1

Sistemul electoral
I.Caracteristica sistemului electoral.
II. Modurile de scrutin.
III. Sistemul electoral al Republicii Moldova.
I.Caracteristica sistemului electoral.
Sistemul electoral reprezinta forma pe care o iau alegerile. Sistemul electoral determina rezultatele
alegerilor. Functionalitatea alegerilor este dependenta de sistemul electoral.
Sistemul electoral este totalitatea normelor si regulilor ce reglementeaza desfasurarea alegerilor
+ referendumul, incluzind patru componente:
1.
2.
3.
4.

Organizarea alegerilor;
Desfasurarea campaniei electorale;
Desfasurarea alegerilor;
Stabilirea rezultatelor alegerilor

Functiile sistemului electoral:

1) Functia primara asigurarea desfasurarii alegerilor
2) Functii secundare :
Reprezentarea vointei poporului si asigurarea stabilitatii guvernamentale si a sistemului
politic
Determinarea corpului electoral
Asigurarea corectitudinii luptei electorale
Incadrarea tuturor cetatenilor in procesul electoral
Stabilirea rezultatelor alegerilor
Gestionarea procesului electoral este realizata de autoritatea electorala care este institutie de stat, e
alcatuita din: comisia nationala, care este una permanenta (CEC) si comisii locale, care sunt create
doar cu ocazia alegerilor. Sistemul electoral presupune urmatoarele notuni:
1. Circumscriptia electorala entitatea teritorial-administrativa in ale carei limite se stabilesc
rezultatele alegerilor.

2. Drept electoral activ dreptul de a vota. Poate fi realizat doar cu conditia inregistratii
persoanei in calitate de alegator.
3. Drept electoral pasiv capacitatea , dreptul de a-ti inainta candidatura la alegeri. Pentru a
detine aceste drepturi, necesita a fi satisfacute anumite cerinte, numite censuri , cum ar fi censul
cetateniei, al domiciliului , virstei etc.
4. Listele alegatorilor o baza de date care contine informatia despre alegatorii din tara. Ele
asigura desfasurarea alegerilor din punct de vedere tehnic si preintimpina fraudele electorale.
Exista 2 modalitati de constituire a listelor: inregistrarea de stat si inregistrarea directa.
5. Concurentii electorali reprezinta actorii ce s-au implicat in cursa electorala fiind de doua
tipuri: candidati individuali ( prezinta autoritatilor electorale un anumit numar de semnaturi ,
fie sa depuna un anumit gaj electoral(suma de bani)) si candidati organizatii (partidele politice)
trebuie sa functioneze legal , sa fie inregistrate , in acest caz ele prezinta doar o cerere la
autoritatea electorala.
6. Cvorumul electoral numarul minim de alegatori care trebuie sa participe la alegeri pentru ca
acestea sa fie recunoscute valabile. Pentru alegerile parlamentare , cvoromul balanseaza in jurul
majoritatii absolute.
O serie de state ignora reprezentivitatea alegerilor; indiferent de numarul alegatorilor
prezenti la alegeri , ele se considera valabile ( statele traditiei anglo-saxone)
In unele state a fost instituit votul obligatoriu (Belgia , Cipru , Grecia). Pentru
neparticiparea la alegeri alegatorii sunt penalizati social-politic ( lipsirea de dreptul vot, de
capacitatea de a ocupa functii) sau financiar (amenda)
7. Referendumul exprimarea institutionalizata a atitudinii cetatenilor fata de problemele
societatii. Este un element al guvernarii directe. El se deosebeste de alegeri doar prin faptul ca
cetatenii aleg nu persoane (reprezentanti), ci optiui in anumite situatii de problema.
State pentru care referendumurile sunt o componenta indispensabila a bietii politice
(Elvetia)
State care utilizeaza masiv referendumurile ( Italia , Australia)
Statele care utilizeaza sporadic referendumurile (state ex-sovietice)
State care practic nu utilizeaza referendumurile ( Marea Britanie , SUA, Belgia)
8. Finantarea campaniei electorale sursele de finantare ale concurentilor electorali sunt cele
proprii , din partea statului , sau din partea societatii civile.
9. Accesul la mass-media accesul concurentilor electorali la mass-media se face fi contra plata,
fie prin acordarea timpului de antena gratuit de catre stat. Aceste modalitati pot fi imbinate in
diverse moduri. SUA numai contra plata. Marea Britanie , Franta timpul de antena acordat
numai de catre stat.

