale textile. Acestea erau atarnate de catarge orizontale, pentru a fi mai u§or de purtat calare,

Confectionarea unui steag

Primuj sreag era probabil 0 bucata de material

viu colorat lega[ de un bal. Steagul roau, simplu,

insemna pericol pentru popoarele din Ogiva din

trecut, acelasi lucru insemnand ~i vdrful

catargu/ui puteafi emblema

iagolf sregulerele sunt a[a!p[e de bere subtiri, pentru a marca gaurile de pe un traseu,

La fotbal, steagurile sunt ridicate arunci d.nd m ingea a icsit din spauul de joe.

Srrigat de lupta

S[eagurile moderne poe fi create pentru a idenrifica miscariic polirice sau pentru a identifica grupuri intemarionale medicale SJU ecologi~e. Emblemele ji culorile reprezinta idealurile organizariei: de exernplu, un fundal alb simbolizeuza

I

Steaguri in sport

Steagurile SUnt folosite in rnulte sporturi pentru marc area spatiului de joe sau pentru semnalizare In rimpul jocului,

pentru marcaj, din plastic

cu pigment natural.

Emblema legiunii

Simboluri politico

Un simbol pe un sreag national poate rezuma idealuri poliricc pentru care alrfel ar fi nevoie de multc cuvinte. Vechiul steag al Uniunii Sovierice, eu secera ~i ciocanul, reprezenta muncirorii ~i taranii care au participat la Revoluria Rusa.

Sreagul Nanumlor Unite

Milndria unei legiuni Srlndardul roman era conferir unei unirari militate dear ca recornpensa pcntru rezultare deosebite.

Porumbelul de pe steagu! Greenpeace este simbol al sperantei.

Semnalizarea pe mare Aceasra metoda de semnalizare, eu doar doua sreaguri, inca esre fa los ita ~j astazi pe marc. Cei care semnaliaeaza POt rrimite un mesaj rapid, prin simpla schimbare a pozitiei bratelor. Sum alese sreagurile albe ji gal bene pentru ci pot 8 vazutc pe disranre mario

UNIUNEl\. SOVIETICA

Vl\.SE SI BARd

MISCARI PACtFISTE

SEMNEJI SIMBOL RI

FOTBAL

IMPERIUL ROMAN

NATIUNILE UNITE

817

~-~~~~---\Codul international de semnale'--"-------"-----~-

,

Alfabetul §i rnesajele eu un singur steag

A Scufunditor in .pa; pastra,i disranta,

ell viteza mica.

B Incarc, deseare sau transport bunuri periculoase,

CDa.

D Pastrali distanta: manevrez eu dificulrate,

GAm nevoie de pilot (sau, crag navoadele),

H Am pilot la bordo

LAr: rrebui sa va opriti vasul imediat,

Q Vasul rneu este in regula ~i cer permisiune de Jibed practica (permis pentru comerr sau peneru desfasurarea operatiunilor).

~ASE

818

M Vasul mcu stationeaza.

I Schimb cursul spre port.

periculoase la bord, pastrati disranta.

E Schimb cursul spre rribord.

K Doresc sa comunic,

NNu.

OOmlaapa,

R [Nu are Inreles ca litera individuala]

S Moroarele sunttn marsarier.

T Pama,i discanta; angajac in traul in percchc.

P To,l memb;ii sa =r=v= Ia bord, vasul urrneaza sa piece pe mare.

U Sunteti in pericol.

DOT

Nurnerale

F Sunt indisponibil; comunicati.

Mesaje eu doua steaguri

DX Ma scufund.

;:;:

II

NG Sunreti intr-o pozitie periculoas •.

AC Imi abandonez vasul.

NH Nu mai sunteti in nici un perieo!.

TREI

PATRlT

Crxcr

STELE

EXlSTA MAl MULTE STELE

decat orice altccva in Univers. Acestea sunt sfere de gaz fierbinte, luminos, aflate in rotatie. Majoritatea sunt alcatuitc din hidrogen §i din heliu. Pe rnasura ce aceste gaze sunt transformate in elemente mai grele, se genereaza energie. Stelele au cicluri de viata de rniliarde de ani, in timpul carora tree prin multe

schirnbari, Totusi, masa stelelor este cea care dicteaza cum se

vor dezvolta ~i cum vor muri.

Nucleosinteza

In cadrul srelelor se formeaza elemenre chimice prin reactii nucleare. Procesul, nurnit nucleosinteza, tncepe prin transformarea hidrogenului in heliu. Un sir de reactii desfasurace Ia ternperaturi din ce in ce mai mari produc elemenre din ce 'in ce rnai grele. Cel mai greu element format este fierul. Majoritatea stelelor finalizeaza doar 0 parte a acesrui proces in cimpul vietii.

Patru nuciee de hidrogen (numire protoni) se ciocnesc. Doua particule pozitivc sunt cliberare, transform and cei doi protoni in

incdrcat pozitiu

Doi protoni ji neutroni se cornbina, pentru a forma un nucleu de heliu.

Particuld pozitiud elibera fa

Hiparh

Unul dinrre vechii grec], Hiparh sau Hipparchus (cca 170-127 !.Hr.), a realizac primul catalog al stelelor, care s-a folosit In urrnarorii 1.800 de ani. EI a clasificar 850 de stele. In functie de cat de luminoase erau. Acesr sistern reprezinra astazi baza scarii penrru rnasurarea lurninoz.itatii srelelor.

o protostea se condenseaza, incep reacriile nucleare §i se

produce energie.

Hidrogenul se transform. __ in heliu in miezul stelei, Steaua a intrar in secvenp principal. a dezvoltarii sale.

Soarele esre 1a jurnaratea / secventei sale principale

de dezvoltare de 10

miliarde de ani. I.

Stelele se dilatii pe rnasura ce se conswni tot hidrogenuI.

Supraferele acestora se racesc ~i se inrosesc,

Srelele devin gigante rosii

~i ies din secventa principal. de dezvolrare srelara,

Straturile exterioare ale unei gigante rosii devin insrabile.

Majoriratea stclelor raman tara aceste straturi ~i devin piriee albe.

Srelele

mai masive explodcaza ca supernove.

Stelele iau nastere din nori de gaze ~i de pra£ .Norul se roteste, iar marerialul din inreriorul sau se condenseaza ~i se divizeaza in nori mai mid. Fiecare este 0 pro res tea, 0 srea in devenire. Odata ce marerialul din miezul unei protostele a ajuns la temperatura §i la

densitatea critice, incep reactiile nucleare ~i se genereaza energie. Se nasre steaua. Cand incepe sa iasa la suprafara energia, steaua incepe sa straluceasca. Stelele care iau na~tere dintr-un nor initial de dimensiuni mari devin roi de stele.

inrerstelar de gaze care produce noi stele. La stanga fa~a de centru sunt patru stele tinere §i stralucitoare, cunoscute sub numele de Trapezium.

Roiurile de stele (clustere)

Grupurile de stele care se afla la mica distanta unele de altele se numesc roiuri sau clustere. Un grup poare contine intrc cateva ~i multe mii de stele, reate fiind create din acelasi nor de gaze ~i de pra£ Stelele au, in mare, aceeasi varsra, insa se dezvolta in mod

Pleiadele

Stelele duble

Aproape jurnatare din stele se afla inrr-un sisrcm stelar

dublu. Ambele iau najtere ft%

din acelasi nor de rnaterie,

iar forra de graviratie

reciproca le mentine una langa alta.

Roiurile globulare Srelele mai baaane sunr adunare In roiuri globulare, de forma sterica. Roiul globular Hercule contine mai mulre sure de mii de stele.

Srelele care au mai putin de opt mase solare i~i sfar~ese viata ca pitice albe. 0 parte din materia IOf a fast dispersata, iar resrul se condenseaza, formand 0 stea compacta, de aproape de doua ori d.t Pamantul.

Stelele de neutroni §i pulsarii Dupa ee 0 stea masiva explodeaza ca supernova, graviraria face ca miezul acesreia sa se prabuseasca cu 0 fOff" incredibila. Materia este atat de compacta incat este cornprimara in neutroni. Rezultatul esre 0 stea de neutroni, care are. poere, doar 10-15 k111 In diametru. Pulsarii sunr stele de neutroni in rotatie rapida. care trim it unde de energie radio.

Roi deschis

Stelele tin ere sunt mai tndeparrare uncle de alrele, In roiuri deschise, in cele din urma dispersandu-se. Srelele care apar tin roiului Pleiadelor sunt inca inconjurate de

norul de rnaterie ram as de pc unna formarii acesrora,

Moartea unei stele

Dupa miliarde de ani, stelele consuma toata cantitatea de gaze in reactiile nucleare care au loc in miezullor. Steaua incepe sa moara, insa moartea sa se poate produce inca la milioane de ani in vii tor. Masa stelei dicteaza modul in care aceasta va muri. 0 stea precum Soarele pierde treptat material din straturile sale exterioare. 0 stea

care are de opr ori masa Soarelui i~i poate sfar~i existenta intr-o

explozie nurnita supernova, deoarece explozia are

unei noi stele tin ere.

Roird Hercule

Marerialul cat incape tntr-o curie de chibriruri diner-o piticfi alba ar avea omasa echivalenta cu eea

o parte dintr-un pulsar dtogamalie de ae ar c3.ntiri mai rnulr decat eel mat mare petrolier.

819

Luminozitate

Luminozitatea unei stele reprezinta cantitatea de lumina pe care aceasta 0 produce - luminozitatea reala. Dad toate stelele soar afla la aceeasi distants fa~a de Pamant, luminozitatea acestora ar putea fi cornparata u~or. lnsa 0 stea poate parea luminoasa doar pentru d este aproape, ~i nu pentru ca este cu adevarat stralucitoare, Pentru a rnasura luminozitatea scelelor astronomii folosesc doua sciri: magnitudinea aparenta ~i magnitudinea absoluta, Fiecare dintre acestea foloseste numere pentru a indica luminozitatea: cu cat este mai mare nurnarul, cu atar este mai slaba luminozitatea stelei.

Magnitudinea aparenra ~i cea absoluta

Scara aparcnra descrie car csre de luminoasa 0 stea cand este vazuca -2 de pe Pamam, Srelele pani\. la 6 sum vizibile en ochiulliber. Srelele de

7 §i mai mult sunr vizibile ell ajurorul unui instrument optic. Scara absolura descrie lurninozirarea reali a srelelor, prin compararea luminozitatii posibil vizibile de la 0 distant" de 32,6 ani-lumina fala

de Pamant. Pe ambele scari, fiecare unitate inscamna d. 0 stca cste de 2,5 ori mai luminoasa sau mai putin Iurninoasa decat urmaroarca.

Steaua 2 este Steau» 2, vdzutd de Steaua 2 pare mai luminoasd

intr-adeuar rnai La 32,6 ani-lumina.

intunecazi decat steaua

1, dar mai ,.....------:--;>"~-------.....:

obseruaiie este aid.

Constelatiile

,

Cerul este irnpiirtir In 88 de zone sau constelatii, in functie de sistemul folosit de primii astronomi. Multe poarta nume de animale §i de personaje din mitologia gread. Douasprezece constelatii, cunoscute sub numele de zodiac, tormeaza fundalul pe care se "mi§d" Soarele ~i planetele.

in timp ce Pamantul efectueaza o rotatic cornpleta pe propria axii 0 data la 24 de ore. stelcle par ca se rotesc in jurul unui punct de deasupra Polului Nord sau Polului Sud. Acesrea

STELE

Tipuri de stele

Stelele sunt clasificare in grupuri, in functie de caracteristicile spectrului acestora. Specrrul of era informatii despre culoarea unei stele, despre temperatura ~i cornpoziria sa chimica, Exisra ~ap[e tipuri principale de stele, fiecare avand cate 0 litera. Acestea sunt clasificate de la

lumina in spectru

SpectruI solar Lumina care vine de la srea esre divizara, dand na~[ere unui specr[u. Liniile inchise de

.. absorbne" indica prezen~a unui anumir tip de atorni ~i de molecule in srea, Intcnsiratea acestor linii indica temperatura stelei. Stelele alb-albasrre clasificare sub litera A, de exemplu, au linii de hidrogen dominame, srelele G, precum Soarele, au linii dominance de calciu

Spectrul solar

cele mai fierbinti la cele mai reci: 0, B, A, F, G, K §i M.

GAURILE NEGRE

ionizat.

Cele mai fierblnri stele sum cele de Ia stanga,

Supe>gigantele iar cele rnai reci, la dreapt a.

:;b;;;~;~ 30.000 mOOD

Supergtgantele

Astronomii pot

deduce culoarea unci stele din temperatura acesteia sau viceversa. Srelele albastre, de la stanga, sunr cele mai fierbinri, iar srelele rosii, la dreapta, sunt \Q cele mai reci. I

'"
Cele mai I
'n
luminoase ::I c:,
stele SLIDr In -0
11
varf, iar cele " '"
"
mai purin w
.S ,..
lurninoase, ."
s
catre baza. '2 -c
""
"
::;: co
Srelele aflare in c:,
-,
secventa '"
principala sunt -,
cele care ,..
rransforrna ...,
hidrogenul in 'C
...,
heliu. co I

6.000

5.000

.... I

o

B

M

G

A

F

K

Diagrama Hertzsprung-Russell Tipul stelei

Dad magnitudinile absolute ale srelelor sum alezate intr-un grafic, in ordinea temperamrii, srelele vor forma grupuri care reprezinra sradiile din viara unei stele. Majoriuueu srelelcr intra intr-o fa~ie ingusta din diagram a, secvenp principala, care sc desfa?oara din stanga sus pana In dreapta jos. Steaua trece de la 0 pozitie la alta pe diagrarna, pe rnasura ce imbatranesce, Pe masura ce i se consumii hidrogenul, steaua lurnineaza mai slab ~i apoi iese din secventa principala, Srelele gigantice se gasesc deasupra secvenrei principale, iar srelele pi rice sunt sub aceasra. Astronorn ii au tolosit graficul. numit diagrama Hertzsprung-Russell, din 1913, pemrll a purea inrelege stelele, relatia dintre proprictiitile acestora ~i schimbari]e prin care tree. Diagrama poarta numele celor doi astronorni care au creat-e,

Soarele esre 0 srea de tipul G, din grupul de stele aflate in secvenp principala. Din acest puncr, va deveni 0 stea

gigantica rosie ~i apoi 0 pitica albi.

Cecilia Payne-Caposchkin

Asrronomul briranic-american Cecilia PayneGaposchkin (1900-1979) a petrecut a viat' intreaga studiind srelele. Cand a tnceput, una dintre problemele cele mai importanre studiare de astronomi 0 reprezentau cornpozitia ~i srructura scelelor, Aceasta a stabilit temperatura

de suprafara pentru fiecare din tipurile stelare §i ca, in rimpul secventei pnncipale, stelele sunt alcaruite in principal din hidrogen li din heliu

li chid. De asemenea, a descoperir ca durara ciclului

unei cefeide are legatura ell Iuminozitacea sa.

Stelele variabile

Proprietatilc unor stele, precum lurninoz.iratea, variaza la intervale regulate care pot dura minute san ani. La une]e stele, scaderea ~j cresrerea luminozitarii POt f cauzare de 0 a dona srea, care 0 eclipseaza pe prima in mod regular. La alre stele, iuminozirarea variaza deoarccc stcaua pulseaza. strarurlle sale exterioare se dilaui ~i se contracta, iar lumina ei devine inrerrnirenta.

Cefeidele SUIlt supergigante galbene, care se schimba Hzic atat din punctul de vedere al remperarurii, d.t ~i al dimensiunii. In timp cc sc dilad §i se contracta. Iuminoziratea acestora variaza. Dureaza eea 50 de zi]e pentru ca acesrea sa rreaca prinrr-un ciclu cumplet de schirnbari.

mai usor de recunoscut este

cea numid Orion, vdnatorul.

Stelele srralucesc cu intcnsitate pe eer ~i rnarcheaza aceasra siluera. Cca mai luminoasa srea este Rigel, a supergigantii alb-albasrra. Berelgeusa este 0 supergiganta rosie,

Scorpionului , Constelatia Scorpionului

o stea supergigantid., Antares, marcheaza cenrrul corpului scorpionului, iar stelele mai putin luminoasc Ii contureaza coada. Se spune di este creatura care i-a provocat moarrea lui Orion pri n intepatura sa .

Numele stelelor: Astronomii idcntifica srelele importante prinrr-o litera din alfabetul grecesc ji prin numele consrelatiei din care fac parte. Multo stele au nume proprii.

.. ASTRONOMIE

BIG BANG

GALAX II

820

RAZE X

SOARELE SI SISTEMUL TELESCOAPE SOLAR

UNIVERSUL

STELE ~IARICI DE MARE

PE FUNDUL MARl! stau ascunse rnulre animale cu tepi, printre care ~i stelele ~i aricii de mare. Acestia impreuna cu crinii de mare, stelele de mare stelele de mare fragile ~i castravetii de mare

apartin grupului de nevertebrate numite echinoderme. Toate cele 6.000 de specii traiesc in rnari ~i oceane, rniscandu-se incet pe fundul acestora, prin extensia picioarelor lor tubulare. Au placi calcaroase, corpuri radiale simetrice si un sistem

,

de pompare a apei pentru deplasare.

AnltSul se ajlii pe partea

Stelele de mare

Corpul unei stele de mare se compune din cinci "bra~e" care radiaza dinspre zona centrala, care contine gura pe pareea interioara ~i anusul pe parrea superioara. Adesea, ~l;''''''II\ooI,.. bratele vor cre~te la loc dad au fosc muscate de pradatori. Partea inferioara a corpului este acoperita cu randuri de picioare tubulare, asernanatoare unor ventuze, care le permit stelelor de mare sa se deplaseze san sa apuce diverse supratete. Placi calcaroase fixate pe pielea tepoasa protejeaza partea superioara,

Hranirea

Mulre stele de mare sum pradatori activi. Consuma scoici, lnt~urandu-li bratele in jurul cochiliei li tragand p'm' cc accasra, incercand sa se inchida, cedeaza, Odata cochilia deschisa. steaua de mare t~i impinge srornacul in exterior prin orificiul bueal, pentru a digera camea scoicii.

Picioare tubulare

Mid fepi Ii clesti acoperd partea superioard a sselei de mare.

Deplasarea

Randuri de picioare rubulare imbraca partea inferioard a brarelor unei stele de mare §i formeaza 0 parte din sistemul hidraulicovascular comun tuturor echinodcrrnelor, Aceste tuburi minuscule, umplute ell api, sunr elastice ~i au 0 dilatatie

bulboasa I. baza ji un disc asemanator unei venruze folosit penml fixare, cirre varf Exisra muschi care cornprima bulbii.Imping apa prin tuburi li le extind. Asrfcl, steaua de mare este

propulsata inainte,

sunt prinse defundul rndrii.

Cum se rastoarna 0 stea de mare

Steaua de mare se

1 Stelele de mare sunt adesea rasrurnare de curcnrii marini ~i devin apoi vulncrabile atacurilor, avand partea inferioara moale expusa,

2 Doua dinrre brate devin rigide li se flxeaza pc fundul rnarii. Corpul se ridica iar picioarele tubulare de pc celelalre trei brace caura 0 suprafara pe car~ sa 0 apuce.

3 Celc trei brate din aer sunt coborare pc fundul marii, acolo uncle picioarele rubulare ga.sesc 0 suprafara srabila. Unor specii de stele de mare le poate lua chiar ~i 0 ora sa revina In pozitia corecra dupa ce s-au rasrurnar.

4Totcorpul este poz.itionar corecc, 0 variaric la metoda tipica a turnbei implica arcuirea corpului ji apoi rostogolirea pe parrea cealalra.

tubulare ale unei stele de marc

comune

Majoritatea aricilor de mare au aproximativ 8 cm in diametru ~i traiesc pe fundul marilor putin adanci, Sunt ca niste stele de mare cu bratele unite a crea un glob. Scheletul lor extern este cu tepi ~i picioare tubulare, folosite pemru deplasare, Uncle specii, precum penny-ul de nisip, au forma plata ~i au spini speciali, folositi penrru a se ingropa In nisip. Altii pot chiar sa sape tuneluri in stand.

Picioare tubulare Apiirarea Penrru di se deplaseaza ineet, aricii

de mare au nevoie de 0 bun a prorecrie. Tepii, care variaza de la ace lungi ~i ascutite p[ma la proerninenre maciucate, scurre ji puternice, le acopera corpul. Muschii le permit tepilor sa sc

. rniste in timpul deplasarii sau pentru a asigura protecria. Unii anci de mare au tepi ell . vartul orravir. Altii au clesri

care secreta otrava ?i care sunt folosiri penr[u a paraliza

animalele mici. Felinarullui Aristotel

Aricii de mare

Tentacule de hra"ire

Castravetii de mare Aceasta cre~turi ell corpu! moale arata ea un melc mare, cu renracule de hranire In jurul orificiului bueal. Traiesre pe fundul oceanului, in apa adanca, unde se misca cu ajurorul rdndurilor de picioare rubularc. Uneie specii de castraveri de mare l?i pot face ?i vizuini, iar alrele POt inora.

Srelele de mare

fragile Srelele de mare fragile, numite asrfel deoareee brarele lor se pot rupe foarte usor, sum cele mai numeroasc dintre echinodermc,

tnsurnand peste 2.000 de specii, Sunt acoperite eu placi ealearoase §i ~epi ~i au brare

lungi ~i subriri, uneori ramificare, care sunt dar individualizate !a\a de restul corpului. Brarele sunt folosire atat penrru deplasare, cit li penrru hranire. Majoriratea srelelor de mare fragile se hranesc prin filrrare, dar crista ?i specii care se hranesc cu resturi.

Stele de mare penate

Stelele de mare penate §i crinii de marc au brare rlexibiie pe care le folosesc pentru a se hrani prin fllrrare. Crinii de mare erese pe rulpini fixate de suprafere solide. Srelele de mare penate se folosesc de brare asemanaroare unor radacini

pc fundul

-

ANJMALE OTRAVITORE

FAUNA OCEANELOR

RECIFE DE CORALI

821

ANIMALE

Hranirea

Majorirarea aricilor de mare se hranesc cu alge san rnarerie anirnala aflara ill descompunere, Picioarele lor tubulare introduc hrana In gura, undc dintii 0 rnaruntesc de a ajunge in lung.

Dinrii sunr

STEAUA DE MARE COMUNA

DENUMIRE ~TIINT'FICA Ast,rias ruhers ORDINUL Forciplulaca

FAMILIA Asreriidae

RAspANDIRE la adanctmi de 100-200 m in Oeeanul Atlantic li pe plarforrna continentala europeans nord-vesrica

HABITAT suprafere srancoase ji sedimenre pierroase din nisip de pe fundul marilor li oceanelor

HRANA scoici; un di'iw13tor series pentrll populatiile de stridii ~i scoici din familia Pectinidac

DIMENSIUNI pan. la 30 ern

DURATA DE VIATA 2-4 ani

STERILITATE, vezi REPRODUCEREA

STICLA

Sticla plumbopotasica

Numira §i sricla de cr'istal, sticla plumbopotasica contine oxid de plumb, ceea ce 0 face user de taiat, Sricla taiata are 0 srralucire asernanaroare ell a diamanrului.

inceputuri

Obiecre din soda decorariva au fost gisite in mormintele egiptene care dateaza din 2500 t.Hr. Dupa inventarea

tevii de suflar sricla, in jurul secolului [ i.Hr., sricla s-a fabricar in toad lumea anrica, mai ales la Roma.

PUTINE MATERIALE au proprietatile deosebite ale sticlei. Este transparenta, usor de modelat ~i de curatat, nu putreze~te ~i rezista atacului

majoritatii substantelor chimice. Sticla este ~i u~or de produs, deoarece se obtine din nisip, unul dintre cclc mai comune materiale de pe Pamant. Cand nisipul se incalzeste cu alte materiale, devine lichid, care, dupa ce este racit, se solidified in

sticla. Desi sticla arata ca 0 materie cristalina, pastreaza structura unui lichid ~i se nurneste Iichid "superracit".

Prelucrarea sticlei

Sticla este usor de prelucrat, ins a doar cand este in stare lichida. Cea mai obisnuita metoda de modelare a sticlei este prin suflare (fie sufla un maestru sriclar, fie 0 rnasina). Alte metode sunt presarea sticlei ropite lntr-o matrita, 0 tehnica traditionala folosita §i astazi, §i turnarea, pentru realizarea lentilelor.

Suflarea stidei

Cea mai mare parte a operatiunilor Stidii topitii

care implica suflarea sticlei SW1[ efecruare astazi rnecanic, insa merodele rraditionale aratate in urrnaroarea secve'np de imagini 'incdse mai folosesc pcntru a realiza obiccte speciale.

Matritii de flrmare~ in care este potrivitii piesa brutii

Stida plana

Sricla plana sc fabrica initial prin tragerea unei panglici de sticla verticale. insa aceasta metoda ducea la distorsiuni. Asraz], aceasta sticla este realizata prin turnarea sticlei lichide pe 0 baie de cositor lichid. Astfel, sticla are 0 grosime uniforrna ~j nu are distorsiuni.

Cladire din sticla

1 0 tija de fier este introdusa in cuptor penrru a prinde un bot de sticla topira. Suflarorul taie atat cit este necesar din acest bot, prin folosirea unor foarfece speciale, pentru sticla, ~i ii da drumul intr-o matrita pentru masurat,

Straturile de abur prote}eaxii ti acpioneazd ca 0 pernii pentru sticld,

2 Suflarorul ridica boml de sricla ropira din marrita de masurat pe un fler de suflat, apoi sufJi aer prin acesta, pentru a 0 modela li pentru a realiza 0 piesa bruta,

3Continuand suflarea, sticla se dilata li ia forma flnal. din interiorul rnatritei. In acclasi tirnp, tija de fier este rotita, pentru ca obicctul sa nu prcaintc semne Ia imbinarea dinrre cele doui parti ale marritci.

4 Suflarorul scoate obiectul flnir din man-ita §i neteze~te gura sriclei relncalzind-o in cuptor ~i rnodeland-o.

Sticlarle romana, darand din secolul I d.Hr,

Tipuri de sticla

La fabricarea sticlei se folosesc trei materiale principale: nisipul bogat in siliciu, soda caustica ~i oxidul de calciu. Acestea sunt

tncalzire intr-un cupwr pana la cca 1.400°C, pentru a produce sticla calcopotasica. Aceasta este stida obisnuira, pe care 0 folosim la fabricarea sticlelor ~i geamurilor. Se pot realiza diferire tipuri de sticla, prin adaugarea de diferite alte substante §i ingrediente.

Fibra de sticla

Sricla poate fl uneori folosita sub form. de fibre, care sunt inrrebuintate la izolarea rerrnica a

de podurilor, ca struct~ra de rezistenra pentru mase plasrice ~i pemru cabluri din fibril oprica,

Stida colorara Acesr tip de sticla este folosit de obicei pentru crearea ferestrdor decorative [vicraliile], fixand bucari de sticla colorate intr-un cadru de plumb. Sricla colorata rnedievala poate parea mai viti colorara penrru ci eta plina de impurirati,

Fereasrra ell vitraliu

Stida oprica

Lenrilele oprice sunr realizare din sticla pura. Se adallgi dtfcrirc substanre, precum plumbul si titanul, pentru a-i conferi sticlei proprieratile sale optice.

Sticla termorezistenra

Uneori este adaugat oxid de bor in timpul procesului de [abricare a sticlei pentru a se produce sticla borosilicati

rermoreziscenra.

Pe stidii nu se

MATERIAL PLASTIC SI CAUCIUC

O<;'HII ~I VAZUL

Cristal de plumb

1 ;. ;ry

.[ f~

(~helari

Lupa CanadeStidif""r'i34.- I termcrezistenrd ir:] i.

Sticle gata pentrtl a fi reciclate

Recidarea stidei

Sticla esre un material usor de reciclar, deoarece se topeste l1~or. Este reciclara, nu pentru conservare, ci pentru a economisi energie, deoarece procesul fabrid.rii sticlei necesita temperaturi foarre mario Doar in Europa se recicleaza in fiecare an aproape patru m ilioane de tone de sticla .

..

BISERICI SI CATEDRALE

RoC! SI MINEREURI

ARHITECTURA

822

CRISTALE ~I PIETRE OASE

IMPERIUL ROMAN

POLUAREA

STRADIVARIUS, ANTONIO vezi INSTRUMENTE MUZICALE. STRATOSFERA, vezi ATMOSFERA

STRAVINSKI, IGOR

IGOR STRAVINSKI ESTE probabil eel mai mare compozitor al seeolului XX. S-a nascut in Rusia, in 1882, dar mai tarziu s-a mutat la Paris ~i in SUA. A devenit eunoseut eu Pasdrea de foe, un speetaeol de balet bazat p~ vechi istorisiri rusesti, 0 mare parte a lucrarilor sale sunt inspirate de muziea traditionala - ruseasca, dar, pe pareursul vietii, compozircrul ' si-a schimbat de mai multe ori stilul, creand .1' sunete ernotionante ~i ehiar socante.

Ballets Russes

Stravinski a scris trei dimre cde mai cunoscute lucrari ale sale - Pasdrea de foe. Petruska §i Ritualul primdverii - pemru aceasra companie de baler, condusa de impresarul rus Diaghilev. Stravinski era inca dnar cand a seris aceste spcctacole de baler narionaliste, care au tacut senzatie in Parisul acelor vremuri. Succesul Pdsdrii de foe l-a transformat pe Stravinski intr-o celebrirare de talie mondiala,

Personaje din Ritualul primduerii

~: ~fl

I

,

- .

Diaghilev Serghei Diaghilev (1872- 1929) a fast un foarte activ promotor a] artelor in Rusia natala, inainte de a se rnuta la Paris, in 1908. in anul urmaror a pus bazele companiei Ballets Russes, care folosea muzica tanarului Stravinski ~i a altar compozirori importanti, pcntru a acompania dansarorii.

Costumele viu colorate erau emblema dansatorilor din Ballets Russes.

Rirualul prirnaverii Acest specracol spune povestea unei fecioare care se sacriflca, dans and pani la moartc. Ritmurile ameritoare ~j armoniile violenre au depasit capacitatea de tn~elegere a unor spcctatori prezenri la primul speetaeol. Au avur lac lupte intre susrinarorii ~i opozanrii muzicii, iar specracolul s-a terrninat intr-un haos total. Aceasra lucrare a reprezentac tncepucul modernismului in rnuzica.

Cosrum pencru Pasdrea de Joe

Reprezentatiile

Stravinski a fost nu numai un compozitor renurnit, ei §i un dirijor foarte respeetat penrru modul precis in care eondueea orchestra. EI a dat numeroase concerte, mai ales cu propriile lucrari, §i a fiicut numeroase tnregistrari ale muzicii sale. Aceste discuri, care au supravietuit pana in zilele noastre, ne indica foarte dar cum i§i dorea sa-i fie cantata muzica.

Robert Craft

La rnaturitate, Stravinski ~i-a angajar un asistent, in persoana ruuzicianului american Robert Craft (n.1923), care urma sa-l ajuce atunci cand sanatatea precara tl lmpiedica sa dirijeze. Impreuna au scris catcva volume despre muzica, iar Craft a publicae lucrdri in care dcserie eolaborarea sa cu rnaestrul. Stravinski cu Robert Craft

Data la care Strauinski a terrninat de compus.

lnsemnarile de pe manuscrisul Ritualul primduerii

Insemnarile manuseriselor FIllInOS caligrafiatele tnsernnari ale lui Srravinski arata ca.t era de meticulos. Luera ell precizie ~i eu mare arcnnc pencru a obtine exact efeetul dorir, nelasand aproape nimic pentru interpretarea dirijorului sau a inrerpretului.

BALETUL

DANSUL

MUZICA

Petersburg, unde ratal sau era canrare], in rinerere a srudiar dreprul, dar, in 1902, l-a lntalnit pe cornpozitorul Rirnski-Korsakov ii a decis sa-si dedice viata muzicii. A srudiar impreuna cu acesra, influenra marilor

eompozi~ori rusi fadmdu-se sirntita in primele sale lucrari.

Pasarea de foe

Prima lucrare a lui Stravinski pentru Ballets Russes a fast Pasdrea ~ de joe, care a avur prima

~ reprezenrarie in 1910. Povestea ruseasca sc potrivea de minune orchestrariei vii a lui Stravinski. I Dqi loeuia in Europa de Vest, Scravinski inca rnai eompunea rnuzica folosind rerne rusesti.

Neoclasicismul Imediat dupa Primul Razboi Mondial, cu Stravinski s-a produs 0 schimbare. A redescoperir muzica Europei de

secol XVIII. pe care a adaptar-o pentru a crea stilul nou, dar, pe care il cunoa§tem acum ca neoclasicism.

Povestea unui soldat

Una dinrre cele rnai populare compozitii ale lui Srravinski cste

Pouestea unuisoldat (1918), un basm eu rnuzicieni, nararor ~i un dansaror, Aceasra lucrare a .rearrulut muz.ical" denora ~j influenta formdor muzieale populare, precum ragtime.

