,

CAPITOLUL 1
REPERE FIZICO-GEOGRAFICE

1.1 A,ezarea

Comuna Vintu de Jos, este a~ezata tn sudul judetului Alba, la o

distanta de 12 km de municipiul Alba Iulia, re~edinta a judetului Alba.
Este strabatuta de paralela de 45° 15' latitudine nordica ~i de meridianul
de 23°03' longitudine estica.
Se invecineaza la sud cu comunele Pianu ~i Sali~tea, la nord cu
comuna Mete~. la est cu municipiul Alba Iulia ~i ora~ul Sebe~. iar la vest
cu comuna Blandiana.
Prin localitatea Vintu de Jos, curge raul Mure~ care desparte satul de
re~edinta de celelalte 17 sate apartinatoare, situate pe malul drept al
Mure~ului, in lunca acestuia, a~a cum su nt satde: Vurpar, Campul Goblii,
Mereteu ~i Paraul lui Mihai, iar altele a~a cum sunt: Valea lui Mihai,
Stauini, Cioca~. Cri~eni, Inuri, Poienita, Hategana, Valea Vintului, Matacina,
Gura Cutului, Laz, Valea Goblii ~i Dealul Ferului sunt a~ezate pe vaile ~i
zonele colinare ale Munceilor Vintului.
Cu privire la distanta dintre satul de re~edinta ~i satul eel mai
apropiat, Vurpar, ea este de circa 2 km ~i respectiv de 15 km, pana la
satul eel mai tndepartat, Laz, care desparte comuna Vintu de Jos de
comµna Mete~.
Comuna Vintu de Jos este legata de municipiul Alba Iulia, prin
drumul national Arad-Alba Iulia, Cluj-Napoca, prin ora~ul Sebe~, sau pe
ramificatia Alba Iulia-Vintu de Jos spre Arad (abatere de la D.N .1 sau
D.N.7) fiira a se mai face ocolul prin ora~ul Sebe~.
Fiind nod de cale ferata, din statia C.F.R. Vintu de Jos se poate
pleca tn direqiile Teiu~, Simeria ~i Sibiu, spre orice localitate din tara sau
spre orice tara a batranului nostru continent, Europa.
Suprafata comunei Vintu de Jos 1 este de 85 km~.

1. Localitatile judetului Alba, 1971, p. 288.

- 24
h.

1:-
"-
'·
r-{2

':
.,
"' ,, .
. .,-,·~ .
 Monogralla comunel VINTU DE JDS

51TUAR£A IN TCRITORIU -
Q METE:~

Q M~TACIIU CIU~C
0 GU"l CUfUUJI O IIIURIO O
IIA![G,.lll 0 Q C10Ct.t.U
P'OlUll'fl '
4l8A-IULIA ·
0
\/4l£~ Q
"'"TULUI
P4RWL
U fl(RUUII WI Mllllo,I

8LAN&IANA 0

Q PIANU II[ JOS 0 S[S[S '>

0 SAU5T£A'>

Fig. I. Comuna Vin(u de Jos. sate componente $i vecinii

25 -
 &heorghe cornescu

Populatia localitatii era i'n anul 1992, la ultimul recensamant efectuat

de 5232 locuitori, din care 2592 de sex masculin ~i 2640 de sex feminin.
N umarul gospodariilor din comuna era de 1951, iar numarul persoanelor
ce alcatuiau o gospodarie era de 2,68. Existau 4056 camere de locuit, iar
suprafata totala locuita de populatie era de 63820 m.p., existand un spatiu
excedentar de 21964 m.p., ce reprezinta diferenta de peste 8m.p./persoanli2.