10. Pragul electoral se exprima in % din voturile exprimate. Fiecare stat stabileste minimum
necesar de % pentru a fi reprezentat in parlament. Numarul de voturi pe care trebuie sa le
acumuleze un concurent electoral pentru a putea accede in parlament.
11. Prima electorala un premiu exprimat in locuri pe care il primesc partidele care obtin o
proportie din voturi.

Desfasurarea alegerilor
1) Pe parcursul unei singure zile
2) Alegatorul se prezinta la sectia de votare pentru a exercita votul. Cabinele de vot
asigura secretul votului.
3) Votarea prin posta
4) Votarea prin procura
5) La urnele mobile de vot
6) Votarea anticipata
7) Votarea electronica
II. Modurile de scrutin.
Modul de scrutin reprezinta modalitatea de transformare a voturilor in locuri eligibile, modul de
stabilire al rezultatelor alegerilor. Exista trei tipuri de moduri de scrutin:
1. Majoritar;
Majoritatea simpla mai multi decit ceilalti
Majoritatea absoluta 50 % +1
Majoritatea calificativa un anumit numar de voturi stabilit , de regula mai mare ca
majoritatea absoluta , uneori mai mic.
In scrutinele majoritate actorii principali sunt persoanele si nu partidele politice. Ele asigura o
relatie dintre alegatori si reprezentantii alesi, conditioneaza formarea unei majoritati parlamentare si
existenta unei stabilitati guvernamentale, simplitatea. Dezavantajul nereprezentativitatea , partidele
mici fiind subprezentate sau deloc reprezentate.
Cele mai utilizate sunt scrutinele majoritare uninominale cu un tur si cu doua tururi.
1 tur presupune existenta unui numar de circumscriptii egal cu numarul reprezentantilor
necesar de ales. => de la fiecare circumscriptie se alege un singut reprezentant (deputat ,
primar). Alegatorii voteaza pentru persoane. Acest scrutin utilizeaza majoritatea simpla.

2 tururi se utilizeaza majoritatea absoluta. Daca in primul tur nimeni nu acumuleaza

aceasta majoritate , se organizeaza turul 2 , la care participa primii 2 candidati cu cele mai
multe voturi acumulate in primul tur.
Scrutinele majoritate plurinominale sunt putin utilizate. Cel mai reprezentativ este exemplul
SUA , unde statele reprezinta circumscriptii electorale, numarul candidatilor alesi de la fiecare stat
, difera. Partidele, ai caror candidati participa la cursa electorala prezidentiala, isi inainteaza listele
de electori in cadrul fiecarei circumscriptii electorale. Partidele politice care acumuleaza
majoritatea simpla a voturilor acumuleaza toate mandatele de electori din statul respectiv;
2. Proportional;
Opereaza in mare parte cu doar cu formatiunile politice si presupune circumscriptii
plurinominale. Pnetru a stabili in mod proportional rezultatele alegerilor , este necesar de a
apela la formule matematice. Repartizarea se face in 2 etape:
a. Repartizarea mandatelor formatiunilor politice
b. Atribuirea personala a mandatelor. Atribuirea personala a mandatelor se realizeaza in
conformitate cu listele de candidati prezentate de partide ca concurenti electoraili.
Metoda matematica prin coeficient.
A. Se calculeaza coeficientul care reprezinta numarul necesar de voturi pentru acordarea
unui mandat
B. Numarul acumulate de de fiecare concurent electoral este impartit la coeficientul
electoral. Numarul rezultat reprezinta numarul de mandate atribuite.
Se utilizeaza pragul electoral pentru stabilitatea sistemului politic. Pragul electoral
numarul minim de voturi care trebuie acumulat de catre concurentul electoral pentru a avea
dreptul de a participa la repartizarea mandatelor.
3. Mixt.
Reprezinta o imbinare in diferite proportii si in diferite forme a scrutinelor majoritare si a
celor proportionale. Alegatorul are 2 voturi => 2 categorii de deputati cei alesi in
circumscriptii uninominale si cei alesi pe liste de partid. Scopul este imbinarea aspectelor
pozitive ale acestor tipuri de scrutin. De la scrutinul majoritar se preia existenta relatiei
dintre alegator si reprezentant , stabilitatea guvernamentala; de la scrutinul proportional
corectitudinea reprezetarii.