IGOR STRAVINSKI

1882 Se naite la St. Petersburg, Rusi •. 19 IO Ate lac prima reprezcntatie pentru Pasdrea de foc.

1913 Are lac prima reprezentatie pentru Ritualul primduerii, care provoaca eiocniri violence.

1920 Se mud la Paris. Are loe prima reprezenrarie a baletului neodasic Pulcinella.

1926 Revine la Biserica Carolica,

1930 Finalizeaza Simfonia psalmilor. 1939 Se rnuta in SUA.

1951 Finalizeaza opera Cariera unui libertin.

1957 FinalizeaziiAgon, manuseris pentm un baler care foloseste rehnica celor 12 tonuri.

1971 Moare la New York.

OPERA

ORCHESTRE

823

STRUT, vez! pAsARI NEZBURATOARE. STURT, CHARLES vczi EXPLORARE

SUBMARINE

,d, CAPACITATEA DE A RAM.ANE ascuns sub

+c: Z D valuri face din sub marin 0 nava de razboi redutabila ~i eficienta. Pentru a se putea deplasa sub apa, submarinul are nevoie de 0 carena rezistenta, pentru a face fa~a uriasei presiuni a apei, ~i de motoare care sa fie folosite atat la suprafata, cat ~i in adancul apelor. Submarinele au fost folosite ca arme mortale, pentru prima data, in Primul Razboi Mondial. Astazi exista doua tipuri de submarine milirare in Iunctiune: submarinele de patrulare, care cauta ~i ataca vasele inamice, ~i submarinele nucleare, echipate cu proiectile nucleare de raza lunga.

Elice

Carma dirijeazii submnrinul.

Camera ProJundoarele se inclind pentru a face ca submarinul motoarelor sa se scufunde sau sa se ridice la supraforJ..

in rezeruoare este pompnt ner comprimat.

Submersibilele

Submarinele civile (nemilirare] se numesc submersibile. Ele sunt mai mici decat submarinele rnilitare ~i sunt folosite pentru efecruarea de operariuni specializate la mare adancirne, de la menrenanta conductelor oceanice, pana la desfasurarea operariunilor de salvare sau de cercetari subacvatice. Submersibilele se pot scufunda, in mod normal, pentru careva ore.

Scufundarea §i iesirea la supratata

La suprafara, submarinele plutesc a~a cum plutesre orice nava, Penrru a se scufunda, supapele lasa apa sa umple uriasele rezervoare de balast aflate de 0 parte ~i de alta a carenei. Cand sunt scufundate, subrnarinele se deplaseaza in sus sau in jos folosindu-si profundoarele pentru carmit, Penrru a iesi la suprafara, apa este evacuata cu presiune din

Cea mai mare pane a submarinclor rnilitarc sc scufunda la adancimi de cca 750 m. Cca mai adlnca seufundare a Jose cea a unui subrnarin al Marinei umericane, care a atins 0 adancime de 6,2 km.

Structura unui submarin

Submarinele sum protejate de 0 carena puternica de otel, in partea superioara se gasqte turela, care se afla deasupra apei cand submarinul se afla la suprafata. in imeriorul submarinului, camerele sum dispuse pe doua sau trei eraje, Submarinul este lmpartit in mai rnulre sectiuni prin pereti etansi, care pot fi separate complet in cazul In care se sernnaleaza scurgeri prin carcna,

Istoric

A nten.i pentn< comunicatii

Motoarele Submarinele au moroare care POt funcriona pe baza de energie nuclcara sau ell 0 combmanc electric-diesel. Moroarele pun in miscare elicea, care propulseaza submarinul prin apa.

Proua

Submarin nuclear

comunicatii flrafir

pe1ltru tor pile

@ Rezeruor pm''" bnlas:

Supapa Supapele se de5chidji rezeruoarele se umpiu cu apa.

Submarinul plureste

Apa se pompenz.i aft,-a.

Submarinul se

Submarinul iese la suprafara,

scufunda

Submarinele nucleare Celc mai putcrnice submarine sunt cele care poarta focoase nucleare ji sunt propulsare de motoare nucleare. Fiecare proiectil poare distrugc lin ora~ de dirnensiuni rnari, ornorand mii de oameni. Motoarele nucleare permit acestora sa stea scufundate mai rnult decar alee submarine, care trcbuie sa se ridice la suprafa~a pentru a-si incarca bareriile.

1776 Till-tie, al lui David Bushnell, esre un butoi de lemn etan~, actionat prin pedale pentru rnaini ~i picioare, 1864 Subruarinul Hunley, actionat prin for~a umaria, esre primul submarin care a scufundat un vas. lncarcarura sa exploziva este purrara pc un lung catarg.

1901 Holland VI este prirnul submarin ell motoare alirnentate atat ell benzina, cat ~i ell curenr electric.

1939·1945 Submarinele gemlane (arnbarcariuni U) au vfinat vasele aliare in grupuri, scufundandu-le cu torpile.

1954 Primul submarin alimenrat ell energie nucleara esre submarinul american Nautilus. 1986 Echipa de pe submarinul american Alvin fotografiaza ram~ifele Titanicului.

2000 .Nescufundabilul" submarin rus Ku»k se scufunda.

..

EN£RGIE.

NUCLEARA

MULOACE DE N~VE DE PRESIUNE RAZBOIUL RAZBOIUL

PROPULSIE RAZBOI Mp~~~ttL, no;g/ti:J ..

824

Torpilele

Submarinele militare sunt do rate eu torpile subacvatice. Acestea sunr lansate din ruburi aflare la prova sau la pupa. Sisrernele de teleghidare sau semnalele rrirnise de la submarin dirijeaza torpilele moderne catre rinre.

SUBMERSIBIL, vezi SUBMARINE. SUDAN, vezi AFRICA DE EST

A CINCEA TARA a Europei, ca marime, Suedia ocupa jumatatea estica a Peninsulei Scandinave, pe care 0 imparre cu Norvegia. Golful Botnic separa Suedia de Finlanda, iar Marea Baltica inconjoara tarmul sudestic. Aproape 25% din suprafata tarii se afla in Laponia, in interiorul Cercului Arctic. Suedia este 0 tara prospera, care acorda 0 mare atentie problemelor de mediu ~i care se lauda cu unul dintre cele mai eficiente sisteme de protectie sociala din lume, care sustine 0 populatie putin nurneroasa.

Relief

SUEDIA

Aproape jurnatate din Suedia este acoperita de Inner Norrland, 0 regiune delurcasa, cu paduri dese de molid ~i de pin ~i peste 100.000 de lacuri. Nordul extrem de rece, muntos, include 0 parte din Laponia, pe care 0 imparre eu Finlanda, care alcatuieste un stert din supratata Suediei.

Lacuri, rauri ~i cascade

Acesr peisaj [inistit reprezinta perfect imensa salbaticie arcrica a Suediei. Lungile sale rauri iau nastere de la granira ell Norvegia ~i (urg prinrr-o mulrime de lacuri carre Marea Baltica, generand In drumullor curcnt electric. Cel mai mare lac al Suediei esre Vanern, cu 0 suprafara de 5.584 km-.

Locuitorii

Cea rna! marc parte a populatiei recluse ca nurnar a Suediei rraiesre in sud, dues .. nd 0 viata conforrablla, ell drepturi egale perurLI toti cctarcnii. Femeile reprezinta jumiitarc din forra de rnunca, ele impartind ingrijirea copiilor eu barbatii. Suedezii au cea mai ina Ita speranra de via~a din Europa, datorira dietei sanatoase ~i a sisrernului sanirar bine pus la puner.

Folosirea terenului Mai purin de 9% din reriroriu este culrivabil, insa m ici zone din sudul ferril sunt folosire in cooperative penrru agriculturi ~i erqterea arumalclor. Suedia este tmpadurici in proportie de 70%, iar produsele

din hartie li din lemn reprezinra 16% din bunurile 10

de export. Tara se sirueaza pc un loc de frunte in A

producria rnondiala de lemn de esenra moale, L -'- 1

o problema foarte irnportanta in Suedia, locuitorii fiind ingrijora\i din cauza ploilor acide, care POt dereriora

pad urea. Sarek, primul patc national 4

al Europei, a fosr 'inflintat in 1909,

hind cea mai mare suprafar.i protejata

a conrincnrului.

-4"C

622mm

Clima

rem He nordice sunt extrem de rcci, ell psc luni de zapada ~i doar cateva ore de scare. Sudul are 0 clirna mult mai blanda, cu doar doua luni de iarna eu zapada.

Familte suedeza in cos tum local pentru festivalul solstitiului de vara, Dalarna

Volvo

Agricultura ~i industria

Laprele, carnea de vita si de pore sunt principalele produse ale micului sector agricol. Mulr mai purernic este secrorul industrial. ell doi mari reprezenranti. Volvo ~i Ericsson. care i-au adus Suedici reputatia pentru designul deosebi t ?i penult fiabilitatc.

21 locuicori/Ian'

84%

16%

urbana rurala

-38"C

6

DATE ESENPALE SUEDIA

5

CAPITALA Stockholm

SUPRAFATA 449.964 krn-

POPULAfIE 9.200.000 de locuitori

LJMBA PRINCIPAL~. suedeza

RELIGIA DOMINANTA crescinism

MONEDA eoroana suedeza

SPERANTA DE VIATA 80 de ani

OAMENI PER MEDIC 323

GUVERNARE democrarie rnultiparrita

ALFABETIZARE 99%

150

Stockholm

Capnalu Sucdici cste un ora~-port. construit parpal P'' 14 insulc, care sunr legate tnrre ele prin 50 de poduri. Cenrrul sau este Gamla Stan, vechiul oral, interneiat in 1250. Striizile sale ingusre, eli caldaram, sunr pline de magazine traditionale, ell bunuri mCltCjugar<jti ~i cu antichitjiti, Orasul are peste 50 de muzee.