1.2. Geologia teritoriului

in deplina concordanta cu formele de relief ale localitatii Vintu de

Jos , sunt si
, formatiunile
, bcreolocrice
b existente pe teritoriul sau. Astfel, pentru
zona Munceilor Vintului, sunt caracteristice formatiunile geologice din
cretacicul superior, iar in Lunca Mure~ului sunt specifice cele cuaternare.
in nord-vestul comunei Vintu de Jos se afla formatiuni cretacice,
reprezentate prin stratele de Boze~, constituite dintr-un facies de fli~.
in partea de est se ga~qte un facies litoral alcatuit din gresii,
conglomerate, marne argiloase ~i nisipoase.
in partea de sud a Muntilor Metaliferi se gasesc formatiunile cretacice
afectate de un sistem de falii, de varsta neogena. Directia acestui sistem a
determinat orientarea nord-vest , sud-est a principalelor rauri tributare Mure~ului,
de pe teritoriul comunei Vintu de Jos 3 •
fntre cretacicul superior al Muntilor Metaliferi ~i cuaternarul culoarului
Mure~ului se interpune oligocenul existent In nord-vestul localitatii
Vintu de Jos. Depozitele continentale, care reprezinta oligocenul sunt
alcatuite din gresii friabile, marne nisipoase, caramizii, microconglomerate
~1 gres11.
~onglomeratele ~i gresiile sunt roci ce reprezinta o stratificare torentiala.
In partea de sud a raului Mure~, apar formatiuni ale tortonianuluialcatuite
din pietri~uri, argile, cakare organogene ~i din conglomerate. fn sudul
localitatii Vintu de Jos, au o mare dezvoltare depozitele cuaternare pleistocene
~i holocene, i'n lunca ~i terasele Mure~ului. Rocile care alcatuiesc aceste
depozite sunt bolovani~urile, pietri~urile ~i nisipurle.
Acestea sunt, i'n sinteza, cateva aspecte esentiale, privitoare la geologia
teritoriului localitatii Vintu de Jos.

2. Recensamantul din 1992, populatie, locuinte, gospoda.rii .

3. Gheorghe Cornescu, "Studiu geografic asupra comunei Vintu de Jos", 1984, p. 4
(lucra.re metodico-~tiintifica pentru obtine.rea gradului didactic I, in invatamant).

- 26
 Monografla comunel VINTU DE JOS

Nu putem fosa incheia acest capitol, fara a aminti cititorilor ca pe

Valea Stauinii a fost descoperita fosila frunzei de . palmier4 numita "Sabal
major'' , ce reprezinta cretacicul superior, ultima perioada a erei mezozoice,
care a durat 150 milioane de ani. Aceasta fosila face parte din colectia
Muzeului de ~tiintele Naturii din Aiud , unde poate fi vazuta de tineri,
elevi , studenti ~i alti turi~ti pe care-i intereseaza · istoria geologica a planetei
Ten-a (Pamantul) pe care traim.

1.3. Relielul

Pe teritoriul comunei Vintu de Jos, exista doua unitati naturale

diferite, care constituie o trasatura caracteristica a reliefului localitatii.
Aceste unitati de relief sunt Munceii Vintului in partea de nord-vest a
comunei ~i lunca ~i terasele Mure~ului in partea de- sud-est.
Culmea Munceilor Vintului coboara de la 1000 - 900 m, pana la sub
400 m, altitudine, in zona de contact cu lunca Mure~ului. Dintre varfurile
cele mai inalte mentionam vf. Gorganul 877 m, vf. Magura (deasupra
satului Inuri - intre Inuri, drumul carbunarilor ~i Oa~) 669m, vf. Bobului
942 m. Dealul Contu , cu o altitudine de 423,7 m si, Dealul Fierului , inalt
de 457m.
Munceii Vintului sunt a~ezati in partea sudica a Muntilor Metaliferi ~i
sunt cuprin~i intre Va.lea Ampoiului ~i culoarul depresionar Bal~a
(Vaile Geoagiului ~i Bacaia) pe de o parte ~i Valea Mure~ului , pe de alta
pa.rte.
Spatiul montan al comunei Vintu de Jos este a~ezat pe latura sudica
a Muntilor Apuseni, ceea ce face ca a~ezarea dominanta a versantilor sa
fie nord-est, sud-est ~i est-vest.
Lunca Mure~ului are o altitudine absoluta de 220-230 m, iar terasele
ajung pana la 300 m altitudine.
Pe dealul Contu, in valea Stauinii ~i spre Mereteu, a.par alunecari de
teren. Analizand influenta reliefului a.supra a~ezarilor omene~ti , zona mon-
tana a Vintului este improprie acestor a~ezari, mai ales in zona montana cu
altitudine mare, cu pante accentuate ~i vai inguste. in schimb ea ofera
conditii prielnice pentru dezvoltarea fondului fores tier , asigura conditii
bune de cre~tere a animalelor prin pa~unile ~i fanetele existente in zona.
in conditiile actuate ~i in viitor, consideram ca zona montana a
Vintului cu peisagiile sale incantatoare, dar ~i cu istoria lor indepartata , ce

