Resursele naturale - componenta esentiala a patrimoniului national

Continuitatea vietii pe Pamant din cele mai vechi timpuri si pana in prezent este conditionata de existenta si rezervele de resurse naturale care stau la baza dezvoltarii social-economice a oricarui stat. Bunastarea si prosperarea unei natiuni este in stransa legatura cu resursele naturale de care dispune sau, mai bine zis, pe care le poate consuma

CLASIFICAREA
Principalele resurse naturale ale Republicii Moldova conform clasificarii date in Legea cu privire la resursele naturale sunt:

resursele naturale renovabile

(pamantul; padurile; apele de suprafata si subterane; apele raurilor, lacurilor, acumularilor, canalelor; flora si fauna.)

resursele naturale nerenovabile; ( petrolul, gazele naturale, substantele minerale utile solide.)

La modul general acestea se reduc la patru componente de baza:

Solul

Apa

Padurile

Minerale utile

Resursele funciare si de sol

Fondul funciar al Republicii Moldova constituie 3384,3 mii ha. Suprafata terenurilor cu destinatie agricola constituie 2543,6 mii ha (75,2%), inclusiv: terenuri arabile 1820,7 mii ha, plantatii pomiviticole 334,9 mii ha, fanete si pasuni 381,6 mii ha, parloage 6,4 mii ha. Padurile, crangurile si tufarisurile ocupa 422,9 mii ha (12,5 %). Astfel, suprafetele supuse lucrarilor intensive ocupa aproape 66 % din suprafata tarii si circa 85 % din suprafata terenurilor agricole. Solurile de step cuprind cele mai fertile soluri, cernoziomurile, care ocup 75 la sut din suprafaa rii. Solurile de pdure, reprezentate prin soluri cenuii de pdure, se ntlnesc pe podiuri cu altitudinea de peste 200 m. n Codrii Centrali, pe culmile cu altitudinea de peste 300 m, acoperite n prezent sau n trecut cu pduri de fag, carpen i stejar, apar solurile brune de pdure. Pe lng aceste soluri zonale, exist altele cu ntinderi mai reduse, soluri azonale. ntre acestea amintim solurile aluviale de lunc i solurile srturoase. Ultimile au un grad mai sczut de fertilitate.

Resursele acvatice

Moldova nu este prea bogat n ape de suprafa. Acest lucru se explic prin faptul, c nu cad prea multe precipitaii, iar evaporarea este puternic. Este important i influena reliefului accidentat: rpele i vgunile dreneaz puternic apa. Problemele folosirii corecte i ale proteciei resurselor acvatice, cutarea noilor izvoare snt importante pentru Moldova dens populatRepublica Moldova dispune de o retea hidrografica cu o lungime sumara a raurilor de peste 16 000 km. Cele mai mari cursuri de apa sunt fluviul Nistru (cu o lungime de 1352 km si suprafata bazinului hidrografic - 72100 kmp) si raul Prut (cu o lungime de 967 km si suprafata bazinului hidrografic - 27,5 kmp), care sunt rauri transfrontiere.

Republica dispune de circa 900 m de teritoriu pe malul stang al fluviului Dunarea in aval de confluenta acestuia cu r. Prut. Teritoriul republicii este strabatut de circa 3260 de rauri, raulete si paraie permanente si intermitente, dintre care 90% au o lungime mai mica de 10 km si numai 10% au o lungime de peste 100 km. Majoritatea raurilor mici in timpul verii seaca. Acumulrile naturale de ap ocup n republic numai 62,2 km i au un volum de 200220 milioane de m. nc 250 km revin lacurilor de acumulare artificiale, care alctuiesc aproape 800 milioane de m de ap. ntreaga suprafa de ap ocup nu mai mult de 1 % din teritoriu. n Moldova snt puine artere fluviale mari, care au un debit mare, n schimb printre ele, snt foarte multe ruri medii i mici. De aceea, reeaua fluvial amintete un copac cu o ramificaie deas i complicat. n componena reelei fluviale snt 3085 ruri care curg permanent i temporar; dintre ele numai 240 au lungimea ce nu depete 10 km i doar opt ruri Nistru, Prut, Rut, Ichel, Bc, Botna, Iaplug i Coglnic, care au mai mult de 100 km.