Centrul orasului Stockholm

~. . BARAJE CONSERVARE DESIGN ENERGIE EUROPA, HARTlE MASINI SI OCEANUL PAD URI PORTURI SI CAl SCANDINAVIA,

~ ISTORIC CAMIOANE ARCTIC NAVIGAllILE ISTORIC

~~~------------~~----~------

825

SUMERIENII

Cu APROXIMATIV 5.000 ANI i.HR., sumerienii s-au a~ezat in Mesopotamia, teritoriul fertil dintre Tigru ~i Eufrat. Ei au pus bazele unor asezari agrieole, care, eu 3.200 de ani i.Hr., devenisera primele orase ale lumii. Pe masura ce acestea s-au dezvoltat, sumerienii au pus bazele primului sistem de seriere din lume. Orasele sumeriene, legate prin cai navigabile, s-au transformat intr-o civilizatie in toad puterea cuvantului, care avea aceleasi limb a, religie, arta ~i arhitectura, Intre erase existau relatii cornerciale, dar §i lupte pentru suprematie. Cu 2.000 de ani i.Hr., triburile din deserturile estice, aflate in cautarea unor teritorii fertile, s-au mutat in regiune, iar civilizatia sumeriana s-a prabusit.

Viata urbana

,

Altarsau tempiu

Ziguratele sun! structuri piramidale, cu douii panii La fapte niueluri.

NiveluL

Orasele sumeriene erau formate din case, palate ~i temple construite din cararnizi de lut ~i protejate de un zid solid. In fiecare zi, oarnenii i§i paraseau casele pentru a efectua activitati agricole pe terenurile din imprejurimi sau pemru a pescui in rauri, Multi se aflau in slujba regelui sau a unui templu. Pe masura ce productia agricola a crescut, din ce in ce mai multi locuitori au putm sa lucreze in piatra sau metal, sa produd textile sau miile de cararnizi necesare pentru constructia ziguratelor sau a rernplelor, Obiectele de arra

Cele trei scdri de la Ur au fost primele de acest ftl.

Orasul Ur Acesr zigurat domina

orasul Ur, care 'ii era dedicat zeului lunii, Nanna. Religia sumeriana avea sure de zei, iar fiecare oraj iji avea propriul

Cornpetitia pentru terenurile agricole ji materiile prime care avea loc lnrre oraje a dus Ia conflicre arrnare aproape permaneme. Piedesralul de la Ur, 0 curie de lemn sculprat. it arata pe Iider conducindu-si armatele Imporriva dusrnanului. Soldatii au coifuri din arama, tunici de pasla, sulite ji ropoare.

prorec[Q[.

Arustu sumerieni erau foarte priceputi. Ei impodobeau zidurile palarelor ~i templelor cu incrustatii din piatra sau scoica. Sculptoru foloseau piatra importara pentru a realiza statui care reprezentau oameni, animale ~i zei. Mestesugarii fabricau bijuterii splendide din aur, argint ji pierre rare, precum albasrra lapis lazuli sau carneolul rosu, pe care Ie rransformau in anirnale sau flori delicate.

Casca din aur

Colier din aur

Taurdin aur

Agricultura, cre~terea animalelor ~i pescuitul Cornunitatile agricole s-au dezvolrat in Mesopotamia intre anii 6000 ji 5000 l.Hr, Solul fertil al mlasrinilor era prop ice culrivarii. in afara mlastinilor, locuirorii s-au grupar 1i au construir canale pennu a iriga pamanrul, Ei cultivau pamanrul ~i crqteau oi, vire ~i

porci. in z.ilele noastre, arabii care locuiesc In campiile

din sud-estul Irakului practica 0 agriculrura foarte similara cu cea a predecesorilor su.merieni.

Scrierea cuneiforrna

Sargon

Legenda spune ca, arunci cand era copil, Sargon a fast abandonat pe malu! Eufrarului, intr-un COj, iar zeita Istar a fast cea care i-a daruir un imperiu, De fapt, Sargon al Akkadului (mileniul II i.Hr.) a fost primul care a cucerit Sumerul ji 0 mare parte din Mesopotamia ji primul conducaror care a unlficar acesre rerirorii irrtr-un imperiu.

Pe solul mldftinos se culiiucu graulli orzul si

palmieri.

Sumerienii au inventat scrierea, folosind 0 bucata de trestie penrru a face insemnari in lut. Semnele, care reprezentau sunete, erau combinate pentru a alcatui cuvinte. Liniile au devenit din ce in ce mai subriri,

Istoric

2700 i.Hr. Regi, ca Iegendarul Chilgames al Urukului, conduc orasele independence.

cca 2350 1.Hr. Sargon I unifica orasele sumeriene intr-un imperiu.

cca 2300-2100 i.Hr_ Imperiul lui Sargon se destrama. Puterea politica trece de la un or~ I. altul. cca 2100 1.Hr. Ur-Nammu din Ur conrroleazi intregu1 Sumer, ajurat de un sistem de servicii sociale.

cca 2000 i.Hr. Arnoritii din deserrul sirian invadeaza regiunea ~i, lncer-incet, limba surneriana nu mai cste folosita, Totusi, locuitorii continua Sa foloseasca scrierea cuneiforma sumeriana in inscripdile rdigioase ~i de pc monurnente,

5000 i.Hr. Agricultori ji pescari construiesc asezari in zona ferrill a Crescenrului, din sudul Mesopotamiei.

3200 tHr. Se dezvolta erase mari, precwn Uruk.

3100 i.Hr. Sumerienii invenreaza serisu!.

2600 tHr. Sumerienii i~i schirnba marfurile pc obiecte de lux, cum erau meralul ji pietrele prerioase.

Statuie In£a\i~and o capra, Ur

..

IMPERIUL ORA~E RAZBOAIE SCRIEREA

BABILONIAN

IMPERIUL ASIRIAN

AGRICULTURA ~I CRESTEREA ANIMALELOR,ISTORIC

HITITII

pentru ziua pentru obiect

a treia fl!ositor

pentru 10 unitdfi

826

SUMO, vezi SPORTURI DE CONTACT

SUNETUL

'cc

DE LA ZGOMOTUL traficului din oras §i pani la fo§netullini§tit al vantului in copaci, lumea este plina de zgomote. Sunerul este 0 forma de energie produsa prin vibraria obiectelor, precum coardele vocale ale unei persoane sau membrana unei tobe. Cand sunetul se deplaseaza printr-un material cum este aerul, moleculele materialului vibreaza §i se ciocnesc cu alte molecule, transferandu-le energia. Sunetul nu se poate deplasa in vid.

Ecoul

Sunctul poate ricosa de pe suprafetele tari ~i se poate inroarcc spre sursa sub forma unui ecou. Dad stati la 0 anurnita disranta de un zid ~i srrigati sau bateti

din palme, este posibil sa auziti un ecou la scurt tirnp. Cu cat stari mai departe de zid, cu atar va dura mai rnult ca ecoul sa ajunga in locul in care va atlari. Majoritatea sunetelor pe care le auzim sum un arnestec din sunetul initial ~i ecouri, care yin de la obicctc apropiate.

Frecventa §i inaltirnea

lnal~imea unui sunet (fie acesta inalr sau jos) depinde de Irecventa. Frecventa se mascara in hertzi (Hz) - 1 Hz este 0 vibratie pe secunda. Sunetul cu inaltimea cea mai joasa care poate fi auzit de majoritatea oamenilor are 0 [recvenci de 40 Hz, iar sunetul eel mai inalt care poate fi auzit are 0 frecven~a de cca 20.000 Hz.

Fundamental

-

Prima armonie

A doua armonie

Ultrasunetele

Suncrul ell 0 frecvcnta mai mare dedit cea a sunetului care poate fi perceput de urechea umaria se numestc ultrasuner. Acesr d ispoziriv de masurare a sunetului emile ulrrasunere, care sunr reflecrare de un obiect ~i se inrorc la dispozitiv. Timpul necesar pentru ca sunerul sa se inroarca arata distanta fa~a de obiect.

Armonia

Majoritatea sunetelor sunt generate de abiecte care vibreaza cu diferite frecvente, in acelasi timp. Sunetul este ales .. tuit dintr-o frecvenra principals san fundamentala, arncsrccata cu mai mulre frecvenre mat inalte, numitc arrnonii.

Viteza sunetului

Sunetul se deplaseaza eu eea 330 m/s prin aer. Este eu muir mai lent decar lumina, motiv peflrrll care fulgerul se vede inainre de a fi auzit tunetul. Tirnpul care se scurge dintre vederea unui fulger ~i auzirca tunetului ne poate spllne cat de departe este furruna - adica aproape la 1 km disranf8. penttu hecare 3 secunde care tree.

Undele sonore

Urechile noastre detccteaza sunetul care se deplaseaza prin aer sub forma de unde sonore. Cand acest diapazon vibreaza, barele sale se deplaseaza spre exterior ~i cornprima aerul din

jurullor, creand zone cu presiune ridicata, numite compresii. Cand barele revin la pozitia •• IIlIilll~ iniriala, aerul se dilara, creand zone de presiune scazuta, numite rarefactii, care pornesc de la sursa, sub forma de unde sonore.

strans lipite unde de altele, pentru ca densitarea 1i presiunea aerului sa creasca.

Rarefactiile Moleeuld~ aerului se raspandesc, dandu-i acestuia 0 densitare ~i a presiune mai mici decat de obicci.

Semnalul electric este trimis la osciloscop.

Forme de unda

Forma unei uncle sonore, a~a cum esre prezentata aceasta pe ecranul unui osciloseop, se numesre forma de unda. Varfurile li coborasurile formei de unda corespund en zonele de presiune inalta ~i joasa ale undei sonorc. Sunetele sunt definite prin frecvenci ~i prin amplitudine. Frccvcnra unei un de sonore care se deplaseaza prin aer este nurniirul de schimbari de presiune inregistrat pe secunda. Arnplirudinea esre rnarimea schirnbarilor de presiune.

Osciloscopul prezintd forma undefor pe ecran.

Osciloscopul

Un dele sonore nu pot f vazure, ins a sc poate folasi un dispozitiv numi t osciloscop, penrru a realiza 0 reprezentare vizuala a undei sonore. Schimbarile de presiune ale undei sunr descrise printr-o Iinie ondulata, pc ecranul osciloscopului.

Sunerele u§oare au amplitudine mica, iar forma de unda prezinta diterenre foarte rnici inrre zonele cu presiune malta ~i cele ell presiune joasa.

Intensitatea

Cu Cat esre mai intens un sunet, ell atar rnai multi energie poarta undele acesruia. Intensirarea se mascara in decibeli (dB). Sunetele

care au 0 dB abia dad sunt

auzite de urechea umuna, in (imp ee sunetele de 130 dB sau rnai muir provcaca durere. Ascultarea de muzica timp lndelungar, Ia volum inalt, la un dispozitiv de rcdare portabil, la care

Sunetele puternice au o amplitudine mare, iar forma de unda prezinta 0 diferen,a rnai mare intre zonele de presume Inaltf ~i cele de presi une joasa.

INSTRUMENTE MUZICALE

~~"'.

< ..•• I'!-

" " ., ... :<.".. .. "."'.;

".' . _'. -' . 'C'. . _ ..• ~ •

, '" ,;-') •• ' .

Sunetele joase au frecventa joasa, eeea ce insearnna ca sunt mai purine unde sonore pe secunda, aparand la distance mai mari unele de alrele.

Sunetele inalte au frecventa inalra, astfel 'incat exisra mai multe unde sonore pe secunda, acestea fiind La disrantc mai mid uncle de altele.

Christian Doppler

Inal~imea unui sunet de la a sursa in miscare, precum sirena unci masini de pornpieri atlate in viteza, se schimba de la mare la mica, in

tirnp ee trece obiecrul. Fizicianul auscriac Christian Doppler (1803-1853) a explicar

acesr efect in 1842. Acesr efecr este cauzat de modul in care undele sonore se aduna inaintca obiectului in m iscare ~i se raspfindesc in urma sa, schirnbsnd frecvenra sunerului. Acesr eiect esre C1U1oSeut sub numele de efectul Doppler.

SUNETUL SI iNREGISTRAREA ACESTUIA

URECHILE ~I AUZUL

827

SUNETUL ~I INREGISTRAREA ACESTUIA

Studioul de inregistrari

Inregisrrarilc de sunet se fac adesea intr-un studio de inregisrrari, care esre format, in mod normal, din doua cam ere unite. Intr-una dintre camere, instrurnentistii sau solistii canta. Sunetele diferitelor voci ~i instrumente sunt transformate in semnale electron ice de catre microfoane §i fiecare este inregisrrar separat.

COMPACT DISCURlLE (CD-URILE) ne permit sa ascultam inregistrari din trecut. Inforrnatia stocata pe aces tea ii permite CD playerului sa recreeze sunete emise intr-un alt moment ~i intr-un alt loc. Sunetele sunt alcatuite din vibratii care

,

calatoresc sub forma de unde cu aer de presiune variabila, Un microfon face 0 copie a acestor vibratii sub forma unui semnal electric sonor, care poate fi inregistrat pe CD-uri, banda magneticii sau discuri de vinil. Semnalul stocat poate fi 0 reprezentare dirccta a sunetului original (inregistrare analoaga) sau poate fi transformat in impulsuri electron ice (inregisrrare digitala).

Cei care inregistreazd uorbesc sau cantd la un

Studio de inregistrari

Difueoarele mari ti permit inginerului de sunet sa audJ ce se intdmpld in cabind.

Mixerul ia semnalele audio de la banda audio fi de la microfonne Ii le "amestecit' pentru a produce sunetul dorit.

Magnelofonul cu benzi ponte sa inregistt"eze sunetul din cabind salt

Sis/em digital de inregistrare fi editare.

Magnet

Microfonul contine 0 bobina de sarma, prinsii de 0 membrana subtire nurnira diafragma. Vibratiile son ore fac diafragma ~i bob ina sa vibreze Intr-un camp magnetic. Aceasta rniscare produce un curent electric fluctuant, numit semnal sonor analogic, care reproduce vibranile undelor sonore.

Ingineru! de

sunet

controleazd calitatea Ii .mixtura" sunetului.

Formate audio

Formatele analogice srocheaza sunetul sub forma unor adancituri ondulate sau a unor tipare magnetice cliferite, care copiaza variatiile semnalului sonor analogic. Forrnatele digitale stocheaza intormatia binara a unui sernnal sonor digital sub forma unor tipare magnerice sau a unor gaud minuscule. Discurile de vinil (analogice) inregisrreaza vibratiile undelor sonore ca ji ondulari inrr-un ~an~ spiralac raiat intr-un disc de vinil.

MP3 playerul

MP3-u1 a fost lansar in anii '90 ca un format digital de calitare superioara, pentru inregistrarile muzicale. Fisicrele de tip MP3, create pe un computer, sunt foartc mici ~i pot f transterare *i pe lnrernet sau stocate pe LID dispoziriv muzical porrabil, nurnir MP3 player. MP3 playerul poare depozira careva ore de muzica ce poate PI actualizata

Compact discurile sau CD-urile (digitale) SUnt discuri din plastic ~i metal care srocheaza sunetul sub forma unor cavitati foarte mid pe 0 pisra ' spiralat •.

Sunetul digital

Inrr-o tnregisuare digitala, semnalul sonor analogic produs de microfon este masurat, ceca ce se rnai numesre "luare de rnostrc" din acesta, de mii de ori pe secunda. Accsre masurarori, inregistrare sub forma numerics, sunr apoi convcrtitc in cod binar - adica intr-o serie de pulsatii electrice intcrnutcnrc. Ceea ce rezulra este cunoscut ca semnal audio digital.

Banda magnerica

(analogica) inregistreaz a t=J. . suncrele sub forma unor -t.""""~npare variabile ale unor

parricule magnetlce de pe

o banda de plastic.

Banda audio digital. sau DAT [uncrioneaza ca 0 banda rnagnerica, dar stocheaza sunerul inregisrrar 'in format digiral.

Minidiscurile (digirale) srocheaza semnalele sonore sub forma unor tipare spiralate pc tin disc magnetic.

Replica electricd a unci unde sonore

ca un sistem audio personal:

Mostrele dc inregistrare contureazd

forma 2 __ nurnericd a undei son ore

MP3 player portabil,

3566421

Anii '80 Compact discurile devin principalul supon pentru lnregisrrarile de sunet,

Istoric

1887 Berliner inventeaza gramofonul.

1948 Sum produse primele discuri de vinil.

Emile Berliner

1876 Microfonul estc invcntar de catrc sconanul Alexander Graham Bell, care l-a folosit ca parte cornponenta a primului telefon.

Germanul Emile Berliner (1851-1929) a inventat gramofonul, care putea reproduce sunerele inregistrate pe un disc plat. A inventat, de aserncnea, ~i o metoda de a produce sure de asrfel de discuri dinrr-o singuta copie ini~iala.

1898 Invenratorul danez Valdemar Poulsen face Inrcgisrrari magnctice ale sunetului pe 0 coarda din 0\e1 pentru pian.

1964 Casetcle audio devin

1992 Corporarin Sony din Japonia prezinra rninidiscul.

2001 Sire-ului web Napsrcr li este interzisa punerea la dispozitie de fijiere MP3 pe gratis pentru cii lncalca legea drepturilor de autor ale arciscilor.

1877 Thomas Edison, un inventator american, face prima inregistrare audio - cuvintele "Mary had a little lamb" - pe 0 folie de sraniol,

1887 Banda magnetid esre folositl pentru inregisrrarea sunetului.

Telegrafullui Poulsen

..

EDISON, THOMAS

TELECOMUNICATII

TELEFOANE

ELECTROMAGNETfSMUL

LASER SI HOLOGRAME

SUNET

VIDEO

MUZICA

828

SUPERMARKETURI, vez i MAGAZIl'\E. SURINAM, vezi AMERICA DE SUD, PARTEA NORDICA

SURORILE BRONTE

Charlotte §i Emily au fost trimise la scoala din Cowan Bridge, unde Charlotte s-a irnbolnavit din cauza conditiilor mizere. Scoala Lowood, din Jane Eyre, cste inspirara de acest stabiliment. 'Ioare cele trei surori au [ucrat la rnaturitate ca profesoare sau guvernante, cateva dintre IocuriIe de rnunca disponibile pentru femeile educate.

~coala din Cowan Bridge

La casa parobiald din Haworth inca mai sun! pastrate manuscrtse.

Manuscrisele poeziilor scrise de Charlotte Bronte· in jurul udrstei de 14 ani.

WUTIIERING IIEIGlIl'S

Fratii Bell

Sur~rile Bronte si-au publicae lucririle folosind [rei nurne de barbar; - Acton, Currer ~i Ellis Bell - ale carer initiale corespundeau cu ale lor. La tnceput, nici micar editorii lor nu au stiur cine sunt de fapt [ratii Bell.

LQNI)O:-/,

nICIltU c.unuy S1:W6T, PImlJSIfIllll

' ... loool"'or.QI"'~(""'~'£j. •

ELLIS BELL.

CARP

CRE?TINISM

DICKENS, CHARLES

Cas a parohiala din Haworth

Surorile Bronte au crescut in oraselu] Haworth din Yorkshire, in nordul Angliei. Tatal lor era preotuI bisericii din oras, iar familia locuia in casa parohiala, 0 sinistra cladire din piatra, cu vedere catre cimitirul orasului,

Jane Eyre

Prirnul roman semnar Charlotte Bronte este povcstea lui Jane Eyre, care se lupta pentnt a fi 0 femeie independenra, intr-o lume osnla. Lucrand ca guvemanra, se tndragostesre de angajarorul ei, dl Rochester, ~i ajungc sa dcscopere evenimente teribile din rrccurul acestuia. La mornenrul aparitiei sale, romanul a fost considerar unul radical.

La rascruce de vanturi Primul roman semnat Emily Bronte urmareste 0 serie de relatii tragicc, care sc intind pc parcursul a mai multor gener~ii, §i esre foarte apreciar pentru descrierea personajelor Catherine li Heathcliff Pozirionar in zona rurala a comiramlni Yorkshire, romanul abordeaza remele conrempo· rane ale schimbarilor sociale Ii industrializirii.

FILME SI LITERATURA

PRODUCTIA

DE FILM

Familia Bronte

Charlotte, Emily Ii Anne locuiau imprcuna cu tarat. Patrick Bronte, ~i eu fratde lor, Branwell. A.1~i doi frati au rnur it imediar dupa nasrere, iar mama lor, Maria, a murit cand copiii erau inca mici, asrfel d. surori]e au fost crescute de matusa lor. Au dus 0 viala solitar •. Nu se jucau dedt foarre purin cu alti copii, preferand sa'li nascoceasca singure distractii]e.

TREI DINTRE CELE mai inzestrate scriitoare ale secolului XIX, Charlotte, Anne §i Emily Bronte,

J) au fost ereseute!n singuratatea unui orasel din nordul Angliei. In ciuda numeroaselor obstaeole, inclusiv faptul ca se aflau la 0 distants considerabila de lumea editoriala din Londra, ele au semnat unele dintre cele mai de sucees romane ale epoeii. In acestea, personajele erau zugravite eu 0 franchete nemaivazuta pana atunei, iar din povestire reiesea cat de grea era viata femeilor din acea perioada. Cititorii sunt absorbiti de leetura romanelor lor §i in zilele noastre.

Educatia

,

Romancierele

in 1846, surorilor Bronte li s-au publicat pentru prima data lucrarile. Au deburar cu un volum de poezie, din care nu s-au vandut de cat doua copii. In urmatorii doi ani s-au publicat La rdscruce de udnturi scrisa de Emily, Jane Eyre de Charlotte ~iAgnes Grey de Anne. La vremea aceea nu era considerat potrivit pemfU fiicele unui membru al clerului sa

scrie fictiune, ceea ce le-a

facut pe surori sa apeleze la pseudonime pentru a-si proteja idenritarea. Nu

putini erau cei care, dupa

citirea rornanelor, doreau sa stie mai multe despre aucor,

Manuscrise ~i ilusrrarii realizate de surorile Bronte in adolescenra.

Angria §i Gondal

Pemru a se distra in mohorata casa parohiala, fra~ii Bronte au

inventat doua tararnuri imaginare, numite Angria §i Gonda!. Au scris numeroase povesri §i poeme despre aceste teritorii, care erau populate de eroi §i eroine care treceau prin intamplari caprivante sau tragice.

CHARLOTTE BRONTE

1816 Se nasre la Yorkshire, Angli a.

1822-1832 Urrneaza cursurile scolii din Cowan Bridge ~i pe cele ale Scoli! D-nei Wooler, din Roe Head, Yorkshire.

1846 I~i publica poernele,

1847 PublidJane Eyre.

1849 Publica ShirLey.

1853 Publica Villette.

1854 Se ciisiitore~te cu Arthur Nicholls. 1855 Decedeaz •.

REGATUL UNIT, SCRIEREA

ISTORIC

829

~AH ~I ALTE JOCURI DE MASA

ATAT COPIILOR, CAT ~I ADULTILOR le plac jocurile, fie pemru stimularea unei abilirati innascute, fie pemru ernotia cornpetiriei, fie doar pentru relaxare ?i amuzament. Jocurile de masa, in care adversarii rnuta piesele pe 0 tabla specials, urrnand reguli asupra carora au cazut anterior de acord, sum foarte populare. Acestea au 0 lunga istorie ?i exista in toate culturile. Ele variaza de la jocuri solicitante, in care se pun la incercare inteligenta si viteza de reactie, cum este vechiul joc de ph, pana la jocurile mai simple, de noroc, caNu te suparaJfrate!, unde d?tigatorul este hotarat prin aruncarea zarurilor.

~ahul

~ahul este un joc de lupra. Scopul celor doi jucatori este de a lua piesele adversarului ~i, in cele din urma, de a-i captura acestuia regele. Aceasta situatie, cunoscuta sub numele de sah-mar, apare cand regele nu mai poate 6 protejat de celelalte piese, de aceeasi culoare, ~i nu se mai poate rnisca tara a 6 capturat. Cuvinrele sah-rnar yin din cuvanrul persan shah-mat (regele e mort). Se poate juca sah fa roate nivelurile: de la incepatori pana la mari maestri, in competitiile inrernationale.

Cursele

Multe joeuri de masa sum curse, in care invingatorul este primul jucator care ajunge incr-o anumita parte a tablei sau scoate din joe ware piesele sale. Unele jocuri depind de noroe, 0 aruncatura de zar horarand cat de repede se poate deplasa un jucaror, Acest lucru permite ca jucatorii de diferite varste sau niveluri sa aiba ~anse egale unii in fap altora .

• ~ " " • . .. f'

e> " e'· .: ,; "". " ...

<:« It~ .•• /I. -. fl.

<*" '. ;I' "f!'." _.

~~ -

Pozitic de start pentru mancalah

Mancalah Pachisi (citit pa'cizi)

in India, pachisi esre un joe popular. Parru jucitcri sc intrec cu piese, pe 0 tabla in forma de cruce; acesria arunca zaruri san scoici pentru a vedea care spatii se POt deplasa. Multc alee jocuri, precum ludo, sunt bazare pe pachisi.

Exisra mulre variance ale

acesrui joe stravechi din Africa. Doi sal! rnai multi

judi.tori concureaza pentru a goli partea de tabla care le aparrine. Fiecare ridica in mana 0 grimadi de pterncele. carora li se da drumul, una

care una, in gauri.

830

J ocurile de strategie

Go

Go, nIDOSCllt ji sub numele de wei-chi, ate eel purin 4.300 de ani. Este foarte popular in China, Japonia ji Coreea. jucarorii pun stipanire pe zone de pe tabla, tncercuindu-le cu propriile piese.

jocurile de strategie sum proyocaware, cer inteligenra, concentrare ~i tactica pemru hotararea c~tigatorului. Norocul nu are nici un ro] in aceste jocuri. In rnajoritarea jocurilor de strategie, obieetivul eelor doi jucatori este de a traversa tabla de joc sau de a incercui ~i eaptura piesele adversarului.

Istoria sahulu!

Se crede cil sahul a fast inventat in China sau in India, acum peste 1.400 de ani. S-a raspandir in Africa de Nord ji a fast adus in Europa dupa cueerirea maud a Spaniei. Prirnele piese aveau intati~area unor soldati diner-o armata asiatica, ell eiefanfi, care ji solclafi pedestrl,

Piesele

Piesele de sah reprezinra opt pioni, doi nebuni, doi cai ji doua tum uri, un rege ji a regina. Fiecare pies, are rniscari specifice: de exemplu, pionii se POt deplasa doar un pat rat inainre, iar regina se poate deplasa in orice direcne, oricit de departe este necesar.

Kasparov, jucdnd imporriva computerului ~ahul1mpotriva computerului

Computerele po,t fi programatc sa joace ~ah irnporriva oamenilor. In 1997, lumen phului a fosr socara dnd un supercomputer I-a invins intr-o parcda pe campionul mondial rus Gari Kasparov (n. 1963). Memorarea tacticilor folosite til jocuri ere cute creeaza avanrajul cornpurerelor.

Jocul de caqi

Pentru [ocurile de car~i nu esrc nevoie de a tabla spcciala, ci doar de 0 suprafara netcda. in general, jocurile de carli se joaca intre doi sau parru jucatori. Penrru unele jocuri, cum este bridge, esre nevoie de concentrate ~i de pricepere ~i se joaca ~i la nivel de cornperirii internationa]e: jocurile ca pocherul, care se bazeaza mai mult pe noroc, se joaca adesea pe bani.

Un pacbet confine 52 de car/i) imtuirtite in patru seturi.

Inventar acum 5.000 de ani, in Asia, jocul de rable este un joc eu rirm rapid pentru doi jucacon. Este nevoie atat de pricepere, cat ~i de norcc penrrlt acesr joe, care esre eel rnai popular In zona Mediteranei. Primul jucator care seoate toare piesele de pc tabla este cijtigiitorul.

Caro

A •

A A

.. ..

• •

V V

• V

Pica

Trella

..

SPANIA, ISTORIC

CHINA SI TAIWAN

COMI'UTERE INDIA SI JAPONIA SRI LANkA

~ah §i alte jocuri de rnasa

Piese de ph

Regele se deplaseaza care un parrar ° data.

Nebunul se rnuta in diagonala pe tab Iii.

Turnul se deplaseaza in linie dreapta, Insa nu in diagonala.

Pionul se muta catc un parrar, inainre.

Calul poarc sari peste alte piese. Regina se poate muta in orice direcne. insi nu poate sari.

Jocuri pe tabla

Piesele se muta pe tabla, adundnd pldcinte.

Ficcare [ucdtor alege un

Monopoly, breverat in J 935, poare fr adapt at pentru a coniine strazile oricarui eras mare din lume,

Ludo, un joe pentru ;2-4 jucarori, i§i are originile in vechiul joe indian numit pachisi.

Un compendiu esre 0 colectie de diferite jocuri de jucat pe tabla, intr-o singmii curie.

Snakes and ladders este un joe bazar pe noroc, Jucatorii i§i rnuta piesele urcitnd pe scari sau alunecand in jos, pe §erpi.

831

Etapele scolarizarii

In societarea industrializata exista mai multe etape ale ~colariziirii, care duera de la 0 Fra la alta. in Marea Briranie, copiii de parra la 5 an i merg la gradinife, unde lnvatii cu ajutorul jocurilor. De la 61a 11 ani, copiii lnvata notiuni de baza la scoala primara, care este urmata apoi de srudii aprofundate, liceale, penrm copiii cu varste cuprinse intre 12 ~i 18 ani. In farile aflate in curs de dezvolrare nu exista fonduri suficiente pentm a asigura accesulliber la educatie ~i, de aceea, scolarizarea se opre~re dupa varsta de 11 ani.

Mareriile

La jcoala primara, copiii inva,a sa scrie, sa citeasca §i sa fadi operatii aritrnetice simple. Mai rarziu, ei

I! Carti de ~tiinte ale naturii studiaza materiile de baza in

~i marematica, Coreea amanuntime ~i sunt indrumati catrc cele unde iji por evidentia mai bine porenrialul, precum §tiinte, limbi

~COLI ~I COLEGII

IN COPIL.ARIE AM INv.ATAT sa scriem ~i sa citim la scoala. Aici incepe educatia noastra formala, care poate sa continue pana la nivel universitar. La scoala, cadre didactice instruite le transmit cunostinte elevilor, pregatindu-i pentru a-si lua locul in societate. Pana in secolul XIX, cei putini care mergeau la scoala erau considerati privilegiati. Sistemul de invatarnanr gratuit a fost pus la dispozitia tuturor destul de recent.

Dinoznur

desenat de un bJielel japonez de 10 ani

Exarninarile La terrninarea ~colii, multi copii sunr supusi unor examinan finale, pentru a Ie fi testate cunosnnrele. Asemenea examinari pot avea loc la nivel national, iar angajatorii au oeazia sa i~i selecteze candidarii in funcrie de

notele obrinure la acesrea. $riin~e predate la liceu

straine sau arrc.

~colarizarea timpurie Sumcrienii au creat primele lcoli. cu cca 3.500 ani i.Hr., dupa ce au invcntat scrierea. invatatorii din antichirate erau adesea preorii din temple. Baiqii u1Va~au sa scrie ~i sa cireasca cu ajutorul unor piese plate din piatra sau al unor cioburi de cerarnica.

inva~amantul superior

Elevii care doresc sa-~i continue studiile dupa terminarea liceului pot merge mai departe la colegii sau univcrsitati. Ambele sunt centre de invatarndnt: colegiile se concenrreaza pc

un anumit domeniu, in rimp ce universitatile larga de marerii de studiu §i oportunitati de cercetare. Primele universitati

In Europa, primclc wliv~rsita{j au fosr tnfiinpre in perioada medievala, in srare preCllm Iralia (Bologna, sec. XI). Franta (Paris, sec. XII) ji Anglia (Oxford. sec. XII).

SigH iu, Universitatea din Paris

Sisteme de invatamant

,

Majoritarea starelor au un sisrern de inva~amant gratuit, care difera de la caz la caz. De obicei, ~colarizarea este obligato ric tm anumir numar de ani. In unele zone, educatia este controlata la nivel central, in timp ce in altele, fiecare regiune i~i implernenteaza propriul sistern. ~colile sunt organizate in asa fel incat copiii cu abilitafi §i niveluri de cunostinte similare sa studicze in acelasi grup.

Absolvirea

Atunci rand un student ~i incheie cu succes perioada studiilor, universitates sau colegiul ii acorda 0 diploma sau un certificar de absolvire In cadrul unui eveniment formal. numit absolvire.

China

in China, sisremul de inva\amant se afla sub control guvernarnenral, iar elevilor li se preda doetrina cornunisra lmpreuna ell alre matcrii gcnerale. Elevii care obrin eel mai bun punetaj fa cxarninanle nationale sunr trimisi la Jcolile cu cele mai bune dorari,

Istoric

1088 La Bologna, Iralia, esre infiin~ata prima universirate rnoderna,

Educaria

Educaria reprezinra metoda principala de transrnirere a cunosrintelor de la 0 generatie la alta. proeesul prin care 0 persoana ajuta alre persoane sa invete. in majoritatea ~arilor. cei ce doresc sa devina cadre didacncc trebuie sa fie absolventi ai unei universitati sau ai unui colegiu. Acolo, ei i~i insusesc pri nci pi ile pedagogice de baza Ji aprofundeaza una sal! dona marerii scolare.

1697 Congregationalistii din Tara Galilor inAin,caza primcle scoli de duminica.

1618 in zone ale Tarilor de Jos sum infiintare scoli rurale, graruitc.

1837 in Germania, pedagogul Friedrich Froebd (1782-1852) inaugureaza prima griidini~a. penrru a-i ajuta pe copii sa tnvere folosindu-si imaginaria.

1854 La Londra, Anglia, esre inaugurara prima ~coal5. mixta,

1945 Se incheie AI Doilea Razboi Mondial: propunandu-si sa creeze 0 lume rnai buns, srarele industrializate maresc accesul la studiile lice ale.

Elcv Ii profesor in clasa

832

CHINA SI TAIWAN

~ERPI

Trasaturile unui ~arpe

Serpii sum reptile fara picioare, dar boa ~i pitonii au vesrigii ale membrelor posterioare, numire pinteni. Serpii sunt acoperiti cu un strat epidermic extern pe care tl inlocuiesc prin naparlire pe rnasura ce cresc, adesea dintr-o singura bucata, Nu au pleoape, ci 0 lentila, numita §i "solz" ocular, care le acopera ochiul. Nu au urechi, sunt surzi, dar pot detecta vibratiilc.

Limba bifurcata

Limba prpelui este un organ de simi deosebit de sensibil penrru gust, miros ~i pipiit. Este folosita pennu gasirca prazii sau a unui partener, penrnl a repera 0 arneninrare 11 pentru a fine urrna.

Limba aduna particule de miros care sunt apoi analizare pe cerul gurii pe 0 srructura l1U111jd organul lui Jacobson.

~ERPII SUNT REPTILE lungi, fara picioare, acoperite de solzi. Exista aproximativ 3.000 de specii de serpi, dintre care 600 sunt veninosi, ~erpii pot fi intalniti pe toate continentele, mai putin in Antarctica, ~i, de asemenea, in oceanele Pacific ~i Serpii au corpul Indian. Se crede d. au evoluat din soparle care si-an r: musculos pierdut membrele. Serpii sunt pradatori feroce: unii, precum serpii mamba, i§i ornoara victimele cu 0 muscatura veninoasa: altii, cum sunt pitonii, i~i omoara prada sufccand-o. ~erpii sunt ternuti peste tot in lume, cauzand pana la 100.000 de decese umane in ficcare an.

Deplasarea

Majoritatea serpilor se dcplaseaza pe pamant sau In api prin mi§d.ri de ondulare, dar serpii rnari, masivi, precum anaconda, se mi§ca in linii drepre, Unele vipere de desert se deplaseaza 1n diagonal, pe

n isipul instabil, rniscandu-se de fapt spre Iaterale, in asa-numite .xmdulcuri lateralc" las and urme in forma de "r', ce rnarcheaza puncrele de contact.

Inmultirea

Cei mai multi serpi, pteewn cobrele ji pironii, depun oua pe care. de obicei, le ingroapa in vegeraria aflara. in descornpunere sau direct in pamanr, lasandu-le la incubat. Cobra regala construieste un cuib pe care apoi il paze~te. Pitonii se incolacesc §i l§i incubeaza ouale. Cateva specii de §erpi, precum boa, dan nastere la pui vii.

Piton verde de copac, aparandu-si ouale

Organele sensibile la caldura

Boa. pironii ~i viperele din familia Croralinae (vipere ell fose paranazale] au receptori termosensibili Cll care localizcaza prada cu sange cald. La piton i ji boa. acestea fonneaza 0 serie de fante printre solzii buzei superioare, spre deosebire de viperele eu fose paranazale, care au 0 fosa mare intre nara ~i ochi. Acesri receprori sunt foarre sensibili ?i Ie permit serpilor boa de copac sa prmda lilieci In zbor.

Hranirea

Nici 0 specie de serpi nu este erbivora, Unele i~i omoara prada muscand-o ~i injecrandu-i venin, in timp ee multi serpi neveninosi ornoara prin constrictie, Cei mai multi serpi se hranesc Cll broasre, soparle, mamifere mici §i pasari. Unii mananca *i termite, erabi §i oua ale pasarilor, Cobra regala se

hraneste in mare Cll alti §erpi.

Boa

Uciderea prin constrictie

1 Boa constrictor l~i folosesre dinrii purernici penml a apuca prada, de exemplu, un sobolan. Odata ce l-a imobilizat en gura, boa i~i inf.i~oari spiralele puternice in jurul corpului vicrimci.

2 Spiralele se strangpana cand prada nu mai poate =r= §i sc sufoca .. Dupa moartea acestcia, boa incepe sa a devoreze, Cele douii jumatati ale maxilarului inferior nu sunt unite, de purandu-se asrfel exrinde pennu a Inghi~i 0 prada rnulr mai mare dedit capul sarpelu! boa.

Limba bifurcatd se rnijcd ufor in.iuntru fi in aforii pentru a sonda aerul.

Solzii sunt ingro?ari ale pielii, fornup in cea mai mare parr:e din substanta nurnita cheratina. Numarul ~i aranjamentul solzilor difera de la o specie la alta.

Colti ~i venin

Atunci cand un ptpe. precum pspele cu cloporei, i~i mn~ca prada, veninul esre injectat prin dinrii goi la interior, numiti

colti. Veninul ucide prada afectandu-i sisternul nervos, muschii, inima sau circulatia

sangvina, De aserncnea, declanseaza ~i procesul de digestie. Cobrele scuipatoare folosesc vcninul in mare parte penrru a se apara, produced durere intensa §i orb ire.

~-.

3 Pielea sarpelui boa se intinde pe rnasura ce acesta i§i inghire prada. 0 prelungire musculoasii a traheii li perrnite sa respire in timp ce inghite. Prazile imense consumate de pitonii mari, cum ar f porcii sau caprioarele, Ie ajung penrrl1 mai rnulre 111ni.

Habitat

~erpii traiesc In multe habitate, inclusiv deserturi, paduri tropicale, paduri temperate, rnlastini, savane, terenuri cultivate, estuare, rauri ~i chiar oceane. Nu traiesc in zone de mare altirudine sau Iatitudine, aeolo un de cste prea frig. Variaza ca specii de la viperele de desert, eu sob aspri care le ajuta sa aiba adcrcnra §i sa sc miste pe sol, pana la ~erpi de vizuina orbi, Cll sob netezi pentru a aluneca u§or pe sub

~arpe zburator impodobit

~erpii arboricoli

Cozile prehensile ji solzii abdominali eu rizuri Ie DEer. serpilor arboricoli aderenra sporira arunci cand se ca~ara in copaci. Vertebre puremice le permit sa acopere spatii mario

parnant,

~erpii de apa

Serpn marini ji cei dungari (genlll Bungarus) au cozi plate pentru a purea sa inoate pe distante lungi. $erpii marini dungari se deplaseaza pe uscat ji pot chiar sa urce pe stanci. Serpii de mare

propriu-zisi sunt neajutorari pe uscat.

ANIMALE OTRAVITOARE

REpTILE

..

FAUNA DE~ERTULUI

FAUNA PAnURILOR TROPIC ALE

MANGUSTE ~I CIVETE

DENUMIRE FIINTIFlcA Gonyosoma oxycepbalum

• FAUNA PADURILOR

OUA

ORDIN Squamata

FAMILIE Colubridae

RAspANDIRE sud-estul Asici, din Thailand" pima in lndonezia ~i Filipine

HABITAT padurile tropicale

HRANA rozacoare §i pasari

DIMENSIUNI lungimea: 1.75 m

833

Acest jarpe are botu!ui rdsucit pentru a sapa in cooorul de frunze in cdutarca hranei.

~erpi

Hranirea ell nevertebrate

Acelti ferpi pot stipa vizuini In couorul de Jrunze

sau in stratul superficial de sol alpadurii.

~arpele ell benzi negre nu esre foarre veninos. Se crede ca. se hranesre numai ell centipede tropica]e.

paianjeni.

construieste uizuini

~arpele inelat consumator de melci traicstc in copaci. Este expert in extragerea melcilor din cochiliile lor.

Sarpele de pamant are 0 gura midi ji se hranesre in principal cu rame §l larve de insecte.

Corpul puternic if permite jarpelui anaconda sa ifi sufoce prada prin constrictie.

Hranirea ell vertebrate

Serpii regali sunt deseori conJundafi cu fallii comb deoarece au ace!ali tip de benzi colorate.

$arpele african consumator de oua nu are dinti. inghite Quale pasarilor eu totul §i apoi regurgiteaza cojile.

Anaconda verde, cel mai mare, mai rnasiv ~i mai puternic ~arpe run fume, se hrane~te en pas:hi de apa, caimani ~i uneori chiar ~i ell oameni.

