Marea Caspică

Marea Caspică este cel mai mare lac pe Pământ, aşezat la hotarul Europei şi Asiei şi este numit
mare datorită dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspică reprezintă un lac lipsit de scurgere,
iar apa în el este salină, de la 0.05 % la gura de vărsare a râului Volga până la 11-13 % în partea
sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind aprox. 28 m sub nivelul
Oceanului Planetar. Suprafaţa Mării Caspice măsoară 371.000 km², iar adâncimea lui maximă -
1025 m.

Etimologie
Conform unei ipoteze, Marea Caspică a fost numită aşa în cinstea unor triburi vechi de crescători
de cai - Caspiev, care au locuit în sec. I a.Hr. pe coasta de nord-vest a lacului. Pe parcursul
istoriei, Marea Caspică a avut cca 70 de nume: marea Hyrcană, marea Hvalână, marea Hazară,
marea Abescună , marea Saray, marea Derbent, Sihai şi alte denumiri provenite de la
naţionalităţi şi triburi diferite.

Poziţia fizico-geografică
Marea Caspică este amplasată la hotarul dintre cele două părţi ale Eurasiei: Europa şi Asia. După
formă aminteşte de litera latină "S". Marea Caspică se întinde de la nord la sud pe aprox. 1200
km (36°34' - 47°13' lat.N); de la vest la est - de la 195 la 435 km, în medie, 310 - 320 km (46° -
56° long.E).

Marea Caspică se împarte, după proprietăţile fizico-geografice, în 3 părţi: Caspica de Nord, de

Mijloc şi de Sud. Linia care desparte Caspica de Nord de cea de Mijloc trece pe linia insula
Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care desparte Caspica de Mijloc de cea de Sud - pe
linia insula Jîloi - promontoriul Gan-Gulu. Suprafaţa Caspicii de Nord, de Mijloc şi de Sud
alcătuieşte, respectiv, 25, 36 şi 39 % din suprafaţa totală a mării.

Ţărmul

Lungimea liniei de ţărm a Mării Caspice se estimează ca fiind de 6500 - 6700 km; până la 7000
km dacă luăm în consideraţie şi insulele. Pe cea mai mare parte a teritoriului, malurile Mării
Caspice sunt joase şi netede. În partea de nord, acestea sunt tăiate de deltele fluviilor Volga şi
Ural, sunt joase şi mlăştinoase, iar apa este acoperită în multe locuri cu tufişuri şi verdeaţă.
Ţărmul estic este dominat de maluri calcaroase, după care se întind pustiuri şi semipustiuri.
Malurile cele mai calcaroase sunt semnalate pe ţărmul de vest în regiunea peninsulei Abşeron (în
rusă Апшеронский) şi pe ţărmul de est în regiunea golfului Kazah (în rusă Казахский) şi „Kara-
Bogaz-Gol”-ului.

[modifică] Bazinul

Bazinul Mării Caspice

Suprafaţa bazinului Mării Caspice este cca. 3,1 - 3,2 milioane km², ceea ce alcătuieşte aprox.
10% din suprafaţa totală a bazinelor închise de pe Pământ. Bazinul Mării Caspice se întinde de la
nord spre sud pe aprox. 2500 km, iar de la vest la est – pe aprox. 1000 km şi ocupă teritorii ale
statelor Armenia, Azerbaijan, Georgia, Iran, Kazahstan, Rusia, Turcia, Turkmenistan şi
Uzbekistan.
Ţările de pe mal

Marea Caspică scaldă malurile a cinci ţări:

• Rusia (Daghestan, Calmâkia, Astrahan) – la vest şi la sud-vest, linia ţărmului – 695 km

• Kazahstan – la nord, la nord-est şi la est, linia ţărmului – 2320 km
• Turkmenia – la sud-est, linia ţărmului – 1200 km
• Iran – la sud, linia ţărmului – 724 km
• Azerbaijan – la sud-vest, linia de ţărm – 955 km

