JUDEUL ISMAIL

Capitole:
Click aici pentru fotografii din Ismail

Judet:
Pagina principala

Judeul ISMAIL

GEOGRAFIE
Asezare. Judetul I. este asezat n Sudul Basarabiei, se ntinde de-a lungul malulul stng al Dunarii de la Prut (hotarul V.) pna la Marea Neagra, ajungnd n aceasta parte pna la lacul Sasic. S-ar putea numi judetul Dunarii basarabene. Suprafata. 4.212 km. nfatisarea pamntului. Podisul Moldovei se termina, spre Dunare si Marea Neagra, printr-o cmpie (Cmpia Basarabiei). n judetul Ismail aceasta cmpie este crestata de seria depresiunilor alungite n care se gasesc azi, nconjurate de maluri nalte, limanurile (lacurile) Cahul, Ialpug, Catalpug, Chitai, Sasic. Vaile care dau n lacuri sunt si ele adncite cu 50 100 m n cmpie si se rasfira spre marginea nordica a judetului. Iata de ce relieful acestui tinut este mai variat dect ne-am fi asteptat: fasii de cmpii orientate N.-S., mai strmte si mai nalte (ntre 100 200 m) n N. si din ce n ce mai largi n S. si S.-E., unde se pierd treptat (cnd nu se termina cu maluri abrupte de 10 20 m) n lunca larga si plina de balti a Dunarii. Balta Dunarii, lacurile si vaile cu fundul ntins alcatuiesc partile cele mai joase ale judetului. Clima si ape. Clima este de tip pontic continentala extrema, cu veri secetoase si calduroase. Iernile n schimb sunt geroase, bogate n zapada numai n Sudul judetului. Vegetatia. ntreg tinutul face parte din stepa pontica (ierburi n care predomina gramineele si plantele cu ghimpi) ; doar pe culmile mai nalte dinspre Prut s-au mai pastrat cteva plcuri de stejari. Pe marginea lacurilor si mai ales n Balta Dunarii, se ntlnesc ntinse paduri de esente albe (salcii, plopi, etc.) si stufarii. Bogatii minerale. n afara lignitului de proasta calitate de la mputita (la N. Ialpugului) si de cteva cariere de calcar n malurile lacurilor Ialpug si Cahul, nu se poate vorbi despre bogatii minerale n acest judet.

ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul I. si-a luat numele de la orasul capitala. Tinutul a facut parte nainte de cucerirea Daciei, din Provincia romana Moesia Inferior . La nceputul veacului XV, acest tinut a fost domnit de Basarabii Tarii Romnesti. De aici i s-a tras numele de Basarabia, ntins apoi la Moldova si rapit de Rusi. Se pare ca pe locul Ismailului de azi a fost n evul mediu o cetate genoveza, care a dainuit mai multe veacuri. Cantemir, n Descrierea Moldovei , aminteste de Ismailul caruia odinioara Moldovenii i spuneau Smilu si pe care el o considera nca o cetate care nu e de dispretuit . Tot n acest tinut se afla cetatea Chiliei, care a jucat un rol imens n istoria lui Stefan cel Mare, una din cele doua chei ale Marii Negre . n 1812 tinutul cade mpreuna cu ntreaga Moldova dintre Prut si Nistru n minile Rusilor. Rusii l-au colonizat cu populatie bulgara din Sudul Dunarii, la care s-a adaugat si populatie rusa. n 1856 tinutul a fost retrocedat Moldovei spre a fi reluat de Rusi n 1878. n anul 1918 el este definitiv ncorporat Romniei. Monumente istorice. Ruinele Cetatii Ismailului , din care n-au mai ramas dect valuri de pamnt. Pe tarmul basarabean al bratului Chilia se afla ruinele vechii cetati bizantine , cucerita de Stefan cel Mare de la Munteni n anul 1465 si ocupata apoi de Turci n 1484. Se afla si azi aici biserica Sf. Nicolae naltata de Stefan cel Mare cu arhitectul italian Ioan Provana si restaurata n timpul lui Vasile Lupu (1647 1648). Fosta moschee turceasca , cu frumoase coloane de marmora, transformata de Rusi dupa 1812 n biserica.