4. Breviar - editat de Inspectoratul pentru Cultura ~i Arta al judetului Alba. 1993, p.47.
27 -
 Monografla comunel VINTU DE JDS

ne aminte~te de stramosii nostri - dacii si romanii - prin tezaurul de la

Piatra cu Stanjenul, are ·~i mai ales va av;a o importanta turistica deosebita
atat pentru turi~tii interni, dar ~i pentru cei externi, i'n conditiile i'n care se
vor face investitii, pentru i'mbunatatirea cailor de acces, iar inurenilor Ii se
vor creea conditii optime de cazare a celor ce doresc sa-~i petreaca o parte
din concediu sau ~i numai cele doua zile libere de la sfar~itul saptamanii,
acolo unde zumzetul izvoarelor se ingemaneaza cu fo~netul frunzelor de
fag ~i stejar ~i cu aerul ozonat al inaltimilor Munceilor Vintului.

1.4. Re,eaua hidrografica

Reteaua hidrografica a comunei Vintu de Jos este dominata de cursul

mijlociu al raului Mure~, care colecteaza toate raurile existente pe teritoriul
localitatii.
Mure~ul patrunde pe teritoriul comunei Vintu de Jos, la cativa
kilometri in aval de confluenta cu raul Sebe~ (240 m altitudine) ~i iese din
comuna la 2 km in amonte de varsarea in Mure~ a Paraului Bisericii (230
m altitudine). fntre cele doua limite, Mure~ul parcurge pe teritoriul comunei
Vintu de Jos, circa 14 km, pe o diferenta de nivel de circa 10 m, ceea
ce inseamna o panta de 0,6-0,8 m la l km.
Pe teritoriul comunei Vintu de Jos, Valea Mure~ului are o dezvoltare
diagonala, pe direqia nord-vest, sud-est cu aspect de culoar.
Datorita succesiunii strateJor pe care le traverseaza, Valea Mure~ului
prezinta din Joe fn Joe gatuiri, cum este ~i cea din Campul Goblii ~i
Mereteu, unde lunca are cea mai midi latime de circa l km.
fntre afluentii cei mai importanti ai Mure~ului pe partea dreapta
amintim: Valea StauiniJor, Valea Jui Mihai, Valea Vintului, Valea Goblii ~i
ParauJ Sarbului. Toate acestea izvorasc din Munceii Vintului ~i au un
caracter torentiaJ.
Valea Vintului este eel mai important afluent pe partea dreapta a
Mure~uJui. Izvora~te din vf. Mare ~i are o lungime de 12 km. Suprafata
bazinului sau hidroorafic
0
este de 30 km. p. si•
contlueaza cu Mure~ul, fn
dreptuJ satului Vurpar, la circa 500 m fn amonte de actualul pod de beton,
construit fn Vintu de Jos, cu sprijinul ~i interventia de la guvern ~i
ministere, a ing. Ivanidi Gheorghe, inspector fn Ministerul Silviculturii,
pentru judetele Alba ~i Hunedoara. Podul s-a construit fn anul 1971 cu
fonduri de la bugetul statului. Valoarea lui s-a ridicat la suma de 5000000
lei. Pentru sprijinul acordat comunei fn amplasarea ~i finalizarea aestui
important obiectiv in comuna Vintu de Jos. multi locuitori a1 comunei,
29 -
 Sheorghe Cornescu