Oraşe pe mal

Partea istorică a oraşului Baku, vedere spre Marea Caspică

Cel mai mare oraş-port de pe malul Mării Caspice este Baku, capitala Azerbaidjanului, care se
află în partea sudică a peninsulei Abşeron (în rusă Апшеронский, Apşeronski) şi care numără
2,07 milioane locuitori[1]. Alte oraşe de pe malul Mării Caspice din Azerbaijan sunt Sumgait (în
rusă Сумгаит), care se află în partea nordică a peninsulei Abşeron, şi Lenkorani (în rusă
Ленкорань), care se află nu departe de graniţa sudică a Azerbaijanului. În partea sud-estică a
peninsulei este situat un sat de muncitori petrolişti Neftianîe Kamni (în rusă Нефтяные Камни),
ceea ce în traducere înseamnă "pietre de petrol", clădirile căruia stau pe nişte insule artificiale şi
pe teritorii tehnologice. Cele mai mari oraşe de pe ţărm din Rusia sunt capitala Daghestanului,
Mahacikala, şi cel mai sudic oraş rusesc, Derbent, ambele aşezate pe ţărmul vestic al Mării
Caspice. Oraş-port al Mării Caspice se consideră şi Astrahan, care nu se află pe ţărmul mării, ci
în delta Volgăi, la 60 km de ţărmul nordic al Mării Caspice.

Pe coasta estică a Mării Caspice este situat oraşul-port kazah Aktau, mai la sud de Kara-Bogaz-
Gol şi pe malul nordic al golfului Krasnovodski (în rusă Красноводский) se află oraşul turkmen
Turkmenbaşi (în rusă Туркменбаши), vechiul Krasnovodsk (în rusă Красноводск). Din Iran, cel
mai mare oraş aflat pe ţărmul mării este Enzeli.

Istorie
Origine

Marea Caspică s-a format aprox. 10 milioane ani în urmă, atunci când Marea Sarmatskoe,
pierzând legătura cu Oceanul Planetar acum aprox. 70 milioane de ani, s-a divizat în două părţi,
ce s-au dezvoltat mai târziu în Marea Neagră şi Marea Caspică.

Economie
Extragerea ţiţeiului şi gazului

În Marea Caspică se află surse bogate de petrol şi gaz natural. Rezervele de petrol alcătuiesc în
jur de 10 miliarde tone, iar împreună cu gazele naturale – 18 - 20 miliarde tone.

Extragerea petrolului în Marea Caspică a luat start în anul 1820, când pe peninsula Apşeronski a
fost săpată prima sondă. În jumătatea a doua a secolului XIX a început extragerea ţiţeiului în
cantităţi mai mari, în scopuri industriale, pe aceeaşi peninsulă, iar apoi şi pe alte teritorii.
Pe lângă extragerea petrolului, pe ţărmul Mării Caspice se practică şi extragerea sării, calcarului,
prundişului, nisipului, argilei etc.

Navigaţie

Navigaţia este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaţionale sunt Baku – Aktau,
Baku – Turkmenbaşi şi Mahacicala – Aktau. Marea are legătură navigaţională cu Marea Azov
prin râul Volga, Don şi Canalul Volga-Don.

[modifică] Pescuit

În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, şalăi, scrumbie etc.), dobândirea
icrelor, dar şi a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuieşte mai mult de 90 % din
rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul paşnic, aici mai există şi pescuit
braconienesc.

[modifică] Resurse recreative

Ambianţa naturală a ţărmului mării presărat cu plaje de nisip, ape minerale şi nămoluri lecuitoare
creează condiţii favorabile pentru odihnă şi tratament. În acelaşi timp, gradul la care a ajuns
industria turistică a ţărmului Mării Caspice îl depăşeşte pe cel al ţărmului caucazian al Mării
Negre. Ultimii ani industria turistică se dezvoltă şi pe ţărmul azer, iranian, turkmen şi al
Daghestanului.

[modifică] Statut internaţional

[modifică] Problema frontierelor

După destrămarea URSS, divizarea Mării Caspice şi azi este o problemă care cauzează
divergenţe între şefii statelor de pe ţărm, legate de sursele de ţiţei şi gaz natural şi de resursele
biologice. Negocierile între statele de pe ţărm au ţinut o lungă perioadă de timp. Azerbaijan,
Turkmenistan şi Kazahstan insistau asupra divizării Caspicii după linia de mijloc, dar Iran – pe
împărţirea Caspicii în cinci teritorii egale pentru fiecare stat. În 2003 Rusia, Azerbaijan şi
Kazahstan au semnat un acord ce prevedea totuşi divizarea Caspicii după linia de mijloc.