INDUSTRIA ŞI POLITICA

PETROLIERĂ A ARABIEI
SAUDITE

POPA IOANA ROXANA,CLASA A X-A D

ARABIA SAUDITĂ –
CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ

Arabia Saudită, oficial, denumită REGATUL ARABIEI SAUDITE, este cea mai mare ţară din
Peninsula Arabă şi cea mai mare ţară din Asia de Vest.
Arabia Saudită acoperă 80% din Peninsula Arabă, aflată la intersecţia a trei continente:
Asia, Africa şi Europa. Ea se întinde de la est la vest, de la Marea Roşie la Golful Persic, iar
de la nord la sud se învecinează cu Irak, Kuwait şi Iordania în nord şi Yemen, Oman în sud.
În est se învecinează cu Qatar şi Emiratele Arabe Unite. Are o suprafaţă de 2149690km2 şi
o populaţie de aproximativ 27000000 locuitori. Capitala ţării este Al-Riyadh (5 mil.
locuitori). Alte oraşe sunt Jeddah (3.6 mil. loc.), Mecca (1.7 mil. loc.), Medina (1.3 mil. loc.),
Damman (1.3 mil. loc.), Taif, Buraydah, Tabuk, Hofuf. Limba oficială este araba, Arabia
Saudită fiind o ţară islamică, Coranul fiind cartea sfântă a Islamului.
Relieful este reprezentat de un lanţ de munţi ce se întinde paralel cu Marea Roşie,
atingând înălţimea maximă în sud, 2750m în Asir. Spre est, platoul Najd se întinde spre
Golful Persic, iar în sud se află deşertul legendar Rub Al Khali. Spre Golful Persic se
întinde o câmpie îngustă, unde se află cele mai mari reserve de petrol şi gaze naturale:
Wafra, Safaniya, Abu Hadriah, Ras Tannurah, Al Qatif, Ad Damman, Abqaiq, Ain Dan,
Ghawar, Al Hofuf, Haradh.
Clima este caldă şi uscată: în zona centrală în timpul anului temperatura atinge 45-
50°C, în timp ce în regiunea de coastă atmosfera este fierbinbte şi umedă în timpul verii şi
moderată în timpul iernii, cu ploi ocazionale din noiembrie până în ianuarie
Sursă photo : infoturist.ro
INDUSTRIA
PETROLULUI
Arabia Saudită are o industrie diversificată: metalurgie feroasă şi neferoasă (aluminiu),
construcţii de maşini, industria electrotehnică şi electronică, ciment, textile. Fiind
deficitară în resurse de apă, Arabia Saudită şi-a dezvoltat cea mai puternică industrie
de desalinizare a apei marine din lume. Economia Arabiei Saudite este bazată pe petrol,
care generează 45% din produsul intern brut. În secolul XX Arabia Saudită a devenit cel
mai mare producător şi exportator de petrol din lume. Mai mult de 1/3 din producţia sa
de petrol provine din exploatări submarine. Paralel şi-a dezvoltat o industrie
petrochimică proprie, în prezent platforma de la Dhahran fiind cea mai mare din lume.
Rezervele de petrol ale Arabiei Saudite o situează pe primul loc în lume cu
aproximativ 264.600.000.000barili, având un procent de 18% din rezervele lumii.
Petrolul exploatat în această zonă este în cea mai mare parte uşor şi foarte uşor,
deci cu vâscozitate redusă, situate la adâncimi medii, între 100 – 2000 metri. Aceasta
explică productivitatea mare a instalaţiilor de extracţie (700-1000 tone/zi) şi costul
redus al petrolului. Aceste prerogative se asociază cu poziţia geografică a exploatărilor,
în proximitatea Golfului Persic până în platoul continental al acestuia, 35% din
productia mondială submarină, fiind obţinută în această zonă.
Zăcămintele şi exploatările de petrol sunt concentrate în vecinătătea şi pe litoralul
Golfului Persic.