III. Sistemul electoral al Republicii Moldova

Procesul electoral in Republica Moldova este gestionat de care Comisia Electorala Centrala
(CEC) , create in 1997. Ea reprezinta autoritatea suprema in domeniul electoral.
Componenta: 9 membri cu un mandate de 6 ani. 1 membru - de care presedinte; 1 membru
de catre Guvern; 7 membri de catre parlament;
Pentru organizarea alegerilor la nivel subnational sunt organizare consiliile electorale de
circumscriptie si birourile electorale ale sectiilor de votare.
1) Alegerile Parlamentare
- Dreptul la vot toti cetatenii RM. Care au implinit virsta de 18 ani.
- Listele de alegatori stabilite prin intermediul inregistrarii de stat.
- Dreptul de a fi candidat il detin persoanele care detin dreptul electoral activ si au
domiciliul in tara , cu exceptia militarilor care fac serviciul in termen.
- Participa formatiuni politice si candidate independent
- Formatiunile pot fi inregistrare in calitate de concurenti electorali la o simpla cerere
la CEC
- Conditia este ca formatiunile sa fie inregistrare la Ministerul Justitiei
- Finantarea din fondurile private; sunt interzise donatiile din partea persoanelor
fizice si juridice straine , persoanelor unanime. Statul acorda credite minore
- Listele consitutuite de partidele politice
- Accesul la mass media : timpul de antenna platit; sic el acordat gratis
- Agitatia in ziua alegerilor si in ziua anterioara lor este interzisa
- Votarea este traditionala , completata de votarea la urnele mobile de vot si votarea
la sectiile de votare deschise.
- Alegerile se considera nevalabile daca la ele au participat mai putin de din
numarul de persoane in listele electorale.
2) Alegerile locale
- Se aleg primarii, consiliile locale , cele raioanale
- Dreptul identic cu cel din aleg. Parlamentare
- La alegerile primarului si consiliului participara doar cetatenii domiciliati I unitatea
territorial-administrativa respective.
- Dreptul active 18 ani
- Dreptul pasiv 18 consilier; 25 primar;
- Alegerile consiliilor locale si rationale are loc in conformitate cu scrutinul
proportional.

Alegerea primarului conform scrutinului majoritar

3) Alegeri prezidentiale
- 1991 2000 Se alegea conform scrutinului majoritat uninominal cu 2 tururi
- Incepind cu 2000 scrutiny majoritat in baza majoritatii calificative
- Orice cetatean al R.M. , cu drept de vot, 40 de ani impliniti , a locuit sau locuieste
permanent pe teritoriul R.M. nu mai putin de 10 ani si poseda limba de stat.
Candidatul , pentru a fi inregistrat , este ne cesat sa dispuna de sustinerea a cel
putin 15 deputati.
- Candidatul care intruneste 3/5 din voturi - 61 de voturi se considera ales.
- Se admit 2 tururi de scrutin
4) Referendum
- Este putin utlizat.
- Au avut loc 3 consultari cu poporul : un sondaj sociologic realizat in 1994 (la sfat
cu poporul) , un referendum in 1999 ( modificarea formei de guvernamint din
republica semiprezidentiala in republica prezidentiala) , referendumul din 2010
(Suntei pentru modificarea Constituiei care s permit alegerea Preedintelui
Republicii Moldova de ctre ntreg poporu) care nu a fost validat.
- Referendul republican ( reviziuirea constitutiei , proiecte de legi, problem de
interes national). Poate fi initiat de un numar de cel putin 200 000 de cetateni ai
RM , un numar de cel putin 1/3 din deputati , de Presedinte , de Guvern.
- O serie de decizii pot fi luat exclusive prin intermediul referendumului : caracterul
suveran , independent, unitar al statului ; problema neutralitatii. Nu pot fi supuse
referendumului probleme privind impozitul, bugetul, amnistierea, gratierea, masuri
extraordinare sau de urgenta publice , a sanatatii , securitatii.