Asezare. Judetul C. face parte dintre judetele asezate n Sudul Basarabiei.

La Vest el se ntinde pna n Valea Prutului iar la Est, o depaseste cu putin pe cea a Ialpugului. Prin coltul S.E. este strabatut de calea ferata care duce de la Galati la Tighina si Cetatea-Alba. Suprafata. 4.442 km. nfatisarea pamntului. Relieful e un podis, o prelungire a podisului nalt moldovenesc, alcatuit aici dintr-o culme lunga si plana, orientata N.-S. si ramificata n culmi secundare mai strmte, printre afluentii Prutului si ai Ialpugului. Vegetatia. Pe culmea nalta care formeaza un fel de axa a judetului, se pastreaza nca paduri de stejar. n rest, stapneste stepa, cu paioase la Sud (elemente pontice) si cea cu ierburi nalte la Nord, (elemente sarmatice). Cernoziomul degradat de pe culmea centrala dovedeste nsa o veche invazie a padurii peste un tinut care si aici era de stepa. Interventia omului n timpuri istorice, nlaturnd padurea, a ajutat abia ulterior la recucerirea terenului de catre ierburile stepei acolo unde n-a patruns, mult mai trziu, plugul. Bogatii minerale. ncepnd din coltul S.E. (Ialpug) si trecnd spre Nord prin mijlocul judetului, se ntinde aria zacamintelor de lignit de calitate mediocra. Acest lignit intra, alaturi de calcar, marne si loess, n seria putinelor bogatii minerale ale judetului.

ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul C. si-a luat numele de la orasul capitala. n epoca romana, a facut parte din teritoriul numit Ad Moesiam si era strabatut de un val de aparare numit n epoca moderna valul lui Traian . Prin acest judet trecea drumul comercial si militar care lega Tira (Cetatea Alba) de restul Daciei Romane din Dinogetia (Barbosi). n timpul expansiunii Turcilor armatele acestora au trecut deseori pe aici, mpotriva Moldovei. La Cahul, Ion Voda cel Cumplit a dat marea lui batalie cu Turcii, aceea care a atras pieirea lui si ngenuncherea Moldovei (iunie 1574).

POPULATIE
Starea populatiei. Judetul C. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamntului general al populatiei din 1930, un numar de 194.631 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex Unitati administrative Total Total judet Total urban 1. Orasul Cahul 2. Orasul Leova Total rural Plasa Cantemir Plasa Ioan Voevod Plasa Stefan Cel Mare 194.631 16.825 10.437 6.438 177.756 42.163 45.737 43.153 Numarul locuitorilor Barbati 97.661 8.357 5.206 3.151 89.304 21.058 23.088 21.699 Femei 96.970 8.518 6.231 3.287 77.937 21.105 22.649 21.454

 Plasa Traian b) Pe grupe de vrsta Grupe de vrsta Toate vrstele 0- 9 ani 10-29 ani Locuitori 194.631 63.310 71.736

46.703

23.459

23.224

Grupe de vrsta 30-49 de ani 50-69 de ani 70 de ani si peste Vrsta nedeclarata

Locuitori 39.119 196.443 3.112 911

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii polulatiei n jud. C. conform cifrelor publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele: Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an

Anual

Cifre absolute

Proportii la 1.000 locuitori

Nascuti vii 1930- 1935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936 196.698 201.015 204.975 210.392 212.642 216.087 9.745 9.275 10.256 9.562 10.085 9.549 8.244

Morti 5.750 5.142 5.955 4.523 5.959 7.171 5.742

Excedent Nascuti vii natural 3.995 4.133 4.301 5.039 4.126 2.378 2.502 47,5 47,2 51,0 46,6 47,9 44,9 38,2

Morti 28,0 26,1 29,6 22,1 28,3 33,7 26,6

Excedent natural 19,5 21,1 21,4 24,5 19,6 11,2 11,6

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Cahul a fost de 218.927 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 24.296 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 12,5 %.

NFATISARE SOCIALA
Populatia romneasca a judetului C. este ngramadita de-a lungul Prutului si n putine sate rasfirate, n Nordul lui. Vechii urmasi ai vestitilor codreni din Codrii Tigheciului marginasi cu Tatarii Buceacului s-au mprastiat o data cu disparitia acestor codri legendari. Romnii de aici se aseamana mult cu moldovenii din Vechiul Regat, cu care de altfel au multe legaturi de rudenie, asa ca, trecerea Prutului se facea chiar sub granicerii rusi, fara mare greutate. Mentinnd n permanenta legaturi comerciale sau de snge cu fratii liberi, acesti romni pruteni si-au pastrat intacte limba si datinile stramosesti. Dar portul national li s-a pierdut si, doar vara, unii barbati mai poarta camasa si itarii albi fara nici o nfloritura, ncinsi cu brie rosii sau largi chimire de piele neagra. Constiinta lor nationala e bine conturata. Trgurile se prezinta amestecate n parti aproape egale de romni, bulgari, evrei, gagauzi. Satele nu sunt amestecate ca celelalte judete basarabene sudice. Rusi se gasesc foarte putini, mai mult prin trguri dect prin sate. Viata sociala sufera de izolarea economica a judetului, lipsa de drumuri si de cai ferate nu poate fi compensata prin redusa navigabilitate a

Prutului. Judetul, pe lnga izolare economica, a fost izolat si sufleteste, nici o miscare culturala de seama nu i-a imprimat un nou avnt. Capitala judetului si cele cteva centre administrative, neavnd un aspect urban pronuntat, ci mai degraba rural, pulsatia romneasca se resimte nsa puternic, nestnjenita de traditiile vechii crmuiri.

ECONOMIA
Judetul C. are un pronuntat caracter agricol. Se cultiva aici diverse cereale, plante oleaginoase si vita de vie. Pe baza acestor culturi s-a dezvoltat o mediocra industrie alimentara. Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 448.200 ha. Suprafata arabila este de 317.122 ha, adica 70,75% din suprafata judetului si 1,08% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 8.318 ha, adica 2,08% , iar mica proprietate 308.804 ha, adica 97,38%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 289.277 ha astfel repartizate : Porumbul ocupa 121.688 ha, cu o productie de 493.960 chint. (prod. medie la ha 4,0 chint.), n valoare de 116 mil. lei. Orzul ocupa 108.141 ha, cu o productie de 278.517 chint. (prod. medie la ha 2,6 chint.), n valoare de 68 mil. lei. Grul ocupa 52.265 ha, cu o productie de 112.188 chint. (prod medie la ha 2,1 chint.), n valoare de 44 mil. lei. Ovazul ocupa 3.583 ha, cu o productie de 7.407 chint. (prod. medie la ha 2,1 chint.) , n valoare de 2 mil. lei. Secara ocupa 2.859 ha, cu o productie de 8.341 chint. (prod. medie la ha 2,9 chint.), n valoare de 2 mil. lei. Meiul ocupa 731 ha si maturile 10 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 6.952 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 5.640 ha, cu o productie de 25.438 chint. fn (media la ha 4,5 chint.), n valoare de 3 mil. lei. Plantele alimentare ocupa 4.477 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 1.769 ha, cu o productie de 23.467 chint. (media la ha 13,2 chint.), n valoare de 3 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 1.201ha cu o productie de 24.100 chint. ( media la ha 20,1 chint.), n valoare de 4 mil. lei. Fasolea ocupa 688 ha, cu o productie de 1.481 chint. (media la ha 2,1 chint.). Plantele industriale ocupa 12.253 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 5.592 ha, cu o productie de 23.203 chint. (media la ha 4,1 chint.), n valoare de 9 mil. lei. Rapita ocupa 4.339 ha, cu o productie de 7.311 chint. (media la ha 1,7 chint.), n valoare de 4 mil. lei. Mustarul ocupa 1.350 ha, cu o productie de 2.850 chint. (media la ha 2,1 chint.), n valoare de 1 mil. lei. Caracteristica. Suprafata ocupata de mustar n acest judet este clasata n locul al 2-lea din tara. Aici se cultiva ncepnd din 1934 primele plante medicinale n Romnia (ricin si menta). Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (448.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 4.163 ha. Fnetele naturale ocupa 2.598 ha, cu o productie de 25.720 chint. (prod. medie la ha 9,9 chint.), n valoare de 3 mil. lei. Pasunile ocupa 55.037 ha.