~arpele regal cornun din America Centrala ji de Nord se hranesre cu mamifere rnici, soparle ji alri jerpi.

~arpele urias eu rat de pore din Madagascar esre robust, capabil sa omoare rozaroare mario

Acest falpe are modele care variaza de 10. benzi fa fei.

Vipera de Gabon din Africa este foarte mare ji poate prinde jobolani, incohindu-L

~atpele cu ochelari traiesre in Thailanda. Esre deosebit de veninos si se hraneste eu sobolani. .

~arpele·mocasin traieste In padurile din America de Nord. Iji folosesre fosele paranazale sensiblle la caldura pentru a gasi ~oareci.

~arpele regal eu benzi cenusii din deserturile din vestul Texasului, SUA, vaneaz. loparle noaptea.

~arpele regal californian se hranesre eu rnamifere mici ji alti jerpi, inclusiv lerpi eu cloporei.

Acest farpe are bcnzi, dar alfii pot auea dungi de-a lungu! corpului.

Corpul gros, musculos, Ii permite pironului sa strang" ii sa omoare animale mari prin srifocare.

T

Maxilare se pot deschide pentru a Inghifi 0 prada ce depafqte de trei

Daca se simte amenintnt.iacest larpe poate elimina un licbid

sangeriu din

cloacd. tift"'"

~arpele de porumb este adesea !ntalnit in jurul easelor 9in sud-estul SUA, unde vaneaza ~oareci.

~arpele vestic ell nas lung din America de Nord se hranesre ell jOparle ji cu Quale aeestora.

ori mdrimea capului;

Pitonul de standi birrnanez este un §arpe puternic, capabil sa om animate rnari, precum caprioare ~i porci, prin consrrictic.

834

~obolani §i soareci

Un rozator tipic, sobolanul negm face parte, alaturi de soareci,

harciogi, hamsteri ~i gerbili din grupul de rozatoare asernanatoare soarecilor, Are picioare scurte, coada Iunga, un bot ascutit, ochi ~i urechi

mari ~i mustati sensibile. Agil, alert ~i cu capacitatea de a tnvap repede lucruri noi, s-a adaptat repede la viata alaturi de oameni ~i la a rnanca din depozitele lor de hrana, astfel lncat s-a

putut raspandi din Asia natala In toata lumea. A fost adus pentm prima oara din Asia la bordul vaselor primilor exploratori,

~OBOLANI ~I ALTE RozATOARE

RozATOARELE SUNT cele mai numeroase §i mai larg raspandite dintre mamiferele lumii. Exista 0 uriasa varietate de specii -

peste 1.700 cu torul. Cele trei tip uri principale sunt rozatoarele asernanatoare soarecilor, cele asernanatoare cobailor §i cele asernanatoare veveritelor, Se gasesc in toata lumea, din Antarctica pana in Australia, §i ocupa cele mai variate habitate, de la tuneluri subterane la copaci. Rozatoarelc au stiluri de viata foarte diferite, dar majoritatea se hranesc cu materii vegetale §i sunt creaturi nocturne. De obicei, ele sunt mici §i compacte §i au dinti ascutiti pentru ros.

Hrana

Rozatoarele din intreaga lume mandnca 0 cantitate uriasii de hrana vegetala de toate felurile, intre care ~i radacini subterane, tulpini de ierburi, serninte adunate din pamanr ~i nuci adunare din varfurile copacilor, Mulre specii se hranesc de asemenea eu vienni ~i insecte, iar unele rozatoare ataca ~i mamifere mici ~i pasari. ~obolanul rnancator de pe~te, asa cum 0 sugereaza §i numele sau, i~i procura hrana aproape in imregime in rauri, laeuri ~i helesreie.

Buzunare bucale goale

Buzunare pline eu nun

Depozitarea hranei

Daca gasesc 0 sursa buna de hrana, mulre rozatoare aduna rnai multa decar au nevoie pc moment, depozicand 0 parte pennu mai rarziu. Harnsrerii sunt binccunoscuti pentru fapml ca iji cadi sueplusul de hrana in buzunarele din obraji, 0 duc ina poi carre vizuina. unde 0 depozireaza penrru iarna,

Hamsterul . ifi Jolosefte iabele pentru a scoate nucile afard.

lnmultirea

,

Rozatoarele se tnmultesc repede. Unele au cuiburi mari - hamsrerii au In medie 12 pui la 0 fatare. Alte specii se imperecheaza de cateva ori pe an - harciogii au ~i parru cuiburi de pui pe an. Aceste cifre sum echilibrate deoarece foarte multi mor din eauza conditiilor climatice nefa~orabile sau a pradatorilor. Rozatoarele fac mari eforturi pentru a-si proteja puii, construiesc 0 camera speciala pentru pui in vizuina sau euiburi din ierburi, frunze ~i bete.

1 La na~teee. puii de §oarece canraresc aproape Ig. Se nasc fara par. orbi ji tara capacitatea de a se misca peea mulr.

Cobaii

Rozatoarele asernanatoare cobailor sunt oarecum late ji rorunde ca ji constructie in compararie cu jobolanil ji joarecii. Dintrc acestea fac parte porcii spinosi, porcusorii de Guineea, agud, ~i~ilele ~i eel rnai mare rozator, capibara. Cei mai multi se gasesc in America de Sud. desi unele specii de pore spines se gasesc in America de Nord, iar nutria se gasqte acum ji in Europa dupa ce a scapat din feeme de animale de blana,

Veveritele

Rozaroarele asemanaroare veveritelor, cum este vcverira cenusie, sunr de obicei mai mari decar jobolanii ji ~oarecii, iar multe dintre de sunt mai active in timpul zilei dedt in timpul noptii. Prinrre ele se numara ~i veverijele de copac ji veveritele cu talci, animale de vizuina, ca rnarrnotele §i cainii de prerie, ~i casrcrii carora Ie place apa.

Dinrii pemru ros

Rozaroarele sunt echipare ell un set impresionanr de incisivi, Mari §i ascuriri, acestia le permit animaldor sa roada rnateriale dure, peecum cojile nucilor, tecile serninrelor ji radacini, care ar fi dificil de srrapuns cu nistc dinri normali. lncisivii cresc lncontinuu, pe rnasura ce sunt rociri din cauza folosirii permanence.

2La varsta de jase zile, puii de joaeece sum: inca neajutorati ~i vulnerabil i fa\. de pradatori. A inceput Sa Ie creases blana.

4La varsta de doua saptamani, soarecii cei mai tineri vor tncepe explorarea. Sum aproape Intarcati. Curand se vor descurca singuri in lume §i vor incepe sa se lnmulteasca ..

3La 10 zile, cei mai multi dintre puii din cuib sunt deja acoperiti eu blana in toralirate, Ochii li s-au deschis ji poe sa auda.

835

Colibele castorilor

~OBOLANI ~I ALTE RozATOARE

Castorii sum renurniti pentru casele lor uimitoare, numite colibe, pe care le construiesc pe rauri. 0 familie de castori i~i incepe munca prin ridicarea unui baraj din nuiele, noroi ~i pierre, a~ezat pe cursul unui rau, Acesta opre~te cursul raului, iar in mijlocul apei statatoare din spatele barajului, castorii construiesc 0 movila mare, conica.

Habitate

Rozatoarele ocupa numeroase habirare: din tundra arctica ~i pana in padurile rropicale inabusitoare, din cele mai aride deserturi ~i pana la mlastinile imbibate de apa. Mediul lor inconjuraror le influenteaza §i adaptarile fizice §i metodele folosite pemru a-si gasi hrana ~i adaposrul. Unele specii, precum castorii, fac eforturi considerabile pentru a-si construi propriile adaposruri.

Cladirile

~oarecele de casa, 1. fel en §i soholanul negru, a colonizat casele oamenilor ~i a inviitat sa consume hrana pe care oarnenii i-o asigura din grejeali.

Se hrancscc rnai ales noaptea ~i sc adaposresre sub placile podelelor sau alre asrfel de locuri ferire.

5obolanii·cartifti au 0 vederefoarte slab.i.

Cel mai mare ~i eel mai mie Capibara este cel mai mare rozaror. Se baIicqre in lacurile ji mla~tinile din America de Sud. Atingand aproape 50 kg, este de 10.000 de ori rnai greu decar soarecele-pigmeu. Acest loareee rninuscul alearga prin iarba din zonele atide ale Mexicului.

ANIMALE

ANIMALE, COMPORTAMENT

836

Castorii lntalni\i in Europa

ji America de Nord, castorii pot fi recunoscuri dupa coada lor mare. aplarizata §i eu solzi, pe care 0 foloscsc ca pe 0 vasla acunci

cand inoata, iar cand se apropie un pericol, 0 plesnesc de suprafata apei pentru a-si avcrtiza semcnii.

Munri

~injilele rraiesc la inaltimi adt de mari in Muntii Anzi din America de Sud inch trcbuie sa faea fa~a unor adevarate geruri in timpul noptii. Pentru a putea rezisra I. frig, au 0 blana deosebit de deasa ~i se ascund in crapaturile dinrre

o bnie de prafcurdfd blana indepdrtlmd murd-iria ji

lncapcrile in care trdiesc membrii fomiliei Sf aflti deasupra nioeiului apei.

Mouiia are intrarea printr-un tune! subacvatic.

Apararea

Rozatoarele rcprezinra 0 sursa de I hrana pentru multi pradatori, Pericolele pe care le infrunra

I explica de ce sunt creaturi ternatoare, care prefera sa ramana ascunse sau sa se retraga repede in ascunzatoare la cea mai mica arnenintare. Multe spccii de rozatoare au dezvoltat mijloace de aparare pentru a scapa de atacatori sau pentru a nu fi detecrate,

Deserturile

Ocbi F urechi Rozaroarelc din desert. preCW11 unele spccii de soareci reposi, trebuie sa fad fal" nu doar Iipsei de apa, ei ~i unor resurse de hrana foarte recluse. Au abilitarca de a conser va bine apa ~i se lnmulresc In voie atunci cand ploile aduc vegeraria la viapa.

Sub pamdnt

~obolanul·carti\ii lipsit de par este una dinrre cele catcva specii de

~""' rozaroare care rraiesc sub pamant.

Fac runeluri in sol, apoi rod radacini §i alte tipuri de hrana.

Deoarece ics rareori la suprafacl, rnulre specii au ochi foarte mici sau sunt oarbe.

ingrijirea

Rozaroarele Iji pastreaza blana In stare buna prin curatare §i ingrijire regulara penrrLl a indeparra murdaria, resruri de hrana §i paraz.iti. Un §obolan brun poate rrai printre gunoaie sau in canalizari, dar i~i piaprana ell mericulozitare blana de pe tot corpul, folosindu-si dinrii ji labele.

!jobolanul iti curdfd ptirlile inferioare ale corpului at gura Ii labcle din fofti.

FAUNA DE~ERTULUI

FAUNA MONTANA

IEPURI

MAMIFERE

Camuflajul ~oarecii de camp traiesc pe pijuni ji in paduri.

Se hra~esc pe sol, unde coloritullor maroniu ii ajura sa

ramana neobservan, Dad. se afli sub arncnintarca unu i pericol, pot ',.lnghqa", ceea ce ii face dificil de reperaL

Tepi

"[epii teribi]i ai porcilor spinosi alunga majoriratea

dusmanilor, Daca este atacat, porcul spines se va avanta catre atacarorul sau, lasand repi in pielea acestuia. Atacarorul poate muri in urma ranilor capitate.

~OBOLANUL NEGRU

DENUMIRE ~TIINTIFICA Rattus raltus ORDINUL Rodentia

FAMILIA Muridae

RASPANDIRE in toata lumea

HABITAT in jurul asezanlor omenesti *i al cliidirilor, mai ales in jurul porturilor ~i vapoarelor

H RANA var iata, dar mai ales cereale

DIMENSIUNI 20·26 em

lungimea corpului

DURATA DE VIAl'\. 1·2 ani

------------~--~------~Flozatoare--~~~~~~ ~obolani ~i soareci

Contmr pdrerii generale'1obolanii sunt mamiferefollrte curate.

Hlirciogii se aseamdnd cu soareai, dar an 0 jillii mai rotunda.

~oarecii de camp pot produce pima la opt cuiburi de pui pe an.

Harnsterul pitic atinge doar pan. la 8.4 em lungime.

Harciogii au ca nnjloace de apararc viteza li carnuflajul.

Gerbili! au membre posterioare puternice 1i 0 coada lunga.

I

'''-

Hamsterii 11' lngrijcsc blana frcevent - blana lor Gerbilii SWIt animale de cornpanie populare,

reline caldura corporals li le line de cald. Sunt bldnzi Ii usor de intretinut.

Gerbilul palid poate siiti de pe loc aproxirnativ 0,5 m. Traie~te in zone nisipoasc, aride pre,nun desertul egiptcan.

~oarece1e ~epos egiptean are peri rigizi in blana care stau rldicati arunci

cand soarccelc esre ameuinrar.

~oarccelc de pddure cu guler galben sc hraneste cu materii vegerale (graullle. vlastare li frunze) li animale (insecre).

~oarecii ell cap negru sunr mai purin cornuni ded:c cei brun i sau cei negri.

~obolanii negri au purtat puricii care au cauzat epiderniile de ciumd bubonicii.

Buzunnre bucale

Veverite ~i cobai

Porcusorii de Guineea erau crescuti penrru hrana de incasii din America de Sud.

~in§ila are 0 blana cenusie deasa, care 0 prorejeaza de d imatul dur .1 Munrilor Anzi din America de Sud.

Veverirele eu tald l§i POt rnanipula hrana cu labele din fa,ii. asemanatoare unor maini,

Capibara este eel rnai mare rnernbru al familiei rozatoarelor, Triiie~te in America Centrala ~i de Sud ~i po ate ere~te pana la 1.2 m lungime.

Hamsterii chinezesci traiesc pe pajllni ji deserruri din Mongolia. China, Siberia ji Core ea.

Coada lunga aJuta [obolenii sa Iff men/ina echiiibrul in timp ce se capar!;"

Porcul splnos, Inralnit in Europa ~i America de Nord. a dezvoltat tepi ea mijloc de aparare,

Veverira cenusie traiesre in cuiburi specifice in copaci, in rinururile Irnpadurire.

837

~OFAR, vezi [NSTRUMENTE MUz[CALE

~oparlele vermiforme

Exist. aproximativ 100 de specii de jopitrle vermiforme. Sunt inrudite cu soparlele adevarate, dar apartin unui grup Merit de animale numir Amphisbaenia. Au corpul

rigid jl sunt lipsire de picioare sau au doar perechea dill fala. Se afunda ~ in nisip sau in covorul de {pr-~ ~,

frunze §l se hranesc ell I )'

nevertebrate. Cea mal

mare dintre soparlele verrniforme se hraneste ~i ~ ell cadavre §i reptile mici. Tiaiesc la tropice. ell exceptia unci singure specii, pe care 0 gisim In Grecia.

Trasaturile soparlelor

Sopsrlele apartin aceluiasi grup de reptile ca ~i §erpii. Insa, spre deosebire de acestia, majoritatea repdlelor au picioare, pleoape mobile, urechi ~i limba mai degraba crestata decat bifurcara, existand insa §i exceptii. Unele §oparle, precum cele ca de sticla, au picioare mici sau sunt complet lipsite de picioare, acesrea fiind considerate forme evolutive mai avansate decat §oparlele cu picioare. Unele specii de §oparJe mici, din genul Scincus, cum sunt cele de cocos, au 0 lenrila transparenta peste globul ocular, in locul pleoapelor. Varanii au limba bifurcara, iar varanul de Boreno nu prezinta urechi. Mulre soparle au un fel de al treilea ochi sau ochi pineal, folosit pemru a monitoriza nivelul radiatiilor atunci cand stau intinse la soare.

~oparlele din padurea rropicala 5op1trle1e traiesc In toate zonele padurii tropicale, din varful copacilor ji pana jos, pe covorul de frunze. 50parlele din padurca tropicala sunt di~aratori agili, eu

degete Iungi eu gheare. Cele

mai rnulre au culoare verde sau neagri, pentru camuflaj. Gecko-ul "zbudtor ji jopitrlele zburatoare nu zboara de fapt, dar au dezvolrat adapdri evolurive

pentru a plana din

varful copacilor ji pan a

jos, pe sol.

~oparla zburaroare din Sulawesi

~OPARLE

DEOARECE STAU LA SOARE, soparlele se bucura din plin de razele acestuia. Foarte multe specii de soparle fac

acest lucru deoarece sunt reptile cu sange rece ~i au nevoie sa se incalzeasca pentru a-si activa metabolismul. Exista peste 3.000 de specii de soparle care populeaza cele mai rnulte parti ale lumii. Ele ditera ca rnarime de la cameleoni minusculi care sa stea pe capatul unui bat de chibrit pana la dragonii de Komodo. Nu toate soparlele sunt iubitoare de soare. Multe au adoptat un sril de viata nocturn in padurile tropicale ori s-au adaptat la viap in pestcri.

Adaptarea la habitat

~oparlele traiesc in majoritatea mediilor, de la ~armul rnarilor pana in rnunti ~i din deserturi pana in padurile tropicale. ~oparlele de padure, asa cum sunt cameleonii, se pot camufla, iar unele dincre ele au coada prehensila, pe care 0 folosesc la ca~at. $oparlele Gecko au degete speciale cu care pot escalada suprafere netede. Iguanele marine au glande care excreta sarea in exces, iar multe dintre §oparlele de munte sunt negre, pentru a absorbi cat mai rnulta caldura.

Ocbii mobili se pot roti in orice direqie.

Hranirea Maxilarele §i dintii §oparlelor sunt purernice ~i pm: zdrobi prazi dure, precum me1cii. Une1e se hranesc cu insecte, altele eu animale rnai mari ~i cadavre, iar altele mananca doar plante. Multe ~oparle insectivore. pre cum uncle specii de gecko. se napustesc asupra praz ii in timpul noptii, atunci d.nd aceasra este atrasa de surse de lumina. Alte jopade, printre care ji cameleonii, lji caprureaza prada folosindu-ji limba lung. ji lipicioas •.

Reproducerea

Unele soparle depun oua cu invelij pielos In srrarul de frunze de pc sol sau in gauri din solul rnai nisipos. Ouale sunt lasate la incubat, iar puii ies din ele folosind un dinre special pentru spargerea cojii oului. Alre soparle dau najtere unor femji complet forman, aflau fiecare inrr-un sac membranes. Numai catcva specii sunt partenogenetice ~i exisca numai ca fernele, producand urrnasi fira a avea nevoie de un partener.

Soparle de nisip eu cuib de oua

Cameleonul

Apararea

$oparlele au dezvoltar mai mulre mijloace de aparare in timpul evolutiei lor, Soparlele cu com lrnproasca cu sange care le iese din ochi, soparlelecrocodil din genul Scincus scot sunete purernice ~i ascutite, iar cele cu limba albastra apartinand aceluiasi gen I§i scot limba de un a1bastru puternic. Multe specii de §oparle i~i pot desprinde coada volunrar, Incordarea rnuschilor desprinde subit coada, care ramane in urma, zbatfmdu-se, pentru a incurca pradarorii, Cameleonii i~i schirnba culoarea pentru a se camufla, iar mulre specii de gecko sunt discrete din fire,

~oparla australiana gulerata

Aceste sopdrle pot ft tnralnite in partea de nord a Australiei ji In sudul Noii Guinee. Daca se sum arnenintare, incearca sa i~i sperie atacatorii ridicandu-si un guier mare de pie!e, susrinut de case. Guleru] estc de ascrncnea folosit ~i in disputele dintre masculii nvali.

CAMUFLAJ ~I FAUNA DE

CULOARE DE~ERT

OUA REPTILE

..

FAUNA DIN FAUNA PADURII fAUNA

INSULE TROPICALE TARMULUI

~oparlele din desert

50pitrlele din desert iji procura apa numai _ din hrani ji din roua de dimincata. De obicei au corpul aplarizat Ii au 0 culoare maroniu-deschisa. Mulre au un aspect deosebit, asa cum sunr loparlele gulerare australiene, dragonii ell barba, molohii eu spate ,epos ji broastele cu corn americane, care, in ciuda numelui lor, sunt nisce reptile.

Miscarea

Picioarele lDpitrlelor se arriculeaza cu resml corpului pe partile Iaterale, astEel incit acestea au 0 miscare rasucira arunci clnd alearga, Unele dintre soparlele hlrii. picioare se deplaseaza prin sariruri, in unna unor

bruste ale cozii ... ~(>o",riel,> zburaroare planeaza folosindu-se de falduri de piele de pe par¢e lateralele, picioare ~i coada, care le incerinesc ~i Je directioneaza aterizarea. ~opitrla cu coif, nurnita ji "lDpitrla-lsus~ are degete lungi care ii permit sa alerge pe suprafara apei. Picioarele jopitrlelor gecko sunt acoperire lamele minuscule care Ie permit sa aiba aderenra pe suprafere nerede,

~OPARLA OCELATA

DENUMIRE ~TIINPFICA Lacerat lepida

ORDINUL Squamata

FAMILIA Lacerridae

IUSPANDlRE Spania, Porrugalia, sudul Fran,ei, nord-vesrulltaliei ji Aliica de Nord

HABITAT regiunile paduroase aride, vii ~i livezi de maslini

HRANA insecte, ~oparle mai mici, pui de pasan, manufere mici ~i frucre

DIMENSIUNE 0,8 lungime

DURATA DE VJATA pana la 14 ani (in captivitate)

838

---------~oparle---------

Carnivore ~i consumatoare de resturi

Picioarele din spate reprezintd principalul mijloc de propulsie.

~oparla tegu este cea mai mare ~oparla carnivora din America de Sud.

Degetul foarte lung aduce un plus de suport.

Coloritul strident auertizeazd dUjmanii.

Naparca iugoslava deseori prinde ~i manfmca §oareci.

Varanullu i Bose rraieste In musuroaiele de terrnita din savana africana,

~oparla gila dungata este 0 !Oparla veninoasa din sudul SUA.

Insectivore

90parla-skink de capac poate

fi intdlnitii adesea in palmieri, unde este bine camuflata.

~oparla cu corn din Texas, nurnita §i "broasca incornoratd', se hraneste Cll furnici.

~oparla-skink de copac are solzi mariti pe partea inferioara a dcgetelor pentru a se putea ca\ara mai bine.

,)oparla-anola trdieste in zonele tropicale din America Centrals ji de Sud.

Cameleonullui Jackson i!i scoate limba lipicioasa prin miscari bruste pentru a prinde insecte de dimensiuni marl.

Pete albastre nsemdndtoare ochiior sunt If'tisdtura carncteristicd a ,.oparlelor cu otbi.

~oparla-anola verde Iii apadi cu sualnicie teritoriul. Masculii i~i eraleaza salbele unii catre cetlalri.

Gusterul cu ochi din Europa po.te cresre pana la 80 em lungime.

~oparla-ski.nk eu ochi are membre scurte pentru a purea "inota" prin nisip.

Omnivore

Dragonul de Komodo cste eea mai mare ~oparla din lume, purand atinge 3 m lungime.

Gecko-ul Tokay esre 0 joparla pradatoare din Asia. Strigiitul scamana cu planserul unui copi!.

Creasta se intinde de-a lungul spatelui, de la cap pana fa coadd.

Soparla eu coif, numira Ii »IOparla Isus" poate alerga pe apa, ridicandu-se pe picioarele din spate.

GUjd wmflata e folosita pentru a-si atrage perecbea sau pentru

Geeko-ulleopard este 0 loparla din Orientul Mijlociu care rraieste pe pamanr,

Erbivore

Dragonul de .pa chinezesc traieste in padurlle tropicale, se poate ca\ii,. foane bine in copaci Ii poate lnora foarre bine,

Limba albastra este scoasd pentru a speria pradatorii.

~oparla-skink eu limba albasrra provine din Australasia.

Ghearele lungi ~i curbate 0 ajuta sa apuce bine crengile.

Coada poate fi pana la de trei O1'i mai lzmgii decdt corpul.

Iguana verde cornuna este erbivora ca adult, dar puii manand. §i insecte,

839

~TIINTA

"EVRlKA!" a strigat matematicianul ~i omul de ~tiin~a grec din antichitate Arhimede atunci cand a desco-

John COCkcTOft (1897 -1967) ~i Ernest Walton (1903-1996)

~tiin~a ~i tehnologia Aplicarea ~ti intei In industrie ~i comer~ sc nunlqte tehnologie. in secolulXX, dezvolrarea tehnologica a perm is fabricilor sa produca bunuri In masa, iefrin Ii rapid, iar afaccrilor sa transfere tn sisrem computerizat darele rururor rranzacriilor lor.

Productie de masd intr-o fabrica modern:i

~tiin~a ~i ficriune In cartea sa Nova At/antis, poliricianul li ernul de ltiin,i englez Francis Bacon (1561-1626) a prevazut rnulte dintre tehnologille noi, inclusiv laserul, telefonul ~i ingineria genetica. Lucrarea, ca §i alee romane de anricipatie, facca preziceri asupra viitorului bazandu-se pc ideile lCiin,ificc ale vremii.

ASTRONOMIE

BIOLOGIE

840

Planta-martor

Pagin. de rlrlu adiqii Nova At/antis

Metoda stiintifica

Pentru a afla de ce are loc un anum it eveniment, oamenii de stiinta lanseaza intai 0 explicatie sugestiva, numira iporeza. Ipoteza este apoi testata prin efectuarea unui experiment astfel in cat rezulratele sa 0 confirme sau sa 0 infirme. Dad rezultaccle sustin ipoteza, oamenii de §tiin~a o pot dezvolra catre 0 forma explicativa rnult mai detaliata, numita teorie.

Ipoteza

o planta pusa langii 0 fereasrra nu va crc§te drepr in sus. Ipoteza conform carcia plantele cresc intordeauna spre sursa de lumina ar putea expllca acest lucru, dar el trebuie mai inrai demonstmr

Experimentul

in experiment, 0 planra canara primeste lumina diner-o singura directie. Penrru a verifica dad. nu curnva ~j al~i facrori influenreaza cre~terea plantei, este asezat un "marror", 0 planta identica.ce primesre lumina din toare par,ile.

Observatia

Dupa dire~a saptaman i. planrele sunr examinate. Planra-martor a crescut dreapra, in sus, in timp ce planca iluminata diner-o singura parte s-a indoir in directia respecriva.

Conform rezulrarelor, este ernisa teoria ca plancele contin 0 substanra chimica ce srirnuleaza cresrerea ~i care se aAi pe partea unei tulpini sau a unei frunze care nu esre oricntatii carre 0 sursa de lumina.

printr-un experiment.

NOVA

ATLANTIS

PER FRA"CISCUM BACONUM, Baroncm de Verularnio , Yice-Comirem s: .Aif,:or,i.

VL'I'I\.AiECTL

Apud It1annrm d: PP~fbtrg' I AllDod)J:I,XLlIl.

CHIMIE

EINSTEIN, ALBERT

GENETICA

perit principiul care explica de ce obiectele plutesc in apa, Cuvantul "evrika" inseamna "Am gasit': iar scopul stiintei este acela de a gasi explicatii pentru lucrurile care se intampla in lumea inconjuratoare. Oamenii de ~tiin~a l~i testeaza ideile cu atentie, Dad acestea se dovedesc a fi gre~ite, ei gasesc unele noi ~i apoi le testeaza ~i pe acelea. Omenii de ~tiin~a comunica ideile ~i rezultatele experimentelor lor prin intermediul unor conferinte, al

,

unor societati stiintifice ~i prin articole publicare in jurnale sau pe Internet.

~tiinfa ~i societatea Atunci cand fizicianul englez John Cockcroft ~i colegul sau irlandez Ernest Walton au divizat pentru prima oara atomul, in 1932, purini au fost cei care §i-au dat seama ca aceasta descoperire poate duce carre construirea unor arme nucleare disrrugatoare. Deoarece adesea nu putem prevedea felul in care descoperirile §tiin~iRce ne vor afecta viitorul, este important sa analizarn rolul oamenilor de §tiin~a in lume §i uneori sa punem la indoiala §i felulin care ei lucreaza.

~tiinfa aplicata

De obicei, oamenii de §tiin~a lucreaza in grupuri §i cornunica cu alte grupuri asernanatoare, care impartasesc interesul pentru anumite teme de cercetare. l§i publica lucrarile in publicatii numite jurnale §tiin~ifice, astfel incat alti oamen i de' §tiinta (omologii lor) sa Ie poata verifica. Acest proces de control este cunoscut §i drept "analiza omologilor"

Laboratorul

De cele mai rnulte ori, ne imagin:lm un laboraror ca fiind 0 incaperc plina de recipienre Cll substanre chirnice ~i aparatc ciudare. Un laborator poare arata 1i ap. dar. in general. orice spariu dedicar cxpcrirncntdrti esre un laboraror, De fapt, au fost arnenajarc laboraroare in corruri, in avioane ~i chiar in nave spatiale,

Munca intr-un laboraror de biochimie

Munca de teren

in unele dornenii ale ~tiin~d. precum geologia. mersul in afara laboratorului esre vital pentru a colecta rnosrre ~i date (informatii) sau pcntru a face observatii. Aceasta se numesre munca de tercn. Darele ~i mostrele srranse sunt duse lnapoi in laboraror ~i anal izate.

Geologi analizand mostrc de roca

Karl Popper

Austriacul Karl Popper (1902- I 994) a em is

teo ria conform careia ~tijn~a adevarara trebuie sa poara fl testata, deoarece cxista intordcauna pnsa ca a teorie sa fie intirmata. Asra insearuna, de excmplu, cO reoria Big Bang. ce explica formarea Univcrsuiui, nu este una ~tiin~ifidi, deoarece nu a putut f niciodara testata.

GEOLOGIE

FIZICA

MEDICINA

TEHNOLOGIE

~TIINTA, ISTORIC

PLECAND DE LA CEA MAl MICA PARTICULA subatornica, trecand prin toate fiintele vii ~i ajungand la intregul Univers, orizontul stiintei este foarte vast. Ea reprczinta incercarea de a explica modul in care functioneaza lumea. Cunosrintele stiintifice de care dispunem azi sunt rezultatul secolelor de examinari, cercetari §i observatii atente - cunoscute drept metoda stiintifica -, precum §i al inspiratiei numeroaselor minti geniale. Inainte de a fi pusa la

punet metoda stiintifica, oamenii faceau descoperiri cu privire la lumea inconjuraroare ghicind. Pe parcursul ultimelor patru secole, progresul stiintific a luat amploare, iar stiinta a putut zugravi 0 imagine mai clara a modului in care

tunctioneaza lumea.

,

Foe

P5.mant

Acr

Apii

Filozofia naturala

'~

. 1 '.~:'

c:j'~'

Progrese rehnologice

Inainte de stiintii

Civilizatiile timpurii au inregistrat progrese tehnologice, dar nu se poate vorbi despre §tiinfa in adevaratul sens al cuvantului. Dupa anul 3800 l.Hr., locuitorii din vestul Asiei au invatat cum sa obtina metalul: ceea ce a provocat 0 scadere a folosirii unelrelor din piarra.

Oamenii rirnpurii rnceau diagrame ale cerului, dar credcau ca. zeii SW1[ eei responsabili de ceca cc ei observau.

Mulre civilizatii au construir obscrvatoare - ccrcuri din piarra uriasc - precwn Stonehenge din Anglia.

Grecii amici au fost probabil primii care au folosit argumematia logid cu privire la natura. Pcntru prima data, au aparut teorii contradictorii cu privire la modul in care se produc fenomenele cunoscute. Unele dintre acestea, de~i nu au fost testate la rnomcnrul respectiv, sum foarte apropiate de ideile moderne. De exernplu, teoria aromului, conform careia materia este formadi din numeroase parricule minuscule numite atomi, a fost exprimara pemru prima data de Democritus cu aproxirnativ 400 ani i.Hr.

~tiin~a rnedievala

Europa medievala era dorninata de teo rille am ice, in special de cea a lui Aristotel, conform careia toate fenomenele naturale erau de sorginte divina. Calugarii l§i conservau dragostea pentru invatatura copiind textele stiintitice din antichitate. Totusi, lurnea islamica imbogajea cunostintele adaugand in perrnanenra noi §i noi intormatii cu privire la maternatica, astronornie §i rnedicina.

Alchimia

Elernencele lui Plaron

Grecii antici credeau ca. cxista patru atorni ell forme diferire care alcaruiesc cele patru clemente - foe. pam ant, aer, apa - din care esre formara lurnea. Cuvantul "atom" provine de la grecescul "aromos~ care inseamna "indivizibil". Acum ~tilll di exista 0 rnuititudine de atorni ~i d. acestia se POt divide.

Principia Marhernatica

Dupa invenrarea masinii de tiparit, Iucrari importanre, precwn Principia Mnthernatica a lui Newton (publicara In 1687), au pumr ajunge In mainile mulror oarneni, ceea ce a dus la raspandirea merodei ~tiin~ifice. In accasta lucrare sunr explicate legile mj~carii ~i teo ria lui Newton asupra gravitariei.

r PHILOSOPHIiE
NATURALIS
PRINGI PIA
\ MATHEMATICA-
I
""'ftIfO 15. I"EII''tON, r, .... Coli. Cot'" Sw. f<>'\otbtttoo
Piufc{IOre L-dj".., &Socio: ... irfL<1"u.Soohr~
I IMPRIMATUR·
s, PEP Y S, Jtox.s... PI\. JI: S E So
, ..... f. ,61'.
LON DJ HI.
JDIr~ $.cRt ... K<;ti.o or: Typio 1+jJM $r~""" ~t 'fuel
:;; pl'.eo> u.~" ""' ... :I>!DCI.XXXVII.
.. Alch irn isr la lucru

~tiinta Renasterii

[n secolul XV; ideile grecilor amici, irnprcuna ell cele ale Bisericii, se transforrnasera in dogme (erau acceptate ca adevar absolur) pe tot cuprinsul Europei.In perioada . Rcnasterii, oamenii au incepur sa puna

la indoiala aceste dogme ~i sa cxperimcnteze intr-un mod cu adevarat ~tiinti6c. Aceasta nona abordare nu lua nimic de-a gata, ci folosea observatia, cxperimenrele §i argumemele pemru a formula tcorii, care sa explice producerea amunitor tenomene. Maxi oameni de §tiinfa, precwn Galileo Galilei, au trait in aceasta perioada.

Insrrumenrclc stiintifice

Folosirea instrurnenrelor ~tiin~fice, cum era telcscopul, a Eacut posibila 0 observare mai atenra a Universului. Mulre dintre .iccsrc obscrvatii puneau la Indoiala ideile acceprate, dar ncresrate pana atunci. Modelele fizice, ca sf era armilara, au conrribuir Ia vizualizarea ~i testarea noilor tcorii. care au incepur sa inlocuiasca vechile idei.

in incercarea lor de a crea aur ~i de a descopcri sccrerul vietii vesnice, alchimistii medieval! au descopern multe dintre proprterflrile rneralelor ~i ale altar substanre.

Ei au pus Ia punCt mulre dinrre metodele pe care Ie folosim astazi in laboratonrele de chimic,

Clesti fungi, de metal. emu. foLosifi penlrr.l a scoate creuzetul din .flr'iCti1·i.

Francis Bacon Filozoful si omul de stat englez Francis Bacon (1561·1626) a fost ptimul care a formulae metoda ~tiintifidi. Pana

atunci, expllcariile fenomenelor fusesera

acceprarc fara echivoc, dar Bacon considers d. toate teoriile referiroare la lumea

vie trcbuie testate ell atentie pentru a [i se srabili valoarea de adevar, In 1605 a publicar Progre5uL cunoasterii, In care solicita clasificarea faprelor

referitoare 1a lumea vie conform metodei jriin\ifiee. in Noua Atlaruida, publicara past-morrem, el sugereaza di guvernul ar rrebui sa angajeze echipe de cercctatori pcntru proiectele ~tiin,if1ce.

841

~TIINTA. ISTORIC

Societatile ~tiinfifice

Puremicul entuziasm de care s-a bucurat cercetarea ~tiin~ifica in perioada Renasterii a dus la crearea unor socierati, unde

oarnenii de jtiin\' taceau schimb de idei §i se dedicau studiului anwnitor tcorii §tiin~iflce. Societatea Regala penrTu Promovarca Cunoasterii Naturii, inflinpta la Londra. Anglia, In 1660. a fosr una dinrre pnmele asrfel de societati. Mernbrii se intalneau eli regularirare penrru a discura despre ulrimele lor experimenre, insa doar in

Europa, care indo se considera punctul central de pe mapamond.

Evolutia

Teo;ia evolutiei, conform careia

speciile se dezvolra In conditii favorabile, a fost prop us, de biologul englez Charles Darwin. Observanile sale au dus la concluzia - controversata in acea

perioada - ca fiintele umane sunt inrudite eu maimurele ~i ell restul vietuiroarelor.

Zbaturile se inudrtesc prin apa.

~tiin~a moderna

La sflqitul secolului XIX, oamenii de ~tiin~a considerau ca teoriile deja exprimate puteau explica aproape toate fenomenele lumii vii. Totusi, la inceputul secolului XX, acestia au descoperit d galaxia noastra este doar una dintre miile de galaxii care alcaruiesc Universul. Aceasta ~i alre cateva descoperiri au permis indepartarea fizicii "clasice" ~i aparitia celei "moderne'; cu noi teorii. Unele dintre cele mai cunoscute teorii ale fizicii moderne sunt teoria relativitatii (a lui Einstein) ~i cea a fizicii cuantice. Aceste doua teorii

Hart. radio a hidrogenului, galaxia Andromeda

Fizica subatornica

In anul1897. electronul a devenir prima particula subarornica (rnai midi decat un electron) cunoscuta. Sure de alee parricule subatomice au fost descoperire in urma ciocnirii, posibile in uriase acceleratoare de parricule, dinrre proroni ~i neurroni. Acesre descoperiri sunt fundamentale pentru inrelegerea materiei, deoarece parriculele atomice sunt caramiz.ile din care aceasra este forrnata.

Ciocnire lnrre un proton ~i un foton

~tiin~a secolului XIX

Tot spectrul stiintific - de la fizid pana la biologic - a inregistrat un progres extraordinar in secolul XIX. datorita unor posibilitati de comunicare mult mai evoluate, a instrurncntelor ~tiin~ifice ~i a recornpensei financiare. Sciinta s-a indcpartar din ce in ce mai mult de

religie, iar oarnenii de Fiin~a au inceput

sa priveasca lurnea inconjuratoare ca

parte a unui mecanism complex, viziune care a contribuit la unele dintre cele rnai importance descoperiri din istoria ~tiin~ei.

Mdnerul

Principiile mecanicii

Industria ~i fizica au fost puternic legate in tirnpul Revolutiei Industriale. lnventarea motorului cu abur a fost posibila datorita inreiegerii acestuia din urrna: ce era de fapt, cum functiona ~i cum ar putea fi intrebuintat, Motoarele cu abur erau folosite pentru a scoate apa din rninele inundate, pentru a pune in functiune utiiajele din fabrici ~i. mai tarziu, pentru a perrnite funqionarea primelor trenuri.

Miscarea apei genereaza caldura, care este

Fortele naturii

Pana' in secolul XfX, forrele naturii (caldura.Iumina, electri;itatea ji magnetismul) erau privite ca ?i cand nu ar fi avut nici 0 legarura unele cu celelalre. De fapr, caldura esre 0 forma de miscare, iar descoperirea acestui fapt, impreuna cu cea a dectromagnetismului (magnetismul produs de elccrricitate}, a dus Ia formularea ideii de energie, 1<1 [umatatea secolului XIX. Acesr concept a fosr recunoscur pentru prima data de fizicianul englez lames Joule, care a denumir unitatea de masura a energiei, "joule': Un dispozitiv bazat pe 0 roata Cll zbaruri a fost folosit in unul dincrc celc mai irnportante experimence ale sale.

Einstein impreuna cu nurnarul din ce in ce mai mare de cunosrinte despre Univers au permis pentru prima dara schirarea unui raspuns viabil la inrrebarea "Cum all aparur spariul ji timpul?" Majorirarea cosmologilor sunt de acord acwn d. acestea au aparut in urma unci explozii extraordinare nurnita Big Bang.

emisferelor cerebrate dreapta fi stanga

Razele X reprezinra doar una dinrre

descoperirile care au dus Ia progresul medicinii moderne. Tehnicile de imagistidi. precum rornografia, imprcuna cu cunostintele din alee discipline

~tiinfifice, au perm is 0 mai bund intdegere a organismului ~i elaborarea unor noi tehnici chirurgicale.

..

ATOMI SI MOLECulE

COMPUTERE

842

DARWIN, CHARLES

GENETICA

MEDJCINA

EINSTEIN, ALBERT

Genetica [n deceniile cinci ji jOse ale secolului XIX. calugarul austriac Gregor Mendel a pus la puner legile de baza ale geneticii - jtiinla care srudiaza rransrnirerea trasaturilor, in 1953. oamenii de jtiin\a au descoperir, in sfarjit. structura moleculei de ADN (acidul dezoxiribonudeic), care este responsabil de transmiterea trasaturilor caracteristice ?i care se gase~te In toate celulele unui organism.

Progresele din anurnire domenii, precum elecrronica ?j maternarica, au conuibuit la imbunatatirea compurerului electronic. Astaz.i, nu numai ca informatica a deven it un

obieer de stu diu de sine statator, dar computerele au devenir indispensabile unui om de ~tiin~i.

Om de ~tiinla folosind un computer

Alfred Nobel