adevaratii beneficiari ai acestui edificiu, l-au numit "Podul lui Ivanica". In

ciuda contributiei sale la stabilirea construqiei podului lil localitatea noastra
~i nu Ill alta comuna cum se preconiza. Acest minunat fiu al meleagurilor
prahovene ~i adoptat, prin casatorie cu fiica Zoiei Binder, din comuna
Vintu de Jos, satul Vurpar, de localitatea natala a sotiei sale, acest om, cu
un suflet nobil ~i curat, ~i-a dat sfar~itul, ca urmare a unui atac de cord
la capatul dinspre Vint al podului construit din initiativa, ~i cu sprijinul sau .
Aflat singur 1n autoturismul sau, vazand pericolul 1n care se afla, a pus
frana motorului care s-a oprit, dar 1n acela~i timp, a focetat sa mai bata ~i
inima sa, motorul vietii unui om, care va trebui mereu amintit, datorita
edificiului lasat vintenilor, acest minunat "Pod al lui Ivanicii" ."
Valea Vintului •~i formeaza cursul din paraiele adunate din vaile
Bildare~ti, Ceacului ~i Crucea Ciorii. in cursul sau superior, Valea Vintului
este cunoscuta sub denumirea de Valea Caleanului, iar cursul mijlociu ~i
inferior poarta denumirea de Valea Vintului, toponim pe care-I are ~i satul
a~ezat pe ambele sale maluri din cursul mijlociu ~i inferior, pana la
varsarea Vaii Vintului 1n raul Mure~.
Afluentii pe partea dreapta a Vaii Vintului sunt: Valea Mesteaciinului,
Valea Lupului , Valea Ursoii, Paraul Pietricelii, Paraul Izvoarelor iar pe
partea stanga: Paraul Fruntii, Paraul Botului, Valea Rametii, Valea Zapodii,
Paraul Cetatii ~i Valea Jidovinei.
Alte ape, pe care le colecteaza raul Mure~ pe partea dreapta, de
importanta mai mica sunt valea Seacii, Valea Stauinii care izvora~te din
varful Medrii ~i este alcatuita fo avale de izvor din paraiele: Hidea~ca,
Ursoii ~i Carpenului. in satul Inuri, Valea Stauinii poarta denumirea de
paraul Carbunarului, iar la Stauini - Paraul Stauinilor, care la randu-i
prime~te ca afluenti pe partea dreapta Valea Prunilor ~i Paraul ~urii ~i apoi
conflueaza cu Mure~ul 1n amonte de satul Paraul lui Mihai (dincolo de
~aro~a).
Valea Goblii izvora~te din Dealul Caleanului ~i prime~te ca afluenti
pe stanga, Paraul Lazului ~i Paraul Turcului, iar pe partea dreapta Paraul
Fagului. Valea Goblii conflueaza cu Mure~ul fo amonte de satul Mereteu.
Pe partea stanga, raul Mure~ prime~te ca afluent Raul Pianului sau
Vartopi, cum ii numesc vintenii. El izvora~te din Muntii ~urianului ~i are
un bazin hidrografic in suprafata de 133 km.p., iar lungimea cursului este
de 31 km. Conflueaza cu raul Mure~, la circa 500 m in aval de podul de
beton.
Regimul de scurgere medie a Mure~ului variaza in functie de variatiile
sezoniere si cele lunare. Din scurgerea anuala medie, numai volumul
'
scurgerii de iama a raului Mure~. reprezinta la postul hidrometric din Alba
Julia 20,6%; in raport cu instabilitatea stratului de zapada , variaza ~i
volumul scurgerii de iama.