Padurile ocupa 9.461 ha. Pomii fructiferi ocupa 322 ha. Vita de vie ocupa 15.183 ha, (din care viile pe rod 12.927 ha), cu o productie de 319.459 hl ( prod. medie la ha 24,9 hl), n valoare de 73 mil. lei. Cresterea animalelor. n judetul C. se gaseau n anul 1935 : Cai 52.312, boi 56.594, oi 323.296, capre 1846, porci 60.465, stupi sistematici 1848, stupi primitivi 2.609. La acest capitol judetul este caracterizat prin marele numar de oi, reprezentnd un procent ridicat al acestor animale fata de celelalte judete. Industrie. Industria este foarte putin dezvoltata n judetul C., fiind reprezentata aici numai prin 2 mori sistematice, 68 mori taranesti, 4 fabrici si 56 prese de uleiu vegetal, 6 fabrici de caramida si 1 de cherestea. Drumuri. Judetul C. este strabatut de o retea totala de drumuri de 2.710 km, mpartita astfel : Drumuri nationale 173 km 629 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine 31 km 626 m (pietruiti si pavati), iar comunele urbane 1 km 630 m. Drumuri judetene 619 km 100 m. Drumuri comunale 1917 km 50 m. Lungimea podurilor este de 2.211,75 m repartizata astfel : poduri nationale 414,60 m, judetene 1.089,15 m si comunale 708 m. Prin judet trec 4 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Reni Vulcanesti Bolgrad Torutino. Comrat Bolgrad Ismail. Oancea Cahul Vulcanesti (Cahul Vulcanesti = 33 km) Falciu Tigheci Conrat (67) Cale ferata. Judetul C. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 99 km (linii secundare simple). Statii importante : Iargara Posta, telegraf, telefon. 4 oficii P.T.T. de stat la: Cahul, Leova, Baimaclia si Cubei. 3 oficii autorizate la Mingir, Taraclia, Visinesti 2 agentii speciale la Albota si I. G. Duca si 3 gari cu serviciul postal : Iargara, Greceni si Prut. Oficii telefonice la : Cahul, Leova, Albota, Baimaclia, Cubei, Cotesti, Mingir, Visinesti.

CULTURA
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 148.228 locuitori, din care 34,1% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 47,1% barbati stiutori de carte si 21,2% femei stiutoare de carte. Repartitia

locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea: Gradul de instructie scolara Totalul stiutorilor de carte Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare Mediul urban 100,0 6,4 64,5 23,4 2,0 2,4 0,4 Mediul rural 100,0 2,0 91,2 4,7 0,8 0,3 0,1

nvatamnt. Populatia scolara a judetului C. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 55.776 loc. (3.364 mediu urban si 52.412 mediu rural). Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu industrial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete. Scoli primare 199, din care 187 rurale si 12 urbane (193 scoli de Stat si 6 confesionale), cu un numar total de 25.118 elevi (2.118 mediu urban si 23.000 mediu rural) si cu 480 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 27, din care 23 rurale si 4 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 1.294 copii (1109 mediu urban si 185 mediu rural) si cu 27 conducatoare (situatia din 1934). Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are camine culturale n Cahul (camin judetean si camin orasenesc), Baimaclia, Baurci, Borceag, Borogani, Brnza, Cairaclia, Chiriutuca, Cociulia, Congaz, Colibasi, Crihana- Noua, Cubei, Larguta, Pogonesti, Felina, Sadc, Tatar Copceac, Taraclia, Tomai, Vulcanesti si Vadul lui Isac. Liga culturala activeaza n orasul Cahul. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine n judetul C. 29 camine culturale, dintre care 28 au personalitate juridica.. n judet se mai afla : 1 cinematograf la Cahul si 5 societati de vnatoare.

RELIGIE
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 92,1% sunt ortodocsi. Biserici si lacasuri de nchinaciune. 67 biserici ortodoxe, 1 lipoveneasca, 14 case de rugaciune luterane, 27 baptiste, 1 adventista, 9 sinagogi. Institutii bisericesti. 3 protopopiate ortodoxe, la Cahul, Leova si Golita. Judetul C : se afla sub jurisdictia Episopiei Ortodoxe a Cetatii Albe si Ismailului (Mitropolia Basarabiei).

ADMINISTRATIE

Organizare administrativa. Capitala judetului C. este orasul Cahul. Judetul are 2 orase (Cahul si Leova) si 208 sate, mpartite astfel: Plasa Cantemir - 57 sate Plasa Ion Voevod - 38 sate Plasa Mihai Viteazul - 37 sate Plasa Stefan cel Mare - 55 sate Plasa Traian - 21 sate Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Cahul cu : o sectiune, 8 magistrati si 1procuror, n circumscriptia Curtii de Apel Galati. 3 judecatorii la Cahul, Leova si Baimaclia, cu un total de 6 magistrati. Organizare sanitara. 4 spitale de stat la Cahul, Leova, Baimaclia si Cubei. 18 dispensare : 3 n orasul Cahul, 1 n Leova si cte 1 n comunele Albota, Baimaclia, Crpesti, Colibasi, Congaz, Cubei, Gavanoasa, I. G. Duca, Mingir, Moscovei, Sarateni, Taraclia si Visinesti. Asistenta si prevedere sociala. Filiala Societatii Crucea Rosie, Oficiul I.O.V. si 1 azil de batrni.

PRINCIPALELE ASEZARI

Cahul - capitala judetului

Vezi Monografiile oraselor resedinta.

Leova - comuna urbana

Situata pe malul stng al Prutului, la 68 km de resedinta judetului, 160 km de Galati si 390 km de Bucuresti. Statia C.F. Prut, la 16 km distanta pe linia Brlad Zorleni Basarabeasca. Are 6540 locuitori. Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si cheltuieli = 2.579.986 lei. 1 moara sistematica, 1 fabrica de uleiu si 1 de cherestea. Comert de cereale, animale si produse animale. Sucursala Bancii Basarabia, Banca de Credit si Comert si 1 banca populara. 1 gimnaziu mixt, 4 scoli primare si 2 gradini de copii.