POPULATIE
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul Ismail numara de 224.229 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative Total

Numarul locuitorilor Barbati 224.229 75.353 26.123 12.821 17.050 11.955 7.404 148.876 30.051 36.182 39.851 42.792 Femei 112.460 38.263 13.416 6.950 8.322 5.983 3.592 74.197 15.180 17.623 19.829 21.565

Total judet
Total urban Orasul Ismail Orasul Bolgrad Orasul Chilia Noua Orasul Reni Orasul Vlcov Total rural Plasa Bolgrad Plasa Chilia Noua Plasa Fntna Znelor Plasa Reni b) Pe grupe de vrsta

11.769 37.090 12.607 5.871 8.728 5.972 3.812 74.679 14.871 18.559 20.022 21.227

Grupe de vrsta Toate vrstele

Locuitori 224.229

Grupe de vrsta 30-49 de ani 50-69 de ani

Locuitori 47.261 21.598 4.359 853

0- 9 ani 10-29 ani

61.144 89.023

70 de ani si peste Vrsta nedeclarata

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul I. Dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei

n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele:

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an Morti

Cifre absolute

Proportii la 1.000 locuitori

Nascuti vii 1930- 1935 medie anuala 1931 1932 1933 1934 1935 1936

Excedent natural

Nascuti vii Morti

Excedent natural

225.953 229.363 232.672 236.946 239.557 241.983

7.663 7.761 8.148 7.694 7.662 7.054 6.771

4.325 4.311 4.593 3.608 4.271 4.845 5.361

3.338 3.450 3.555 4.086 3.391 2.209 2.410

32,9 34,3 35,5 33,1 32,3 29,4 28,0

18,6 19,1 20,0 15,5 18,0 20,2 18,0

14,3 15,2 15,5 17,6 14,3 9,2 10,0

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Ismail a fost de 244.449 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 224.229 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 20.220 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 9,0 %.

INFATISARE SOCIALA
Judetul Ismail, ncins de trei parti Apus, Miazazi, Rasarit ntr-un bru de ape, e un loc sinuos, cu molcome adncituri catre Miazanoapte, cobornd n cmpie deplina catre Miazazi ; malul Dunarii, marginea de jos a judetului, e scund si fara vegetatie, spre deosebire de malul dobrogean, bogat vegetal. Ismailul, vechiul Smil moldovenesc, e resedinta judetului si nu e legat de restul lumii dect pe calea apei iarna deci nchis ; drumul de fier o singura linie strabate fsia dinspre Apus, legnd Renii cu Bolgradul. Att. Ismailul troneaza cu bratele ncrucisate ntre cele doua schele de cereale : Renii si Chilia Noua, unde viata pulseaza mai viu, mai dinamic. Calea Dunarii te duce mai departe, sfrsindu-se la Vlcov, vestit trg pescaresc, cu bogata vegetatie de apa si drumuri de canaluri, interesant prin nsusi alcatuirea lui lacustra. Toti locuitorii lui sunt pescari lipoveni, staro obreadti , sectari rusi ce mpnzesc Sudul Basarabiei si Nordul Dobrogei. Satele sunt rar mprastiate pe drumuri, ngramadite mai mult n preajma apelor si adapostind neamuri diferite. Putin familiarizat , ajungi sa le cunosti de departe, astfel, satele romnesti cuprind case umile si cu aspect oarecum saracacios n afara, dar prietenoase si curate nauntru, cele ale bulgarilor si gagauzilor sunt mai mari. Gagauzii din preajma Bolgradului si mai de departe sunt un specimen etnic curios : vorbesc turceste, poarta nume moldovenesti, ortodocsi pna la bigotism peretii lor sunt plini de icoane si obiecte bisericesti totusi nchisi la suflet.

S-ar putea spune ca Ismailul, orasul, ar avea nazuinte si avnturi de cultura si arta romneasca. Aici se odihnea nvatatul episcop Melchisedec si muzicantul componist Gavril Mezincescu, vestit organizator de coruri, de aici a ponit si a poposit cndva ca profesor de seminar. Maresalul Averescu, gloriosul ostean al Rasboiului ntregirii e si el originar din acest judet.

