Scris de newsreporter pe 05 septembrie 2016, 13:37

Paradoxul lui Zenon, exercitiul care a fost

rezolvat dupa aproape o mie de ani
In urma cu aproape 2500 de ani, filozoful grec Zenon din Elea a uimit lumea
enuntand o serie de paradoxuri logice care au continuat sa creeze confuzie de-
a lungul a doua milenii, scrie Divahair.ro.

/andrasi.ro

enon a trait in Grecia Antica, intre anii 490-430 i.e.n., si a fost unul dintre membrii scolii de
gandire a lui Parmenide. Datorita paradoxurilor logice pe care le-a inventat, Aristotel l-a
supranumit fondatorul dialecticii. Problemele pe care acesta le-a formulat, cunoscute sub
denumirea de ”paradoxurile lui Zenon”, au incurcat, amuzat, intrigat pe multi invatati de-a lungul
celor doua milenii. Acesta le-a formulat cu scopul de a demonstra una dintre teoriile scolii
mentorului sau, Parmenide, conform careia credinta in pluralitate-existenta mai multor variante,
solutii, lucruri, etc, este gresita si ca, de fapt, ”toate sunt una”. si asta pentru ca toate aceste
variante, solutii duc la concluzii absurde, potrivit credintelor lui Zenon.

Unul dintre paradpxuri, si cel mai cunoscut, se numeste "Ahile si testoasa". Iata care sunt
elementele de baza ale paradoxului lui Zenon!

Ahile, celebrul erou al razboiului troian, este angajat intr-o cursa cu o broasca testoasa. Constient
de abilitatile sale fizice, Ahile ii ofera un avantaj de 100 m broastei testoase. Chiar daca sarcina
lui Ahile de a depasi testoasa pare initial usoara, nu va trece mult pana cand acesta constata o
problema. inainte de a depasi broasca testoasa, el trebuie sa o ajunga mai intai din urma. in timp
ce Ahile acopera diferenta dintre el si broasca testoasa, broasca testoasa creeaza constant un
decalaj. Noua diferenta este mai mica decat prima, dar este inca o distanta finita pe care Ahile
trebuie sa acopere pentru a prinde din urma animalul. Frustrarea lui Ahile continua sa creasca,
pentru ca in timp ce el acopera diferenta stabilita anterior, broasca testoasa stabileste un al
treilea interval intre ei. Rezultatul? Ahile nu poate depasi broasca testoasa. Nu conteaza cat de
repede Ahile inchide fiecare spatiu liber, cat timp broasca testoasa se deplaseaza lent, aceasta
va crea constant o noua diferenta care o plaseaza in fata eroului grec.

Zenon a trait in secolul V i.Hr. si a fost unul dintre discipolii lui Parmenide, iar paradoxurile
prezentate ne fac sa regandim conceptele de miscare si continuumul timp-spatiu asa cum le
stim. in mod intuitiv, cei mai multi dintre noi ar raspunde ca Ahile va depasi broasca testoasa,
insa paradoxul lui pune problema intr-un mod diferit: cand Ahile parcurge 1 km din cursa,
testoasa va fi ajuns deja la 1 km si jumatate, iar cand Ahile ajunge la 1 km si jumatate, broasca il
depaseste cu trei sferturi, diviziunea continuand, conform lui Zenon, la infinit. Concluzia? Ahile nu
va reusi sa intreaca niciodata broasca testoasa.

Considerat pentru foarte multa vreme un simplu sofism, paradoxul imaginat de Zenon a fost
rezolvat abia in secolul al XVII-lea, atunci cand matematicienii s-au aplecat asupra seriilor
numerice convergente si divergente. Concluzia specialistilor moderni, care a devenit cunoscuta
drept “solutia standard”, afirma ca Zenon a avut dreptate postuland ca traiectoria unui alergator
contine o infinitate de parti in orice moment al miscarii, dar greseste in asumtia conform careia
partile infinitezimale pot continua la nesfarsit. La 2000 de ani dupa enuntarea paradoxurilor sale,
o alta teorie a evocat principiile ganditorului, cred specialistii. Este vorba de teoria relativitatii,
descoperita de Albert Einstein.

ADRESA: http://crct.ro/noSK