1 societate de vnatoare. 1 biserica ortodoxa, 1 casa de rugaciune adventista si 5 sinagogi si case de rugaciune evreiesti. 1 protopopiat ortodox. Primarie, Prefectura, Judecatorie de Ocol, Comisariat de politie, Perceptie fiscala, Notar public, Oficiu PTT, oficiu telefonic, Pompieri, Serviciu tehnic, Serv. sanitar, Serv, silvic, Regiune agricola. Uzina electrica. Spital de stat, dispensar.

Congaz - comuna rurala

Asezata n N. judetului, cu 9.160 locuitori.

FOTOGRAFII

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/cahul/index.html#

JUDEUL CETATEA-ALB

Capitole:
Click aici pentru fotografii din Cetatea Alba

Judet:
Pagina principala

Judeul CETATEA-ALB
GEOGRAFIE
Asezare. Judetul Cetatea-Alba este asezat n coltul dintre Nistru si tarmul moldovean al Marii Negre. Face parte dintre judetele Bugeacului (partea sudica a Moldovei, dintre Prut si Nistru). Suprafata. 7.595 km . Ca ntindere este al patrulea judet al tarii dupa Tulcea, Hunedoara si Timis-Torontal. Vegetatia. Cernoziomul chocolat si casnaniu care acopera cea mai mare parte a judetului este produsul stepei cu paioase care se ntindea, pna acum 60- 70 de ani peste ntreg tinutul. Aceste soluri sunt nca de o fertilitate exceptionala, ceea ce a facut ca stepa sa fie nlocuita, mai pe toata ntinderea ei, cu lanuri de cereale. n periferia lacurilor si pe cordoanele de nisip ale tarmului se ntlnesc nsa, frumoase asociatii de saraturi si arenacee. Bogatii minerale. Afara de cteva cariere de calcar, singurele bogatii minerale sunt apa sarata a lacurilor si namolul (produs mineral organic).

ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul si-a luat numele de la orasul capitala. n secolul VII .e.n. orasul se numea Tyras si era o nfloritoare colonie greceasca. Dupa greci l-au stapnit romanii si urmasii lor firesti, bizantinii. Sub bizantini s-a numit Maurocastron Cetatea-Neagra. Genovezii sunt aceia care au zidit o cetate de piatra alba. Moldova , ntnzndu-si teritoriile pna la Marea Neagra, a cuprins si acest tinut, pe care l-a trecut sub stapnirea prcalabilor de Cetatea Alba. La 1484, Cetatea Alba fu luata prin surprindere de Baiazid II. Turcii au creat aici raiaua cu acelasi nume care a durat pna la 1812. Stefan cel Mare nu s-a putut consola niciodata de pierderea acestei cetati pe care o numise, cu drept cuvnt, cheia Moldovei . Dupa razboiul mondial, judetul revine Tarii mpreuna cu ntreaga provincie dintre Prut si Nistru. Monumente istorice. Cetatea construita de genovezi n evul mediu, reconstruita de Stefan cel Mare, cu ziduri de o masivitate impresionanta. Mormntul antic grecesc . Mormnt cu bolta zidit din piatra de grecii din Tyras, acoperit de pamnt ntr-un tumulus (movila). Biserica armeneasca din Cetatea- Alba, avnd unele inscriptiuni din sec al XV-lea. Izvorul Sfntul Gheorghe din 1743.

POPULATIE
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului general al populatiei din 1930, judetul Cetatea Alba numara 340.459 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex Unitati administrative Barbati Total judet Total urban 1. Municipiul Cetatea -Alba 2. Orasul Tuzla Total rural 1. Plasa Cazaci 2. Plasa Tarutino 3. Plasa Taslc 4. Plasa TatarBunar 5. Plasa Tuzla 6. Plasa Volintiri b) Pe grupe de vrsta 340.459 36.652 33.495 3.157 303.807 49.146 46.054 60.973 58.567 44.688 44.279 167.206 17.247 15.688 1.550 149.959 24.492 22.750 30.554 28.356 21.977 21.830

Numarul locuitorilor Femei 173.253 19.405 17.807 1.598 153.848 24.654 23.304 30.419 30.211 22.811 22.449

Grupe de vrsta Toate vrstele 0- 9 ani 10-29 ani

Locuitori 340.459 95.356 132.192

Grupe de vrsta 30-49 de ani 50-69 de ani 70 de ani si peste Vrsta nedeclarata

Locuitori 72.624 33.206 6151 622

Miscarea populatiei.

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an

Cifre absolute

Proportii la 1.000 locuitori

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

1930- 1935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936

342.614 347.995 352.857 358.743 362.200 365.703

11.739 11.275 12.576 11.630 12.085 11.128 9.620

7.084 6.965 7.037 5.954 7.259 8.207 6.229

4.655 4.310 5.339 5.676 4.826 2.921 3.391

33,3 32,9 36,1 33,0 33,7 30,7 26,3

20,1 20,3 20,2 16,9 20,2 22,7 17,0

13,2 12,5 15,9 16,1 13,5 8,0 9,3

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului C-A. a fost de 369.189 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 340.459 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 28.739 locuitori n timp de sase ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri de 8,4%.

NFATISARE SOCIALA
Judetul Cetatea- Alba a avut parte de destinul tinuturilor de margine ale pamntului romnesc. n timpurile pasnice tinuturile din jurul schelelor Cetatii Albe, ale acestei nsemnate porti spre lume, erau populate si strabatute de numeroase drumuri ce veneau si duceau n Occident, trecnd din orasele moldovenesti n cele ale Poloniei si ale Sileziei ori n cele ale Ardealului si ale Boemiei. Domnia lui Alexandru cel Bun a nsemnat epoca de nflorire romneasca a Cetatii Albe. Invazia turca a pus capat acestei nfloriri asa cum navalirile nabusisera prosperitatea Tyrasului din vremea lui Burebista si a Maurocastronului bizantin. Regimul raialei si incursiunile Hoardei au rarit populatia din jurul Cetatii, pna sa i se potriveasca numele nou dat de Tatari de loc neumblat de Bugeac . Cnd si-au anexat, n 1912 Basarabia, Rusii au gasit partile Cetatii Albe populate de asezari rare romnesti, nsirate de-a lungul Nistrului si a rurilor si de frnturi din masa tatarilor de Crm. Alexandru I a procedat dendata la o actiune de ndesire a populatiei n sensul mpopularilor Mariei Terezia si a lui Iosif II. Satele de protestanti adusi din sud-vestul german, dintre pietistii Wrtembergului, semanate printre cele romnesti si tataresti primira numele locurilor unde nvinsesera rusii n campania mpotriva lui Napoleon. Au aparut atunci pe pamntul romnesc o Berezina, un Kulm, un Katzbach, un Halle, un Leipzig, un Louxembourg, un Brienne, un Fre Champenoise si chiar un Paris. Alte sate germane au primit nume tipic pietiste : vai si cmpii ale Harului ( Gnadentall si, Gnadenfeld) vai ale pacii ( Friedensfeld) vai ale sperantei (Hofnungstal). Le-au fost alaturate colonii de bulgari chemati cu prilejul celor doua expeditii rusesti n Balcani, de ucrainieini, de rusi, de evrei. Partile Cetatii Albe au luat astfel nfatisarea unui mozaic etnic. Nivelul cultural al judetului este foarte activ. Daca n-ar fi tatarii procentul stiutorilor de carte ar egala aproape pe cele ale judetelor bune din Ardeal si din Muntenia. Germanii si bulgarii au institutii culturale numeroase, create unele nca din vremea stapnirii rusesti, care favoriza aceste doua grupuri si altele cu ajutorul statului romnesc, care a acordat un sprijin larg culturii populatiilor alogene. Romnii au putut sa-si creeze institutii culturale abia de la 1917 ncoace. Buni romni din partea locului ca E. Dumbrava care a nfiintat, la 1912 un cerc studentesc moldovenesc, la Kiev si a fost ntiul conducator la judetului si I. Tudose si nationalistii veniti din toate unghiurile pamntului romnesc, au creat n 1917-1918 o serie ntreaga de institutii culturale prin care Cetatea Alba manifesta astazi o viata culturala intensa.