- 30
 Monourana comunel VINTU DE JOS

Cea mai bogata scurgere sezoniera, ale carei valori procentuale se

ridica la 44-47% din volumul anual, se 1nregistreaza primavara.
Scurgerile medii lunare din anotimpul de primavara sunt cele mai
ridicate ajungand 16-20% din debitele medii anuale. Cele mai ridicate
valori ale debitului maxim s-au produs la 15 mai 1970 cand, la Alba Iulia
a fost de 2450m3/sec. Acest volum de ' apa a fost de 20 de ori mai mare
decat 1rtediile realizate la acest post hidrometric.~ Fenomenul s-a repetat 1n
anul 1975, cand deja 1n sezon de vara, la 4 iulie 1975, debitul maxim la
Alba Iulia era de 2144 m3/sec. Aceste fenomene au determinat inundatiile
ce au avut loc tn anii 1970 ~i 1975 ~i tn' comuna Vintu de Jos, care au
disnus 43 de case tn anul 1970, din care 15 avariate total ~i 28 avariate
partial. Circa 150 de persoane au ramas fara adapost 1n acele momente
grele. Alaturi de sinistrati a fost fotreaga populatie a •comunei, oferindu-le
cate o camera de locuit, pana ~i-au ridicat sau reparat 'propriile case. Statul
a asigurat ajutoarele bane~ti pentru cumpararea materialelor de constructii
(ciment, var, gips, cherestea, tigla) la preturi reduse. Majoritatea ,tarilor
europene,: Statele Unite ale :Americii ~i · tari din alte ,continente au sprijinit
populatia sinistrata a Romaniei cu alimente, 1mbracaminte, focaltamint~,
corturi, etc. De toate aceste ajutoare ~i de despagubirile acordate de ADAS
a beneficiat ~i populatia sinistrata din Vintu de Jos· ~i Vurpar. Familiilor
sinistrate, li s-.au acordat de catre Consiliul popular al Gomunei Vintu de
J0s, loturi pentru constructia unor noi locuinte 1n zona· neinundabila.
Majoritatea celor sinistrati din Vintu de Jos au primit loturi de casa in
Chilie I, Chilie II ~i Strada Primaverii., iar cei din· Vurpar 1n gradina ~colii
primare din Vurpar, a~a cum a fost cazul familiilor Suciu Maniu, Suciu
Nicolae ~i Danciu Ecaterina (Hategan) iar Saracsaian Aurica ~i Moldovan
Nicolae, au ,primit loturi de casa ·in gradina .caminului cultural din satul
Vurpar (fosta proprietate Tukenberger Dolfy), 1n , partea de est Saracsaian
(S imiort) ~i fo partea de vest a institutiei amintite, Moldovan Nicolae - in
prezent Oancea Nicolae.
Remarcam hamicia, curajul ~i tenacitatea unor familii ca: Daian loan,
Cornea loan, Lazar Elena, Wagner loan, Nistor loan din Vintu de Jos ~i
a familiilor: Suciu Maniu, Suciu Nicolae, Danciu Ecaterina (Hategan),
Simion Petru, dar ~i a celorlalti sinistrati din Vintu de Jos ~i Vurpar, care
~i-a'u construit case ~i anexe gospodare~ti, refacandu-~i gospodariile prin
munca, cinste ~i h'amicie, dar care au ramas cu tristele amintiri in suflet,
despre valurile fovolburate ale Mure~ului care au dus cu ele bunuri
agonisite de oameni timp de o viata intreaga.

5. T. Morariu, 0. Bogdan, A. Maier. "Judetul Alba", Ed. Academiei RSR, 1980, p. 57.

31 -
 Gheorghe Cornescu

1.5. Caracterizarea climatica

A~ezarea geografica a localitatii Vintu de Jos ~i formele de relief ale

comunei, determina microclimatul sau.
in zona montana este evidenta zonalitatea verticala, a tuturor elementelor
climatice. Ea constituie o bariera orografica in deplasarea pe orizontala a
circulatiei nordice ~i nord-estice, care aduc mase de aer reci, de origine
polara ~i respectiv arctica.
Culoarul Mure~ului favorizeaza patrunderea aerului in ambele sensuri,
ceea ce face ca el sa fie un teritoriu de interferenta intre cele doua
influente sud-estice.
In diferentierea unor procese climatogene specifice localitatii Vintu
de Jos, formele de relief au un rol important in evidentierea celor trei
tipuri de influente climatice (circulatia vestica, sudica ~i nord-vestica).
In localitatea Vintu de Jos, versantii cu orientare sudica, sud-estica ~i
sud-vestica ~i cu o inclinare mai mare de 10°, primesc cea mai mare
cantitate de radiatie solara - peste l 30kcal/cm2 • Versantii care au o
inclinare de pana la 40° ~i orientare vestica sau estica primesc o cantitate
moderata de radiatie solara, iar cei cu orientare nordica, nord-estica ~i
nord-vestica ~i au o inclinare de peste 25°, primesc cea mai mica cantitate
de radiatie solara (55-70 kcal/cm 2).
Datorita terenului accidentat din partea de nord a comunei Vintu de
Jos, incalzirea soarelui are loc in mod diferentiat, mai accentuat pe
versantii sudici, fata de cei nordici, a caror expunere fata de soare este
nefavorabila, iar inclinarea pantelor este mai mare determinand umbrirea
lor, timp mai indelungat. Ca urmare a acestor aspecte, versantii opu~i
Munceilor Vintului, au trasaturi caracteristice deosebite in ce prive~te depu-
nerea ~i topirea stratului de zapada, cat ~i regimul de scurgere al raurilor.
Vanturile constituie un element de baza in explicarea diferitelor fenomene
dintr-un teritoriu dat. Ele difera de la o zona geografica la alta, atat ca
directie ~i viteza cat ~i in ce prive~te fregmentarea accentuata a reliefului.
Directia dominanta a vanturilor in comuna Vintu de Jos este sud-est.
vara ~i primavara, fiind vanturi catde. in sezoanete de toamna-iama, bat
vanturile dinspre nord-est, care sunt vanturi reci. in luna martie, primavara.
bat vanturi puternice, iar in tuna septembrie, toamna, vanturite sunt reci .
Pe raza localitatii Vintu de Jos, bat aproximativ 25 de vanturi, care
dupa directia tor, pot fi repartizate astfel: 16 vanturi dinspre sud-vest, 6
vanturi dinspre sud-est, 2 din nord-est ~i unul dispre nord-vest.

