Sunteți pe pagina 1din 14

Problema Demografica

Gheorghita Victor
Ciur Ecaterina
Plesca Liviu
Bucicovschi Andrea
La mijlocul secolului al XIX-lea populatia
Pamintului numara putin peste un miliard de
locuitori. Sute de mii de ani i-au trebuit
oamenirii pentru a atinge primul miliard si
numai un secol si jumatate pentru a adauga
circa sase miliarde, trecind in prezent de cifra
de sapte miliarde. Procesul care a determinat
o asa cresteere numerica a populatiei si care
are la baza scaderea brusca a mortalitatii si
mentinerea natalitatii in limite ridicate se
numeste explozie demografica.
Explozia demografica s-a manifestat mai intii
pe continentul european. In decursul secolului
al XIX-lea populatia acestui continent a
crescut de trei ori, datorita mai multor factori:
1. Prograseul in domeniul ocrotirii sanatatii,
ridicarea nivelului de trai, dezvoltarea
economica accelerata, combatera unor boli
epidemice etc. Ulterior procesul de cresterea
a populatiei s-a extins pe intreaga planeta.
Cresterea numerica se explica si prin faptul ca
in tarile in curs de dezvoltare indicii
mortalitatii au scazut vertiginos, iar cei ai
natalitatii s-au mentinut la un nivel destul de
ridicat, generind procesul de explozie
demografica mondiala
Se estimeaza ca,dupa aceasta crestere sustinuta pana in 2000
,populatia globului va spori din ce in ce mai incet si in anul 2100 va
atinge 10-11 miliarde de locuitori.Ca urmare,perioada de dublare a
numarului populatiei va cunoaste o noua tendinta,opusa celei
anterioare,si anume dublarea populatiei va avea loc la un interval
de peste 100 de ani.
Unii savanţi teoreticieni consideră că sporirea populaţiei va conduce nemijlocit la aşa-numitul
dezastru - suprapopularea planetei, respectiv nu vor exista posibilităţi de asigurare cu apă, hrană,
energie, resurse naturale.
In principiu, problema suprapopulării este rezolvabilă. Procesele demografice în lumea
contemporană au deja un specific regional. Intr-un şir de ţări europene şi ale Americii de Nord
sporul populaţiei variază în jur de 1 %, în unii ani înregistrîndu-se chiar şi valori negative.
O altă situaţie se constată în ţările în curs de dezvoltare, unde sporul înalt a devenit un obstacol
esenţial în asigurarea creşterii nivelului de trai şi ridică o serie de probleme social-economice. Prin
urmare, unele guverne ale ţărilor din Asii şi Africa aplică programe de dirijare a natalităţii, fiind
cunoscute sub denumirea de „Planificarea familiei”.
Marile aglomerări urbane creează numeroase probleme ce ţin de degradarea
mediului: industria poluează aerul, deşeurile se acumulează în cantităţi mari, are
loc deversarea substanţelor nocive în apele curgătoare sau eliminarea lor în
atmosferă.
Zgomotul, circulaţia intensă favorizează apariţia bolilor sistemelor nervos şi
circulator. Exodul în masă al populaţiei urbane pentru recreare spre anumite
peisaje naturale contribuie la intensificarea la maximum a turismului, care de
asemenea are o influenţă negativă asupra mediului natural.
Malnutritia
Esenţa problemei alimentare nu ţine de insuficienţa de alimente produse pe întreaga planetă. Anual pe glob sînt
înregistrate surplusuri de produse alimentare. Cauza constă în faptul că geografia (repartiţia) produselor
alimentare nu coincide cu geografia consumului lor. Astfel, ţările puternic dezvoltate deţin mari surplusuri de
produse alimentare, însă ţările slab dezvoltate nu dispun de resurse financiare pentru a le procura în cantităţi
suficiente.
In ultimele decenii cantitatea de hrană produsă a crescut foarte mult, astfel încît populaţia afectată de foamete s-a
redus la mai puţin de 800 milioane. Dar să nu uităm că odată cu creşterea numărului populaţiei necesarul de hrană
va fi mai mare.
Un rol important în soluţionarea acestei probleme îl are şi Oceanul Planetar, care furnizează anual circa 100
milioane de tone de peşte şi de alte produse de mare, însă această direcţie impune o valorificare raţională şi
activităţi de conservare a biodiversităţii marine.

Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca aprox. o jumatate din populatia lumii(bogate si sarace) sufera de o
nutritie necorespunzatoare.Astfel, peste 1.2 mld. de oameni sint infometati, consumind prea putine calorii,si, in
acelasi timp, peste 1,2 mld. de oameni maninca prea mult. Un al treilea grup, format din 2mld. de persoane sint
cei numiti ,,Infometati mascati", carora le lipsesc vitaminele si mineralele esentiale pe care trebuie sa le contina
alimentele.
Actualmente deficitul de apă potabilă este unul dintre factorii principali ce împiedică dezvoltarea social-economică
a multor ţări. Circa 20 % din populaţia Terrei nu are acces la apă potabilă calitativă, iar înjur de 50% este lipsită de
condiţii sanitare de trai.
În ultimele decenii Republica Moldova se confrunta cu un sir de probleme demografice ca reducerea
natalitatii, îmbatrînirea populatiei,migraria, care au o multitudine de consecine sociale, economice,
politice,culturale nefavorabile si necesita elaborarea unor masuri eficiente pentrus stabilizarea situatiei.
Actualmente, situatia demografica în Republica Moldova se caracterizeaza prin tendinte negative în
miscarea naturala a populatiei.Procesul depopularii este conditionat atit de scaderea naturala a
efectivului populatiei, cit si de emigrarea ei.
>Republica Moldova se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
4. Reducerea spectaculoasa a sporului natural, dezorganizarea social-economica in perioada de tranzitie,
somajul, nivelul scazutde viata al populatiei au contribuit la reducerea rapida a sporului natural, care a
atins valori surprinzatoare pentru Republica Moldova.
5. Scaderea numarului de casatorii si cresterea numarului de divorturi.Aceste doua fenomene demografice
influenteaza negativ asupra functiei dereproducere a familiei
6. Migratia intensa a populatiei.O problema importanta pentruRepublica Moldova o constituie migratia
ilegala a populatiei, migratie care nu este controlata nici de sursele de informare statistica de stat, nici
deorganizatiile neguvernamentale internationale, dar cu urmari greu de prognozat asupra sanatatii si
viitorului tarii noastre. Conform statisticiioficiale curente, în perioada 1997-2003 numarul de emigranti a
oscilat inlimitele de 4,7-9,1 mii persoane anual.
Pentru a face faţă procesului de depopulare, crede Wolfgang Lutz, Moldova trebuie
să implementeze o strategie bine structurată în acest sens, program care ar
include reformarea sistemului educaţional şi cel al sănătăţii, perfecţionarea
sistemului de piaţă al muncii, dar şi rezolvarea problemelor de ordin economic
care au făcut din R. Moldova una dintre cele mai sărace ţări din lume. Pentru
soluţionarea problemei demografice autorităţile moldovene pot apela şi la ajutorul
organizaţiilor internaţionale, însă au nevoie şi de o capacitate locală de demografi
care ar monitoriza starea de facto, precizează expertul IIASA. La fel, Wolfgang
Lutz este de părere că şi conflictul transnistrean se face vinovat de exodul
moldovenilor peste hotare, explicând acest lucru prin faptul că oamenii pleacă de
obicei din zonele de conflict, care mai au şi o situaţie economică deplorabilă.
Astfel, rezolvarea conflictului transnistrean ar putea favoriza reducerea numărului
de emigranţi moldoveni, specifică Lutz. Numărul populaţiei stabile a R. Moldova la
1 ianuarie 2007 a constituit circa 3,5 mln persoane, din care 1,4 mln reprezenta
populaţia urbană şi 2 mln cea rurală. Numărul decedaţilor în anul 2007 a fost de 43
mii persoane, rata mortalităţii generale constituind 12 decedaţi la 1000 locuitori.
Populaţia R. Moldova la 1 ianuarie curent era de peste 3,4 mln. IIASA estimează că
în anul 2130 în R. Moldova vor trăi doar 1,5 mln de locuitori.

S-ar putea să vă placă și