ECONOMIA
Judetul Cetatea Alba este n primul rnd un judet agricol si ntr-o oarecare masura pomicol si viticol. Produsele principale sunt cerealele care ntrec, n anii buni, necesitatile de consum ale judetului, lasnd un excedent de cca 20-25.000 vagoane. Pescuitul n mare si mai laes n bogatul liman al Nistrului constituie un izvor de venituri important pentru populatie. Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 759.500 ha. Suprafata arabila este de 603.507 ha, adica 79,46% din suprafata judetului si 2,05% din suprafata totala a tarii.

ntreaga suprafata arabila a judetului o detine mica proprietate. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 540.408 ha. Orzul ocupa 204.303 ha, cu o productie de 454.390 chint. (prod. medie la ha 2,2 chint.). Porumbul ocupa 187.963 ha, cu o productie de 659.296 chint. (prod. medie la ha 3,5 chint.). Ovazul ocupa 25.160 ha, cu o productie de 52.537 chint. (prod. medie la ha 2,1 chint.). Grul ocupa 97.959 ha, cu o productie de 127.380 chint. (prod medie la ha 1,3 chint.). Secara ocupa 15.799 ha, cu o prodcutie de 25.641 chint. (prod. medie la ha 1,6 chint.). Hrisca ocupa 10 ha. Meiul ocupa 10.206 ha, cu o productie de 12.220 chint. (prod medie la ha 1,2 chint.). Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8428 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 3.271 ha, cu o productie de 13.474 chintale, ( media la ha este de 4,1 chint). Alte fnete cultivate ocupa 3658 ha cu o productie de 34.078 chint fn ( media la ha este de 9,3 chint.). Radacinile de nutret ocupa 922 ha, cu o productie de 40.839 chintale ( media la ha este de 44,3 chint.) Plantele alimentare ocupa 10.327 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 4788 ha, cu o productie de 37.785 chint. (media la ha 7,9 chint.) Pepenii verzi si galbeni ocupa 2.884 ha, cu o productie de 82.874 chintale la ha. (media la ha este de 28,7 chint.). Fasolea printre porumb da o productie de 6.504 chintale. Dovlecii printre porumb dau o productie de 31.368 chint. Cartofii printre porumb dau o productie de 9.171 chintale. Plantele industriale ocupa 33.888 ha. Din aceasta suprafata rapita ocupa 20.544 ha, cu o productie de 49.484 chint. (media la ha 2,4 chint.), inul ocupa 5.332 ha, cu o productie de 4.278 chint. fuior (media la ha 0,8 chint.) Mustarul ocupa 3.568 ha cu o productie de 12.045 chintale. Soia ocupa 2382 ha cu o productie de 5.529 chintale. Ricinul ocupa 1.326 ha, cu o productie de 4.553 chintale. Caracteristica . Suprafetele ocupate n acest judet de orz, soia, ricin (83,9% pe tara) si mustar, sunt clasate n locul I pe tara. Suprafata ocupata de in este clasata n locul II pe tara iar cea ocupata de vita de vie locul III pe tara. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (759.599 ha ) , ogoarele sterpe ocupa 19.456 ha. Fnetele naturale ocupa 2.431 ha, cu o productie de 34.520 chint. (prod. medie la ha 14,2 chint.). Pasunile ocupa 74.837 ha. Padurile ocupa 1.025 ha.

Pomi fructiferi 250 ha.. Vita de vie ocupa 17.696 ha, (din care viile pe rod 13.195 ha), cu o productie de 296.570 hl. Cresterea animalelor. n judetul Cetatea -Alba se gaseau n anul 1935 : Cai 91.426, boi 75.695, capre 1.103, porci 57.123, stupi sistematici 4.015, stupi primitivi 706, oi 295.060. Industrie. Alimentara : 33 mori sistematice, 205 mori taranesti, o moara de crupe , o moara de macinat sare, 49 fabrici de unt, 2 de conserve, ( Cetatea Alba si Turlachi), 11 de mezeluri, 2 de bomboane, 49 de ulei, 23 uleinite si 2 de spirt si coniac ( Cetatea- Alba si Saba). Textila :15 fabrici de postav, 8 industrii textile diferite, 12 darace de lna. Alte industrii. 3 fabrici de sapun, 4 de produse chimice, 7 de masini agricole, 3 turnatorii, 10 ateliere mecanice, 2 fabrici de pielarie, 2 tabacarii, 4 fabrici de cherestea, 3 ateliere de mobila, 11 ateliere de tmplarie, 16 fabrici de olane, 13 de tigle si 43 de caramizi. Cariere 33 de piatra si 19 cariere de nisip. Statiuni climatice, balneare, turism. Budachi - statiune balneo - climaterica formata din 3 asezari: Budachi-Sat, Budachi Cosa, Budachi Cordon sau Dacia, situate mprejurul limanului Budachi. Ploi putine, vara predomina briza marii, calda si umeda. Durata insolarii este foarte lunga. Apa lacului, cloruro-sodica concentrata, contine si brom. Radioactiva. Namolul de tip sulfo-feruginos este negru, fin si aproape lipsit de scoici. Bugaz - statiune balneo-maritima asezata pe limba de nisip dintre limanul Nistrului si mare. Climat dulce, maritim, aer curat, ozonizat si bogat n saruri. Are vile, restaurante, stabilimente balneare, bai de mare, de liman, bai de namol, plaja, mare. Gara locala pe linia Bucuresti Cetatea Alba. Excursii cu vaporul. Burnas - statiune maritima situata pe malul lacului cu acelasi nume. Stabiliment modern pentru bai de namol si apa calda. Tuzla - statiune maritima, renumita prin bogatia namolurilor si concentratia salina a apei. Are un modest stabiliment pentru bai calde si namol. Sabolat-Serghiesti - statiune maritima, situata pe malul lacului Sabolat. Plantatia bogata purifica aerul si apara statiunea de vnturi. Stabilimente balneare pentru bai de namol si apa calda, numeroase vile, restaurante si pensiuni. Pe malul limanului se afla un frumos cazino, cu orchestra militara. Alte statiuni : Achembet, Zolocari, Saba.