HARTA PRINCIPALELOR CENTRE DE EXTRACŢIE
ŞI PRELUCRARE A PETROLULUI.
Sursa photo :https://ro.wikipedia.org
Cel mai important este câmpul petrolier Ghawar, situat spre interior la 50-100km de ţărm, un
zăcământ tipic cu structură anticlinală dispus pe o suprafaţă de 200km2 şi cantonând peste 10
miliarde barili de petrol, constituind unul din marile zăcăminte de petrol ale lumii. Exploatările mai
importante se fac la Ghawar, Haradh, Abqaiq şi Riyadh.
Câmpul Ghawar măsoară 280km pe 30km, fiind deţinut şi operat de către “Sandi Aramco”,
compania saudită de petrol care este naţionalizată.
Ghawar a fost descoperit în 1948 și exploatat în 1951. Aproximativ 60-65% din totalul petrolului
saudit produs între 1948-2000, erau din Ghawar. Producţia cumulată până în aprilie 2010 a fost de 65
miliarde barili. În prezent se estimează că la Ghawar se produc peste 5 milioane barili de petrol pe zi.
O altă zonă de exploatare a petrolului este litoralul Golfului Persic, între Dhahran (sud) şi Safaniyah
(nord), aceasta reprezentând a doua zonă cu exploatări terestre şi submarine. Deosebit de
productive sunt zăcămintele de la Ras Tannurah, Safaniyah şi Manifa, care dau peste jumătate din
producţia submarină de petrol a Orientului Mijlociu. Sunt proiecte de amenajare a unor capacităţi de
rafinare la Rabigh şi Quesim. Cele mai importante porturi petroliere sunt Ras Tannurah, la Golful
Persic, cel mai mare din lume şi Yanbu la Marea Roşie, ele dispunând de mari conducte petroliere
spre Marea Mediterană şi Marea Roşie, îmbarcat în petroliere ce iau calea Europei şi a Americii. În
2011 au fost exportate în SUA 1.47 milioane barili. Cele mai importante porturi petroliere sunt Ras
Tannurah, la Golful Persic, cel mai mare din lume şi Yanbu la Marea Roşie, ele dispunând de mari
conducte petroliere spre Marea Mediterană şi Marea Roşie, îmbarcat în petroliere ce iau calea
Europei şi a Americii. În 2011 au fost exportate în SUA 1.47 milioane barili.
Sursa photo :https://ro.wikipedia.org
POLITICA ARABIEI SAUDITE
PRIVIND INDUSTRIA
PETROLULUI.
În prezent Arabia Saudită derulează un program de modernizare a economiei,
respectiv reducerea dependenţei de petrol şi diversificarea ramurilor
economiei, măsurile fiind cuprinse în documentul intitulat “Vision 2030” şi
respectiv în planul “National Transformation Plan 2020”
Producția de țiței a Arabiei Saudite a crescut până la un nivel record de peste
12 miliarde barili pe zi, au declarat pentru Reuters două surse din industria
petrolului, aceasta în pofida prăbușirii cererii ca urmare a pandemiei de
coronavirus și a presiunilor venite din partea SUA pentru ca Arabia Saudită
să înceteze să mai inunde piața.
Diversificarea economiei saudite este privită ca un obiectiv național-cheie
pentru dezvoltarea economică durabilă.
Obiectivele planului ”Vision 2030”:
1. Fondul suveran - Arabia Saudită va acționa pentru transformarea
Fondului de Investiții Publice într-un fond suveran cu active în valoare de 2,5
trilioane de dolari, devenind astfel cel mai mare fond suveran global. Astfel,
fondul va controla mai mult de 10% din capacitatea investițională mondială.
2. Reducerea dependenței față de petrol: Planul urmărește să crească
veniturile nonpetroliere de șase ori, de la aproximativ 43,5 miliarde USD pe an la
267 miliarde de dolari pe an, și are, de asemenea, obiectivul de a crește
ponderea exporturilor non-petroliere în PIB de la 16% în prezent la 50%.