n Republica Moldova snt 57 de lacuri naturale cu suprafaa total de 62,2 km, n afar de acestea exist circa 1,6 mii de iazuri i lacuri de acumulare, are au volumul total de circa 1,8 km i suprafaa de aproximativ 160 km. Cele mai multe lacuri naturale se afl n vile rurilor Prut i Nistru. Cele mai mari lacuri din Moldova se ntind de-a lungul Prutului, n partea lui de jos Beleu 6,26, Dracele 2,65, Rotunda 2,08, Manta 2,1, Fontan 1,16 . Pe valea rului Nistrului sau pstrat lacurile Bc 3,72, Crasnoe 1,6 km . a.

In prezent se exploateaza peste 4000 de sonde arteziene si circa 150 000 de fantani si izvoare din stratul acvifer freatic. Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii este neuniforma, cea mai mare parte a lor fiind concentrata in luncile fluviului Nistru si raului Prut. Pe masura indepartarii de aceste rauri, alimentarea cu apa a orizonturilor acvifere subterane scade.

Padurile

Padurile sunt repartizate extrem de neuniform (a se vedea gradul de impadurire): zona de nord 7,2% zona de centru 13,5% zona de sud 6,7%. Padurile Moldovei sunt formate preponderent din specii de foioase (97,8%), speciile de rasinoase constituind doar 2,2%. Aproximativ o jumatate din suprafata padurilor revine stejaretelor, circa 12% - altor specii autohtone. In ultimii 50 de ani, suprafata padurilor s-a majorat considerabil datorita plantarii salcametelor si rasinoaselor. Desi suprafata totala a stejaretelor a crescut cu 18%, ponderea acestora in structura padurilor s-a redus cu 13,6%. Astfel, peste o treime din arboreturi sunt create din specii introduse artificial care nu se inscriu in ecosistemele naturale ale Moldovei, iar circa 90% din arboreturile de gorun si peste 60% din arboreturile de stejar provin din lastari de generatiile II-IV. Din aceste considerente, starea de vegetatie a ultimelor si rezistenta lor la factorii biotici si abiotici nefavorabili sunt foarte reduse.

Pdurile Moldovei sunt n pericol. Zona pe care o acoper acestea se reduce constant din cauza activitii - i inactivitii - omului, ceea ce duce la o distrugere ireparabil. Statisticile vorbesc de la sine. Conform datelor oficiale, suprafaa silvic totalizeaz 362.700 ha sau 10,7% din teritoriu, cu mult sub media de 15-20% din celelalte ri europene. i chiar aceste resurse insuficiente sunt n pericol. Conform statisticilor oficiale, n anii 2000-2007 aprox. 35.000 metri cubi de cherestea au fost tiai ilegal - o cifr care, conform experilor, ar putea reprezenta ns doar o parte a cifrei totale.

Flora

Flora. Aezarea geografic clima i relieful Republicii Moldova au determinat formarea unei vegetaii variate i bogat n specii. Nu poate fi negat i contribuia omului la repartizarea vegetaiei. n Republica Moldova se deosebesc dou zone de vegetaie: zona stepei i zona silvostepei. Zona stepei ocup cmpiile i podiurile din regiunea, situat mai la sud de Podiul Codrilor, i sud i est de Colinele Tigheciului. n afar de aceste regiuni, vegetaia de step se ntlnete i n Nord, n stepa Blului. n prezent majoritatea terenurilor stepice sunt valorificate n agricultur aa c vegetaia tipic de step, reprezentat prin negar, colilia, piu cu diverse ierburi, s-a pstrat numai pe sectoare mici ale versanilor cu vechi alunecri de teren sau pe versanii mai nclinai, supui eroziunilor, unde se pot ntlni i arbuti de mce, porumbar .a. n zona de silvostep, pe culmile mai nalte, mai frecvent n Regiunea Codrilor, pe lng vegetaia de step, se ntlnete i vegetaia de pdure. Esenele cele mai frecvente sunt cele de stejar, uneori n asociaie cu fagul, un arbore tipic pentru Europa de Vest i Europa Central. Vegetaia de pdure, din stejar pufos, este prezent, sub form de mici insulie, pe unele culmi mai nalte ale unor dealuri din sudul rii. n vile rurilor se ntlnesc pduri de lunc, compuse din arbori iubitori de umezeal (slcii, plop .a.).