in fiecare an. realizarile extraordinare din dorneniile ftzid.. chimie, fiziologie ~i medicina sunr rasplarne cu un Premiu Nobel, care a fast decernat pentru prima data In 1901. Numele premiilor provine de la chimistul suedez Alfred Nobel (1833·1896). Nobel. care a invenrar dinamita In 1867 ~i fulmicotonul In 1857.ji-adonat toara averea in scopul displatirii realizarilor din care urnanitatea va avea de cOjtigat. Pe lang. premiile penrm realizari stiintifice se acorda ~i prernii penrru literatura, pace ~i economie.

NEWTON, SIR ISAAC

REVOLUTIA INDUSTRfALA.

~TIINTELE pAMANTULUI

.' A ~ ~ A Ramurile stiinrclor Pamantului

- FOSILELE DAU INDICII In legatura cu varsta E'" aI P- , ului" I" I" 1 . -, - din

•• A ~ ~ •• xpresla ,,~tun~e e amant Ul a rost ro oSlta mca

rocilor, tar atmosfera In legatura cu vremea zilei anii'70,acoperindnwneroase.t~~e:carefu~ragrupate

e maine. Printre altele aceste clemente sunt st~b t;rmen~ de ,,~eografle ~lca: ~lecare dintre stiintele _

, Parnanrului este arar till studiu distinct care se concentreaza

studiate in cadrul stiintelor Pamantului. Aceasta pe W1 anumit aspect, cat ~i W1 element-cheie aI studiului

reprezinta studiul caracteristicilor fizice ale planetei, de la interrelational aI ~tiin~elor Pamanrului.

vulcani la picaturile de ploaie. Difcritcle ramuri ale stiintelor Parnantului acopera toate sistemele dinamice ale acestuia, dincolo de formele de viata, care sunt studiate in cadrul

,

biologiei. Cunostintele despre istoria §i formarea Pamantului ne dau intorrnatii despre nevoile sale, care vor fi de ajutor pentru a asigura supravietuirca planetei.

Paleontologia

Paleonrologia, una dinrre jriin\ele Pamanrului, srudiaza fosilele, ramaji\ele organisme1or vii de odinioara, pastrare in roca sedimentara. Pornind de la fosile, oamenii de jriin\a pot sa dateze rocile ~i sa creioneze imagines isrorici a planrelor ji an imalelor care populau Pamsntul tn urrna ell miliarde de ani.

Fosilii a unei creaturi acvatice

Geomorfologia Geomorfologia reprezinra srudiul formelor de relief ji a proceselor care le rnodelcaza. Ea studiaza formele de relief care variaza de la rnunti ji vai la rauri ji gherari, ca ji impactu] pe care diferire procese, precum croziunca cauzara de plait tl au asupra lor.

Oceanografla

Oceanografla reprezinta studiul oceanelor. Ea se ocupa de chimia acestora, de fundul oceanului ji curcndi acestuia (sus, in imagine din satelit), precum ~i de viata subacvarica,

Examinarea Pamantului Oamenii de ~tiin~a nu pot dobandi decat Ioarte purine cunostinte despre Pamant In laborator, De aceea, ei trebuie sa fad observatii, sa adune intormatii ~i sa-*i testeze rcoriile in aer tiber, ceea ce poate insernna sa sc catere pe munti sau sa ramana ill zone .ifectate de cutremure. Fotografiile prin sarelit au adus foarte multe informatii suplirnentare, dar, In conrinuare, ce; mai mare parte a inforrnariilor yin de pe teren.

Echipamcntul de examinare

Adesea, oarnenii de jriin\' all nevoie de echipamente de exarninare specifice. De exemplu, acest echiparnent folosesrc raze laser pentru a idenrifica traiecroria undelor seismice.

$tiin;ele Pdmdntului acoperd multe arii de studiu.

Geografia

Geografla reprezinra studiul suprafetei Pamanrului. Geografia urnana srudiaza modelele repetitive ale activitatii umane, iar geografia fizica studiaza mediul flzic al Pamdntului,

Resursele Pamantului

Pamancul ne pune la dispozirie reate resursele de care avem nevoie pentru a trai, de la alimenrele pe care le consumam ~i apa pe care 0 bern pana la cararnizile pe care le folosim ill constructii, ~tiin~ele Pamanrului ne ajuta sa localizam aceste resurse, dar ~i sa observarn pagubele pe care exploatarea necontrolara le poate produce.

Aerul

Avem nevoie de aer in fie care secunda pentrll a respira, Torusi, aceasta resursa vitala esre din ce in ce mai afecrara de catre poluare.

Turmalina

Minereurile

De fa metalul pentru masini, pan; la betonul pentru cladiri

aproape tot ceea ce producem provine din minereurile sau cornpusii chimici extrasi din Pamant. Piccrclc pretioase sunt, ji ele, resurse de pre\.

Granit

Geologia

Cea mai veche rarnura a ~riin~elor

Pamantului, geologia, reprezinra studiul istoriei, structurii ~i forrnarii Pamantului. Desi se concentreaza asupra rocilor ~i a cornpozitiei scoarrei terestre, geologia este legat. ji de cele.lalte ~tiinfe ale Pamanru.lui, mai putin de meteorologic.

Vulcanologia

Srudiul vulcanilor ji al

motivelor pentru care ei erup

este cunoscut ~i ca vulcanologie. Uneori, vulcanologii rrebuie sa lucreze in apropierea unui

vulcan aflat in eruptie. Oarnenii de jtiin\a poarra haine speciale pentru a fi procejaride gazele, caldura ji bombele de lava din aer.

Meteorologia Meteorologia studiaza atmosfera, concentrandu-se asupra procesului prin care se creeaza vrernea ~i pe prognoza condipilor meteorologicc. Climatologia este studiul tiparelor vrernii.

Alimentele Alimcntele provin de la suprafara Pamanrului ji depind de resursele minerale, de apa ji de aerul din zona.

Apa

Toate formclc de viara depind de apa, Raspandirea a§ezarilor umane este dicrata de nevoia de a avea 0 sursa de api cat mai aproape.

Energia ?

90% din energia pe care 0

consumarn provine dinrr-o sursa epuizabila de m inereuri - petrol, carbune ji gaze naturale - extrase din scoar,a Pamanrului.

GEOLOGIE

MARl SI OCEANE

PAMA.NTUL RoC! SI

MINEREURI

VREMEA

VULCANI

843

TAIWAN, vezi CH[NA ~I TAIWAN. TATU, veal FURNICARUL, LENE~UL ~I TATUUL. TAURINE, vez i BIVOU ~[ALTE BOV[NE SALBATICE

T ARAMUL SFANT, ISTORIC

Taramul sfrnt

DE-A LUNGUL SECOLELOR, ACEASTA REGIUNE cu relief variat, format din munti, deserturi ~i mlastini, a suferit numeroase rnodificari ale grani~elor, a avut diversi conducatori ~i rnulte denumiri, cum ar fi Canaan, Zion, Israel, Iudeea ~i Palestina. Zona este considerata sfinta de catre trei religii ale lumii: iudaismul, crestinismul ~i islamismuL Evreii considera d acesta este Tararnul Fagaduintei ~i ca Avraam, parintcle evreilor, s-a a~ezat aid cu aproxirnativ 1.900 ani i.Hr, Pentru crestini, zona este sfama pemru d aici a trait Isus Hristos, iar pemru musuImani, Ierusalimul este sfam, a~a cum sunt ~i alte locuri pe unde a trecut Mahomed. Multe din povestile biblice sunt localizate in aceasta zona.

Ierusalim

De-a lungul secolelor, evreii, crestinii ~i musulmanii s-au luptat unii cu ceilalti penrru a avea acces la altarele sfinte, pre cum Templullui Solomon, ceea ce a dus la varsari de sange intr-unul dintre cele mai sfinte ora§e ale lumii.

---~

Templullui Solomon

in acest remplu, rerminat de mqtqugarii Ierucieni in anul

957 1.Hr., se pastra Chivotul Legii, el hind centrul religios permanenr al evreilor. in 5871.Hr., babilonienii au disrrus primuI ternplu, care a fost reconstruir in 37 Ll-Ir., ~i> din nou, disrrus de romani in 70 d.Hr. Din acesr remplu, tor ceea ce mai poare 6 vazur astazi este asa-numitu] .. Zid al Plangerii':

Muntele Moria

Accasta standi masivd esre sacra pentru musulmani deoarece se crede ca de aici s-a ridicar Mahomed la ceruri. Evreii considera ~i ei locul ca fiind sacru deoarece aici s-ar fi pregatit Avraam sa-l sacrifice pe Isaac.

Istorie

cca 8000 t.Hr, Dovezi ale prezentei umane,Jerico.

cca 1900 i.Hr, Avraam se srabilesre in Canaan.

cca 1200 i,Hr, Exodul: Moise Ii conduce pe israelirii sclavi deparre de Egipr.

Biserica Sfantului Mormant

MITURI SI LEGENDE

Sfiintu.i sfinfllor, incrustat cu aur

Naos

Jachim fi Boaz, coloanele din bronz

.. ARHITECTURA CRE~TIN]SMUL

lntrarea in bisericd

Filistenii

Filistenii faceau parte dintr-un grup de razboinici numiti Popoarele Marii. Cu aproximariv 1.100 de ani i.Hr., filistenii i-au arnenintar pe israeliti, care ocupasera coasca de sud a Palesrinei (Israelul din zilele noastre). Acestia au trait sub amenintarea @istenilor timp de 200 de ani, pana cand regele David (d. 1013-973 tHr,) a reusit sa-i cucereasca.

1033-1013 i.Hr. Domnia lui Saul, primul rege al Israelului.

1013-933 i.Hr. Dornniile lui David Ii Solomon.

587 i.Hr. Babilonienii distrug primul ternplu evreiesc din lerusalim.

33 d.HT. Romanii il crucified pe Isus la Ierusalim.

CRUCIADE ISLAMISMUL

Accasta zona aflata la rascrucea dintre Europa, Africa ~i Asia a fost cucerita, pe rand, de babilonieni, persani, greci, romani, arabi, bizantini, orornani §i britanici. Astazi este tormara din Israel ~i

par~i ale Iordaniei §i Siriei.

~

1area n Galilee)'(

i

Chiuotul Leg;;, scrinul sacru unde se aflau Cele Zece Porunci.

lordanul'l I

Jerico

. '

erusalim: a

Betleern Marta j\1oarld""-.J

Jerico

Sapiiturile arheologice indica

faptul dl orasuljerico, inconjurar de ziduri, este cea mai veche '-jezare din lume. Conform textelor biblice, a fost distrus de mai mulre ori, de-a lungul isroriei, intr-una dinrre da~i de carre Iosua, care i-a condus pe israeliti dupa rnoarrea lu i Moise.

Temp/ul era
construit pe 0
II' zona mai
ina/ta
r Lj
"
I!' Heruuimi sate sfinCfi, flancdnd chivoiul

Machera a primului Templu al lui Solomon

Biserica Sfantului Mormant

In secolul XII, cruciatii all reconstruit biserica din vdrful Colgotei; din !erusalim, locul unde a fosr cruciflcar Isus Hrisros. Biscrica esre f0rt11ar;l din capele grec-ortodoxe, romano-catolice ~i arrncne. 1ntr-o grota de dedesubt se aili mormanrul lui Isus.

70 d.Hr. Romanii disrrug al doilea ternplu din Ierusalim.

636 Incepe perioada de suprematie musulmani.

1096-1291 Cruciadele europene pentru eliberarea reriroriului.

1948 Declaraoa independenrei statului lsrael,

ISRAEL

David §i Goliar

Goliae, tin campion filisrean urias, i-a provoear pe israeli Ii, cerandu-le sa vina cu un singur am, cu care sa. sc lupte. Nirncni nu a indraznir sa i~i asume tcribiia sarcina, pani cand a apirut David, un dmar pastor, care s-a oferir vol un tar. Contrar tururor asreprarilor, el l-a rapus pe Collar cu 0 prasrie ji apoi i-a taiat capu!. Dupa aceasra, David a devenir celmai mare rege al Israelului ~i a transform at Ierusalimul inrr-un important centru politic ~i religios.

Regele Solomon

Fill al regelui Solomon ji al sotici acestuia, Barseba, Solomon (d. 973- 930 '.Hr.) a consrruir careva or,,!e

?i prtmul ternplu din Ierusalim, A devenit celebru in Israelul antic datorira aliantelor polirice profirabile ji Iaprului ca, pe parcursul domniei sale, tara a avur cea mai mare 'intindere reriroriala. Miturile il prczinra pc Solomon ca fiind foarte intelept. dar, de fapr, era un conducator dur ji despotic.

844

TEATRE

DE-A LUNGUL TIMPULUI, teatrele au indeplinit doua roluri: acela de loc in care actorii sa joace ~i de loc in care publicul sa urrnareasca piesele. Teatrul poate fi 0 cladire speciala construita pentru rcprezcntatii, cum ar fi Teatrul National din Paris, sau 0 scena simpla, atlata in aer liber. Oricare ar fi situatia, teatrele reprezinta locuri in care sunt puse in scena lucrari din cele mai diferite, de la piese de teatru ~i opere pana la spectacole cu papusi sau dans. In majoritatea teatrelor moderne, pe langa actori, sunt angajati ~i alti specialisti, cum ar fi mestesugari, scenografi, decoratori, machiori, costumieri.

Teatrele in istorie

Istoria teatrelor

roman

Cele mai vechi ceatre care au supravicruit pana in zilele noastre sunt arnfiteatrele grece~ti atlare in aer liber, unde spectatorii erau asezati intr-un semicerc aflat in jurul scenei sprijinire de sralpi. Romanii au copiat a§ezarea greceasd, dar, din acel moment, pana in perioada Renasterii, teatrele erau mai mult scene mobile, din lemn.

In perloada renascentista, tcarrclc au redevenit cladir: de sine sratatoare, dar inrerioarele au rarnas simple. Tearrul lui Shakespeare, Globe, din Londra, avea trei galerii acoperire, dar pasrra curtea deschisa,

Tcarrele moderne Pc parcursul secolului X1X, reatrele au fost bogar decorate, dar designul s-a simplificar In secolul XX. In zilele noasrre, reatrele, precum Tearful National din Londra, sunr lncadrate in cornplexuri culrurale, in care mai exista ~i alre cladiri, cum ar fi cinematografe.

Teatrul Globe, Marea Britanie

Partile componente La inceputul secolului XIX, piesele de tearru au devenit mai realiste, cu schimbari de decoruri elaborate.

trucrura unui reatru era legad de lunctiile pe car:: acesta trebuia sa le indeplineasca. In fiecare teatru cxistau patru mari sectoare: seen a, culisele, foaieml §i sala de specracol.

In culise se afla "camera verde': unde actorii

Din turnul principal. unde se afll un sistern de scriperi, sunt ridicate decorurile grele.

Decoruri depozitate sub scend

Foaierul

Dupa intrarea in clddirea tearrului, specratorii .Ijung In foaier, Acesra repreziuca spatiul uncle vpccratorii se intalnesc inainte de specracol, dar )i eel care gazduiqte casa de bilere, de unde pot n procuratc tichetclc. Foaierul Ope rei din Paris nrc unul dinrre cele mai grandioase. Aiei Sf aHa \cariJe principale (adesca inralnite In rcatrc .l.irorira faprului ca. spectatorii urrnaresc vpecracolul de la niveluri diferire) ji balcoane, de unde, in secolu I XIX, puteau fi urrnariti vosind mcmbrii protipendadei.

Scarile principale, Opera din Paris, Franta

Sala de spectacol

Sale de spectacol, prccum cea de la Teatrul Regal Haymarket din Londra, contine trci ripuri de scaune: staluri, forolii ji loji, Sralurile sunt locurile centrale, eu cea rnai buna vedere asupra scenei. Bilerele care asigura locuri in loja sau la stal sunt cele mai scu.mpe. Deasupra sralurilor se aRa foroliile ji, mai sus, galeria, cu locuri mai iefrine ji vedere rnai slab •.

Tearrul Narional, Marea Britanie

Sala de specracol are cinci nivcluri ~i o capacitate de 2.000 de specratori.

Teatrul Regal Haymarker, Londra, Marea Britanie

Seena §i loja orehestrci

Opera din Paris [consrruici In perioada 1862- 1875) acopera 0 suprafapi de 1,2 ha §i a fosr proiectata de Charles Garnier. Scena arc 0 lungime de 53 m, 0 la,ime de 26 III §i este inclinatd din spate in fa\,a,ln ap felind.t spcctatorii sa urmareasca rara probleme rot ce se intfunp1a pc scena. Fosa orchestrei, de unde ca.nta muzicienii, se afla fa~a scenci, sub nivelul

Foaierul central

are un tavan cu mozaic.

Opera Garnier, Paris, Franta

845

TEATRE

In productia unei piese sunt implicate rnulte persoane; regizorul, actorii, sccnaristii machiorii, regizorul secund ~i inginerii de sunet ~i lumini. Repetiriile (incalniri in care se pun la punct detaliile productiei) se pot prelungi timp de saptamani intregi ~i se incheie cu 0 repetitie cu costume, inainte de prima reprezenrarie a piesei.

Regizorul

Regizorul este eel care inrcrprcrcaza picsa in stilul propriu ji apoi dirijeaza actiunea. El stabileste, tmpreuna ell actorii, cum ar trebui jucate personajele sau cum ar rrebui spuse replicile, Acrorii ciresc

sccnariul ~i inva~a replicile. Ei I§i iau notire ell privire la miscarilc executate, inn-area pe seen a sau rccuzita.

Bill Alexander, regizor de teatru

Machiajul

In lumina puternica de pe 0 scena de reatru, figurile simple par a fi pale ~i drepre. De aceea, machiajul reprezinta o parte esentiala a teatrului. EI are rolul de a scoate in evidenta trasarurile faciale ale interprerului, aducandu-l la viata.

Machiajul in alb ji negru ji ochii ell contur ro§ll ii dau fe,ei un aspect salbaric.

o barba gri, lipica, ii da actorului aspectul de om batran.

Transformarea

Machiajul de reatru poaee f folosie ji pencru a schimba trasaturilc unci fqc, fad.ndu-i, de exernplu, pe unii actori sa para rnai batrani decar sunr de fapc. Machiajul mai poaee fI folosit ji pentru a obnne un efecr compler ncrealist, cum este fap alba a unui clovn.

Retusurile finale all rolul de a flxa machiajul.

Recuzita

Accesoriile folosire pe scena sunr cunoscute sub denumirea de rccuzita, Exista mulre obiecre care fae parte din recuzita, elc inrrand 'in responsabilirarea regizorului secund, care le urrnaresre in umpul reprezentatiilor ~i care

are grija ca obiectele de care au nevoie sa se afle in perrnanenra la dispoziria actorilor.

Telefon original. din anii '20

Bila din fler, cu Ianr

Farfurie eu gem

Luminile

Lumina directa produce umbre de efect §i contribuie la crearea unei anumite atmosfere. Reflecroarele urmaresc actorii. Lumina provenita din mai multe directii asigura un efect "natural" ~i permite ca 0 anumita parte a scenei sa fie lurninata mai intens sau mai slab, in functie de cerintele spectacolului. Exista repetifii speciale penrru a asigura lumina corespunzatoare.

Reflectoarele lumineazsi fiecare actor in parte.

$ir de reflectoare

SpectacolulJesus Christ, Superstar

Kabuki esce 0 formi teatrala rradinonalji din Japonia. In Kabuki, disrributia forrnara In incregime din barbari are un machiaj ce respects ell strictete regulile seeolului XVII, care au rarnas aproapc neschimbate. Fiecare persona] are un machiaj ascmanator unci masti. cu ajurorul caruia spectatorii il individualizeaza,

Uzaemo Ichimura,

actor de kabuki

versiune a piesei Macbeth (1936), in care, pentru prima dati in lurne, au jucat numai actori de culoare.

am

DRAMATURGIA

ELISABETA I

846

Guler tncretit, La modd tn secolul XVI

Costumele §i decorurile

Multe spectacole de teatru au nevoie de anumite costume ~i decoruri istorice. De obicei, tearrele angajeaza 0 npr<r)Or'~ care sa se ocupe de costume. are grija de acestea §i ii ajuta pe actori sa se schimbe intre acte.

Pantofi originali,

fobricari manu"l" ~

Cosrum masculin, ,." epoca ejisabetana

feminin, anii '40

Designeri

Designerii sunt cei care pun fa punct idcea decorului ~i, mai intai, consrruiesc 0 machera, Dupa ce aceasta este aprobara. lucreaza ell dulgherii ~i ell pictorii specializati pentru a realiza decorul final.

FILME SI PRODUCTIA DE FILM

RENA{iTEREA SHAKESPEARE, WILLIAM

GRECI~ ANTICA

OPERA

IMPERIUL ROMAN

JAPONIA, ISTORIC

~TIINTA FOLOSIRII PRACTICE a inventiilor ~i a descoperirilor este cunoscuta sub numele de tehnologie. Oamenii de ~tiin~a descopera principii, proprietati ~i procese stiintifice, iar inginerii folosesc aceste cunostinte pemru a construi masini ~i diverse structuri. Tehnologia a inceput sa se dezvolte din timpuri stravechi, insa nu a avut un impact major pana in secolele XVIII-XIX. Din acea perioada au aparut 0 multime de noi tehnologii, care au generat 0 revolutie in industrie ~i in locuinte, Astazi, tehnologia intormatiei este cea care alirnenteaza 0 noua revolutie majora.

Mdncarea uscata prin congelare este Ufoal'a, Ensd tontine inca nutrienti. Aces! jet de

mdncare este [olosit de in spatiu.

Tehnologia intormariei

Tehnologia informariei sau IT reprezinra revoluria comunicanilor ~i a schimburilor de informaoi, declansara de folosirea pe scad larga a computerelor, Unul dintre cele mai importante aspecte ale tehnologiei informatiei este crearea Internerului, 0 re~ea globala, care permire accesul la site-uri ce conrin 0 garna larga de informatli, precum ~i comunicarea dintre utilizatorii din rqea.

I TEHNOLOGIA

Tehnologia rnoderna

Bazele tehnologiei moderne au fost puse in secolul XVIII, la inceputul Revolutiei lndustriale. Inventiile au transformat industriile traditionale, bazare pe me~tqugari, in industrii de fabrid. Inventii-cheie, precum roata de tors (1764) ~i motorul cu abur allui Watt (1775), au furnizat materialele, rnasinile ~i puterea

necesara pentru dezvoltarea tehnologiei. microproteine _ proteine derivate din ciuperci.

Tehnologia materialelor

o gama larga de materiale sunr folosite pentru producerea bunurilor, masinilor sau structurilor, Plasticul, de exernplu, este un material popular pentru ci este iefrin ji Ujor de modelat. El esre folosit in stare salida, sub forma de fibre sintetice pene[u textile ~i falii pentru ambalare, §i in materii cornplexe. precum fibra de scicla. Mcralclc cum sunt flerul si aluminiul sunt rezistente Ii. de aceea, foarte irnporranre penr[u construirea de masini §i srrucruri. Betonul, de obicei armat san ranforsar, esre eel mai important material in consrructia de structuri rnasive, ca harajele, podurile §i zgarie-norii.

Beton armat

Ingineria

Inginerii sunt cei care pun in practica tehnologia. Acesria proiecteaza ~i repara rnasinile ~i echiparnentele electrice ~i construiesc structuri variate, mine ~i fabrici de substante chimice. Cele cinci mari categorii de inginerie sunt ingineria rnecanica, civila, rniniera, chirnica ~i electrica.

Cercetator biochimist, efectuand cxperimenre inrr-un mediu steril,

Ingineria chimica

Inginerii din acest domeniu consrruiesc §i lucreaza in fabrici in care se produc subsrante chimice, precum celc din industria perrochimica .. Ei realizeaza La scara industrials procese, pe care cercetatorii Ie-au experimentat, la scara mica, in laboratoare, ~j trebuie sa imparta procesul de productie 1n([-0 serie de etape .

..

ALIMENTE

BARAJE

CLADIRI SI CONSTRUCTII

DESIGN

INVENT II

847

Inceputuri

Oamcnii preistoriei au fost deschizatorii de drum uri In ceea ce privesre tehnologta. cand au realizat primele unelte. Ei au sfaramar pterrele. realizand

unelte de raiat ascutire, mai rarziu au ascutit crernenele, crcand' unelre specializare, ca '

topoarele de mana. tiii1mile de curie ji armele, Unelrele au fost realizate in continuare din piatra, pana in jurul anului 5000 i.Hr., cand a fost topit pentru prima data cuprul si

folosit in Orientul Mijlociu. In jurul anului 3500 i.Hr .. tehnologia prclucrarii metalelor s-a raspdndit odata ell descoperirea bronzului. Epoca Bronzului a fost urrnara de Epoca Fierului (cca 1500 t.Hr.)

Topor de mana din cremene, din Epoca de Piatrd, realiznt cu grija, pentru a avea

o margine pentru tdia: ascutitd.

.. ~ ... ~'.::~

-~

Ingineria civila

Inginerii civili sunr irnplicati in proiecre de consrrucrii civile. care genereaza 0 serie de strucruri benefice pentru popularie. Prinrre acestea se numara drurnuri, poduri, baraje. tuneluri ~i zgarie-nori. Una dintre cele

rnai impresionantc strueturi ingineresti este Tunelu l Canalului Manecii, ell 0 lungime de 50 krn, pe sub Canalul Manecii, care leaga Franra ~i Marea Britanie.

Barajul Glen Canyon, Arizona, SUA

Design ~i mentenanta

o echipa de ingineri este insarcinara ell dczvoltarca unui nou prod us. Ingincrii care se ocupa de design deeid cum Sf realizeaza produsul ~i ce materiale se folosesc. Planuri]e deraliare sunt rrimise inginerilor de producrie, care se ocup:i de producria propriu-zisa, Dupa vanzare, inginerii care se ocupi de service sunt pregati,i pentru a efectua mcntenanta ~i eventualele reparatii.

PLASTIC SI CAUCruC

PODURI

Tehnologia ali men tara

Unul dintre cele mai importante aspecte ale tehnalogiei alimentare este conservarea. Metode precum sararea acesreia au fast practicate de rnii de ani pentru oprirea procesului de alterate a carriii, conservele ~i congelarea hind mai recente, Printre rnerodele mod erne sunt uscarea prin inghepre, care contribuie la pastrarea in condirii mai bune a structurii alimentelor, ~i folosirea adirivilor. Inere realizarile tehnologiei alimentare se gasqte li produce rea unor substicuenri sintctici, precwn PVT [proteine vegetale rexturare] .

Tehnologia adecvata

Tehnologia adecvata este aceea care serve~te nevoilor din zona, folosind resursele locale. Multe ,iiri in dezvoltare nu i~j permit irnplcrncnrarea unar proiectc de amploare, a§a incat au tendinta de a-si imbunata,i Ii folosi tehnologia existenra, la nivel de cornunirare, Se POt realiza mid turbine pentru a genera curem: electric, sc por eonstrui sisterne de irigatii sau surse de energie alternativa, preewn eea eoliana sau solara,

Pompe pentru irigatii, pe un camp de porumb

REVOLUTIA INDUSTRr'ALA.

TEHNOLOGIA INFORMATIEI

TEHN 0 LOG IA INFO RMATIEI

,

Programele

DATORITA TEHNOLOGIEI

INFORMATIEI va pureti bucura de lumea imaginara a unui joe ce se petrece in realitatea virtuala ~i va puteti imprieteni cu oameni de la celalalt capat al Pamantului, prin Internet. Tehnologia intorrnariei (IT) este de fapt folosirea computerelor pentru manevrarea, stocarea, procesarea ~i transmiterea informatiei, Cheia tehnologiei informatiei se nurneste software: seturi de instructiuni, numite programe, care lc spun computerelor ce trebuie sa fad. Software-ul poate fi folosit pentru machetarea revistelor ~i pentru prognoza rneteo

~i poate face intr -0 zi, cine stie, com puterele Foaia de lucru Sa gandeasd precum oamenii. Aplicatiile software ~~'.~~~:b~~~'~' ;a'-:::'EEiiffi\m~

Graficianul poate schimba culorile din JOtografie.

ProgrameJe permit procesarea informariei

Lirnbajele compurerelor

Cornputerele pot procesa inforrnatia doar cand aceasta esrc sub forma de numere binare, alcaruire din cifrele 1 §i O. Esre diflcf sa

realizezi un program pentru computer in aceasra forma, ap inch programatorii scriu instructiunile in cod uri speciale, numite limbaje artiflciale. Computerul traduce apoi instructiunilc in numere binare, pe care le poate tnrelege.

Programul software care controleaza functiile esentiale ale unui computer se numqte sisrem de ope rare. Toate celelalte programe se numesc aplicatii. Printre acestea se afla procesoarele de text, care va ajuta sa scrieti scrisori ~i documente, ~i programele multimedia, care cornbina textul, imaginile, secventele video, muzica ~i anirnatia intr-o singud unitare,

Foile de lucru {manipulatoare de tabele} Foile de lucru sum 0 aplicatie software care efecrueaza operariuni de calcul pc lin tabel de numere, precllm cele de adunare de sume sau de inserare de date. in domeniul afacerilor sc folosesc asrfel de rabele pentm expW1erea conrurilor, penrm a prognoza cifrele legate de vanzari §i penrcu conrurarea programclor de lucru.

Grafica asistata de computer

Graficienii POt folosi programe software pentru a produce imagini cornpurerizare, Programele software penr[u grafica li permit u nui grafidan

sa creeze imagini complet noi pe ccran sau sa modifice imaginile care ajung in compmer prin scanare.

Designern de ca.r~i. ziare ~i revisre aranjeaza imaginile ~i texrul in ftecare pagina, folosind un program de software penr[u rehnoredactare, ceca cc le permite, de asemenea, editorilor sa corecteze rexrul pc ecranul unui computer.

Cornpurerele nu POt funcriona Rira programe. Programele sunt secvente de instructiuni simple care ii spun unui computer cum sa rezolve 0 anumita problema, ca adunarea unui ~ir de numere sau listarea unui document. Programele care ajuta la functionarea unui computer reprezinta software-ul.

Alan Turing

Matcrnaticianul britanic Alan Turing (1912-1954) a

realizar progrese irnportantc 111 tcoria cornpurerelor. A

fost primul carc a avansat ideea conform careia computerele ar putea

"gandi" tnrr-o zi, adica ar pure. rezolva 0 problema Inrr-un mod identic eu un om.

Simularea pe computer

Cu inforrnatii corecte ~i programe adecvate, cornpurerele moderne pot simula situarii din viata reala, ca pilotarea unui aparat de zbor, manevrarea unei navete spariale sau explorarea adanclrnilor oceanului. Simularile pe computer sum folosite pentru cercetari, educatie, instruire §i divertismem.

Kit pcntru realirarea virruala

Realitarea virtuala

Una dinrre formele de simulare pc calculator se nwne§te realirate virtuala. Un computer poate erea imagini tridimensionale ~i sunete case par aproape reale. Prin folosirea unei e~ti ~i a unui dispoziriv de control rinut 'in mana, utilizarorul se poatc rnisca ~j poare interactiona cu aceasta lume "virruala" creara de

in realitarea virtuala

Cased fiue jucdtorul sa simta cd ia parte la scenn generatd de calculator:

Modelarea ~i simularea pe computer Mereorologii folosesc simulari numite modele compurerizare, penrru a prognoza schirnbarea vrernii. Folosind informariile colee tate de sratitle mereo, cornpurerele creeaza mode1ul unui sistem meteorologic complex. precum eel al unui uragan. apoi prognozeaza evolutia sa. Multi ccrceratori folosesc sirnularea pe computer pentru a-~i testa teoriile.

miscarea orizontald Ii uerticald Ii trimite informafii La compurerul care controleazd rnediul.

Eeranele mici, din fola fiecdrui ochi, dau senzntia de perspectiud fi de oeridicitate.

848

Casdi penrru realirare virtuala

TEHNOLOGIA INFORMATIEI

Taslalura Braille Ii aplicatie software

In teligen ta artificiala speciald, pentnt utilizatorii [It

, handicap de uedere.

Capacitatea unui computer de a "gandi" singur se numqte intcligcnta artificiala (IA). Unele computere i§i pot evalua randamentul §i pot gasi moduri de a-l imbunatati. Totusi, multi oameni cred d niste rnasinarii nu pot fi en adevarat Inteligenre deoarece pot doar sa urmeze instructiuni. Cercetarile efectuate in eeea ee priveste lnteligenta arcificiala au dat nastere pana aeum unor retele neurale §i sintctizatoarelor de voce.

Ecran de teleuizor

'[astaturd

Superaurostrada informarionala

Superautostrada intormauonala CStC 0 rqea de comunicarii proiccrara. care va folosi fibrele oprice ale liniilor de telefon penrru a oferi oamenilor, in locuinre, o gama variara de servicii, Prin folosirea cclor mai noi aplicatii software mulrimedia.si a unui terminal special - asemanaror unui televizor combinat ell un computer

-, utilizarorii vor putca avea aeces la Internet, vcr putea

vcdca programe de releviziune ~i fume interactive, vor Furta juca jocuri, asculta muzica ~i chiar face cumparaturi in propriilc locuintc.

Cornpurer si televizor

Internet

Internetul este 0 retea globala de computere. Odaca cornputerul conectat la Internet, putcti trimite §i primi mesaje prin po~ta clecrronica (e-mail), puteri schimba pareri cu alti utilizatori prin newsgroups (grupuri de utilizarori de Internet cu preocupari comune) ~i puteti cauta inforrnatii pe World Wide Web - 0 colectie de "pagini" en informatii detinute de muzee, guverne, firme, colegii, universitati ~i persoane.

E-mail

Lircrc!c tasrare intr-un computer pot fi trimise rapid, u~or ~i iefrin prin lnrerner, folosind pOlca electronica. Fiecare utilizator de Internet are 0 adresa unica, PCntfU a purca primi mesa]e de la al~i urilizatori. Mesajele xunt trirnise ~i primite printr-un computer de dimensiuni mari, numit server,

John Von Neumann

Maternaticianul de origine maghiara John Von Neumann (1903-1957) a fosr primul care a sugerat ca programul de care este nevoie penrru funcrionarea unui computer rrebuie stocar in memoria acestuia. Acesra a invcnrat 0 cale de a face un computer sa creeze nurucrc alcatoare - functie vitala pentru mulre aplicarii mod erne de software.

..

COMPUTERE

849

Rete/de neurale

Un~1 din dorncniile de cercerare ale inreligenrei artificiale folosesre circuire care fimcrioneaza intr-un mod asernanaror neuronilor din creicr. Acesce circuite, numite retele neurale, pot tt1Va~a sa efectt~eze operatiuni simple, precwn recunoasterea de chipuri umane.

Program de recunoa~tere a fetei

IA pcntru handicapuri Unii oarneni ell dizabiliciri folosesc cornpurerele pemru a cornunica. Cornpurerele nurnire sinterizaroare de voce POt recuno~te cuvintele rostite salt pot reproduce prin limbaj cuvintcle dinrr-un text. Tastarurile Braille, aplicatiilc pentru reclmoa~terea vocii ~i aplicatiile software speciale sunr folosite de eei eu probleme de vedere.

Comunicarea prin Internet

Texrele, imaginile, sunetul si alte informatii sunr rrirnise prin Internet, de la un computer la alrul, sub forma de nurnere binare sau bili. Birii Stint codati intr-un tip de limbaj artificial, numit protocol, ~i trimisi sub forma de mici "pacheto" de date.

Cifre din codul binar

Computer personal (PC)

Mesajul este tastat in computer ji trimis sub forma binard la modem.

Modem de server

o linie telefonicd transmite semnalul modemului.

Modemul seruerului traniforma sernnalul inapoi in date binnre.

Modem

Modemurile stint dispozitive care rransforrna datcle binare dintr-un computer In sernnale elccrrice variabile, trirnise prinrr-o [inie relefonics ..

Istorie

Anii '60 Armata Sratelor Unite conecreaza toate cornpurerele sale rnari, forrnsnd 0 retea cunoscura sub numele de ARPANET.

Sfar~itul anilor '70 Unlizatorii pot interactiona acurn cu computerele printr-un click pe iconirele ji feresrrele de pe ecran ell un mouse.

1981 Sunt disponibile primele

computere personale IBM, care folosesc sisrernul de ope rare MS-DOS.

Anii '80 ARPANET devine Internet cand armata SUA se reteage din rerea, aceasta fiind folosira din ce in ce mai mult de universitari ~i colegii.

1984 Cornputerele Apple Macintosh, care folosesc aplicatii software produse de compania

Compurerul care primeste reasambleazd pachetele.

Dacd ruta este O[Upalii, pechetele gdsesc un nou mod de a ajlmge La adres.i,

World Wide Web Informatia este stocara pe Internet, pe site-uri conectate, care contin pagini, Paginile pm fi considerate 0 rcrca imensa de inforrnarii, care se i~tinde pe tot globul. PaginUc web sunt vizualizate cu ajutorul unci aplicatii numire browser. Printrun dick intr-o anurnira parte a paginii, urilizarorul poate vizira alre pagini care contin informatii legate de acelasi subiect.

Server

Trimite

Prirnestc

')

Bill Gates, presedinrele Microsoft

Serverele Servere1e sunt eomputere purernice care dirijeaza mesajele crimise prin po~ta electronica spre adresa de Internet corecta ~i pasrreaza rnesajele care yin inrr-o "casula POltala", pana cand utilizatorul doresre sa le deschida.

americana Microsoft, condusa de Bill Gates, dcvin din ce in ce mai populare.

1985 Apar primele CD-ROM-uri.

Anii '90 Inrernetul ~i po§ta electronica se raspandesc la scad larga.

1994 RISC (Reduced Instruction Set Computing - set reclus de instructiuni) permire functionarea unor microcipuri mai rapide.

2001 Esrc produs un server de rnarirnca unui capac de chibrit.

CREIERUL SJ SJSTEMUL NERVOS

TELEFOANE

ELECTRONJCA

TEHNOLOGJE

NUMERE

TELECOMUNJCATIJ

TEATRU DE pApU~I, vczi DRAMATURGIE. TEHNOREDACTARE, vezi TEHNOLOGIA lNFORMAT1El

TELECO MUNI CATII

,

Retelele

,

LUMEA PARE cA SE MIC~OREAZA Dispozirivele pentru relecomunicatii trim it

datorita telecornunicatiilor moderne, Informatiile prin intermediul unei retele de legaruri, care creeaza 0 cale intre ernitator ~i receptor.

care ne permit sa trimitem mesaje~' Informatia se deplaseaza sub forma de impulsuri

. deni I b A ~\ "-- electrice, de-a lungul unor cabluri din cupru, sub

pretutm em pe go, intr-o ~"~ , forma de impulsuri de lumina, de-a lungul fibrelor

clipa Telecomunicatiile ~~ optice (fire subtiri de sticla), sau sub forma de

L I hn I . , ~ Microundele semnale radio sau de microunde, intre anrencle

ro osesc te 0 ogia pentru a trans- ~ transmit in, ifOrmafld,

intre conttnente prm parabolice de pe turnuri, cladiri ~i sateliti.

mite ~i pentru a primi intormatii saieliti.

- precum viul grai muzica Doudan:eneparabolice, af!ateuna in ca'!.'pultJizualalcelei}alte,

, , formeaza 0 conexiune LOS "line·ofsight {neobstruqionatd}.

imaginile ~i documentele - pe

distante mario Printre dispozitivele care fac posibil acest lucru se afla telefoanele, aparatele radio, satelirii, televiziunea ~i computerele. Precursorul telecomunicatiilor

,

moderne a fost telegrafuI, care trimitea mesaje prin intermediulliniilor de curent electric. satelirului

Samuel Morse

Americanul Samuel Morse (1791·1872) a inventar un sistem de telegraf care folosea un tip de rnodulatii nurnire codul Morse, Literele ji numerele reprezentate prin linii

~i puncte erau trimise sub forma de impulsuri electrice lungi san scurte,

Cablu

Cencrald de

Post de amplificare a microundelor

de fibril oprica

Centrala de

Post de ampltficare a microundelor

telecomunicatii

Tehnologia mesajelor

Pana de curand, faxul era eel mai bun mod de a trimite rapid un mesaj scris. Acum po~ta electronica permite trimiterea insrantanee a unei game variate de informatii in toata lumea, inclusiv a fi~ierelor electron ice de dimensiuni mario Trimiterea de mesaje prin telefonul mobil reprezinta 0 alta tehnologie aflata in evolutie rapida,

Modulatia

,

Informaria din telecomunicarii trebuie modulat'a (codad) intr-un a~umit mod inainte de a fi rrimisa prin rerea, Programele de radio ~i de televiziune sunt difuzate prin codarea intorrnatiei intr-o unda radio "purtatoare'; care este transrnisa prin aer, catre 0 antena receptoare. Antena trimite un semnal radio catre un radio sau catre un televizor, unde acesta este decodat.

UndeAM

UndeFM