3. Arabia Saudită încearcă să-și îmbunătățească poziția globală, respectiv de a
deveni a 15-a economie pe plan mondial, în loc de poziția 20 ocupată în prezent.
4. În ceea ce privește sursele de energie, Arabia Saudită va dezvolta unități de
producție pentru energie solară în nordul țării.
5. Listarea Aramco: Arabia Saudită va oferi spre vânzare la bursă mai puțin de
5% din acțiunile companiei naționale de petrol, într-o ofertă publică, fondurile
obținute urmând a alimenta fondul suveran de investiții.
6. Permise de ședere (cartea verde): Arabia Saudită va implementa un sistem
de ”carte verde” în următorii cinci ani pentru a-și îmbunătăți climatul
investițional, fapt care va permite arabilor și musulmanilor să trăiască în Arabia
Saudită. Regatul va deschide, de asemenea, sectorul turistic tuturor
naționalităților.
Sursa photo :https://ro.wikipedia.org
7. Ocuparea forței de muncă și sectorul privat: Arabia Saudită încearcă să sporească contribuția sectorului
privat în PIB de la 3,8% în prezent la 5,7%. Industria militară: Arabia Saudită a creat în august 2017, o companie
de tip holding, Saudi Arabian Military Industries, specializată în producția de echipamente militare și muniții.
8. Proiecte pentru locuințe: Guvernul saudit va acționa pentru restructurarea sectorului de locuințe pentru a
contribui la creșterea numărului de locuințe pentru saudiți.
9. Alte prevederi ale planului prevăd:
• Poziționarea a 3 orașe din Arabia Saudită printre primele 100 de orașe ale lumii.
• Creșterea proporției exporturilor non-petroliere între 16% și 50%.
• Creșterea contribuției întreprinderilor mici și mijlocii în PIB de la 2% la 35%. Politica comerciala a Arabiei
Saudite are la baza conceptele de comert liber şi competiție.
Un nou acord de tipul OPEC +, între statele membre ale organizației și producători de petrol din afara acesteia
ar putea fi posibil dacă ar participa și alte țări.
Cererea globală de țiței va stagna anul acesta, din cauza epidemiei de coronavirus (Covid-19), care ar urma să
afecteze economiile din diverse regiuni, a anunțat miercuri Organizația Statelor Producătoare de Petrol, în
raportul său anual, transmit Reuters și DPA.
Strategia saudită este să arunce mai mult petrol pe piață, în condițiile în care Riadul are unul din cele mai mici
costuri de producție din lume, de aproximativ 9 dolari pe baril; la ruși, care au un petrol mai slab calitativ,
prețul de producție este peste 19 dolari pe baril. Asta înseamnă că saudiții au un avantaj notabil și își pot
permite să reziste mult mai mult timp: calculele lor spun că cel puțin cinci ani-la 30 de dolari pe baril și zece ani
dacă prețul e ceva mai mare; în plus, regatul dispune și de active externe de sute de miliarde de dolari la care
poate apela pentru a face față crizei.
La export predomină produsele mineraliere cu o pondere de 74.4% din volumul comerţului
exterior.
Războiul prețurilor la petrol este pariul riscant al Arabiei Saudite în fața unui rival de temut:
Rusia
Arabia Saudită a aruncat în aer bursele mondiale prin decizia de a reduce drastic prețul
petrolului, un război al prețurilor care se anunță riscant pentru prințul moștenitor
Mohammed bin Salman, într-un context de scădere a cererii pe fondul epidemiei de
coronavirus, scrie AFP.
Care sunt motivele și care sunt consecințele acestui război al prețurilor declanșat de Riad?