CULTURA
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 273.115 locuitori, din care 55,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 67,3% barbati stiutori de carte si 43,3% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara

Mediul urban

Mediul rural

Totalul stiutorilor de carte 1. Extrascolara 2. Primara 3. Secundara 4. Profesionala 5. Universitara 6. Alte scoli superioare

100,0 4,0 66,3 21,3 5,0 2,5 0,9

100,0 1,7 92,2 5,0 0,7 0,3 0,1

nvatamnt . Populatia scolara a judetului C.A (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 89.339 locuitori (2.119 mediu urban si 87.223 mediu rural). Scoli secundare . 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 scoala normala de baieti, 1 scoala normala mixta, 1 liceu industrial de fete, 2 licee industriale de baieti, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu de baieti, 1 scoala de agricultura, 1 scoala de muzica. Scoli primare 275, din care 263 rurale si 12 urbane (273 scoli de Stat si 2 confesionale), cu un numar total de 48.142 elevi (1.429 mediu urban si 46.713 mediu rural) si cu 1.110 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 63 de Stat, din care 56 rurale si 7 urbane, cu un numar total de 3.577 copii (3.348 mediu urban si 229 mdiu rural) si cu 56 conducatoare (situatia din 1934). Institutii culturale. n judet se releva activitatea Asoc. pentru literatura si cultura poporului romn Astra cu sediul n Cetatea- Alba. Fundatia Culturala Principele Carol are camine culturale n peste 25 de localitati. Liga Culturala activeaza n Volintiri. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntetine n judetul C-A 127 camine culturale, 3 societati muzicale si 26 biblioteci, adica n total 156 organizatii culturale, dinte care 74 au personalitate juridica. 3 muzee, 3 societati corale, 7 asociatiuni culturale, 2 teatre si 2 cinematografe, 3 societati sportive si 10 societati de vnatoare.

RELIGIE
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 79,0% sunt ortodocsi. Biserici si lacasuri de nchinaciune. 92 biserici si 5 capele ortodoxe , 2 biserici romano-catolice, 29 luterane, 1 reformata, 1 armeanogregoriana, 7 case de rugaciune baptiste, 1 adventista de ziua a 7-a, 4 sinagogi. Institutii bisericesti. 1 protopopiat ortodox n Cetatea Alba. Judetul se afla n eparhia ortodoxa a Episopiei Cetatii-Albe si Ismailului (Mitropolia Basarabiei).

ADMINISTRATIE

Organizare administrativa. Capitala judetului este municipiul Cetatea Alba . Judetul are 213 sate, mpartite astfel: I. Plasa Arciz - 18 sate II. Plasa cazaci - 24 sate III . Plasa Ivanestii Noi - 15 sate IV Plasa Liman - 41 sate V. Plasa Sarata - 34 sate VI Plasa Tarutino - 23 sate VII .Plasa Tuzla - 34 sate VIII . Plasa Volintiri - 24 sate Organizare sanitara. Spitale de stat. n Cetatea Alba , Tarutino, Arciz, Divizia, Purcari, Sarata, Cazacii- Vechi, Paslc, Bairamcea, Sava, Volintiri, Hasan- Batr si Satalc-Hagi. Spital militar, Spital comunal, Spitalul evreiesc, Sanatoriul Dr. Smolenschi (particular), Spital de animale n Cetatea- Alba. Asistenta si prevedere sociala. n Cetatea-Alba se afla urmatoarele institutii de binefacere: Oficiul IOV, 2 orelinate, 2 azile de batrni, societatea Principele Mircea , Societatea Tarbut si Societatea OZE . n comuna Sarata se afla 1 orfelinat si 1 azil de batrni. n comuna Tatarasti se afla 1 azil de batrni si 1 Societate pentru ajutorul saracilor. n comuna Vadeni se afla 1 azil de batrni. n comunele Amara, Arciz, Friedenstal si Teplit activeaza societati feminine de binefacere.

FOTOGRAFII

Inapoi

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/cetateaalba/index.html#poze

JUDEUL ISMAIL

Capitole:
Click aici pentru fotografii din Ismail

Judet:
Pagina principala

Judeul ISMAIL

GEOGRAFIE
Asezare. Judetul I. este asezat n Sudul Basarabiei, se ntinde de-a lungul malulul stng al Dunarii de la Prut (hotarul V.) pna la Marea Neagra, ajungnd n aceasta parte pna la lacul Sasic. S-ar putea numi judetul Dunarii basarabene. Suprafata. 4.212 km. nfatisarea pamntului. Podisul Moldovei se termina, spre Dunare si Marea Neagra, printr-o cmpie (Cmpia Basarabiei). n judetul Ismail aceasta cmpie este crestata de seria depresiunilor alungite n care se gasesc azi, nconjurate de maluri nalte, limanurile (lacurile) Cahul, Ialpug, Catalpug, Chitai, Sasic. Vaile care dau n lacuri sunt si ele adncite cu 50 100 m n cmpie si se rasfira spre marginea nordica a judetului. Iata de ce relieful acestui tinut este mai variat dect ne-am fi asteptat: fasii de cmpii orientate N.-S., mai strmte si mai nalte (ntre 100 200 m) n N. si din ce n ce mai largi n S. si S.-E., unde se pierd treptat (cnd nu se termina cu maluri abrupte de 10 20 m) n lunca larga si plina de balti a Dunarii. Balta Dunarii, lacurile si vaile cu fundul ntins alcatuiesc partile cele mai joase ale judetului. Clima si ape. Clima este de tip pontic continentala extrema, cu veri secetoase si calduroase. Iernile n schimb sunt geroase, bogate n zapada numai n Sudul judetului. Vegetatia. ntreg tinutul face parte din stepa pontica (ierburi n care predomina gramineele si plantele cu ghimpi) ; doar pe culmile mai nalte dinspre Prut s-au mai pastrat cteva plcuri de stejari. Pe marginea lacurilor si mai ales n Balta Dunarii, se ntlnesc ntinse paduri de esente albe (salcii, plopi, etc.) si stufarii. Bogatii minerale. n afara lignitului de proasta calitate de la mputita (la N. Ialpugului) si de cteva cariere de calcar n malurile lacurilor Ialpug si Cahul, nu se poate vorbi despre bogatii minerale n acest judet.

ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul I. si-a luat numele de la orasul capitala. Tinutul a facut parte nainte de cucerirea Daciei, din Provincia romana Moesia Inferior . La nceputul veacului XV, acest tinut a fost domnit de Basarabii Tarii Romnesti. De aici i s-a tras numele de Basarabia, ntins apoi la Moldova si rapit de Rusi. Se pare ca pe locul Ismailului de azi a fost n evul mediu o cetate genoveza, care a dainuit mai multe veacuri. Cantemir, n Descrierea Moldovei , aminteste de Ismailul caruia odinioara Moldovenii i spuneau Smilu si pe care el o considera nca o cetate care nu e de dispretuit . Tot n acest tinut se afla cetatea Chiliei, care a jucat un rol imens n istoria lui Stefan cel Mare, una din cele doua chei ale Marii Negre . n 1812 tinutul cade mpreuna cu ntreaga Moldova dintre Prut si Nistru n minile Rusilor. Rusii l-au colonizat cu populatie bulgara din Sudul Dunarii, la care s-a adaugat si populatie rusa. n 1856 tinutul a fost retrocedat Moldovei spre a fi reluat de Rusi n 1878. n anul 1918 el este definitiv ncorporat Romniei. Monumente istorice. Ruinele Cetatii Ismailului , din care n-au mai ramas dect valuri de pamnt. Pe tarmul basarabean al bratului Chilia se afla ruinele vechii cetati bizantine , cucerita de Stefan cel Mare de la Munteni n anul 1465 si ocupata apoi de Turci n 1484. Se afla si azi aici biserica Sf. Nicolae naltata de Stefan cel Mare cu arhitectul italian Ioan Provana si restaurata n timpul lui Vasile Lupu (1647 1648). Fosta moschee turceasca , cu frumoase coloane de marmora, transformata de Rusi dupa 1812 n biserica.

POPULATIE
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul Ismail numara de 224.229 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative Total

Numarul locuitorilor Barbati 224.229 75.353 26.123 12.821 17.050 11.955 7.404 148.876 30.051 36.182 39.851 42.792 Femei 112.460 38.263 13.416 6.950 8.322 5.983 3.592 74.197 15.180 17.623 19.829 21.565

Total judet
Total urban Orasul Ismail Orasul Bolgrad Orasul Chilia Noua Orasul Reni Orasul Vlcov Total rural Plasa Bolgrad Plasa Chilia Noua Plasa Fntna Znelor Plasa Reni b) Pe grupe de vrsta

11.769 37.090 12.607 5.871 8.728 5.972 3.812 74.679 14.871 18.559 20.022 21.227

Grupe de vrsta Toate vrstele

Locuitori 224.229

Grupe de vrsta 30-49 de ani 50-69 de ani

Locuitori 47.261 21.598 4.359 853

0- 9 ani 10-29 ani

61.144 89.023

70 de ani si peste Vrsta nedeclarata

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul I. Dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei

n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele:

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an Morti

Cifre absolute

Proportii la 1.000 locuitori

Nascuti vii 1930- 1935 medie anuala 1931 1932 1933 1934 1935 1936

Excedent natural

Nascuti vii Morti

Excedent natural

225.953 229.363 232.672 236.946 239.557 241.983

7.663 7.761 8.148 7.694 7.662 7.054 6.771

4.325 4.311 4.593 3.608 4.271 4.845 5.361

3.338 3.450 3.555 4.086 3.391 2.209 2.410

32,9 34,3 35,5 33,1 32,3 29,4 28,0

18,6 19,1 20,0 15,5 18,0 20,2 18,0

14,3 15,2 15,5 17,6 14,3 9,2 10,0

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Ismail a fost de 244.449 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 224.229 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 20.220 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 9,0 %.

INFATISARE SOCIALA
Judetul Ismail, ncins de trei parti Apus, Miazazi, Rasarit ntr-un bru de ape, e un loc sinuos, cu molcome adncituri catre Miazanoapte, cobornd n cmpie deplina catre Miazazi ; malul Dunarii, marginea de jos a judetului, e scund si fara vegetatie, spre deosebire de malul dobrogean, bogat vegetal. Ismailul, vechiul Smil moldovenesc, e resedinta judetului si nu e legat de restul lumii dect pe calea apei iarna deci nchis ; drumul de fier o singura linie strabate fsia dinspre Apus, legnd Renii cu Bolgradul. Att. Ismailul troneaza cu bratele ncrucisate ntre cele doua schele de cereale : Renii si Chilia Noua, unde viata pulseaza mai viu, mai dinamic. Calea Dunarii te duce mai departe, sfrsindu-se la Vlcov, vestit trg pescaresc, cu bogata vegetatie de apa si drumuri de canaluri, interesant prin nsusi alcatuirea lui lacustra. Toti locuitorii lui sunt pescari lipoveni, staro obreadti , sectari rusi ce mpnzesc Sudul Basarabiei si Nordul Dobrogei. Satele sunt rar mprastiate pe drumuri, ngramadite mai mult n preajma apelor si adapostind neamuri diferite. Putin familiarizat , ajungi sa le cunosti de departe, astfel, satele romnesti cuprind case umile si cu aspect oarecum saracacios n afara, dar prietenoase si curate nauntru, cele ale bulgarilor si gagauzilor sunt mai mari. Gagauzii din preajma Bolgradului si mai de departe sunt un specimen etnic curios : vorbesc turceste, poarta nume moldovenesti, ortodocsi pna la bigotism peretii lor sunt plini de icoane si obiecte bisericesti totusi nchisi la suflet.

S-ar putea spune ca Ismailul, orasul, ar avea nazuinte si avnturi de cultura si arta romneasca. Aici se odihnea nvatatul episcop Melchisedec si muzicantul componist Gavril Mezincescu, vestit organizator de coruri, de aici a ponit si a poposit cndva ca profesor de seminar. Maresalul Averescu, gloriosul ostean al Rasboiului ntregirii e si el originar din acest judet.

ECONOMIE
Judetul Ismail prezinta un pronuntat caracter agricol. Recoltele sale sunt supuse nsa, mai des dect n alte regiuni, secetei. Aceasta din cauza lipsei aproape totale de padure. Cuprinznd pe ntreg malul Dunarii o serie de asezari pescaresti de ntiul ordin (Vlcov, Ismail, Chilia Noua) judetul I. este renumit pentru productia sa de icre negre si de pesti mari : morun, nisetru, pastruga. Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 421.200 ha. Suprafata arabila este de 287.194 ha, adica 68,18% din suprafata judetului si 0,97 % din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 2.030 ha, adica 0,71%, iar mica proprietate 285.164 ha, adica 99,29%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 258.815 ha, astfel repartizate : Porumbul ocupa 105.879 ha, cu o productie de 275.285 chint. (prod. medie la ha 2,6 chint.), n valoare de 65 mil. lei. Orzul ocupa 99.767 ha, cu o productie de 319.251 chint. (prod. medie la ha 3,2 chint.), n valoare de 78 mil. lei. Grul ocupa 36.352 ha, cu o productie de 112.197 chint. (prod medie la ha 3,1 chint.), n valoare de 44 mil. lei. Secara ocupa 12.101 ha, cu o productie de 50.795 chint. (prod. medie la ha 4,2 chint.), n valoare de 15 mil. lei. Ovazul ocupa 4.192 ha, cu o productie de 11.372 chint. (prod. medie la ha 2,7 chint.) , n valoare de 3 mil. lei. Meiul ocupa 483 ha si maturile 41 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 5.939 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 5.227 ha, cu o productie de 19.783 chint. n valoare de 2 mil. lei. Plantele alimentare ocupa 7.175 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 2.699 ha, cu o productie de 60.691 chint. (media la ha 22,5 chint.) n valoare de 8 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 2.582 ha, cu o productie de 73.133 chint. (media la ha 28,3 chint.) n valoare de 11 mil. lei. Plantele industriale ocupa 11.557 ha. Din aceasta suprafata rapita ocupa 9.013 ha, cu o productie de 17.050 chint. (media la ha 1,9 chint.), n valoare de 10 mil. lei. Mustarul ocupa 1.336 ha, cu o productie de 3.801 chint. (media la ha 2,8 chint.) n valoare de 1 mil. lei. Judetul este mpartit n 3 regiuni agricole , cu resedinta n Caracurt, Ceamasir si Curciu. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (421.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 3.688 ha.