~~~D§~'d\lW[~~~J~Mu~k

Amplitudine Amplitudine Frewenra '~n\ Frecuente

[oasd inalta joasa ina!ta

Modulatia in amplitudine In modulatia In amplitudine (AM), informaria este transrnisa prin schimbari ale arnplirudinii san dimensiunii undei purtatoare.

Modulatia in frecventa In rnodularia In frecventa (FM), inforrnatia este rcprczentata prin sch imbari in frecvenra undei purtatoare (numarul de unde pe secunda).

Faxul

Faxul trirnite ji primeste facsimile sau copii ale unor documente §i ale unor imagini, prin inrermediul Iiniilor telefonice. Masina scaneaza docurnentul si trirnite inforrnatia pe Iinie, sub forma de semnale elecrrice. Faxul receptor dccodifica scmnalele ~i listeaza 0 copie a documentului original.

Telefax

Istoric

1793 Francczul Claude Chappe inventeaza sernnalizarea Cll ajurorul brarelor sau a fanioanelor, prin care se trimit mesa]e pIin miscarea brarelor, de pe turnuri.

1844 in S VA, Samuel Morse construiesre prima linie de telegraf din lurne.

Ecran [olosit

Posra electronica

Posta elecrronica funcrioneaza prin trimiterea imaginilor ji cuvintelor de-a lungul unei linii telefonice, prin Internet. Majoritarea pcrsoanelor trirnit e-mail uri de pc tUl-computer, insa accasta operatiune a devenit djsponibila ji de pe alte dispozirive, inclusiv de pe aparatele pentru apeluri telefonice ji e-mail, precum eel din imagine, de pe telefoane mobile ji chiar de pe televizoarele eu conexiune ~m,;im!:i!ii~i£!-"'" digitala Ii tastatura.

Tablou de cornandd

Tastatura pentru tastarea numerelor

Receptor telefon Aparat pentru telefonice

Minitastatura pentru trimiterea de mesaje.

Documentul este trimis printr-o linie telefonica norrnald.

Documentele care trebuie trimise sunt introduse pe aici.

Receptor telefon

Hlirtia termosensibild ':'~~:~::"~~ listeazd doaonentele ~~:~;;:;~~~ :::Z~~;:~ primite de La alte

>, • 1. foxun',

1878 Se deschide prima 1956 Esre instalat un cablu

centrala relefonica, in relefonic subacvatic in Atlantic.

New Haven, SUA,

Telefon timpuriu Bell

1901 Invenratoru] italian Guglielmo Marconi uirncste olume inrreaga, rrimitand un semnal radio peste Oceanul Atlantic. din Anglia in Canada,

1962 Esre folosit penrru prima data un satelit pentru apeluri telefonice.

J 977 Se folosesc fibrele oprice pentru apeluri celefonice.

Anii '90 Posta elecrronici incepe sa 6e folosica in toara lumea.

1876 Alexander Graham Bell, de origine scottana. invcntcaza relefonul.

COMPUTERE

TELEFON

850

ELECTRICITATE

INREGISTRAREA SUNETULUI

LUMINA

SATELITI

RADIO

RAZE X

I TELEFOANE

"IT! DAU UN TELEFON': spunem adesea prietenilor nostri, insa foarte rar ne intrebam cum este posibil acest lucru, ca la doar cateva secunde dupa tastarea unui nurnar sa putem vorbi cu un prieten aflat la multi kilometri depart are sau chiar de cealalra parte a globului. Telefonul este un dispozitiv care transforms vocea unei persoane intr-un semnal electric, din curent electric variabil. Acest semnal se transmite de-a lungul cablurilor de cupru, pentru a ajunge la destinatie. Uneori, acesta este transformat in impulsuri de lumina, transmise de-a lungul unor fire subtiri din sticla, numite fibre optice. Semnalul mai poate fi transmis ~i ca unde radio sau microunde.

Telefoanele mobile

Telefoanele mobile permit apelarea de aproape oriunde, deoarece nu sunt fizic conectate la reteaua de telefonie. Acestea primesc ~i transmit apelurile sub forma de unde radio. Tehnologia relefoanelor mobile cvolueaza rapid, asrfel incat dispozitivele de tip "hand-held" pot trirnite §i mesaje text, c-mailuri §i secvente video §i se pot conecta la Internet.

Antena intcrnd recepteazd semnalele radio de la centrala de telefonie mobild.

mobil

unul Trimiterea mesajelor-text mesa) text lclefoanele mobile Ie permit

utilizaroriior sa rrirnita mesaje-texr rnstanraneu catre alte telefoane mobile. Prin apasarea anumitor cornbinarii de taste, t.rxtaru ra nurnerica se rransforrna intr-o r.istatura pentru text, pentru scrierea pe lucre a cuvinrelor,

Videofonul

Videofoane1e sunt cclcfcanc care le permit utilizarorilor sa se vada. 0 camera minuscuia filmeaza apelanrul, trimirand imagines sub forma de semnal. Semnalul este trirnis catre relefonul receptor, unde este decodar, pentru a afisa chipul apelantului. Un videofon poate f mobil sau un telefon conectat la rctcaua de relefonie ftxa.

Alexander Graham Bell

In 1875, invcntatorul Alexander Graham

Bell (1847-1922) a realizat prima transrnisie a vocii umane printr-un cablu electric. Primele cuvinte pronunrare s-au adresat colegului sau, Thomas WatSon. In anul urmator, Bell a patentac telefonul, inrrecandu-si rivalul american, Elisha Gray (1835-1901), eu doar doua ore.

Comusasorul cu Jurea descbide circuitul cand receptorul este ridicat.

Cum tunctioneaza telefoanele

,

Odara ce doua telefoane sunt conectate prin re~eaua de telefonie, vocile vorbitorilor sum captate de microfoanele din receptoare. Difuzoarele reproduc ~i

Placufele cu circuite amplifies aceste sunctc, astfel lncat apelantul sa poata auzi ceea ce spune interlocutorul sau,

Tasratura

Penrru a face un apel celefonic, apelanrul ridica receprorul, care deschide un circuit electric. Prin apasarea tastelor de pe receptor se trirnite 0 secventa de impulsuri electrice sau diferite ton uri unei centrale. Fiecare nurnar de telefon are 0 secvenra diferira, asrfel inch cenrrala poate dirija foarte lI~or apelul carre numaru] coreet.

Pavilionul receptorului

primeste un semnal elect de de la retea, diafragma din di fuzar vibreaza ~i astfel recrccaza sunerul vocii persoanei aflate la celalalt capat al flrului.

Capsula microfonica

[n interiorul capsulei microfonice exista un microfon, care conrlne un disc de plastic subtire, numit diafragma, Sunctul vocii apelanrului face diafragma sa vibreze. Cand vibreaza, aceasta genereaza un semnal electric, care trece prin linia relefonica spre relefonul receptor.

Reteaua de telefonie

,

Orice ape! ajunge la desrinarie prinrr-o re~ea de conexiuni. 0 centrala locals poate face legatura cu orice relefon din zona apelamului. Legarurile pe disrante mari se fac prin intermediul centralelor nationale ~i internationale sau chiar cu ajutorul satelitilor, Centralele pentru telefonie mobila dirijeaza apeluriie facute de la telefoane mobile.

Retea telefonidi

Satelifii foe legatu,.ile teLeflnice dintre continente.

Centrala nafionald sau internafionalti

Apelantul Jormeaza numdruL prin apds~rea tastelor:

Telefonul care primeste apelul fund cand se foce legdtura pentrz< un apel.

Centrale pentru telefonie mobild poate foce legatura cu telefoane mobile.

Centrala local« poate foce legatura cu numere Locale sau poate dirija apelul cdtre 0 central.i rnai mare.

Centrala

Centrals relefonica esre 0 cladire care gazdulesre echiparnenre ce recunosc irnpulsurile formate li ronurile, Acesrea trimit apelurile la destinatia corecta, reprezenrara de W1 numar de telcfon unic. Acest proces este cunoscur sub numde de cornurare ~i este conrrolat de computere purernice din interiorul centralei.

Satelirii pentru cornunicatii Convorbirile telefonice la disrante mari sunt trim.ise adesea sub forma de semnale de microunde, prin inrermediul sarclirilor care orbireaza in juru! Pamanrului. Sareliru! amplified sernnalul ji II trimite inapoi pe "amant.

ELECTRICITATE ELECTROMAGNETISM ELECTRONIC.:\. INREGISTRAREA LUMINA SUNETUL SUNETULUI

VIDEO

TELECOMUNICATII

851

Diseuri eu numere

Telefoane

Evolutia relefonului

,

Diseuri eu numere

Disc din metal, inainte de Primul Razboi Mondial (1914-1918)

Telefoane mobile

Disc din plastic colorar din an ii '30

Disc negru din anii '20, relefon elvetian

Dis(: usor, din plastic, 1963

Disc alfanumeric, anii '60, eu lircrc ~i cifre

Disc special pentru ingineri in telefonic, anii '60

Telefoane mobile

Telefonul portabil, la jurnaratea anilor '80: ca orice relefon mobil, contine un ernitator ~i un receptor radio incorporate.

Prin ridicarea pdllliei se flicea leg"tu,"" dintre apelant

Ape/amul uorbea ald.

Telefon cu clapera, sElrlirul anilor '80: clapeta acesrni relefon,

Cdr/ig pmtru a dOM palllie, pcntru. cei cu probleme de auz

Telefon pentru

Telefon .Jumanare" 1905: urilizarorii cereau operatorulu i din centrala sa formeze numarul pe care doreau sa-I apeleze,

Telefon cu man ivela, l890: utilizarorul rasucea manivela pcnrfu a contacta operarorul, pentru a face un apel si, inca 0 data, pentru a-i spune operatorului cand sc tcrrnina apelul.

Telefon "lumanarc" cu disc) anii ~30j permitea utilizatorilor sa apeleze fara a conracra operatorul din cenrrals.

cu cristale lichide

Tclefon en carcasa de "nuc", anii '20, modelat din bachelira penrru a avea aspect de lemn.

Telefon colorat, anii '30: noile mase Telefoll de mas. compact, 1967,

plastice permireau produce rea de desrinar folosirii in locuinje,

relefoane de diferire culori.

Tdefon cu rasratura, anti )70: prirnele modele aveau 0 curie

Telefon modern, jumararea anilor '90: acest telefon srocheaza numerele apelare recent In memoria sa electronics.

separara penrfll tasrarura.

Telefoane diverse

111m

Tclcfon co sonerie scparata, 1977: cablullung permite a a pelantului sa se deplaseze in rirnp ce vorbea.

Receptor

Sonerie

Telefon transparent, anii 'SO, dezvdluia mecanismul intern al telefonului.

Tclefon Mickey Mouse, 1980, bazat pc imaginea popularului persona] al lui Walt Disney.

Telefon Snoopy, 1980, care tllnfa\i~eaza pe personajul principal din desenul animar .. Peanuts"

852

TELESCOP

~

CELE MAl MICI OBIECTE de pe eer pot fi dar vizibile printr-un telescop. Teleseoapele optice tormeaza 0 imagine rnarita a obiectelor indepartare prin sehimbarea traieetoriei razelor de lumina, folosind Ientile ~i oglinzi. Exista dona mari eategorii de telescoape, Teleseoapele refraetare torrneaza imagine a prin indoirea sau refraetarea razelor de lumina, folosind Ientile. Teleseoapele refleetoare retlecta sau fae sa ricoseze razele de lumina eu ajutorul oglinzilor, astfel incat sa formeze o imagine. Teleseoapele puterniee le permit astronomilor sa vada la distante imense, in spatiu, Radiotelescoapele tormeaza imagini din unde radio emise de srelele ~i galaxiile atlate la mare departare.

Telescopul reflector

Alcatuirea interna a unui telescop

o oglinda concava (curbata inauntru) aduna razele de lumina de la un obiect ~i le reflecra pe 0 oglinda plana, asezata la un anurnit unghi, torrnandu-se astfel 0 imagine a obicctului. 0 lentila (ocularul) mareste apoi imaginea pentru eel care o vizualizeaza, Prin folosirea mai multor oglinzi se rnarcsre puterea telescopului.

Apertur.i

Ocular

Telescopul Keck

Mulre relescoape de mari dirnensiuni sunr amplasare pe vdrturi de munri, unde atmosfera esre Iimpede, fara nori. Cel mai mare telescop optic, Keck, se alIa pc Mauna Kea, un vulcan din Hawaii. Oglinda sa colectoarc esrc alciruita din 36 de oglinzi hexagon ale, care au in total 10m2.

Aducerea obiectelor mai aproape Vazuta eu ochiul liber, Luna pare foarte mica, deoarece esre departe, Un telescop poate man accasta imagine. radnd Luna sa para mai mare ~i mule mai aproape. Purerea de marire a unui celescop estc reprezenrara de simbolul "x". Un relescop cu pure rea de marire de I OOx, de exernplu, face ca obiecrele sa para de 100 de ori rnai mari.

Telescopul refractar

Cand razele de lumina care Yin de la un obiect intra inrr-un telescop, 0 lentila convexa (obiectivul) le difracta, Iormand 0 imagine cu susul in jos a obiectului. 0 a doua lentila

( ocularul) indoaie din nou razele, marind imaginea.

Alcaruirea intcrna a unui relescop refractar

Aberatia crornatica Lllmina'esrc alcaruita dintr-o multirnc de culori diterire. Ciind lumina de ]a un obiecr trece prin lenrila, fiecare culoare sc ditracta la un unghi diferit, creand UIl spectru de culori in jurul imaginii care se Iorrneaza. Ea esrc "aberatia cromatica", Ea poate f elin .. 'inata prin adaugarea unei Ientile.

I •• --- - ----.- -. II

----" j)

~-~~ ~ ~ ~~, ......... -

'P

'Ielcscopul lui Galilei razelor

Omul de jtiin~a Ga!ileo Galilei (1 S64- Tub glisant

1642) a fost primul care a folosit I pentru Jocalizare

tclcscopul pentru a scudia sisrcruatic ccrul 'IIl.! •• S!!!!II!III!!!II.IIII ••••••

in tirnpul nop?i. EI a flicut foarre multo WI

descoperiri importantc despre planere ~i despre stele.

Ob CJ

Obieetiv

Ocular

Telescopul lui Galilei (copie)

Binoclul

Mecsnism de foealizare

Binoclul este format din doua telescoape compacte unite intre ele. Fiecare relescop folosesre doua prisme, pentrll a reflects razcle de lumina care Yin de la obicctiv carre ocular. Imaginea este focalizara prin reglarea pozitiei ocularului.

Prismele se "strang" din calea razelor de lumin«, fiecare telescop fiind Joarte compact.

Obiectioal

Lumina se rejlecta intre oglinzi

Radiotelescopul

Radiotelescopul detecteaza undele radio emise de stele, galaxii, nebuloase ~i altc obiecre astronomice. EI foloseste 0 antena parabolica de dimensiuni mari pentru a directiona undele carre 0 ante~a. Aceasra transforrna undele in semnale electrice,

din care un computer genereaza o imagine a obiectului,

1~~~~- Oglindd

colectoare

Istoric

dintre primele relescoape mario 1880 Esre invenrat binoclul cu prisma.

1917 Se construicste relescopul de pe muntele Wilson, In California, SUA.

1931lnginerul american Karl Jansky descopera cii undelc radio ajung pe Pamanr ji din spariu.

Sec X Chinezii descopera d razele de lumina por fi "indoite" de bllditi de stida.

1608 Olandezul Hans Lippershey invenreaza telescopul.

1673 Englezul Sir Isaac Newton realizcaza un tclescop reflector. 1789 Asrronomul britanic William Herschel realizeaza unul

Telescopullui William Herschel

-

ASTRONOMIE

GALAXII

GALILEO GALILEI

853

Radiorelescopul Arecibo, Puerto Rico

1937 Grote Reber, un astronom american amaror, consrruiesre primul radiorelescop.

1948 Se finalizcaza consrructia uriasului telescop reflector Hale, de pe muntele Palomar, California, SUA.

1970 Se monreaza VLA (Very Large Array of Radio Telescopes), in New Mexico, SUA.

LUMINA

1990 Lansarca telescopului spatial Hubble, un telescop optic, care orbiteaza la 500 km deasupra Parnanrului.

2002 Esrc proiectat un telescop gigantic, cu 64 de antene parabolice, in Chile.

LUNA

'Ielescopul spatial Hubble

NEWTON, SIR ISAAC

RAZE X

STELE

TELEVIZIUNEA

TELEVIZIUNEA ESTE una dintre cele mai importante inventii ale secolului XX, care a transformat complet societatea. Televiziunea (TV) functioneaza prin transformarea imaginilor ~i a sunetului in semnale ~i prin transmiterea acestora prin transmitatoare, sateliti sau cabluri subterane. Televiziunea a aparut pentru prima data in anii '20; s-a raspandit rapid ~i, pana in anii '80, aproape fiecare locuinta americana avea un televizor. Prin aducerea inforrnatiilor ~i a divertismentului direct in locuintele oamenilor, televiziunea le-a schimbat viata. Astazi, noile progrese in tehnologia televiziunii, printre care se afla ~i accesul digital ~i broadband, fac din televizor un furnizor de optiuni interactive, precum e-mail, cumparaturi online ~i servicii de inlormatii.

Interiorul unui televizor

Televizoarele detecteaza semnalele difuzate de un post (sau mai multe) de televiziune §i le transforrna in imagini, folosind un tub (cunoscut sub numele de tub catodic), Tubul produce 0 serie de imagini albnegru sau color, care se succeda rapid, creand iluzia ca imaginea este In miscare. Aparatul mai contine §i circuite electronice care le permit relespectarorilor sa aleaga posrul de televiziune preferat.

Televizor ell ecran lar

Tunul de electroni

EcranuI televizorului esre dear 0 parte din tubul catodic. In sparele ecranului, un tun de electroni elibereaza trei fluxuri de electroni (fragmente de atom i) catre eeran. Acesrea corespund celor [rei culori folosire in releviziune - rcsu, albastru ~i verde. Impreuna, acestea produc imagini color.

Masca perforatd face ca fiecare unda de electroni sa loveasca 0 culoare de fosfon

Ecranul televizorului este acoperit cu mid puncte fosforescente.

Tun de electroni

Vladimir Zworykin

Omul de jtiin,a de origine rusa Vladimir Zworykin (1889-1982) a

lucrat mai mult in SUA. in 1923 a breverar tubul carnerei de releviziune nurnire

iconoscop, dispozitivul cafe a tawt posibila

televiziunea electronica. Dupa aceasta a conrinuar eu alre imbunarariri ad use sisremelor de releviziune.

Incepururi

Prima televiziune a aparur in Regarul Unit, in

1936. Pana in anii 'SO, rnulre familii aveau relevizoare, mai ales in SUA. Cei care i~i permireau o antena scumpa doreau sa stea acasa penrru a-si perfece timpul intr-un mod placur, Acesna erau irnpresionati de sririle de ultim moment Ii de faprul d. puteau vedea de acasa personalitati celebre.

Primeie ecrane de televizor erau minuscule, iar imaginile erau a!bneg"",

Folosirea televiziunii

Emisiunile de releviziune acopera orice domeniu, de la teatru pana la documemare. Televizorul ne inforrneaza, ne educa §i ne distreaza, in lunctie de programul pe care

do rim sa-l vizionam. Publicul

Hind de ordinul milioanelor de oameni, inforrnatia se raspandesre mai mule ca niciodata.

Sponsorizarea

Pentru a-Ii promova produsele, unele companii sponsorizeaza programe de releviziune sau fac reclama in timpul pauzelor publicitare. Muhe programe ~i evenimenre TV se bazeaza pc banii rezultati din sponsorizari. Sporrurile populate, precum forbalul, au djtigat asrfel fcnduri pentru

consrrui rea de stadioane modernizatc.

Revolutia care I-a indepartar pe dictatorul roman Nicolae Ceausescu (1918-1989) a fost difuzara in direct 10

elibereaza fluxur! de electroni cdtre ecran.

Producerea unei imagini color

Ecranul esre acoperit cu rnii de punete minuscule, fosforeseenre. Cand electronii lovesc aceste puncte, le fac sa lumineze, producand 0 imagine rosie, verde sau albasrra, in functie de tipul fosforului. Inrensiratea fiecarei raze de elecrroni variaza in funcrie de intensitatea culorii de care este nevoie, Deoarece se produc lntre 25 §i 30 de irnagini pc ecran in fiecare secunda, se creeaza senzaria de miscare.

Milionne de teiespeaatori uizioneazd Cupa Mondiala de fltballa televizor:

Avantajele televiziunii Datorita releviziuni i, asrazi putem privi istoria 111 [imp ce se deruleaza, oriunde in lume, ~i suntern mai bine informati ca oricand. Satelitii transmit semnalele TV prerurindeni in lurne in cateva secunde. Telespecrarorii POt privi evcnimcnrele care apar la §riri in timp ce aces tea se desta~oara.

Televiziunea educariva

Televiziunea furnizeaza prograrne educative penrru copii ji penau adulri. Unele programe intra in categoria inva~amantului la disranta, pani la nivel universitar, fiind accesibile pentru persoanele aflare in zone izolate sau pentru cei care au foarte purin rimp la dispozipe.

Sesame Street (Papusile Muppers) este un program american care ajuta copiii sa citeasca.

854

Camera ufoard, portabild

Realizarea unui program de stiri

lnaime de a aparea pe ecranul televizorului, programul se realizeaza cu grija (se proiecteaza ~i se monreaza). Programele de stiri se schiteaza cu doar cateva ore inaince de difuzare. Echipa de stiri se intalneste pemru a hotari care sunt sririle incluse in emisiunea zilei: subiecrele sum docurnentate ~i se pregareste un scenariu. 0 emisiune de stiri poate include ~i reportaje locale - secvente film ate in afara studioului.

La fata locului

Esre nevoie doar de 0 singuri persoana pentru folosirca unci carriere video. ascfel incf .. t un reporter ~i un operator pot realize ujor un reporraj simplu, la fap locului. Operarorul are grija sa includa in fundal 0 scena semnificariva pentru evenirnent.

Echipamenr pentru editare

Editarea ~i montajul

Editorul aduna secventele video originale ale operatorului de camera §i copiaza secventele cele mai bune de pe acestea pe 0 alta banda, in ordinea in care vor fi difuzate. Aceste operatiuni se fac intr-un studio de editare, un de videorecorderele, ecranele ~i echipamentele penrru mixaje video sunr conectare la un computer.

__ ANIMATIE sr

!!!!!!!!!!! DESENE ANIMATE

ELECTRONIC)\.

INVENTII

PUBLICITATE ?I MARKETING

RADIO

TEATRU

TEHNOLOGIA INFORMATIEI

TELECOMUNICATII

In studio

Ecranul de

Programul in direct Newsround este realizat de BBC, din Regatul Unit, pentru telespectatorii mai tineri, ~i este difuzat cinci zile din saptamana. Ca in cazul majoritatii programelor, acesta este realizat in interiorul unui studio TV. Prezentatorul sri in platoul anume conceput ~i puternic luminat, citind ~tirile zilei de pe un prompter.

Prezentatorul

citeste textul de pe Operator de

camera Plalou foarte puternic luminat

Prompterul

Prornpterul ii permite prezentatorului sa vada textul care rrebuie cirir, 'in cirnp ce privesre direct La camera. Un mic ecran de computer afi?eaza cuvi nrele ~i Ie reflecra sus, pe 0 sticla montara In di~gonala, care se afla ch tar in fara came rei. Desi prezentatorul poate vedea cuvinrcle, acestca sunt invizibile atat camerei, cat ~i relespeccatorilor,

fiecarei pdrfi din program

Sala de control este locul in care materialul din care se realizeaza ernisiunea de stiri este coordonat in timpul transmisiei. Aici se coordoneaza secventele de la camerele din studio, reportajele din afari, muzica ~i graflca. Monitoarele (ecrane) prezinra diferitele materiale care vor intra in ermsie.

Pupitrul de mixaj

Diferire secven~e sunt pregsrire penrru transmisie de dine un inginer video (de imagine), care sta in fata unui pupitru de mixaj computerizat. Acesta cornbina diferire elernenre prin inchiderea imaginii, montaj eliptic sau pri n trecerea creprara de la 0 imagine la alta.

Echipa TV

Regizorul §i inginerul de imagine stau In sala de control In timpul

rransmisiei in direct.

Regizorul decide ce imagine rrebuie sa. aparfi pe ecran ~i cat timp. EI da indicatii inginerului de imagine. Producarorul controleaza roare aspectele,

echipelor din studio ~i din sala de control vorbesc unii cu altii prin mierofoane.

1923 Vladimir Zworykin realizeaza tubul carnerei electronice.

1926 Invenrarorul scotian John Logie Baird (1888-1946) demonstreaza sistcrnul sau de televiziune mecanica ..

Istoric

1929 incep transmisiun i de televiziune experimemale In Anglia, folosind sistemul de televiziune allui Baird

1936 lncep primele emisiuni de releviaiune regulate din lume, in Anglia, folosind sisrernul electronic.

1951 Primelc transmisiuni color. in SUA.

1960 Firma japoneza Sony produce apararele TV ell rranzisrori.

1962 Sareliml Telsrar transmite sernnalele TV peste Atlantic.

1979 Apare televizorul cu ecran plat, tip "sport" (de buzunar).

Anii '90 Apare releviziunea digitala ji broadband.

855

TEMPERATURA, vez i CALDURA ~l TEM PERATURA. TEN IS, vezi SPORTURI CU RACHETA, TEN IS • TERMITE, vez i FURNICI ~I TERMITE

TEXTILE ~I TESATURI

MATERIALELE TEXTILE sunt realizate din fibre prinse unele de altele. De mii de ani, toate textilele s-au obtinut din fibre naturale, obrinute fie din surse animale, fie din surse vegetale. Incepand din secolul XX, procesele chimice au produs §i fibre sintetice (artificiale). Majoritatea textilelor sunt realizate prin tesere (cuvantul textil vine din cuvantul latin texere, care inseamna a tese), insa mai pot fi realizate prin irnpletire §i prin legare in diferite moduri. Materialele textile sunt folosite la producerea unei game variate de bunuri, printre care se afla irnbracaminrea, accesoriile pentru decoratiuni interioare, cum sunt perdelele §i covoarele, sfoara, fringhia §i parasutele. Fibrele

Prinrre fibrele naturale se nurnara lana ~i matasea, de la animale, ~i bumbacul, inul ~i canepa, de la planre, Fibrele sintetice, precum poliesterii ~i fibrele acrilice, sunt realizate din lemn, carbune sau petrol. Fiecare fibra are calitati diferite; producatorii pot combina doua sau trei fibre penrru a produce lU1 material "ideal".

__ AGRICULTURA AUSTRALIA CHIMIE COMERT SI

!!!!!!!! ~l~l~:'ll:L~: INDUSTRtE

Ulna

Lana este prod usa de oi, capre, carnile ~i lame. Este un material foarre folosir penUl1 haine, covoare ~i rapiserii pentru d. esre calduros. rezistent, se intinde ~i absoarbe apa.

Principalii producarori de lima toarsd SUnt Australia, Noua Zeelanda,

Africa de Sud Ii Argentina.

Producerea firelor

lnainte ca fibrele sa fie transformate in materiale trebuie sa fie toarse in fire. Majoritatea firelor naturale SW1t foarte scurte ~i trebuie toarse in fire lungi ~i rezisrente, Firele artificiale SlU1t produse sub forma de fire continue §i sunt toarse pentru a deveni mai rezistenre pentru a fi combinate cu fibre naturale.

Toarcerea bumbacului Burnbacul poate fi tors manual sau eu ujurorul unor imensc rnasini, in fabrici. Masinile strivesc mai inrai fibrele curararc lntre nisce cilindri, transformindu-Ie inrr-un eoyora? apoi acesta sc imparre ~i se toarce in fire din cc in cc maifine.

o inflorescenra

de bumbac

poate avea pana la 500.000 de fibre scurte, albe.

Toarcerea manuals a bumbacului in India

Denirnul esre

un material aspru, din bumbac tesur.

Texrilele impermeabile. preeurn cele folosire la acesti panrof SpOrt,

au fost acoperire eu un strar subtire de ra?in:i.

Tifei

Teserea

,

Odata produs firul, poate fi transformat in tesatura. Una dintre cele mai obisnuite metode de producere a materialului textil este prin tesere. Aceasta este 0 veche meserie; cele mai vechi dovezi ale tesutului dareaza din 5000 i.Hr, De cele mai rnulte ori, aceasta activitate se desfasoara pe un cadru numit razboi, Acestea pot fi razboaie mecanice, masive, sau razboaie manuale,

Haina din petrol: arncstec de nailon ji de Perrex", fibre artificiale, care se rnentin uscate ~i nu rerin caldura.

Teserea rnanuala a

u.rzeald trebuie stifle [oarte

Rtizboi manual

Rxcsac de nnilon: rezistent Ii impermeabil

aruestec de bumbac natural ji de fibre sinterice de poliesrer:

policsrerul rnenrine forma rricoului.

Nailonul, 0 fibr:1 sinretica, estc produs din substanrele chimice care se gasesc in ,i\ei. Cand subsranrele chimice Stint incalzire, acescea forrncaza un lichid, care esre rrecut fortar printr-o filiera ~j rficir, penrju a f apoi tors in fire.

Razboaie mecanizate, inrr-o fabrica de textile

Razboiul

Un set de fire paralele, numite urzeals, sunr intinse in lungimc, pe razboi, Firele inrroduse in la~ime sunt bi\t;ltura. Firelc de batarura sunt purrate pe deasupra urzelii ji pe sub aceasra ell ajutoru] unui dispozitiv nuruit suveica. Astfel, urzeala Ii bariirura sunr legate, pentru a

realiza marerialul rexril,

Industria rextila

Pana in secolul XVIII, tesurul a fost 0 meserie praC[ic~ta in locuinre.Ia scara mica. Progresele rehnologice din rimpul Revoluriei Indusrriale au sporir foarre mulr capaciratea de producne a tesarorilor, Astiizi, razboaiele mecanice produc mii de merri de material zilnic.

MOBILA 01 ~I CAPRE PETROL

REVOLUTIA VOPSELE SJ

INDUSTRfALA ULEIURI'

856

Thailanda li Birmania

au 0 clirna musonica, ell [rei anorimpuri: unul ploios, din mai ~i pana In septernbrie, unul bland

li uscat, din octornbrie pana in februarie, ji alrul cald, in martie ~i aprilie, in sud, precipieariile cad In tor timpul anului. Temperarunle medii sunt inalre.

THAILANDA ~I BIRMANIA

A~EZATE UNA LANGA CEALALTA, in vestul Asiei SudEstice continentale, Thailanda §i Birmania (cunoscuta §i sub numele de Myanmar) searnana una eu alta din multe puncte de vedere. Ambele ~ari au munti §i paduri in nord, vai fertile de rauri, resurse minerale sirnilare. §i aceeasi religie - budismuL Cu toate acestea, guvernele §i economiile ~arilor ditera foarte multo Thailanda este 0 monarhie prospera §i dernocrata: Birmania este izolata §i nedezvoltata,

eu 0 reputatie proasta

ABC D E F privind respeetarea drepturilor omului.

3

Raul Irrawaddy

Irrawaddy este eel mai lung rau al Birmaniei, Acesta izvorastc din nord ~i curge de-a lungul a 2.090 km, carre 0

uriasa delta, in golful Bengal. Raurile turruzeaza locu irorilor apa penrrtl irigarea culturilor de orez ji un mijloc ieftin ji eficient de transport.

G

H

6

o

8

9

Clima

10

Relief

Munrii cu paduri dese din nordul Thailandei ~i al Birmaniei dau na~tere rnultor rauri, pre cum Chao Phraya ~i Irrawaddy, care traverseaza zona rural a fertila, In drumullor catre coasta, Coasta vestica, la Marea Andaman, are in larg 0 rnultirne de insule.

Padurea tropicala musonica

(jranita dinrre Birmania ~i Thailanda esre acoperira de padure deasa, rropicala, rnusonica. in anii 'SO, distrugerea unor portiuni mari de padure pentru fumizarca cherestelei, mai ales tek, pentru export, a dus La inundarii serioase. Prin urmare, til 1989, guvemul rhailandez a inrerzis exploararea forestiera.

Marea Andaman

La vesrul fa~iei lngusre

de reren al Birmaniei.Ia caparu] peninsulei Malay, se afl. Marca Andaman, care face parte din Oceanullndian. Aceasta esre marginira de mlastini cu mangrove, care ajuta

la prevenirea eroziunii de coasta. Avand 0 rnultime de mid insule izolare, aceasra zona esre 0 arractic rurlstica din ce III ce mai populara,

25"C

2,008mm

11

Triburile din dealuri

Regiunea muntoasa ~i Irnpadurita unde se .intalnesc Thailanda, Birrnania ~i Laos este cunoscura sub nurnclc de Triunghiul de AUf.

Aici, triburile sarace, din dealuri, traiesc in sate,

culrivand parce1e mici de pam ant, care au fest eliberare de copaci prin taiere §i ardere. Acestea mai culnva mac penuu Opill, folosic la producerca heroinci ji a altor droguri pcntru corncrtul ilegal de droguri.