Care a fost elementul declanșator? Săptămâna trecută, Arabia Saudită, liderul Organizației
Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), a făcut din nou presiune pentru reducerea producției
de petrol pentru a compensa reducerea cererii mondiale din cauza epidemiei de
coronavirus. Dar Rusia, al doilea producător mondial după Riad și partener al OPEC în
acest dosar, s-a opus.Ca reacție, Arabia Saudită a recurs la cele mai puternice reduceri de
prețuri de 20 de ani, pentru a cuceri zone de piață ale Moscovei și declanșând tulburări pe
piețele financiare."Ceea ce a făcut Arabia Saudită ar putea fi o tactică de negociere
destinată să readucă Rusia la masă, dar este puțin probabil ca piața să fie optimistă pe
termen scurt", arată banca de investiții Berenberg, într-o notă.
Sursa photo :https://ro.wikipedia.org
Care sunt consecințele economice?
Analiștii cred că prăbușirea prețurilor va avea consecințe importante, de la erodarea veniturilor
economiilor dependente de energie la deflația mondială și încetinirea proiectelor de explorare
în domeniul petrolier.Dar ar putea fi devastatoare pentru țările din Golf, care reprezintă o
cincime din aprovizionarea mondială cu țiței și unde veniturile petroliere reprezintă 70 până la
90% din veniturile publice.În 2014, un război al prețurilor a dus prețul petrolului la mai puțin de
30 de dolari pe baril. Lovite din plin, țările din Golf au fost nevoite să adopte măsuri de
austeritate pentru a echilibra bugetele. Poziția Arabiei ar putea crea probleme și pentru aliatul
său american, care are nevoie de cotații solide pentru rentabilitatea extracției de petrol de șist.
Care este impactul asupra lui MBS ?
Crahul petrolier ar putea compromite ambițioasele reforme economice ale prințului moștenitor
Mohammed bin Salman, supranumite "MBS", finanțate de aurul negru și destinate să elimine
dependența Regatului de această resursă naturală.Prăbușirea prețului petrolului coincide cu o
epurare regală care a avut loc săptămâna trecută. Prinții Ahmed bin Abdelaziz al-Saud și
Mohammed bin Nayef, fratele și nepotul regelui Salman, au fost arestați pentru, potrivit mai
multor surse, organizarea unei lovituri de stat împotriva MBS. Potrivit unei alte surse apropiate
de curtea regală, aceste arestări constituie un "mesaj" pentru a sufoca din faşă orice opoziție
față de prințul moștenitor. Dar "amenințarea asupra prințului Mohammed nu vine de la rivalii
săi regali ci din prăbușirea veniturilor din petrol și, odată cu ele, a planurilor sale economice
ambițioase", afirmă Kristin Diwan, cercetătoare la Arab Gulf States Institute din Washington.
Cine va câștiga bătălia petrolului ?
Confruntarea dintre Riad, Moscova și ceilalți producători de petrol va
fi câștigată de țările cele mai apte să reziste pagubelor.Arabia Saudită
deține importante rezerve și extrage țițeiul la costuri care sfidează
orice concurență - doar 2,80 dolari pe baril - ceea ce îi asigură marje
confortabile.Dar, cu o economie mai diversificată, Rusia este un rival
de temut. "Este puțin probabil ca Rusia să cedeze prima, cu siguranță
nu înainte de trei - șase luni", consideră Chris Weafer de la firma de
consiliere Macro Advisory. "Rusia este într-o poziție financiară mai
bună pentru a suporta un război al prețurilor la petrol. Rezervele
financiare ale Rusiei sunt cu 80 de miliarde de dolari mai mari decât
cele ale Arabiei Saudite", subliniază el.
Dar poziția Moscovei se va schimba probabil dacă prețul petrolului va
cădea sub pragul de 25 de dolari pe baril pentru o perioadă prelungită,
a avertizat Weafer.
BIBLIOGRAFIE
https://ro.wikipedia.org
http://imm.gov.ro
http://www.gcc-sg.org
www.sabic.com
Nationalgeographic.org.
Morton, Michael Quentin (2006). In the Heart of the Desert:
the Story of an Exploration Geologist and the Search for Oil
in the Middle East. Green Mountain Press.
Keating, Aileen (2005). Mirage: Power, Politics, and the
Hidden History of Arabian Oil. Prometheus Books.