 Republicii Moldova este bogata si include cca. 5513 de specii de plante (plante superioare 1989 specii, plante inferioare 3524 de specii). Dupa compozitia floristica cele mai bogate sunt ecosistemele forestiere (peste 850 de specii), apoi cele de stepa (peste 600 de specii), lunca (cca. 650 de specii), petrofite (cca. 250 de specii), acvatice si palustre (cca. 160 de specii).

Fauna

Fauna vertebratelor include 70 de specii de mamifere, 281 de specii de pasari, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni si 82 de specii de pesti. Lumea animal este rspndit n conformitate cu caracterul vegetaiei care i ofer att hran ct i un mediu mai sigur de via. De acea se disting animale care triesc n pduri: cprioara, mistreul, vulpea, bursucul, veveria, jderul, pisica slbatic, multe psri: gangurul, coofana, pupza, privighetoarea, mierla .a. n regiunile de step sunt caracteristice unele roztoare: oarecele de cmp, hrciogul, iepurele, ppndul, dintre psri: ciocrlia, prepelia, potrnichea, mai rar, dropia. Tot n stepe se ntlnesc i unele animale de pdure: bursucul i vulpea. n lacuri i bli exist gte i rae slbatice, berze, lebede, btlani, n lunca Prutului de Jos, mai rar, i pelicani. n ruri i lacuri se ntlnesc aa peti ca crapul, carasul, tiuca, alul, somonul, pltica .a. Reptilele sunt reprezentate prin oprle, vipere, erpi de cas. Unele animale rare, pe cale de dispariie, sunt puse sub ocrotirea legii, vnarea lor fiind interzis. n rezervaiile naturale, care au scopul ocrotirea vegetaiei, se protejeaz i animalele.

Zacamintele de substante minerale utile

Actualmente substantele minerale utile solide (piatra de constructie, nisipul, granitul, pietrisul si altele) sun cele mai exploatate. Substantele minerale nemetalifere constituie sursa principala de materie prima minerala a Republicii Moldova, printre care predomina rocile carbonatice, de siliciu si argiloase, depunerile de nisip si pietris, ghipsul, granitul, gresia etc.La moment sunt luate la evidenta 406 zacaminte de substante minerale utile solide cu rezervele industriale in cantitate de 400,5 mln. tone (ghips, nisip pentru sticla, tripol, diatomite etc.) si 1585,8 mln. mc (calcar taiat, piatra bruta, nisip, prundis, argila etc.). Pe masura exploatarii acestor zacaminte rezervele lor se micsoreaza, de aceea problema protectiei subsolului si utilizarii rationale a minereurilor devine din ce in ce mai acuta. In prezent se exploateaza circa 121 de zacaminte, volumul anual de extragere constituind in mediu 2,1 mln. tone. Cele mai exploatate sunt calcarurile, argilele, nisipurile, pietrisul, prundisul, silicatii, ghipsul, gresia, gabronoritele, granitul. Carierele satesti, din care se extrag pana la 5 mii mc de zacaminte anual, sunt exploatate in majoritatea cazurilor ilicit.Suprafata ocupata de mine si cariere constituie circa 2428 ha. Circa 785,1 ha de cariere sunt deja exploatate si necesita recultivare. Aceste lucrari practic nu se efectueaza. Daca in anii 1990-1992 se recultivau 119 ha/an de cariere exploatate, in prezent se recultiveaza doar 10 ha/an.

Petrolul si gazele naturale

Exploatarea zacamintelor de hidrocarburi in partea de sud a republicii a atins adancimi relativ mici (1,5 2,5 km), descoperindu-se zacaminte nesemnificative de petrol, gaze si carbune brun. Din acest motiv lucrarile au fost sistate in anul 1972, fiind reluate abia in anul 1996.

Concluzie
Republica Moldova dispune in mare parte de resurse naturale suficiente. Din pacate , in ultimul timp asistam la un proces de degradare si epuizare a acestor resurse.Misiunea noastra este de a activa in sensul rezolvarii acestei probleme pentru a avea un mediu sanatos , durabil dar si un viitor mai bun pentru copiii nostri.