- 32
 Monourarla comunel VINTU DE JOS

Vantul ca element determinant i'n circulatia maselor de aer, influenteaza

~1 i'n ce prive~te nebulozitatea.
A~a cum se cunoa~t.e, norii modifica bilantul radioactiv al suprafetei
active ~i miqoreaza energia calorica ~i luminoasa a radiatiei solare.
Prezenta norilor i'n timpul noptii, reduce pierderile de caldura ale solului
prin emanatie.
in ce prive~te valorile medii ale nebulozitatii, observatiile pe mai
multi ani, la punctul meteorologic Vintu de Jos, reflecta urmatoarea
situatie:

Tabelul n,~ 1: Situa(ia nebulozita(ii in toate lunile anului

I II ill IV V VI VII vm IX X XI XII M

6,2 6,0 6,0 6,4 6,9 5,3 4,9 4,1 5,0 5,0 6,4 7,3 5,7

Studierea prin comparatie a tabelului nr. 1, scoate i'n evidenta ca

cerul eel mai acoperit este i'n luna decembrie, cu o nebulozitate de 7 ,3, iar
cerul eel mai senin este i'n luna august cand valoar.ea medie a nebulozitatii
este doar de 4,1, fiind luna cu cea mai mica nebulozitate.
in sezonul de iama, nebulozitatea are valoarea cea mai mare de 6,5.
Comuna Vintu de Jos face parte din zona geografica al carei cer acoperit
este de circa 10 zile in luna iulie ~i 22 de .iile . i'n luna ianuarie.
Nebuloz.itatea medie anuala i'n Vintu de Jos este de 5 ,7.
Temperatura aerului, se diferentiaza teritorial in raport cu unitatile
naturale de relief, av and o zonalitate latitudinala. Temperatura medie
anuala este fo comuna Vintu de Jos de 9,5° , iar temperatura medie lunara
~i anuala rezultate din media temperaturilor multianuale este mentionata in
tabelul de mai jos

Tabelul nr. 2

I II ill IV V VI VII vm IX X XI XII MA

10.50 4.2° 1.50 9.5°
-3.8° -1.5° 4.411 10.7° 16° 18.9° 21 19.9 15.6°
11 11

Temperatura medie a Iunii celei mai rec1, 1anuarie este sub -3°C, iar
temperatura medie anuala este sub 10°C, cu veri racoroase ~i iemi blande.
in zona joasa, Iunca Mure~ului, temperatura medie a lunii ianuarie este de
-3°C, iar la munte -5°C. in luna iulie, i'n Munceii Vintului, temperatura
medie este de 15°C, iar i'n culoarul Mure~ului, temperatura medie este de
20°c.
Temperatura medie pe anotimpuri se prezinta astfel: iama -2,3°C,
primavara 10,4°C, vara 19,9°C ~i toamna 10,1°C.
33 -
Gheorghe Cornescu

Avand temperatura medie a zilelor tropicale cu peste 30°C temperat

maxima a zilei, localitatea Vintu de Jos face parte din zona interrnediara ura
10-30 zile tropicale, iar frecventa medie a zilelor de iarna cu temperatucu
maxima sub 0°C in zona depresionara a comunei Vintu de Jos este de
40 zile.
Prima zi de inghet este intre 1-21 octombrie, iar ultima zi de inghet
este intre 11 aprilie ~i l mai. Dupa amplitudinea medie terrnica anuata
calculata pentru perioada 1896-1955 , comuna Vintu de Jos se incadreaz~
intr-o zona cu amplitudiea mijlocie de l 9-24°C.
Umiditatea aerului
este una dintre conditiile importante, nu numai pentru declan~area
diferitelor fenomene ~i procese meteorologice, dar ~i pentru i:ntretinerea
vietii vegetale ~i animale . Aceasta umiditate este definita de mai multe
marimi fizice ~i anume:
- Umiditatea absoluta (adica, cantitatea reala de vapori de apa din
atmosfera exprimata prin cantitatea de vapori de apa in grame
continuta de lm' de aer).
Umiditatea relativa (adica proportia vaporilor de apa existenti in
aer, fata de cantitatea maxima posibila exprimata in %).