ECONOMIE
Judetul Ismail prezinta un pronuntat caracter agricol. Recoltele sale sunt supuse nsa, mai des dect n alte regiuni, secetei. Aceasta din cauza lipsei aproape totale de padure. Cuprinznd pe ntreg malul Dunarii o serie de asezari pescaresti de ntiul ordin (Vlcov, Ismail, Chilia Noua) judetul I. este renumit pentru productia sa de icre negre si de pesti mari : morun, nisetru, pastruga. Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 421.200 ha. Suprafata arabila este de 287.194 ha, adica 68,18% din suprafata judetului si 0,97 % din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 2.030 ha, adica 0,71%, iar mica proprietate 285.164 ha, adica 99,29%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 258.815 ha, astfel repartizate : Porumbul ocupa 105.879 ha, cu o productie de 275.285 chint. (prod. medie la ha 2,6 chint.), n valoare de 65 mil. lei. Orzul ocupa 99.767 ha, cu o productie de 319.251 chint. (prod. medie la ha 3,2 chint.), n valoare de 78 mil. lei. Grul ocupa 36.352 ha, cu o productie de 112.197 chint. (prod medie la ha 3,1 chint.), n valoare de 44 mil. lei. Secara ocupa 12.101 ha, cu o productie de 50.795 chint. (prod. medie la ha 4,2 chint.), n valoare de 15 mil. lei. Ovazul ocupa 4.192 ha, cu o productie de 11.372 chint. (prod. medie la ha 2,7 chint.) , n valoare de 3 mil. lei. Meiul ocupa 483 ha si maturile 41 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 5.939 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 5.227 ha, cu o productie de 19.783 chint. n valoare de 2 mil. lei. Plantele alimentare ocupa 7.175 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 2.699 ha, cu o productie de 60.691 chint. (media la ha 22,5 chint.) n valoare de 8 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 2.582 ha, cu o productie de 73.133 chint. (media la ha 28,3 chint.) n valoare de 11 mil. lei. Plantele industriale ocupa 11.557 ha. Din aceasta suprafata rapita ocupa 9.013 ha, cu o productie de 17.050 chint. (media la ha 1,9 chint.), n valoare de 10 mil. lei. Mustarul ocupa 1.336 ha, cu o productie de 3.801 chint. (media la ha 2,8 chint.) n valoare de 1 mil. lei. Judetul este mpartit n 3 regiuni agricole , cu resedinta n Caracurt, Ceamasir si Curciu. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (421.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 3.688 ha.

Fnetele naturale ocupa 921 ha. Pasunile ocupa 65 ha. Padurile ocupa 34.866 ha. Pomii fructiferi ocupa 518 ha. Vita de vie ocupa 8.105 ha, (din care viile pe rod 5.041 ha), cu o productie de 136.445 hl n valoare de 53 mil. lei. Cresterea animalelor. n judetul I. se gaseau n anul 1935 : Cai 51.849, oi 157.156, capre 151, porci 27.024, stupi sistematici 2.003, stupi primitivi 546. Industrie. n judetul I. industria este putin dezvoltata, fiind reprezentata prin 49 mori, 39 fabrici de ulei, 10 fabrici de cherestea, 11 de caramida, 1 de tigla, 3 tabacarii, 2 fabrici de postav, 1 de sapun si 1 cariera de argila plastica. Drumuri. Judetul Ismail este strabatut de o retea de drumuri n lungime totala de 1.560 km 341 m, repartizata astfel : Drumuri nationale. 225 km 191 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine o retea pavata si pietruita de 53km 010 m, iar comunele urbane 9 km 391 m. Drumuri judetene 415 km din care administratia judeteana ntretine o retea pietruita si pavata de 15 km 990 m. Drumuri comunale 920 km 150 m. Lungimea podurilor este de 1.339,15 m repartizata astfel : podur i nationale 505,10 m, judetene 531,95 m si comunale 302,10 m. Prin judet trec 3 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Galati Reni Bolgrad - Tarutino. Comrat Bolgrad Ismail Chilia Noua (Ismail- Bolgrad = 42 km ; Ismail -Chilia Noua=41 km) Bolgrad Tatarasti Cetatea Alba Cale ferata. Judetul I. este strabatut de o linie secundara simpla de cale ferata de 61 km (linia Galati Basarabeasca). Statii importante : Reni. Navigatie fluviala. Curse zilnice ale societaii N.F.R. pe lina Braila Galati Isaccea Tulcea - Ismail Cslita Chilia Noua Chilia Veche - Vlcov (si napoi). Curse regulate ale societatii S.R.D. pe linia Braila Galati Reni Isaccea Tulcea Ismail Chilia Noua Chilia Veche - Periprava -Vlcov ( si napoi). Navigatia aeriana. Prin judet trece linia de navigatie aeriana L.A.R.E.S., cu plecare si sosire pe aerodromul orasului Ismail.