Femei din tribul Akha, Cll pipa Cll opiu

12

857

Thailanda

THAILANDA ~I BIRMANIA

c::::::::l Invecinat cu Birmania, Laos, === Cambodgia ~i Malaysia, regatul Thailandei, numit cdinioara Siam, a fost inrerneiar In secolul XIII, iar tara a rarnas independenra aproape de-a lungul intregii sale istorii. A fost singura ~ara din Asia

de Sud-Est continencala care nu a fost colonizata niciodara. Numele sau, in limb a thai, este Muang Thai, ceea ce inseamna "taramul celor liberi". Thailanda moderna are una dintre economiile care cresc eel mai rapid, desi inca exista destula saracie In zonele rurale, un de traiesc 80% din locuitori. Bangkok, capitala ~i singurul ora~ mare, este supraaglomerat.

Orezul

Aproape un sferr din teritoriul Thailandei este folosit pentru agriculrura, ji mai ales pemru cultivarea orezului in valle fertile ale durilor. tn Hecare

an se produc aproape 20 de milioane de tone de orez, Orezul esre ingrediemul de baza in toare prepararele, fiind insotir, de obicei, de inca cinci felu;i de rnancare, asezonate eu

sos de ji cu coriandru.

Majoritarea acestui grup ernie sunt descendenti ai eelor care au migrat spre sud, din China, acum 2.000 de ani. Ca natiune, sum de religie budista rradirionala. Aproape 12% din locuicori sunt etnici chinezi.

Ananas

Culturile

Peste jum:itate din muncitorii Thailandei muncesc in

agriculrura. Printre cele mai imporranre culturi sunt cassava, care esre ingredienrul principal pentru tapioca, trestia de zahar ji ananasul, Thailanda este eel mai mare exportator din lume de ananas ln conserva ~i un important producator de cauciuc natural. Locuironi rnai cultiva banane.

nuci de cocos, iuta ~i burnbac.

Birmania (Myanmar)

Cand Birmania si-a d.~tiga( independenra, in 1948, a adoptat 0 politica de izolare politica ~i econornica, ce a tacut din aceasta natiune, odinioara bogata, una dintre cele mai sarace de pe Pamanr. Revoltele triburilor care traiesc in regiunea de deal ~i guvernarea rnilitara au tinut departe influentele srraine,

Pescuitul

Pesrele consumat cu legume conscinuc meniul eel mai obisnuit aI dietei locuitorilor. Crevetii ji pesrele de .pa sarata se prind In largul coasrelor, Pentru prinderea pestelui de apa dulce din rauri. oamenii eonstruiesc colibe de pcscuit pe piloni, in apa.

-

ASIA, ISTORIC

858

ALFABETIZARE 96%

DATE ESENTIALE THAILANDA

CAPITALA Bangkok

SUPRAFATA 514.000 km'

POPULATIE 63.600.000 locuitori

LrMBA PRINCIPALA thai

RELIGII DOMINANTE budism, islam ism MONEDAbaht

SPERANTA DE VIAT" 70 de ani

OAMENI PER MEOIC 2.500

GUVERNARE democratic multipartita

Regele Thailandei

AI noualea rege al Thailandei, Bhumibol Adulyadej, a urcat pe rron in 1946. Familia sa, Chakri, a stapanit Thailanda din 1782. Regele are un irnens prestigiu personal ~i oricine il critica este privit c1..1 suspiciune,

Circuit

Industria

De~i doar 15% din muncitor-ii rhailandezi lucreazji in industrie,

industria prelucraroare este din ce in ce mai importanra. in ultirnii ani, cornpaniile japoneze ji americane au consrruir fabrici in Thailanda, care astazi este un important producaror de bunuri elecrronice. Printre produse se numara cdc din cauciuc ji din iuta. Minele thailandeze produc cositor ji alre merale ji pierre pretioase,

stocheaza cantitafi impresionante de informafii.

Turismul

Frumoasele temple budisre ale Thailandei ji patrimoniul cultural

atrag rnii de turisti in fiecare an. Se construiesc noi terenuri de golf. pentru a arrage rurisrii japonezi, iar sarele din dealurile nordice, sratiunile de pe insule ji plajele neamenajare sunt populare

Bangkok

Capitala ThaiLandei a fost construira initial pe 0 relea de canale, multe din aces tea flind folosire §i asrazi pentru cransporrul bunurilor. Penrru un ora~ cu §asc milioane de locuitori, Bangkok are relativ putine drum uri mari, iar transportal public este limirat, avand poare eel mai dificil crafic din lume. Mul~i locuirori i~i echipeazi rnasinile cu fax ji tdefon, racand din ele birouri

mobile, ca sa poata lucra in rrafic, Piata plutitoare pe un canaL din Bangkok

Exploatarea tekului

in 1990, Birmania avca aproape 70% din rezervele mondiale torale de lemn de rek, Exploararea selecrivii a lemnului de tek, folosind elefanrii, se pracrica rar, acum zone intinse fund defrisace eu masinilor. Despadurirea a dus eroziune, iar replantarea este "

Rubinele

Rubinele exrrase din nordul Birmaniei sunt considerate a fi cele mai bune din lume, Hind aprcciate pentru stralucire ji pemru culoarea de un rojU aprins. Birrnania esre bogata ~i in argint, cupm, jad, plumb, zinc ji staniu ji

are rezerve mari de gaze naturale ~i

de petrol.

BUDISMUL

COMERT SI INDUSTilrE

CONSERVARE

DATE ESENTIALE BIRMANIA

CAPITALA Naypyidaw

SUPRAFATA. 678.500 km'

POPULA"fIE 48.400.000 locuitori

LIMBA PRINCIIJALA birrnaneza

RELIGII DOMINANTE budism, cresrinisrn, islamism

MONEDA kyat

CRISTALE $1 PIETRE l"RETIOASE

CURENTI DEAER

P~t~~tOR

TROPTCALE

GUVERNE_~I POLITICA

ROCI SI MINERALE

TIBET, vezi CHINA ~I TAIWAN. TIGRI, vezi LEI ~I ALTE FELINE SALBATICE

I TIMBRE ~I SERVICII PO~TALE

IN FIECARE ZI, milioane de oameni trimit §i Serviciile postale

primesc mesaje prin posta, Expeditorul lipeste Serviciile de colee tare ~i de livrare a postei au

un timbru postal pe plic sau pe pachet, pentru a exi~tat, din timpuri stra~echi __ O reforrna

~ ~ ~. . . . . _ majora s-a realizat odata cu rimbrele postale,

arata ca a platit dinainte costul serviciilor care se folosesc In mod regulat In toad lumea

postale, apoi depune pliculla functionarul din ~840. rnainte?e ~ce~sra da:a, ,

• A • l~ A d incred ~ destinatarul trebuia sa plateasca pentru po~ta

po§tel sau m cuna po§ta a, avan mere ere ca acesta va la livrare; din acel moment, expeditorul a

ajunge la destinatie. Fiecare pra are propriul serviciu postal. inceput sa plareasca in avans pentru serviciu

Acesta ramane un rnijloc vital pentru comunicarea prin.l~pire.a unui timbru. Ast~zi, costul

• v' • • v A • v •• • serviciului postal este determinat de

nationala §l incernationala, m ciuda dezvoltarii sistemelor greutatea, destinatia ~i prioritatea unei

electronice, precum cele care tin de po§ta elecrronica §i fax. serisori. Scrisorile sunt colectate de la cutia

, posrala ~i duse la un punet de sortare.

Pachet pentru incepdtori

diferite !iiri

Colectionarii aJaxd timbrele in albume speciale, numite clnsoare.

Instrument pentru mdsurarea perforafiei

Filatelia

Filatelia (eoleetarea timbrelor) a inceput In anii 1840. Deoareee existau foarte purine timbre, primii filarelisti srrangeau multe timbre de acelasi fel ~i le lipeau pe pereti sau pe mobila, ea decoratiuni. Astazi, un clasor poate contine timbre din diferite state ale lumii. Fiindca guvernele folosesc adesea timbre pentru a marea evenimenre politice deosebice sau pentru a omagia personalitati, colectiile de timbre pot fi doeumente interesante ale istoriei socieratilor, refleccsnd aritudini ~i prioritati ale diferitelor natiuni,

Folia protectoare coleqin de timbre turatd.

Colectiile de timbre

Uncle dintrc insrrurnentcle de care are nevoie un colectionar sunr aratate aici, Cele m'ai importance. Ia inceperea unci colectii, sum clasorul §i timbrele de toate felurile. Colecriile pm fl organizate in rnulre rnoduri: dupa lara, dupa forma sau rerna. Timbrcle nu trebuic neaparat sa fie rare san scurnpe, ci doar inreresanre pcntru persoana care Ie colectioneaza.

Sorrarea

La puncru! de sorrare, un rnuncitor marcheaza scrisorile

eu punete fosforeseente, In functie de coduJ postal aI adresci. Aeeste pun ere sunt citite de a masina de sortare automata, care sorreaza scrisorile dupa priorirare, inainte de a anula roate rirnbrele, pent:ru a nu mai putea fl folosite din nou.

Punctul de sortare

Livrarea

Posta se transporta pe caile rutiere, pc cale fcrata sau par avian, cat mai repede posibil, Penrru a face procesul mai rapid, uncle vagoane pentru pOlra au puncte de sortare. Sacii ell scrisori sunt dll~i apoi la puncrul de sortare din apropierea destinatiei, unde scrisorile sunt SOH ate in funcjie de zona ~i livratc.

Puncrele fosforescente sunt citite de masina de sortat: aceste rnasini sorteaza scrisorile de opt ori mai rapid decar manual

I -====---=

'Penseui, pentru -7-

.... J

Paletd tie culori, pentru identi/icare/, nunntelor diforite ale timbrelor:

-------------------------------

..",11111111111111",,'.... I d

• ., Nurne e larii e

~ U II! origine apare pe

~ ~ ~ reate tirnbrele

~ ~ ~/ ; postale, mal pupn

~ ~ 'M4'J!,......!S" ~ pe cele din Marea

~ :=!;~E"-.---= ~ Briranie,

Lr. 111'1111111-"; I'~-; ;;;.I~~ ~

Regma Plicurile pentru posta par auton sunt

Victoria realizate din hartie uJoard.

TltE WORLDS mEST STAMP

Timbrul din Guyana Briranica de 1 cent "pare pe 'ID tirnbru din 1967.

Timbrele valoroase Cel mai rar rimbru din lume este timbrul de 1 cent din Guyana Briranica, deoareee exisra doar unul. A fost gasir de un baie\el din Guyana Britanica .• in 1873. in 1980, un milionar din SUA l-a cumparar pentro 850.000 USD.

CODURI SI CIFRURf

IMPERlUL P.ERSAN

Istoric

1840 in Marea Britanie, Penny POSt introduce pentru prima dad folosirea regulara a rimbrelor posrale. ernitand timbrele Penny Black ji Twopence Blue. Expedirorul plaresre costul trirniterii.

1874 Se forrneaza. printr-un acord inrernarional, Uniun~a Universals a Posrelor, pentru a organiza un sistern uniform de trimitcre a corespondentei intre natiuni.

1919 Incepe primul serviciu regular de po~ta par avion, 1977 SUA inrroduc po~ta expres, pentru livrare de pe 0 zi pc alra sau pentru corespondents priorirara,

500 t.Hr, Cyrus eel Mare, tmpararul Persiei, organizeaza 0 rura pOjtala. Mesagerii calare transmit poruncile regale in tot imperiul.

..

Penny Black

COMERT SI INDUSTRIE

TEHNOLOGIA TELECOMUNICA'fIJ INFORMATIEI

859

Orhidee, Algeria

Fregara, Chile

UPU CENTEHAn'! 1874-1974

~\~S>:'i-_~'>~'--' .. . ',:.. \ .~-NORfOLK ISLAND 35c

Orhidee, Belize

Fotbal, Albania

Timbre ~i servicii postale

Colectii filatelice: lumea vietatilor

, ,

Furnicar gigant, Guyana

Sdrbdlorqte un turneu european deftthal

Naveta spariala, SUA

Marcbeazd ccntcnarul Uniunii

Postal« Unioersale Tipsrt» in 1913

Timbru in forma de insula, insula Norfolk

Activista ungaci Flora Martos (1897-1938)

Bananele sun! un produs important in Tonga I

I rD~,,,,,,,,~,, . ...ll~ 4'

lV' .... ,,/A,cJl.m1'!"

in formiide banana, Tonga

Astronomul italian Galilee Gal ilei (1564-1642)

LAPOSTE~

Franta monarbului domnitor in momentuf in care a fost pusd clitia pOjtala

Regatul Unit

Timbru rar, fara filigran, Japonia

Dalie, japonia

Transport ~i sporturi

Iahting. [aponia

Rare sau neobisnuire

Timbru rotund, Singapore

Personalitati

,

Richard Nixon

Ra~a salbarica, Uniunea Sovietica

Ferrari

Ma~ina de curse, BeLgia

Este ualoros pentru starea sa neobisnuit bund.

Papagali, SUA

Cutie pOftald standard

Statele Un ire

Caprioara, Belarus

Celebreazd

Joeurile Olimpice'_--fiBQl>=-iItlP<OOIO

Aruncarea sulltei, Monaco

Tip.irit pe hartie metaiicd

Timbru de 3 cent! din 1861, SUA

Starul de cinema american James Dean (1931-1955)

Presedinrele american Starul de cinema

Richard Nixon Grace Kelly

(1913-1994) (1929-1982)

Cutii postale

Timbru reniform. Bahamas

Poerul chilian Pablo Neruda (1904-1973)

Posta expres garanteaza liurarea a doun zi a corespondentei.

Srarele Unite

Golf. Kenya

Cricketul este un sport popular pe insula.

Timbru triunghiular, Sri Lanka

• Iralia Cutia are 0 follta

pentru posta

locald fi alta pen-

tru celeialre

destinatii.

Conduditorul chilian Salvador Allende (1908- 1973)

860

Zonele orare

Lumea este impartita in 24 de regiuni, numitc zone orare, Becan: avand In jur de J 5° longirudine. Acesre zone asigurl faprul ca, oriunde ali fl ill Iume, arunci cand razele Soarelui cad perpendicular, esre ora 12 dupa-amiaza, Zonele colorate )i cifrele de pe aceasra hard arata ell care ore este fiecare zona inainre sau In urma Orei Greenwich (GMTGreenwich Mean Time).

TIMP

TIMPUL ESTE CA 0 apa curgatoare, care ne poarta u§or din trecut, pe care 11 stim, catre viitor, pe care nu 11 cunoastem, Desi nu putem controla

timpul, ii putem inregistra trecerea, folosind dispozitive de masurare precum ceasurile §i calendarele, care ne ajuta sa ne organizam §i sa ne planificam vietile. Cu toate acestea, timpul nu este 0 constanta, §i in unele situatii poate incetini. Unii oameni de §tiinta cred ca timpul se poate opri in interiorul gaurilor negre din spatiul indeparrat.

Timpul in fizica moderna

Oamenii de ~tiin~a au fost nevoiti sa-~i revizuiasca ideile despre natura rimpului atunci cind fizicianul german Albert Einstein (1879-1955) si-a publicat teoria relativiratii. Teoriile au ararat ca timpul incetineste pentru obiectele

care se deplaseaza cu 0 viteza apropiata de cea a luminii. Cercetarile au ararat cii acest lucru este valabil chiar ~i pentru obiectele care se deplaseaza mai inccr: astronautii care petrec un an pe orbita imbarranesc cu 0 sutime de secunda mai putin dedit oamenii de pe Pamant.

Astronauti in spatiu

Sensul timpului

Cum putem ft siguri C3. timpul ou sc intoarce? Dovada se afl. In haosul din ce in ce mai mare din Univers. De exernplu, dlnd 0 bucata de sticla se sparge, strucrura sa ordonata se sparge in fragmente dezordonate. Sticla Sparta nu mai revine niciodad la forma initiala,

ceca ce dovedesre ca timpul merge doar inainte, din prezent catrc viiror,

Timpul ~i viteza

Penrru a inrelege cat de repede se deplaseaza un obiect, rrebuie sa cunoastern distanta pe care se deplaseaza acesta ~i timpul necesar pentru pareurgerea acestei distante. Graficul de mai jos arata relaria dintre distanra ~i timp, pentru 0 calarorie eu rnasina: eu cat este rnai abrupta panta grafieului, eu atat se rnisca mai repede rnasina.

100

50

~ ~' 0-1~----,-------,-------~------,-------,-------,

a

Timp (ore)

Timpul pe Parnant

Trecerea timpului pe Pamdnt este masurata In functie de rniscarea acesruia §i de cea a Lunii. Parnantul, In roratia sa, ne inroarcc catre Soare, ziua, ~i apoi ne indeparreaza de Soare, noaptea. Ziua ~i noaptea au lungime egala In timpul echinoctiilor - doua mornente ale anului cand Soarele este perpendicular pe Ecuator. in rimpul solstitiilor, cand Soarele este perpendicular pe unul dintre tropice, una dintre cele doua ernisfere are cea mai lunga zi, iar cealalta are eea mai lunga noapte.

N

s

Traiectoria orbitei PdmantuLui in jural Soarelui

Fiecare an este denumit dup;;' un animal.

Lumea occidenrala foloseste calendarul gregorian, de 365 de zile. Acesta se bazeaza pe miscarea de roratie a Pamantului in juru] Soarelui, astfel incat Soarele se aHa in acceasi pozine pe cer in aceeasi zi a calendarului din doi ani diteriri. De-a lungul

istorici au fost inventate mulre alre ealendare. Calendarele rradirionale hindus, chinezesc, musulman ~j iudaic se bazeaza pe ciclurile Lunii. Calendarul chinezesc are 12 luni, cu 354

de zile. Vechiul calendar aztec era solar, ca li calendarul gregorian, insa era alcatuir din 18 luni de 20 de zile §i cinci zile in plus, care erau considerate ell

ghinion. Calendarul chinezesc

Ziua

o zi este timpul necesar pentru Pamant sa se roreasca 0 data i.n jurul axei sale. Fiecare zi are 24 de ore, fiecare ora are 60 de minute ~i fiecare minut are 60 de secunde.

Tropical Capricornului

Ecuarar

N

Calendarele

Anul

Axa Piimdntului

Un an are 365 de zile. Durata sa se bazeazd P" timpul necesar penrcu Pamanr sa execute 0 rotaric cornplera in jurul Soardui, rotatie care dureaza 365 li 1/4 zil~. Acel sfert de zi nu este foarte pracric, Jiia ca, 0 data la patrll ani - eu exceptia anului 2000 !i a alter ani de la schimbarea

secolului, sfertul de zi esre adunat penuu a rezulra 0 zi tntreaga ~i, prin urrnare, un

an bisect, de 366 de zile.

Tropicul Cancerului

N

Anotimpurile Fazele vrcmii pc care noi le numim anorimpuri sunt generate de faptul ca axa Pamfuitului nu se aIla in unghi drept fa,a de Soare, ci inclinara la un unghi de 23.5". Acesr lucru insearnna ca,

s

in rimp ce Pamanrul se dcplascaza in [urul Soardui, emisferele se n1ndina': pe rand, mai aproape de Soare, care face zilele mai lungi Ii mai calde, }i apoi sc indeparteaza de Soare, iar zilele devin mai reci ~i mai

Luna

Lunile

Exista 12 luni intr-un an. Lunile au inrre 28 li 31 de zile. La tnccpur erau calculate dupi timpul necesar pentru Luna sa tread. prin mate fazele sale. adica 291/2 zilc.

Calendarul aztec

In centrul calendarului se ajlii Zeul Soarelui aztec.

861

TIMP

Inceputurile rnasurarii timpului

Pentru a cuno~te ora exacti, popoarele din vechirne foloseau umbrele ficute de Soare in timpul zilei ~i miscarea stelelor noaptea. Mai tarziu au fost inventare dispozitive pentru misurarea timpului, precmll cadranele solare, clepsidrele, lumanarile gradate §i cadranele stelare. Inventarea ceasurilor mecanice a taCut

aceste metode inutile.

~_~I'.

;If '.

l" .~

""~-

Cadranele solare

Pe rnasura ce trecea z.iua, umbra generata de Scare se misca tncer pe un cadran care avea rnarcate orele.

Obseruatorul se

Steaua Polara~ (Polaris) /' /" :

/" , /" ,

/" ,

/" ,

, I

. o-~ __ ¢

_~--:"-O""o

--

Timpul se citeste de pe eadran

\ Fusul este in pozitie paralela fofii de stelele din constelatie.

Lumanarea gradara Cadranul stelar

o lumdnare ell gradarii Un dispoziriv nurnit cadran stelar se

inregistra trecerea folosea pentru estimarea rirnpului

orelor, pe rnasura cc dupa pozitia srelelor cunoscute ~i a

ardea, constelatiilor, pe cerul nopni.

Clepsidra

Nisipul curgea din partea superioara a recipienmlui sprc parte inferioara, de-a lungul unei durare flxe de rimp.

Ceasul eu euart

,

Majoritatea ceasurilor modcrne sunt controlate de 0 bucati subtire de cristal de euart. Curentul electric furnizat de 0 ~id barerie face cristalul sa vibreze §i sa ernita impulsuri de curent cu un ritm precis sau cu 0 frecventa precisa. Apoi, un microcip reduce viteza acestuia la un impuls pe secunda. Acest semnal de control ajunge la un motor electric, care are rolul de a pune in rniscare acele ceasului sau schirnba cifrele pe afisajul digital. Majoritatea ceasurilor cu cuarr Ceas cu cuarr

au 0 toleranta de IS secunde pe an.

Ceasurile atomice

Cdc mai precise ceasuri sunt ceasurile atornice, care pierd sau "cijriga" doar 0 secunda la fiecare 300.000 de ani. Ceasurile atom ice mascara rimpul prin inregistrarca vibratiilor naturale ale arornilor, de obicei de cesiu. Secunda - unitatea ~tiin~ifid, fundamental. de rimp - este defin ita ca Hind rimpnl necesar pentru ca un atom de cesiu sa vibrcze de 9.192.770 ori.

Ceasul eantare}te jurcle 30 kg

Ceas ell cesiu

cca 890 Apar in Anglia lumanilrile grad are.

Istoric

cca 2600 i.Hr. Chinezii inventeaza 0 forma primirivii de cad ran solar.

cca 1300 Se realizeaza ceasuri rnecan ice in rnanastirile engleze ji italiene.

Ceasurile meeaniee

Primele ceasuri mecanice au fost realizare in manastirile §i in caredralele europene, in secolul XIII. Acesrea erau puse in rniscare cu ajutorul unor greuta~i atarnate, legate de un mecanism numit regulator. Ceasurile au devenir mai exacte cand s-a inceput folosirea unui pendul, Inventarea resortului principal a faeut posibila realizarea de ceasuri mai mici ~i a dus la crearea ceasului de mana. Ceasurile "de mana" timpurii erau purtate pe un lant, atarnate de gar. Modelele de mai tarziu erau desrul de mici pentru a incapea intr-un buzunar sau pentru a fi purtate la inchcietura, pe 0 bra~ara.

Roata

Regulatorul

Mulre ceasuri ell pendul sunt puse til m iscare de 0 greutate care are legatura ell rotita regularorului. Pe masura ce se balanseaza pendulul, acesra mi~d. 0 parghie numita ancora, fad.nd·o sa prinda ~i sa elibereze rotita regularorului, avand o rniscare regulata, Cu fiecare ba1<l11S, scapa care un dince a1 rotitei. schimband cate pu~in pozi~ia acelor ceasului.

Ceasul de 24 de ore

Orarele din domeniul transporturilor arara timpii de plecare ~i de sosire folosind sisremul orar de 24 de ore. In acest sisrern. miezul noprii cste 00;00, iar amiaza esre 12,00. Orele de dupa rniezul zilei sunt reprezenrare prin numere pesre 12,00. De exemplu, ora 4,00 post meridian este ora 16,00.

I.! ~r, 7:31' . 1

1:'~ ~ 1

Itl'~, 1 I

(I Cl:3II ' l I ~ I

11 !lIII ' .

1~ ~ , Il

14 tm ' r~,

:II~" , f

1~ 1 ~ TI ~'Ij

14 lJ:j,"" ""

1451~ L, I)"" tct.

1657 Huygens construiesre primul ceas ell

pendu!.

cca 1400 i.Hr, Egiprenii folosesc clepsidre ell apa, care mascara rimpul prin curgerea apci prinrr-un recipient care are un orificiu,

1759 Englezul John Harrison realizeaza un cronometr u, care

~ ~ :;! are 0 ercare de mai

putin de un minut Ceas ell pendul, creat dupa einci luni pe

de Galilco GaliJei marc.

1581 Omul de jriin,a iralian Galileo Galilei

Clepsidra observa regularirarea

chinezeasca cu apa balansului unui pendu].

Cronornetrul lui Harrison

Pendulul

Pendulul esre 0 greutate care se balanseaza inainre ji inapoi.Ia caparul unei sfori, rije sau la caparul unui fir. Fiecare miscare inainre §i inapoi are aceeasi durata, accasta rniscare regulaca fund cea care face pendularea urila pentru rnasurarea timpului. La ceasurile de perere. pendulul conrroleaza

.... ;::3.=iiii~=.liiIJIII ... regularorul.

Fiecnre balans inainte ji inapoi se numeste perioadd.

Orele In numerate romane

Arcul principal

tn seeolul XVI, arcurile

au inceput sa inlocuiasca grcudi.file ca sursa de energie pen[nl ceasuri. Energia inrnagazinata

prin lncordarea unui resort cu a cheita este eliberara lent de regulator. care pune In rniscare acele ceasului,

Cadranul ceasului

Exisra 12 oremarcare pe eadranul unui eeas. Acest lucru inseamna ea orarul faee un rur compler al cadranului de doua ori pe zi. Minutarul face un cur compler la Hecare ora. Mul re ccasuri mai au un ac, secundarul, care face rurul cadranului in he care minut.

care atdrnd pu.ne in miscare mecnnismul ceasului.

a contrahalansa.

Christian Huygens

Fizicianul olandez Christian Huygens (1629-1695) a consrruit primul eeas eu pendul urii in 1657ji a giisit ji regula marcmatica ce leagii durara balansului pendulului de lungimea sa: cu ca.t este rnai lung pendulul, ell atat va H mai IW1g balansul sau. Huygens a realizat 0 descriere exacta a inelelor lui Saturn li a fosr primul care a avansar idees conform careia lumina se deplaseaza in unde.

GALILEO GALILEI

1929 Un american. Warren Morrison, invenreaza ccasul cu cuart.

1948 In SUA este inventat ceasul atomic.

1965 Oamenii de jtiin\a arnericani Arno Penzias ~i Robert Wilson demonsrreaza ca rirnpul a lncepur cu Big Bang.

..

CHINA, ISTORIC

SOAREL£ SI SISTEMUL SOLAR

CRISTALE SI PIETRE PRETIOASE

EINSTEIN, ALBERT

FORTA SI MI~CARE

ATOMI SI MOLECUtE

AZTECII

BLACK HOLES

862

1884 Tirupu] inregistrat la Greenwich. Londr a, Regarul Unit. esre adoprat ea timpul standard pentru intreaga lume.

1905 Teoria relativitarii a lui Einstein of era 0 noua perspective asupra conceprului de rimp .

FIZICA

Clepsidra marcheazi timpul prin curgerea nlsipului lntre cele doua bule de sticla.

Ceas ell vergea, acrionat prinrr-un arc incordat,

Ceasurile en pendul erau controlate prin balansul unei gteuti\i suspendate.

Ceas Braille, folosi t de orbi sau de persoane ell problerne de vedere.

Al doilea ac

Cronometrul poate rnasura timpul pan a [a fractiuni de secunda.

Awl cadranului

Timp

lnstrumente vechi pentru rnasurarea timpului

Pozitia acului era schimbatii in jif,nc/ie de perioada anului.

Batul de rnasurat rirnpu] Folosea umbra aeului pentru a arara ora.

Ceasul ell montura, din secolul XVII, starea pe rnasa sau pe polita caminului.

Ceasurtle ell cue au fost inventate in Germania, in juru] anului 1730.

Pendulele mari adaposteau mecanismul intr-o curie lnalra.

Ceasurile-felinar crau denurnite dupa forma pe care o avcau.

Ceas ornamental japoncz, din turcoaz.

Ceas pentru inflrmiere, care adena de un ifonna

I

Greutiifile [,

cad la II

intervale t

regulate. ~

Mdner

Cadran solar de buzunar, care arata rimpul in funcne de acul cadranului,

Ceas de foe chinezesc realizar din betisoare ell tamaie, care elibereaza greurati pe rnasura ce arde firele,

Merkhet, din Egiptul antic, urmarea miscarea stelelor pe cer.

Ceasuri §i orologii istorice

Cadranele potrioesc mecanismul ji bdtaia

Ceasul putea fi atdrnat de un lan], prins de butonierii..

~,

Ceas de po~ta, sec. XIX, pemru verificarea tirnpului, pc trenuri]e posrale,

Cutia de lemn diidea ceasului un »tietac"

Ceasuri moderne

Cadranul

CASIO "0 .r;. (\ •

Afilajul ~-.:::.~:

aratd

timpu! ------ -

In cifre - --

Ceasul mecanic suna la ora la care esre Hxat.

Ceasul pcntru copii are ace mari ~j cifre clare.

Ceas desrepraror digital, controlar de un mic cristal de

Ceasurile subacvntice sunt [0105i(e de scufundarorl

cuart.

863

TIPARUL

INAINTEA SECOLULUI xv, cartile erau copiate ~i ilustratc manual. Crearea in 1450 a unei tiparnite care utiliza caractere mobile a dus la 0 revolutie a informatiei. Mari

, ,

cantitati de carti ~i brosuri puteau fi copiate mecanic, repede ~i ieftin, contribuind astfella difuzarea rapids a cunostintelor, Astazi suntem inconjurati de materiale tiparite, de la reviste, ambalaje ~i postere produse ell miile pana la numarul mai mic de opere de arta imprimate, realizate de artisti.

Tiparirea

Formele literelor de tipar sum create prin trecerea unui fascicul de

lumina prin culorile separate, inregisrrandu-se asrfel codurile acestora pe un strat fotosensibil de pe matrita. Fiecare mat rita esre tratata chimic ~i evidenriaza asrfel imaginile de tiparit, iar apoi este asezata pe unul dintre valturile rnasinii, Imaginea in cerneala este transferara pe un alr valt ~i de acolo trece pe harrie.

Rorativa

Rotativele

Exisra difcrire tipuri de rotative. Aceasta ma~ina modern; folosesrc procedeul de litografie offset. care este posibil deoarece vaselina attage cerneala, in timp ce apa 0 respinge total. Imaginea de pc matrita este gras;;. asrfel tncar cerneala esre atrasa de ea. Porlile care nu rrebuie imprimare sunt ude ~i la acestca nu adera ccrneala.

Rolele umezesc zona care nu apartine imaginii ce urrneazd sa fie liparita de pe matritd, prevenind incdrcarea Cit prea multii cerncald.

Cernelur+le colorate sunt adaugare una dupa aha pentru a alcarui posterul ell toate culorile.

Johannes Gutenberg

La mijlocul sec. xv, Gutenberg (cca 1398·1468). un bijurier german. a crear un sistern pcntfu producerea lirerelor de metal. sub formi de Iicere individuale. Acesrea puteau f aranjate 10 ap fei incar sa formeze paginile unui text care apoi sa fie imprimar la 0 presa, Dupa tiparirc, Iirerele pureau fi folosire pentru tiparirca alrei pagini. Foarre curand, acesrea au fost instalatc in toara Europa, utilizandu-se literele metalice refolosibile.

Gutenberg ii presa sa.

864

Separatia culorilor

Cand este riparita 0 carte in culori, acest lucru inseamna de obicei ca cerneala se imprima pe hartie de patru ori, in negru, cyan, magenta ~i galben peneru a crea 0 imagine color complera. Fiecare strat de cerneala este a~ezat pe hartie de pe 0 suprafara sau de pe 0 rnatrita realizara diner-o pelicula separata, numita separator de culoare. Pentru a obune separatia se folosesre un dispozitiv conectat la un computer, care analizeaza culoarea originala a imaginii pentru a genera fl~iere in cele patru culori separate pentru tipar.

• l

,r

, " A )

..... ~.~ .....

Negru

Cyan

Rolele cu cerncal.i pdstreazd matnjele umede cu cernenld

Matru«

vallul tipografic transftrd imaginea pe hdrtie

Tipar

Realizarea graficii ~i imprimarea literelor pe 0 pagina se numesre tipar. Au fost create mii de stiluri de litere de tiparir, de la caracterele simple de text pana la cele mai elaborate, care sunt folosite peneru reclarnele din ziare sau in publicitate.

ABCDEFGHlJKL Times

~OPQRST~Z

ABCDEFGHIJKL MNOPQRSTUVWxyZHeivetica

ipsum dolor consectetuer adip iscing ipsurn dolor consecteruer adipiseing ipsurn dolor litera ~i spatiu de 9 pet

Pelicula colorara Fisierele din computer sunt converrire In patru imagini colorare pc pelicula uansparenta. Pelicula cstc apoi folosira pentru a executa formelc literclor de tipar .

Magenta

Galben

valtul tipografi( preseazd hartia pe ciiindml plan, pentru a transjera imaginea.

in final vor apdre« postere cu patru culori.

ipsurn dolor

consecreruer Spatial

d i . . ./' dintre iiniiie

a Iplsclng unui rnnd

ipsum dolor se nurneste leading

consecretuer litera de 9 pet spariu de 14 pet

roman italic bold

Fonturile

Fonrurile pot fi romane, iralice sau aldine. Ulrimele doua sunt folosire pentru a scoate ceva in evidenta.