Tabelul nr. 3

Felul Anotimpul
umiditatii · pnmavara vara toamna iarna

Umiditate absoluta 3.49g/m~ 7.0 g/m~ 12.7 g/m~ 7.8 g/m:

Umiditate relativa 86.7% 72.7 % 73.3% 82.3%

Precipita(iile atmosferice
In regiunea din cutoarut Mure~utui, prccipitatiile atmosferice sunt
usor deficitare. Cantitatea medie anuatii de prccipitatii care cadc pc tcritoriul
c~munei Vintu de Jos, este cuprinsa intrc 20,6 mm ~i 88,8 mm.
Iarna, in tuna februarie, tuna cea mai sccetoasa . cad in medic 20-30
mm, iar in tuna iunie, tuna cea mai ptoioasa 70-80 mm.
in Munceii Vintutui cad mai multe prccipitatii decal in cutoarul
Mure~ului, a~a cum se vede ~i din gralicul de mai jos:

- 31'
 Monografla comunel VINTU DE JOS
Alt.
(m)
1400
1300
1200
1100
I 000
900
800
700
600
500
o Precipitatii .
800 900 1()00
Fig. 4: Graficul de corela(ie a precipita(iilor cu altitudinea
Cantitatea precipitatiilor difera de la un an la altul. Ca urmare a
studiului facut, redam mai jos frecventa anilor cu precipitatii, pentru o
perioadii de 100 ani.
Precipitatii mai putine de 401 mm = 6 ani
Precipitatii fntre 401-500 mm = 21 ani
Precipitatii fntre 501-600 mm = 40 ani
Precipitatii fntre 601-700 mm = 24 ani
Precipitatii fntre 701-800 mm = 7 ani
Precipitatii fntre 801-900 mm = 2 ani
Din cele ariitate fn legiiturii cu clima localitiitii Vintu de Jos,
rezulta ca fn aceasta comunii exista conditii propice pentru dezvoltarea
ariculturii fn culoarul Mure~ului, iar pa~unile ~i fanetele existente
constituie un factor principal fn dezvoltarea ~i obtinerea de rezultate bune
fn traditionala ocupatie de crescatori de animale, a locuitorilor comunei
Vintu de Jos.
35 -
 Gheorohe Cornescu
1.6. Flora ,1 fauna
Veoetatra · na tura . este alcatuita
- Ia~ de pe ter·itoriul comunei Vintu de Jos .
d. . 0
°etatr·a de terase i.i veoetatia din Munceii Vintulu1. Vegetatra de
m. veo '( o . . d"f . ..
lunca este higrofila ~i este alcatuita din: salc1e, arm alb, 1 ente specu de
plop. . . .. d A •
Vegetatia paji~tilor naturale dm lunca, cu~n~de paJ1~_tea e za~a~1c
(laetum perenis), iar ca asociatii de plante ammtrm ~r~mmeel_e, ~lcatune
din: lotium perene, pos trivalis, festuca pratensis, agios1st1s tenu1s allele .
Leguminoasele sunt alcatuite din: trifolium repens, lotus com1culatus.
trifolium pratense, trifolium fragiferum, etc.
Vegetatia lemnoasa de pe terasele Mure~ului este alcatuita 1n general
din salcam, care este eel mai raspandit.
Padurile ocupa 24,9% din suprafata teritoriului comunei Vintu de Jos
~i se gasesc aproape In fotregime 1n zona Munceilor Vintului. Vegetatia
este alcatuita din padurile de foioase, in special: gorun, stejar pufos, ulm.
carpen, artar, frasin ~i tei.
Caracteristicile sunt inversiunile de vegetatie, adica existenta padurilor
de conifere pe vaile umbrite, umede ~i racoroase, in special pe vaile cu
expozitie nordica, iar deasupra !or, pe versantii insoriti apar, pe interfluvii.
foioasele.
Pe dealuri se gasesc paJI~tl ~i fanete sau terenuri agricole.
Dintre plantele cultivate mentionam plantatiile de vita de vie. pc
versantii sudici ai Munceilor Vintului, dar ~i livezi de pomi fructiferi in
zona colinara.
Fauna. In zona de lunca ~i pe terasele Mure~ului sunt raspanditc