Fnetele naturale ocupa 921 ha. Pasunile ocupa 65 ha. Padurile ocupa 34.866 ha. Pomii fructiferi ocupa 518 ha. Vita de vie ocupa 8.105 ha, (din care viile pe rod 5.041 ha), cu o productie de 136.445 hl n valoare de 53 mil. lei. Cresterea animalelor. n judetul I. se gaseau n anul 1935 : Cai 51.849, oi 157.156, capre 151, porci 27.024, stupi sistematici 2.003, stupi primitivi 546. Industrie. n judetul I. industria este putin dezvoltata, fiind reprezentata prin 49 mori, 39 fabrici de ulei, 10 fabrici de cherestea, 11 de caramida, 1 de tigla, 3 tabacarii, 2 fabrici de postav, 1 de sapun si 1 cariera de argila plastica. Drumuri. Judetul Ismail este strabatut de o retea de drumuri n lungime totala de 1.560 km 341 m, repartizata astfel : Drumuri nationale. 225 km 191 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine o retea pavata si pietruita de 53km 010 m, iar comunele urbane 9 km 391 m. Drumuri judetene 415 km din care administratia judeteana ntretine o retea pietruita si pavata de 15 km 990 m. Drumuri comunale 920 km 150 m. Lungimea podurilor este de 1.339,15 m repartizata astfel : podur i nationale 505,10 m, judetene 531,95 m si comunale 302,10 m. Prin judet trec 3 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Galati Reni Bolgrad - Tarutino. Comrat Bolgrad Ismail Chilia Noua (Ismail- Bolgrad = 42 km ; Ismail -Chilia Noua=41 km) Bolgrad Tatarasti Cetatea Alba Cale ferata. Judetul I. este strabatut de o linie secundara simpla de cale ferata de 61 km (linia Galati Basarabeasca). Statii importante : Reni. Navigatie fluviala. Curse zilnice ale societaii N.F.R. pe lina Braila Galati Isaccea Tulcea - Ismail Cslita Chilia Noua Chilia Veche - Vlcov (si napoi). Curse regulate ale societatii S.R.D. pe linia Braila Galati Reni Isaccea Tulcea Ismail Chilia Noua Chilia Veche - Periprava -Vlcov ( si napoi). Navigatia aeriana. Prin judet trece linia de navigatie aeriana L.A.R.E.S., cu plecare si sosire pe aerodromul orasului Ismail.

Itinerariu : Bucuresti Galati Ismail Cetatea Alba. Posta, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat 3 agentii speciale si 2 gari cu serviciu postal. Oficii telefonice la : Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni, Vlcov, Cismele, Cuza Voda si Nerusani. Statiuni climatice, balneare si turism. Borisauca - mica statiune balneara, situata pe marginea lacului Sasicul Mare. Climat maritim. Apa lacului e cloruro sodica concentrata. Namol sulfo-feruginos. Indicatii : reumatisme, afectiuni genitale interne la femei, afectini nervoase, boli de piele, sifilis, tuberculoze (afara de cea pulmonara). Instalatiuni pentru bai calde si bai de namol. Locuinte n sat si n Tatarasti, la 4 km departare. Statie c.f. la Sarata pe linia Basarabeasca - Cetatea Alba. Eschipolos - mica statiune balneara de interes local, pe marginea apuseana a lacului Sasicul Mare. Mijlocase de cura si indicatii terapeutice identice cu cele de la Borisauca. Statie c.f. la Sarata. (53 km) Jibriceni - mica statiune balneara maritima, asezata ntre Marea Neagra si tarmul sud-vestic al lacului Sasicul Mare. Aceleasi posibilitati de cura si indicatii terapeutice ca la Borisauca si Eschipolos. Statie c.f. la Arciz (55 km) pe linia Basarabeasca Cetatea Alba. Marginit la sud de Dunare, judetul I. reprezinta o deosebita importanta pentru turism. 4 din cele 5 orase ale judetului sunt porturile : Reni, Ismail, Chilia Noua si Vlcov, dintre care ultimul este cel mai pitoresc si datorita asezarii sale pe apa a fost supranumit Venetia Romniei . Excursii frumoase cu barca pe Dunare si pe bratul Chilia, n Delta Dunarii.

CULTURA
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 180.683 locuitori, din care 46,2% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 61,5% barbati stiutori de carte si 30,8% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara Totalul stiutorilor de carte Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare

Mediul urban 100,0 3,6 71,0 19,6 3,1 1,9 0,8

Mediul rural 100,0 2,3 93,4 3,0 0,6 0,2 0,0

nvatamnt. Populatia scolara a judetului C. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 58.444 loc. (14.500 mediu urban si 43.939 mediu rural). Scoli secundare. 2 licee dde baieti (Ismail si Bolgrad), 2 licee de fete (Ismail si Bolgrad), 1 seminar (Ismail) si 4 gimnazii (Ismail, Bolgrad, Chilia Noua si Reni). Scoli primare 115, din care 67 rurale si 48 urbane (200 scoli de Stat si 5 confesionale), cu un numar total de 26.561elevi (7.469 mediu urban si 19.092 mediu rural) si cu 599 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 86, din care 58 rurale si 28 urbane, cu un numar total de copii 4.749 (1.324mediu urban si 3.425 mediu rural) si cu 88 conducatoare (situatia din 1934). Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are camine culturale n 32 de localitati. Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale n Bolgrad, Chilia Noua, Regele Carol II si Jibriceni (cu biblioteca). Liga Culturala activeaza n orasele Bolgrad si Reni. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine n judetul Ismail 67 camine culturale, 2 societati muzicale si 12 biblioteci, adica n total 81 organizatii culturale, dintre care 55 au personalitate juridica. n judet mai exista Soc. Cultul Eroilor, 9 societati sportive si 1 societate de vnatoare, precum si 3 cinematografe (Ismail, Bolgrad si Chilia Noua).

RELIGIE
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 87,9% sunt ortodocsi. Biserici si lacasuri de nchinaciune. 73 biserici ortodoxe (din care 1 greceasca), 1 biserica romano- catolica, 1 armeneasca, 3 luterane, 13 case de rugaciune lipovenesti, 27 baptiste, 2 ale crestinilor dupa Evanghelie, 1 molocana si 10 sinagogi. 6 mnastiri ortodoxe: 2 la Ismail si cte una la Vlcov, Borisauca, Muravleanca si Satu Nou. Institutii bisericesti. n orasul Ismail se afla resedinta Episcopiei Cetatii Albe si a Ismailului. Judetul este mpartit n 3 protopopiate, cu resedinta la Ismail, Chilia Noua si Cuza Voda.