Itinerariu : Bucuresti Galati Ismail Cetatea Alba. Posta, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat 3 agentii speciale si 2 gari cu serviciu postal. Oficii telefonice la : Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni, Vlcov, Cismele, Cuza Voda si Nerusani. Statiuni climatice, balneare si turism. Borisauca - mica statiune balneara, situata pe marginea lacului Sasicul Mare. Climat maritim. Apa lacului e cloruro sodica concentrata. Namol sulfo-feruginos. Indicatii : reumatisme, afectiuni genitale interne la femei, afectini nervoase, boli de piele, sifilis, tuberculoze (afara de cea pulmonara). Instalatiuni pentru bai calde si bai de namol. Locuinte n sat si n Tatarasti, la 4 km departare. Statie c.f. la Sarata pe linia Basarabeasca - Cetatea Alba. Eschipolos - mica statiune balneara de interes local, pe marginea apuseana a lacului Sasicul Mare. Mijlocase de cura si indicatii terapeutice identice cu cele de la Borisauca. Statie c.f. la Sarata. (53 km) Jibriceni - mica statiune balneara maritima, asezata ntre Marea Neagra si tarmul sud-vestic al lacului Sasicul Mare. Aceleasi posibilitati de cura si indicatii terapeutice ca la Borisauca si Eschipolos. Statie c.f. la Arciz (55 km) pe linia Basarabeasca Cetatea Alba. Marginit la sud de Dunare, judetul I. reprezinta o deosebita importanta pentru turism. 4 din cele 5 orase ale judetului sunt porturile : Reni, Ismail, Chilia Noua si Vlcov, dintre care ultimul este cel mai pitoresc si datorita asezarii sale pe apa a fost supranumit Venetia Romniei . Excursii frumoase cu barca pe Dunare si pe bratul Chilia, n Delta Dunarii.

CULTURA
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 180.683 locuitori, din care 46,2% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 61,5% barbati stiutori de carte si 30,8% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara Totalul stiutorilor de carte Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare

Mediul urban 100,0 3,6 71,0 19,6 3,1 1,9 0,8

Mediul rural 100,0 2,3 93,4 3,0 0,6 0,2 0,0

nvatamnt. Populatia scolara a judetului C. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 58.444 loc. (14.500 mediu urban si 43.939 mediu rural). Scoli secundare. 2 licee dde baieti (Ismail si Bolgrad), 2 licee de fete (Ismail si Bolgrad), 1 seminar (Ismail) si 4 gimnazii (Ismail, Bolgrad, Chilia Noua si Reni). Scoli primare 115, din care 67 rurale si 48 urbane (200 scoli de Stat si 5 confesionale), cu un numar total de 26.561elevi (7.469 mediu urban si 19.092 mediu rural) si cu 599 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 86, din care 58 rurale si 28 urbane, cu un numar total de copii 4.749 (1.324mediu urban si 3.425 mediu rural) si cu 88 conducatoare (situatia din 1934). Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are camine culturale n 32 de localitati. Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale n Bolgrad, Chilia Noua, Regele Carol II si Jibriceni (cu biblioteca). Liga Culturala activeaza n orasele Bolgrad si Reni. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine n judetul Ismail 67 camine culturale, 2 societati muzicale si 12 biblioteci, adica n total 81 organizatii culturale, dintre care 55 au personalitate juridica. n judet mai exista Soc. Cultul Eroilor, 9 societati sportive si 1 societate de vnatoare, precum si 3 cinematografe (Ismail, Bolgrad si Chilia Noua).