rozatoarele. Dintre acestea mentionam: ~oarecele de camp , iepurele, hirciogul.
iar in
de Munceii Vintului se gasesc: vulpea, lupul, mistretul ~i diferite specii
pasari.
Raul Mure~ este bogat in diferite specii de pe~ti, dintre care de o
v~_loare deo~ebita sunt: somnul, crapul, cleanul. mreana, ~tiuca ~i scoharul.
Fund un rau bogat in pejte, pe ambele maluri ale sale !i pe intrcag,
lung1me ~urs~lui s~u de pe teritoriul comunei Vintu de Jos. se alla
aproa~e ~lime, m penoadele admise pentru pescuit, zeci ~i chiar sute lk
pescan dm localitate ~i din alte judete.
- 36
 Monouralla comunel VINTU DE JOS
1.7. Solurile
Factorii care influenteaza f01marea ~i mentinerea solurilor sunt relieful,
clima, vegetatia, roca mama ~i apa freatica. Ele au o importanta deosebita
pentru agricultura. De gradul lor de fertilitate ~i de modul cum se face
amplasarea culturilor, depinde productia agricola a diferitelor culturi.
Ca tipuri pricipale de sol existente pe teritoriul comunei Vintu de Jos
mentionam: cemoziomurile levigate, solurile de lunca ~i solurile montane
brune de padure.
Cemoziomurile levigate se gasesc pe teritoriul comunei Vintu de Jos,
pe terasele Mure~ului. Versantii pe care se gasesc cerrtoziomurile levigate
sunt slab ondulati, iar apa freatica se afla la peste 3 m adancime.
Fertilitatea lor este de gradul I.
Solurile de lunca se intalnesc pe o suprafata mare, ca urmare a latimii
luncii Mure~ului in Vintu de Jos, i'n special pe malul stang. Ele s-au format
relativ recent in conditii de exces de umiditate. Profilul acestor soluri este
nediferentiat cu intercalatii de luturi, nisipuri . ~i pietri~uri. Sunt cele mai
bune soluri pentru cultura plantelor, pe ele obtinandu-se produqii mari la
hectar.
Solurile montane brune de padure s-au fo1mat fn conditii de climat
temperat urned sub paduri de amestec.
in comuna Vintu de Jos, solurile sunt ocupate cu: paduri, plante de
cultunl, paji~ti, avand din punct de vedere al modului de folosinta, un
caracter agro-pastoral ~i silvic.
37 -
_1 Tj/
 Prof. Gheorghe Cornescu

.
Vintu de Jos a cunoscut in
ultimii 12 ani o dezvoltare fara
precedent. Asfaltarea · strazilor,
canalizarea, introducerea gazului
metan, alimentarea cu apa potabila,
extinderea electrificarii in toate satele, perfectionarea ~i
modernizarea iluminatului public sunt doar cateva din
marile realizari ale unor oameni hamici, condu~i de un edil
~ef ~i consilieri cu multiple preocupari gospodare~ti.
Se impunea in acest context, aparitia unei carti a
Vintului care sa contina notiuni fizico-geografice ~i istorice
ale localitatii, dar ~i realizarile hamicilor sai gospodari, in
deplin~ concordanta cu cerintele Uniunii Europene.
In acest context apare, in primul trimestru al anului
2012, in premiera, MONOGRAFIA CO I VINTU
DE JOS, dupa o activitate indelungata a autorului ei.
Multumesc domnului primar, prof. Alexandro Danciu
~i consiliului local, pentru sprijinul financiar acordat, care a
determinat aparitia acestei carti atat de necesara intregii
populatii a comunei Vintu de Jos.
Va urez tuturor, multa sanatate ~i lectura placuta!
Autor,
Prof Gheorghe CORNESCU

ISBN 978-973-117-115-9
-