7.~Aa

Litcrcle cu piciorus (drlig) Fonturile tara

Uncle fonturi au In partea de picioruse

jos a lirerei mici Iiniute Acestea sc numesc

(picioruse}. "sans serif"

TlPARUL

Metode de tiparire

Cele patru metode principale de tiparire sunt: serigrafia, tiparul inalt, tiparirea in adancime ~i litografierea. Acestea pot fi folosite de 0 tipografie pentru a produce tiraje de mii de copii sau, la 0 scara mai mica, pentru a crea careva exemplare dintr-o imagine originala.

Monoprint

Aceasta metoda simpla se numeste asrfel deoarece genereaza doar un singur exemplar. Hartia esre asezara pc 0 matrita unsa ell cerneala tipograflca. Pe hartie se deseneaza sau Sf zg.1rie un model ~i apoi hsrria se ridid. Rezulrarul esre 0 .. imagine in oglinda" a modelului iniria].

Tiparul inalt

Cu ajurorul acestci rnetode, supraferele care nu trebuie imprimate sum indepartare din matrita, lasand in urma un model in relief. gata pentru a fi uns Cll cerneala ~i folosit pentru imprimat. Imp rima rea prin tipar inalt, folosira odinioara pentru riparirea ziarelor, este un tip de tiparire in relief.

Gravarea lemnului

Pana in secolul XX, 0 metoda populara de riparire

a ilusrrariilor unei c3-rfi era gravarea imaginii pe 0 bucata de lemn.

Cliseu de lemn

Model gravat in lemnul dar cu cernealii

Tiparirura realizata cu cliseu de lemn

Materialele textile

Cand a inceput imprirnarea marerialelor textile) in sec. XVIII, irnprirneurile se fllceau manual, eu cliscc de lemn. Pentru producerea de textile in cantitari indusrriale s-a dezvolrar un procedeu care implica folosirea de clisee de cupm, acesta folosindu-se ~i in zilele noastre, Pentru cantirati mici se folosesre la scad larga serigrafia.

Cliseu

Textile imprimate manual

Imprimeu

Istoric

868 In China se folosesc rnarrite de lernn pentru ripdr! rea carnlor cum ar fi Diamond Surra, un rexr de rugacuine budist.

Culcgar timpuriu

1455 In Germania,Johannes Gutenberg tipareste aproape 160 de exemplare dinu-o biblie in larina, prima carte tiparitii folosind lirere mobile de metal. cerneala

pc baza de uleiuri ji presa manuala de lernn.

1796 Tipograful german Alois Senefelder invenreaza procedeul numit litografiere.

1800 Charles allII-lea, conre de Stanhope, om de ~tiin~i §i politician britanic, creeaza tiparnita facuel integral din metal.

Serigrafia

In cazul acestui mod de riparire se araseaza un sablon la 0 sica fina. Sica este asezata pe suprafata care urrneaza sa fie imprirnata, iar cerneala serigrafica este impinsa prin ea,

las and in urrna 0 imagine. Acest fel de riparire este de regula folosit in publici tate pentrll afi~e ~i ambalaje. Se poate imprima pe o gama variata de suprafere, incluzand hartie, lemn, metal ~i ~esatllri textile.

Imaginea imprimatd Presa de gravur:i

ajuta,""l cdruia I se pun in mi!carl"valrurile.

- .

-=-.- --

Matrira de =r» eu cerneald

Patrick Hughes, 0 alta mare

Serigra6a dusa la rangul de arta

Prosperimea ~i calitatea pregnant. a culorilor fae serigrafia populara In randul arristilor, Portrerele viu colorate ale lui Marilyn Monroe, exccutare de carre arrisrul american Andy Warhol, sunr un exemplu bine cunoscur.

Val/utile preseazd hdrtia fi

Tiparirea in adancime

in acest proces, lln model "pe dos" este gravat intr-o matrita de metal. Matrita esre unsii cu cerneala ~i apoi srearsa asrfel incar doar canelurile sa mai fie pline de cerneala. Un strat de hartie umeda este a~ezat pe rnatrita ~i ambele tree printre valrurile unei prese de gravura. Hartia este presara In crestaturi ~i absoarbe cerneala, tiparind modelul coreer.

Prin procedeul de

tiplirire in adan.cime se reproduc CIt amrate!e dctaliile fi liniile subtiri,

Litografierea

Acest proces functioneaza pe baza principiului porrivit caruia uleiul ~i apa nu se amesteca. Imaginea de riparit de pe rnarrita nu este nici inalta, nici gravata, insa atrage cerneala pentru ca este grasa. Cerneala este spalata de pe zonele care nu sunt grase, ci ude, ~i care nu trebuie tiparire. Cand rnatrita este data cu cerneala ~i pusa la presa, modelul se va tipari pe foaia de harrie, in mod cradirional se folosesc rnatrite pentru litografie din calcar,

Imagine desenatd

insa astazi se folosesre metalul. pe piatrd Mandy Bonnell, Po art. Crown -copie-

1880 Apar sisrernele de linotip ~i monotip de culegere a literelor, accelerandu-se aceasta acrivitare,

1890 Anrotipia se tolosesre pentrll iruprimarea afiselor ~i imaginilor

color.

1904 Tipograful american Ira W. Rubel inventcaza procedeul de luografiere offset, 0 metoda care a fosr brcverara mai intai In Anglia, in J 853. Imagine. de pc 0 matrita litografici este rransferata pe un

CHINA, ISTORIC

cilind ru durabil de cauciuc inainte de a fi tiparita pe hartie sau pe alre materiale. Aceasta metoda rapida ~i economici a devenit cea mai pupulara metoda de riparire.

Gam. de culori

1980 Compurerele se tolosesc foarte mult in ripografie,

pentru 0 vasra Discheta

garna de aplicarli

precwn introducerea de text, manipularea irnaginilor ~i ~ezarea in paginii a texrului ~i a imaginilor.

COMPUTERE

ISTORIA ARTEI

ZIARE ~I REVISTE

CULOARE

865

TRANSPORT,ISTORIC

DE LA AMBARCATIUNILE SIMPLE,

,

preistoriee, ~i pana la aparitia zborurilor supersoniee de pasageri, transporturile au pareurs 0 istorie indelungata, Seeole de-a randul, singura eale de deplasare pe useat era mersul pe jos sau folosirea animalelor de povara. Inventarea rotii, eu aproximativ 3.500 ani i.Hr., ~i dezvoltarea vehieulelor eu roti care au urmat au revolutionat transporturile. De asemcnca, au fost importante ~i aparitia vehieulelor eu propulsie impreuna eu dezvoltarea motoarelor eu aburi, in seeolul XVIII, ~i a motoarelor eu eombustie interna, la sfar~itul seeolului XIX.

Transporturile rutiere

Primele drumuri nu erau altceva decat poteci care adesea urmau hotarul tinuturilor rurale. Apoi, acum 2.000 de ani, inginerii romani au construit 0 re~ea vasta de drumuri drepre, care Ie permiteau oamenilor, rnarfurilor ~i trupelor sa se deplaseze en rapiditate pe reritoriul imperiului. Doar cateva drumuri noi au mai fost construite pana In secolul XVIII, atunci cand a fost nevoie de ele pentru trasurile postei. In secolul XX, drumurile cu mai multe benzi de circulatie intrcraie peisajele naturale, pe rnasura ce proprietarii de automobile s-an raspandit la scara larga.

Automobilele

Masini eu motor experimental au fost construite la scurr timp dupa inventarea, in 1876, a mororului eu combustie inrerna, care era suficienr de com pact pentru a fi purtat pe un supOrt mobil. In 1886 a fast prezentat publicului primul aurornobil. Astazi, in multe {ari, automobilul este cea rnai com una forma de transport.

Toyota 2000 GT,]aponia: lansata In 1966; vireza maxima 206 krn/h. 0 masina sport clasica.

Camioanele

Prime le camioane au aparur dupa 1890. Propulsare de moroare ell aburi, au inceput sa inlocuiasca treptar carele mari, folosite pentru carausic. Majoritarea carnioanelor moderne au moroare diesel puternice. Exisra mai rnulre feluri de camioane, specializare pentru anumitc tipuri de marfuri precum masini, lichide sau ali mente refrigerate.

Transporturile feroviare

Un moment important in istoria transporturilor a avut loc in 1804, arunci cand a fost construita prima locornotiva en abur, care mergea pe sine. Liniile fe~oviare pentru pasageri, prima forma de transport rapid pe uscat, au fost deschise dupa 1820. Propulsia cu aburi a rezisrat pana la mijlocul secolului XX, cand a fost inlocuita cu motoare electrice sau motoare diesel.

Pasagerii prirnelor trenuri calaroreau in vagoane deschise, lipsice de confort, tease de locomotive lentc, Cll aburi. Loeomotivele ell aburi au devenir mai putcrnicc, iar vagoanclc mai conforrabile. Spre sfafjitul secolului XIX,locomotivele cu aburi propulsau trcnurile expres cu vircze de peste 1 SO krn/h.

Carnian modern, articulat

Trenurile moderne

Curentul electric care aiirnenteaza locornotivele vine prin sine sau de la cablurile de deasupra. Trenurile de mare vireza care parcurg distante lungi sunt aercdinamice §i asigud 0 dlatorie lind, conforrabila, in vagoane cu aer condirionar. De exernplu, trenul Eurosrar parcurge disranta de la Londra, In Anglia, pina la Paris, in Franta. in dear d.teva ore. Cursele locale transportii mii de oameni in §i din o[a§c §i rnerropole in fiecare zi.

Un tren electric Eurosrar, asteptand sa porneasca de la caparnl sau de linie din Londra

Roti din lernn, cu spife turnate din metal

Rorile

Cea nul importanta invcntie din istoria transporrurilor a fost roara. Animalele de rractiune pureau trage veh ieule pe rori Cll incarcaturi grele pe distante mult rnai mari decat ar fi purut cara in spate sau rarl. Rorile erau din lemn masiv pana cand spirele au fost inventate eu aproximativ 2.000 ani LHr. Initial, suprnfara de rulare era construita din fief. Cauciucurile pneumatice, umflate cu aer, pentru a u~ura rularea, au aparur incepand cu 1890.

Ujor Ii puternic

Carute ~i trasuri

Oamenii eaIatoreau pe primele drumuri in §arcte pc doua rop sau in trasuri eli patru rori, Acesrea erau trase dc cai sau boi. "Trasufile fara cat - trasurile propulsare de moroare ell aburi - au fost construite prima data In secolul XVIII.

Trasura Bordino propulsata de aburi, din 1854.

Kiichiro Toyoda

lnginerul japonez Kiichiro Toyada (1894·1952), a pus bazele Toyota Motor Corporation In 1937. ~i·a dedicar 0 mare parte din via~a prod uccrii de automobile

ieftine ~i dezvoltarii unor uzine

de productie mario

Bicicletele

Primul model de bicicleta a fost Draisine, aparut In 1817. Nu avea pedale, dar era propulsata cu ajutorul picioarelor biciclistului, Pedalele fixate de roata din fa~a au aparut in 1839, hind imbunatatite pana in 1865. Bicicleta moderna, la care pedalele actioneaza roata din spate printr-un lant, a fost construita dupa 1880. Bicicletele reprezinta un mijloc de transport popular, mai ales pe teren neted, dar, in rnulte tari, acurn sunt folosite mai ales pentru agrement. In 'unele paqi ale lurnii, curn estc China, nu putini sunt cei care inca se deplaseaza pe bicicleta.

Biclclera de

866

TRANSPORT, ISTORIe

Transporturi acvatice

Deplasarea pe apa este una dintre cele mai vechi forme de transport. Arnbarcatiunile primitive erau plure simple construite din busteni legati laolalta. in timpul civilizatiilor antice din Egipt ~i Mesopotamia, oamenii construiau barci din snopi de tulpini de trestie pentru a naviga pe rauri De asemenea, ei au eonstruit vase maritime din lemn, pe care Ie foloseau pentru comeq. Pan a la aparitia cailor ferate in secolul XIX, barcile §i corabiile erau singurele mijloace de a transporta incarcaturi mari pe distante lungi. Astaz! exista mai multe tipuri de ambarcatiuni §i vase maritime construite din mai mulre materiale, de la scoarta de lemn §i piei de animale la plastic, fibra de sticla, metal ~i otel.

Panze

Primele vase ell panze. construire ell aproxirnariv 3.500 ani i.Hr., aveau panze simple, parrate. Acestea erau foarre potrivire pentru navigarea eu vanrul in spare, dar aveau nevoie de vasle pentru a inainta 'impotriva vantului. incepand din sccolul XVII, vasele au avur atar panze patrate, car ~i panze rriunghiulare. Panzele rriunghiulare sau velele latine puteau fi folosire pentru mersul in zigzag, inaintand 'imporriva vdntului. Vasek eu panze au deschis in toad, lumea 0 era a explorarilor !i comertului.

Aburi si fier

in secolul XIX, puterea abumlui a inceput sa inlocuiasca pinzele, ceea ce a flicut ca vasele sa nu mai depinda de vant, in acclasi timp, constructorii navali au lnceput sa foloseasca placi mari de metal prinse cu niruri pentru a construi corpul navelor, ceca ce le-a perrnis sa construiasca nave mulr mai maxi dedit dad ar Ii folosit lemnul. Au fost construire uriasc vase de croazlera pentm pasageri, care rivalizau ell cele rnai luxoase hotel uri de pe uscat.

Ferdinand de Lesseps

Antreprenorul francez Ferdinand de Lessepes (1805-1894) a fost un mare constructor de canale. Marea sa realizare a fost

Canalul Suez, deschis in 1869, care leag; Marea Mediterana de Mares Rosie,

Transport aerian

Primul zbor aerian eu autopropulsie a avut loc in 1903. Dupa Primul Razboi Mondial au inceput sa functioneze linii pemru posta §i

de persoane. De atunci, transporturile

aeriene au devenit 0 forma de transport comuns pentru pasageri ~i marfuri.

Baloane ~i aero nave

Primul zbor cn pasager a avut loc intr-un balon eu aer eald. Baloanele sunt insa tmpinse de vant si ruj poe £] prea bine rnanevrate. Pana in anii '20 existau deja aeronave eu pasageri, propulsate de motoare, care traversau Arlanricul, Urnplute Cll hidrogen, de prezenrau un rise ridicat de ineendii.

Catarge de lemn sustin

Pdnze de material textil intarite cu vergele subtiri de lemn

Vesela tradifionala mai poate fi viizuta Ji astdzi pe barjele de agrement moderns.

Jondi. chinezeasca eu vele latine

Vas de pe ba'ja decor at, Jolosit pe ambarcatiunil« de pe canale din secolul al XIX-lea

Canale Inainrea aparitiei rrenurilor !i camioanelor, marfurile grele erau rransportate dintr-un loc in alrul folosind cai navigabile special consrruire, numitc canale. Ind.rcaturile erau purtate de ambarcatiuni cu fundul plat, nurnite barje, Unele canale navigabile, preCWll Suez ~i Panama, au fost construite pentru a scurta rurele maritime prin traversarea unor f~~ii inguste de pamant. Asrazi, desi barjele sunt folosite pentru rransporrul rnarfurilor, ele sunt, de asemenea, populare ~i ca vase de agrement.

Carma sus,tinuta de etambou Jolosita la schimbarea direqiei

Transportul aerian de pasageri

Primele avioane folosite pentru rransporrul pasagerilor erau bornbardierele din Primul Razboi Mondial, modificate special. Calawriile aeriene pe disranre lungi au cunoscut 0 reala dezvolcarc in anii '20 ~i '30, odaci ell apari~ia avioanelor, construite integral din metal, ~j a hidroavioanelor uriasc propulsate de motoare ell pisroane, Aeronavele care foloseau rnoroare ell reacrie, precum Boeing 707, au fosr date in folosinl" in anii '5~, flicand dilatotiile

aeriene mai rap ide. mai silenrioase ~i mai ieftine. In anii '70. introduce rea avioanelor eu fuzeLaj mare a transformat intr-un lucru obisnuit d.H'itoriile inrernaticnale in avioane cu rcacric.

Elicoptere Construite de mai multi ingincri de aeronave de-a lungul secolului XX, elicopterele au fost produse la scara larga pentru prima data in anii '40. Spre deosebire de majoritarea celorlalte aero nave. nu au nevoie de 0 pisra penuu a decola sau pen[ru a ateriza ~i poe plana deasupra unui punet fix. Aceasra cali tate le face de neprquit pentru transpnrtu] rapid ill zone greu accesibile, pcntru operatiuni de salvare ale politiei sau armatei.

i;~~~=~~=;;::~ Rotoarele elicopterului

sunt propulsate de un motor turbo cu reactie.

Istoric

1838 Vasul cu aburi Great Western i!i incepe cursele transatlantice regulate de

1804 Richard Trevirhick construieste prima locomotiva propulsara de un motor ell aburi.

1825 Linia ferata lntre Stockton ~i Darlington este prima linie ferata publici data In folosinra.

Biciclera obi!nllita, poreclira !i "un penny !i·un sferr"

1874 in Marea Briranie este invenrata biciclera obi§nllitl. Are roara din fafa foarce marc, pClltru a 0 face ca.t mai rapida, !i roara din spare mica, pentru echilibru.

Modelul T allui Henry Ford

1886 in Germania, prima rnasina ell motor pe benzina - un vehi.cuL Cll trei roti - i§i face prima cursa in fap publicului.

1903 in SUA, frarii Wright reallzeaza primul zbor reusir intr-un avion in aparatul lor numit Flyer.

_ APARATE DE AVIOANE BICICLETE SI

• ZBOR ~I BALOANE MOTOCICLETE

EXPLORAREA

MASINI SI CAMIOANE

TttENURI SI CAIFERATE

ZBORUL, ISTORIC

PORTURI SI cAl NAVIGAllILE

VA,SE SI BARd

867

TRENURl ~I CAl FERATE

Trenul rapid

Shinkansen-ul japonez merge de-a lungul unor sine special construite pentru vireze marl. Atinge vireze medii de pima I. 225 km/h. Alte \ari au dcschis ~i de linii spcciale pentrll

asrfel de trenuri elecrrice de mare viteza, printre care ~i Franta, unde trenul TGV derine recordul mondial de vireza cu peste SOO km/h,

Cabluri aflate

deasuprn trenurilor penrru locomotive electrice.

Punti care sustin cabluri !i semnale.

Macazurilc

sunt intersecrii ale ~inelor care di rcctioneaza rrenurile carre 0 noua porpune a liniei.

Tipuri de trenuri

Un tren este alcatuit din locomotive ~i material rulant (vagoane pentru persoane ~i pemru marfuri}, Trenurile persona le ~i locale, care au multe opriri ~i porniri, adesea au locomotive ~i vagoane combinate, numite unitati multiple. Trenurile cu vagoane de dormit parcurg distante lungi §i au paturi suprapuse pemru pasageri.

Liniile ferate

Primele trenuri

Rorile sunt puse in miscare de pistoane propulsate de aburi.

"Sa rna prindd cine poare", construir in 1808

Prirnul tren le of ere a pasagerilor 0 d.Hitorie cu zdruncinaturi pe banci din Icmn, In vagoane de marfa, destinate initial transportului de carbune. In trenului se afla 0 locomoriva cu aburi, care tragea vagoanele la 0 viteza purin mai mare de cat cea a pasului de om. Uncle trenuri trageau vagoane de care pasagerii I§i fixau propriile trasuri.

Locomotiva electric.i ifi ia elcctricitatca prin fire suspendate [un sistem de cabluri ajlate deasupra trenului}

Trenurile moderne

Electricitatea ~i motoarele diesel pun In rniscare trenurile moderne. Imr-o Iocomotiva elcctrica, moroare electrice pun In rniscare rotile. Electricitatea vine prin sine sau de la aflate deasupra trenului. La 0 Iocomotiva electrica-diesel, un motor diesel puternic pune in miscare un generator electric. Aceasta creeaza electricirate, care apoi pune In miscare alte motoare electrice. Vagoanele moderne

of era 0 calatorie lina ~i confortabila, au aer conditionat ~i mers pent>'u prima usi cu inchidere automata pemru

data In 1965. siguranta pasagerilor.

Liniile ferate au doua sine paralele din otcl, asezate pe traverse de lemn sau de beton, care disipeaza greutatea trenurilor pe pamant. ~inele sum adesea sudare intre ele pemru a asigura continuitatea §i pentru a Ie permite trenurilor sa ruleze mai lin. Macazurile directioneaza rrenurile spre scanga sau spre dreapta atunci cand exist a linii divergence. Cele mai rnulte cai ferate au linii diferite pentru directii opuse.

Semnalde mentin trenurilc la 0 disranta sigura unele de celelalte.

Expresul de pasageri

De obicei, trenuri]e de rip expres au 0 locomotiva separata in fa~a. Marerialul rulant include eel mai adesea un vagon cu bub, penrru gl.1stiri ~i baururi, ~i un vagon restaurant, dar ~i vagoane normale, eu scaune pcntru pa."iageri. Unele trenuri de mare viteza au care 0 locornotiva la ambele capece .

Trenurile de rnarfuri

Un trcn de rnarfuri lung poate avea sutc de vagoane §i. uneori, mai rnulte locomotive. Unele vagoane sunr construire special pcntru a cransporra anum ice rnarfuri, cum sunr de exemplu vngoanele-cisrema pentru petrol.

George Stephenson

lnginerul de cai ferare britanic George Stephenson (1781-1848) a inceput lucrulla locomotivele sale in 1823 ~i a construit prima cale publica de la Stockton la Darlington, Anglia, In 1825. De asemenea, a consrruit mulre locomotive eu aburi. lucrand alatu r i de fiul sau, Robert.

Multe erase, mai ales In Europa, au 0 rerea de tramvaie. Tramvaiele merg pe linii en sine a§ezate pe strazi, De obicei, sum propulsate electric, prin fire suspendate.

REVOLUTIA INDUSTRIALA

..

ChATORlI

TRANSPORTURI, ISTORIC

ENERGIE

MASINI SI CAMIOANE

ATUNCI CAND VEDEM un tren rapid suierand cu viteza prin fa~a noastra, ne poate parea greu de crezut ca primele cai ferate erau sine din fier, pe care mergeau vagoane de lemn trase de cai. Primele linii ferate cu locomotive cu aburi au fost inaugurate dupa 1820, dandu-Ie posibilitatea oamenilor §i marturilor sa calatoreasca Ia viteze de neimaginat pana amnci. Noua forma de transport s-a raspandit rapid in toata Iumea. Trenurile din zilele noastre reprezinca 0 metoda de transport foarte eticienta: folosesc mai putin combustibil, produc mai purina poluare dccar masinile §i camioanele §i rransporta incarcaturi rnult mai mari, Multi oameni sunt de parerc ca ' trenurile sunt cea mai buna forma de transport pentru viitor,

868

MITLOACE DE PROPULSIE

Tramvaiele

Tramvaiele din Hong Kong

Tramvaiele ell era] poe f indlnite pe strazile d in Hong Kong de decenii intregi. Ele reprezinci un mijloc de transport ecologic necesar intr-un ora~ aglomerat. Tramvaiele au fost scoase din uncle oraje la mijlocul secolului XX, dar acum se construiesc sistcmc noi ~i eficiente in locul acesrora.

TRUTH, SOJOURNER

IN SEC XIX, MAJORITATEA oamenilor de culoare din America erau sdavi, iar femeile de culoare nu aveau nici un fel de drepturi. 0 rernarcabila femeie si-a dedicat viata schimbarii acestei stari de fapt. Sojourner Truth s-a nascut in sdavie, dar a fost eliberata ~i si-a petrecut viata ducand campanii impotriva sdaviei ~i militand pentru drepturile femeilor. Discursurile ~i activitatile ei i-au incurajat pe tori cei angajari in lupta impotriva sdaviei ~i au inspirat rniscarea teminista timpurie.

Discursurile ~i predicile

Truth ~i-a perrecu[ 0 mare parte din viata strabatand America ~i tinand predict. Srrangea bani pentru calatorii fikind menajul in casele celor care veneau sa o asculte vorbind, Desi nu ~tia sa scrie sau sa cireasca, invarase pe de rose 0 mare pane a Bibliei. Atunci cand rinea discursuri, era 0 prezenta clecrrizanra si, dacorica acestora, a devenit incer-incet celebra til SUA.

Campaniile

lmediat ce si-a d.~tigat libertarea, In 1827, Isabella (asa cum era cunoscuta pe arunci) a incepur lupra impotriva sdaviei. in timpul Razboiului Civil din SUA a fest 0 sustinaroare infocara a taberei Unioniste, care milita pentru abolirea sdaviei. Mai mult decat atat, ingrijea soldatii bolnavi ~f:II.".! §i contribuia la educatia acestora.

De-a lungul vietii sale a strabatut America in

lung si-n lat, propovaduind cuvantul Domnului, dud.nd campanii impotriva neajunsurilor sdaviei ~i tinand discursuri penrru sustinerea drepturilor femeilor. Ea a fost un exernplu urmat ~i in zilele noastre de activistii de culoare.

intilnire a milirantelor pcntru dreprurile femeilor

Afi~ pelltru un discurs Conrributia la razboi in nmpul Ra'zboiului Civil din America (1861·1865), Sojourner Truth a calaronc prin srarele din zona centrala ~i de vest pentru a sustine cauza Unionista de abolire a sclaviei. S-a confrunrar eu 0 foarte puternica ostilitare In uncle dintre starele pc care le-a vizitat. lntr,wlu1 dintre orase, un grup de militanri irnpotriva razboiului a amenintat eu incendierea salii uncle eaurma sa-~i sustina discursu!. Amenintarea nu a speriar-o pe Sojourner Truth, ea replicand. "Aeunci 0 sa vorbesc de pe rnorrnanul de cenusa"

lnfonterifti din regimentul58 Monument comemorativ penttu regtmentul de soldati de culoare

Oji!er de caualerie

_ AMERICA, RAZBOIUL CIVIL

DREPTURILE KING,

OMULUI MARTIN LUTHER

Drepturile femeilor

Ca femeie de culoare, Sojourner Truth a avur de intruntar de doua ori mai mulre prejudecan, acit din cauza sexului, cat ~i culorii pielii. Cu toate acestea, umilinrele la care a fost supusa nu au facne decat sa-i sporeasca hotararea ca esre egali oricarui barbae. Astfel, a demarat 0 serie de carnpanii pentrll egalirarea in drepturi a femcilor din America. Desi existau numeroase astfel de campanii in secolul XIX, majoritarea erau organizare de femei albe, dintre care uncle IlU 0 acceptau ca egala pe Sojourner Truth, 0 fosta sclava.

Truth ~i Lincoln Sojourner Truth nu avea

team a de nimic, nici chiar de o vizira la Casa Alba, pc care a rocut·o in [864, pentru a-I convinge pe prescdinrele Lincoln sa-i susrina cauzele, Atune! cand ea i-a spus ca. nu auzise despre cI inainrc sa devina presedinte, acesta a replicar ca auzise despre ea eu multi ani lnainre.

Truth tmpreuna ell Lincoln

MIS CARl FEMlNISTE

SCLAVAGISMUL

inceputuri

Isabella Baurnfree a fosr hie. unei familii de sclavi. S-a nascut pc un domcniu din

starul New York, aproxirnariv in anul 1797 (proprietarul ei nu a inregisrrar anul). Parintii ei au murir in 1809, iar ea a fast vandura ~i curnparata de rnai multe on. in 1826 a fUgit de la stapanii sai ~i §i-a ca§tigat Iibertarea Ia 4 iulie 1827, cand, in statui New York, tori sclavii nascuri tnainre de 4 iulie 1799 au fost eliber.,i. Isabella a devenit Sojourner Truth in 1843.

NORTHERN

1 • ....,""," .. no. BOll~Sl:lI'~H.,B!".TRE suu: OJ' 'IIBW''TOIE;,,-flI'-.

Povestea

In 1850, Sojourner Truth si-a publicat autobiografia, Povestea lui Sojourner Truth, ceea ce a reprezentat 0 realizare deosebita pentru 0 femeie de culoare In acea vreme, mai ales deoarece Truth nu a invacar niciodara sa scrie sau sa citeas~a. Ea i-a dictat cartea unui prieten. Cartea s-a bucurat de un mare succes la public, oferindu-i autoarei mijloacele financiare pentru a-si continua calatorille prin America ~i pentru a lupta mai departe impotriva sclaviei.

SOJOURNER TRUTH

cca 1797 Se najte la Hurley, statu] New York, SUA.

1809 Parintii siii, Betsy Ii James, decedeaza.

1826 Fuge de la proprierarii sii.

1827lji obrine Iibertarea in »Zilla eliberarii"

1843 Devine Sojourner Truth.

1850 Este publicata Pouestea lui Sojouner Truth.

1862 Susrine tabara care militeazd pentru abolirea sdaviei in Razboiul Civil.

1883 Moare la Battle Creek, Michigan.

STATELE UNITE, ISTORIe

869

TUNDRA

DE-A LUNGUL CERCULUI POLAR se afla 0 campie rece, fara copaci,

nurnita tundra, unde temperaturile H C I· A .

ana ercu 11I rene

.. scad sub -1 O'C mai rnult de sase luni pe an.

Subsolul este permanent inghetat, iar vegetatia este reprezcntata de muschi, licheni, trestie §i rogoz, cu cateva flori §i mici arbusti cu frunza cazatoare, precum alunul §i arinul. Printre animale sunt vulpea arc tid §i iepurele de zapada. Erodata de vastele calote de ghea~a din trecut, tundra este astazi un relief deschis, de lacuri putin adanci §i mici deal uri.

Activitatea periglaciara

Relieful de la marginea calotelor de ghea~a este periglaciar (aproape de eel glaciar). Conditiile de frig extrern produc un mediu aparte. Toad regiunea de tundra este periglaciad, ap cum sunt §i nunatak (elevatie izolara in masa unui ghepr) §i dealurile din zonele acoperite cu gheata. lama, temperatura nu rrece niciodata de punctul de inghe~, scazand adesea la

- 50°C. Verile scurte §i blande permit topirea ghetii.

Peisaj periglaciar

Nunatak

Conditiile ~i formele de relief de pe nunatak, zone inalte care srrapung suprafata mercu tnghepra, sunt foarte asemanaroare eu cele din tundra. Cu toate aces tea, nunarak-urile sunt izolare de imense lnrindcri de ghea\a, asrfel incar adesea sunt cornplet lipsite de vegerane ~i de fauna, iar solul esre expus intemperiilor.

Mamutii

Permafrosml esre ingherar de rnii de ani. Uneorl contine dma~i~ele perfect conservate ale unor animale disparute de rnult, inclusiv schelere complete de mamuti, care au murit eu pesre 100.000 de ani in urrna. Acest mamur a fosr gasit tnghetar

In Siberia.

870

Zona tundrei

Tundra exista mai ales In Cercul Polar. Mai exisra regiuni de tundra In nordul indepartat al Alaskai, Canadei, Scandinaviei ji Siberici. Tundra aringe cea rnai mare intindere in nordul Siberiei, la Marea Kara Ii ajunge in sud ~i pima Tundra I. Peninsula Kamceatka.

Relieful tundrei

Adesea acoperit cu zapada §i cu gheara, solul rundrei esre atat de rece incat In rnulre zone este permanent inghetar, Acesta se nurneste permafrost. Topirea ocazionala a ghetii din sol, de deasupra nivelului de permafrost, duce la "eriorurba~ie", 0 rascolire a solului care da na~tere unor forme de relief uniee.

.tJmeri de altiplanatie

In zonele periglaciare, apa care lnghea,' intre pierrele din parnanr ridica pierrele din loc in loc, creand diferlre rehefuri de piarra - umeri ~i terase de altiplanatie ?i inele, nurnite soluri poligonale.

Gheafa de sub 501 creeazd pingo (hidrolacoliti)·

Pamanrul inghefat crap. adese a. Apa din topirea zapezii umple

Sola! de fa suprafofd se dezgheafii in timpul luniior scurte, de vara.

Cand gheafa din solid inghefat se topeste, solul devine atat de fluid tnca S di I _. d alunecd in pante line. e. tmente. e :u.nt rasuctte e

criocurbatie tn straturi bornbate,

nurnite inuolutiuni.

perrfJanent inghefat

Pand de gheafd plind de pietri/

Pingo

Acestea sunt movilite de pana la Permafrost 50 m inalnme, care s-au ridicar prin lnghe,.re urrnata de dilatarea miezului lor de gheafa. Esre posibil ca miezui de ghea\. sa fi fost un lac puun adanc, urnplut cu sedirnenre, sau esre posibil sa fi fosr apa de adancime inghe~ata. Pe masura ce miezul se ropejte, pingo-ul se prabusesre,

..

LAC URI MUNTI ~IVA'r

OC£ANUL SOLUL VREMEA ARCTIC

CLIMA GLACIA"fIUNEA

•

--

:::I

C as

--

-a

--

'5 u

cu

~

--

--

....., ..

u cu

~

o

U

:g

-

ti

u ::J C w

Intirulata anterior Enciclopedia mileniului pentru familie

Planeta Marketing@

LlBER~OVUS

Colectie sponsorizatl\ de:

oriflame

natural swedish cosmetics

Descopera mai multe la www.dk.com