RELIGIE
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 87,9% sunt ortodocsi. Biserici si lacasuri de nchinaciune. 73 biserici ortodoxe (din care 1 greceasca), 1 biserica romano- catolica, 1 armeneasca, 3 luterane, 13 case de rugaciune lipovenesti, 27 baptiste, 2 ale crestinilor dupa Evanghelie, 1 molocana si 10 sinagogi. 6 mnastiri ortodoxe: 2 la Ismail si cte una la Vlcov, Borisauca, Muravleanca si Satu Nou. Institutii bisericesti. n orasul Ismail se afla resedinta Episcopiei Cetatii Albe si a Ismailului. Judetul este mpartit n 3 protopopiate, cu resedinta la Ismail, Chilia Noua si Cuza Voda.

ADMINISTRATIE
Organizare administrativa. Capitala judetului I. este orasul Ismail. Judetul are 5 orase (Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni si Vlcov) si 76 sate, mpartite astfel: Plasa Bolgrad .. 18 sate Plasa Chilia Noua .. 23 sate Plasa Fntna Znelor 12 sate

 Plasa Reni .. 13 sate Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Ismail cu o sectiune, 8 magistrati si 1 procuror n circumscriptia Curtii de Apel din Galati. 5 judecatorii n Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni si Cismele, cu un total de 10 magistrati. Organizare sanitara. Spitale de stat la : Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni, Sichirlichitai si Cuza Voda. Dispensare de stat 22. Servicii sanitare la Ismail (Serv. Sanitar judetean si Serv. Sanitar al orasului), Chilia Noua, Bolgrad si Reni. Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Galati are oficii la Ismail, Bolgrad, Chilia Noua si Reni, cu un total de 9 medici. n judet mai activeaza Oficiul I.O.V., (Ismail), 2 filiale ale Soc. Crucea Rosie (Ismail si Bolgrad), Soc. Ortodoxa a femeilor romne (Ismail), 2 aziluri de batrni (Ismail si Reni) si 3 societati pentru ajutorarea saracilor (1 la Ismail si 2 la Bolgrad).

PRINCIPALE ASEZARI

Ismail - resedinta judetului

Vezi monografiile oraselor resedinta.

Bolgrad - comuna urbana

Situata pe malul lacului Ialpug, la 47 km de resedinta judetului, la 65 km de Galati si la 270 km de Bucuresti. Calea ferata la 6 km (statia Valul lui Traian) pe linia Galati Basarabeasca - Tighina. Are 12.981 locuitori. (Cifra probabila al 1 iulie 1936) Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 8.900.193 lei (veniuri si cheltuieli). Datorita asezarii ntr-o regiune de stepa si lacuri, orasul Bolgrad e bogat n vnat si peste. Face comet de cereale, vite cornute, porci, produse animale, struguri, fructe. Creditul este reprezentat prin 3 banci, iar industria prin 3 fabrici de caramizi, 1 de postav, 1 moara si 1 tabacarie ; ateliere de industrie casnica : matase, broderii, pnza, covoare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu, 8 scoli primare, 6 scoli de copii mici. Liga Culturala, Sectie a Caselor Nationale, 2 camine culturale ale Fundatiei Regale Principele Carol , 4 biblioteci, 1 cinrmatograf, 2 societati sportive. 3 biserici ortodoxe, 1 casa de rugaciune baptista, 1 sinagoga. Primarie, Pretura, Judecatorie de Ocol, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar, Serv. Veterinar, Politie, Pompieri, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa

Asigurarilor Sociale, Depozit C.A.M . Uzina electrica. Liga meseriasilor patroni si lucratori, Asociatia functionarilor particulari. Spital comunal, 2 dispensare, Societatea Crucea Rosie, 2 societati de binefacere particulare.