ADMINISTRATIE
Organizare administrativa. Capitala judetului I. este orasul Ismail. Judetul are 5 orase (Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni si Vlcov) si 76 sate, mpartite astfel: Plasa Bolgrad .. 18 sate Plasa Chilia Noua .. 23 sate Plasa Fntna Znelor 12 sate

 Plasa Reni .. 13 sate Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Ismail cu o sectiune, 8 magistrati si 1 procuror n circumscriptia Curtii de Apel din Galati. 5 judecatorii n Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni si Cismele, cu un total de 10 magistrati. Organizare sanitara. Spitale de stat la : Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni, Sichirlichitai si Cuza Voda. Dispensare de stat 22. Servicii sanitare la Ismail (Serv. Sanitar judetean si Serv. Sanitar al orasului), Chilia Noua, Bolgrad si Reni. Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Galati are oficii la Ismail, Bolgrad, Chilia Noua si Reni, cu un total de 9 medici. n judet mai activeaza Oficiul I.O.V., (Ismail), 2 filiale ale Soc. Crucea Rosie (Ismail si Bolgrad), Soc. Ortodoxa a femeilor romne (Ismail), 2 aziluri de batrni (Ismail si Reni) si 3 societati pentru ajutorarea saracilor (1 la Ismail si 2 la Bolgrad).

PRINCIPALE ASEZARI

Ismail - resedinta judetului

Vezi monografiile oraselor resedinta.

Bolgrad - comuna urbana

Situata pe malul lacului Ialpug, la 47 km de resedinta judetului, la 65 km de Galati si la 270 km de Bucuresti. Calea ferata la 6 km (statia Valul lui Traian) pe linia Galati Basarabeasca - Tighina. Are 12.981 locuitori. (Cifra probabila al 1 iulie 1936) Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 8.900.193 lei (veniuri si cheltuieli). Datorita asezarii ntr-o regiune de stepa si lacuri, orasul Bolgrad e bogat n vnat si peste. Face comet de cereale, vite cornute, porci, produse animale, struguri, fructe. Creditul este reprezentat prin 3 banci, iar industria prin 3 fabrici de caramizi, 1 de postav, 1 moara si 1 tabacarie ; ateliere de industrie casnica : matase, broderii, pnza, covoare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu, 8 scoli primare, 6 scoli de copii mici. Liga Culturala, Sectie a Caselor Nationale, 2 camine culturale ale Fundatiei Regale Principele Carol , 4 biblioteci, 1 cinrmatograf, 2 societati sportive. 3 biserici ortodoxe, 1 casa de rugaciune baptista, 1 sinagoga. Primarie, Pretura, Judecatorie de Ocol, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar, Serv. Veterinar, Politie, Pompieri, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa

Asigurarilor Sociale, Depozit C.A.M . Uzina electrica. Liga meseriasilor patroni si lucratori, Asociatia functionarilor particulari. Spital comunal, 2 dispensare, Societatea Crucea Rosie, 2 societati de binefacere particulare.

Chilia Noua - comuna urbana

Situata n regiune inundabila pe malul stng al Dunarii, lnga vechea cetate n ruina a lui Stefan cel Mare, la 41 km de resedinta judetului, la 156 km de Galati si la 364 km de Bucuresti. Port la Dunare. Statie c.f. mai apropiata Valul lui Traian, (la 70 km), pe linia Galati - Basarabeasca Tighina. Are 18.177 locuitori. Comert dezvoltat cu cereale, animale, porci, produse animale, trestie, legume, vin, fructe si mai ales cu produsele pescuitului si vnatului, caracteristice regiunii. Blciu anual 1-15 Noemvrie. Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 10.203.157 lei. Creditul este reprezentat prin 3 banci, iar industria prin 5 mori, 2 fabrici de caramizi, 4 de cherestea, 1 tabacarie. 1 gimnaziu, 13 scoli primare, 4 gradini de copii. 2 camine culturale ale Fundatiei Regale Principele Carol , 1 sectie a Caselor Nationale, 1 biblioteca, 1 societate sportiva, 1 cinematograf. 5 biserici ortodoxe, 1 lipoveneasca, 1 baptista, 4 sinagogi. Primarie, Pretura, Judecatorie de Ocol, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar, Politie, Vama, Capitanie de port, Politie de port, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa Asigurarilor Sociale, Agentie a Pescariilor Statului, Uzina electrica. 4 sindicate muncitoresti, Uniunea fostilor luptatori. Spital comunal, 2 dispensare.

Reni - comuna urbana

Situata lnga gura Prutului, la 93 km de resedinta judetului, 22 km de Galati si la 329 km de Bucuresti. Port pe malul stng al Dunarii. Statie c.f. pe linia Glati Basarabeasca Tighina. Are 12.623 locuitori. Datorita asezarii sale geografice, orasul Reni face un comert dezvoltat de cereale, animale, porci, produse animale, pasari, cnepa, legume, miere, vin ceara, produse mai ales din judetele Basarabiei care intra n traficul de pe Dunare. Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 10.149.352 lei.

Orasul are 2 banci, 2 fabrici de cherestea, 3 de caramida si 2 de uleiu. 1 gimnaziu, 6 scoli primare, 4 scoli de copii mici. Liga Culturala, 2 biblioteci, 1 societate muzicala, 3 soc. sportive. 3 biserici ortodoxe, 1 lipoveneasca, 1 baptista, 1 a crestinilor dupa Evenghelie. Primarie, Pretura, Judecatorie de Ocol, Politie, Serv. Sanitar, Serv. Veterinar, Vama, Capitanie de port, Politie de port, Pompieri, Serv. Hidraulic, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa Asigurarilor Sociale, Uzina electrica. Spital comunal, 2 dispensare.

Vlcov - comuna urbana

Situata pe malul Dunarii, pe malul stng al bratului Chilia, la 85 km de statia c.f. Arciz pe linia Basarabeasca - Cetatea Alba. Port la Dunare. Orasul locuit de pescari lipoveni este construit mai ales din trestie, papura si scnduri, pe nisipul dunelor din grindul Jibrieni, pe punctul unde se desface delta secundara a Chiliei. E taiat de numeroase brate si grle, n lungul carora se nsira gospodariile si cherhanalele nnegrite de catran. Are 7.974 locuitori. Bugetul orasului pe exercitiul 1936 /37 se ridica la suma de 3.580.048 lei. Vlcovul e cel mai nsemnat centru romnesc pentru pescuitul morunilor, nisetrilor, pastrugilor. Vnatul de balta constituie deasemenea un izvor nsemnat de venituri pentru populatia orasului. 3 scoli primare, 3 scoli pentru copii mici. 1 camin cultural al Fundatiei Regale Principele Carol . 1 biserica ortodoxa, 2 lipovenesti, 1 mnastire. Primarie, Perceptie fiscala, Vama, Agentie de pescarie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.

FOTOGRAFII

Inapoi

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/ismail/index.html