Chilia Noua - comuna urbana

Situata n regiune inundabila pe malul stng al Dunarii, lnga vechea cetate n ruina a lui Stefan cel Mare, la 41 km de resedinta judetului, la 156 km de Galati si la 364 km de Bucuresti. Port la Dunare. Statie c.f. mai apropiata Valul lui Traian, (la 70 km), pe linia Galati - Basarabeasca Tighina. Are 18.177 locuitori. Comert dezvoltat cu cereale, animale, porci, produse animale, trestie, legume, vin, fructe si mai ales cu produsele pescuitului si vnatului, caracteristice regiunii. Blciu anual 1-15 Noemvrie. Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 10.203.157 lei. Creditul este reprezentat prin 3 banci, iar industria prin 5 mori, 2 fabrici de caramizi, 4 de cherestea, 1 tabacarie. 1 gimnaziu, 13 scoli primare, 4 gradini de copii. 2 camine culturale ale Fundatiei Regale Principele Carol , 1 sectie a Caselor Nationale, 1 biblioteca, 1 societate sportiva, 1 cinematograf. 5 biserici ortodoxe, 1 lipoveneasca, 1 baptista, 4 sinagogi. Primarie, Pretura, Judecatorie de Ocol, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar, Politie, Vama, Capitanie de port, Politie de port, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa Asigurarilor Sociale, Agentie a Pescariilor Statului, Uzina electrica. 4 sindicate muncitoresti, Uniunea fostilor luptatori. Spital comunal, 2 dispensare.

Reni - comuna urbana

Situata lnga gura Prutului, la 93 km de resedinta judetului, 22 km de Galati si la 329 km de Bucuresti. Port pe malul stng al Dunarii. Statie c.f. pe linia Glati Basarabeasca Tighina. Are 12.623 locuitori. Datorita asezarii sale geografice, orasul Reni face un comert dezvoltat de cereale, animale, porci, produse animale, pasari, cnepa, legume, miere, vin ceara, produse mai ales din judetele Basarabiei care intra n traficul de pe Dunare. Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 10.149.352 lei.

10

Orasul are 2 banci, 2 fabrici de cherestea, 3 de caramida si 2 de uleiu. 1 gimnaziu, 6 scoli primare, 4 scoli de copii mici. Liga Culturala, 2 biblioteci, 1 societate muzicala, 3 soc. sportive. 3 biserici ortodoxe, 1 lipoveneasca, 1 baptista, 1 a crestinilor dupa Evenghelie. Primarie, Pretura, Judecatorie de Ocol, Politie, Serv. Sanitar, Serv. Veterinar, Vama, Capitanie de port, Politie de port, Pompieri, Serv. Hidraulic, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa Asigurarilor Sociale, Uzina electrica. Spital comunal, 2 dispensare.

Vlcov - comuna urbana

Situata pe malul Dunarii, pe malul stng al bratului Chilia, la 85 km de statia c.f. Arciz pe linia Basarabeasca - Cetatea Alba. Port la Dunare. Orasul locuit de pescari lipoveni este construit mai ales din trestie, papura si scnduri, pe nisipul dunelor din grindul Jibrieni, pe punctul unde se desface delta secundara a Chiliei. E taiat de numeroase brate si grle, n lungul carora se nsira gospodariile si cherhanalele nnegrite de catran. Are 7.974 locuitori. Bugetul orasului pe exercitiul 1936 /37 se ridica la suma de 3.580.048 lei. Vlcovul e cel mai nsemnat centru romnesc pentru pescuitul morunilor, nisetrilor, pastrugilor. Vnatul de balta constituie deasemenea un izvor nsemnat de venituri pentru populatia orasului. 3 scoli primare, 3 scoli pentru copii mici. 1 camin cultural al Fundatiei Regale Principele Carol . 1 biserica ortodoxa, 2 lipovenesti, 1 mnastire. Primarie, Perceptie fiscala, Vama, Agentie de pescarie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.

FOTOGRAFII

11

Inapoi

[ Informatiile si datele care constituie textul de prezentare a acestui judet sunt reproduse partial dupa Volumul II, Tara Romneasca, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Nationale, 1938, lucrare elaborata sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]

12