n tara noastra se foloseste stupul orizontal STAS nr.4170/1976.

n acest tip de stup dezvoltarea familiei de

albine se face pe orizontala fata de sol. Acest stup este confectionat din scndura de 24mm grosime.
Fundul este fix, confectionat din scnduri ncheiate ntre ele n falturi si asezate n lungimea stupului si este
ntarit n partea posterioara cu doua bare transversale cu sectiunea de 50 x 30mm si o lungime de 516mm.
Corpul are forma paralelipipedica, fiind confectionat din scnduri asezate longitudinal, ncheiate n falt simplu
si are dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare de 450 x 780 x 380mm. Volumul util
al stupului este de 0,116m 3 sau 116l. Peretele frontal are, n partea sa inferioara, doua urdinisuri nalte de
20mm, diferite nsa ca marime, primul avnd lungimea de 300mm iar celalalt de 150mm.

Capacul mbraca partea de sus a stupului pe 20mm, sprijinindu-se pe brul corpului, este rabatabil, fiind
prevazut cu doua balamale cu care se fixeaza de corp. Dimensiunile exterioare ale capacului suntde 917 x 605
x 110mm. Partea superioara a capacului este plana, fiind construita de scndura subtire, de 10mm. n peretii
laterali sunt doua deschideri longitudinale, lungi de 380mm si nalte de 30mm prevazute cu sita metalica cu
ochiuri de 2-2,5mm, n strat dublu, care au rolul de a asigura ventilatia pe timpul zilelor de canicula, n timpul
marilor culesuri sau pe timpul transportului la pastoral.
Stupul orizontal este prevazut cu 20 de rame, doua diafragme (de reducere a cuibului si de separare) si 6
scndurele de podisor, confectionate din scndura subtire precum si cu un dispozitiv de fixare a ramelor pentru
transport.
Ramele din interiorul stupului orizontal au urmatoarele dimensiuni exterioare: lungimea 435mm, latimea
300mm, speteaza de sus are 470mm lungime, 25mm latime si 20mm grosime, iar spetezele laterale au
grosimea de 10mm, latimea de 37mm n partea superioara si de 25mm n partea mijlocie si inferioara, avnd n
partea de jos un canal dreptunghiular n care intra si se fixeaza speteaza inferioara care are o sectiune patrata
(10 x 10mm).
Diafragmele sunt construite din scnduri de 15mm grosime sau placaj si sunt ntarite jur mprejur cu o rama de
30mm latime, prevazuta cu nut iar la dimensiuni si functionalitate nu sunt identice. Prima diafragma serveste la
separarea familiei de albine ajutatoare (diafragma etansa sau separatoare) si are dimensiunile de 484 x 330 x
15mm, speteaza de sus 470 x 20mm care formeaza umerase de 20 x 11mm pentru sprijinirea diafragmei pe
falturile corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului se mparte n doua compartimente,
izolate unul de altul. Diafragma ajunge pna la fundul stupului, iar sus pna la fata inferioara a scndurelelor
podisorului, astfel ca albinele nu pot trece dintr-un compartiment n altul. Pentru o mai buna etanseizare, pe
fundul stupului si pe peretii laterali, lnga diafragma, pot fi batute sipci subtiri care acopera eventualele spatii
libere create de suprafata deformata a peretilor sau a marginilor diafragmei.
Cea de-a doua diafragma se foloseste pentru reducerea cuibului, are aceleiasi dimensiuni ca si prima, n afara
de naltime, fiind mai scurta cu 20mm (310mm) deci este la nivel cu speteaza de jos a ramelor, permitnd
circulatia albinelor n spatiul liber format ntre partea de jos si fundul stupului. Diafragma reductoare a
cuibului, pe o fata, n partea de sus, este prevazuta cu cte doua distantatoare.

Dispozitivul pentru transport este alcatuit dintr-o bara de fixare care se aseaza perpendicular pe rame. Rolul
acestui dispozitiv este de a rigidiza ramele n stup pe timpul transportului, de a nu permite miscarea, deplasarea
acestora si, implicit, strivirea albinelor.

Sisteme de ntretinere
Stupul orizontal cu 23 rame este unul din cele mai raspndite tipuri de stupi de la noi din tara. Stupul orizontal
are unele avantaje si anume: se lucreaza mai usor, pentru ca nu este nevoie sa se manipuleze corpuri grele de
stup, este indicat pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri sau la polenizarea culturilor agricole
entomofile. De asemenea n acest tip de stup se poate adaposti att familia puternica cu o singura matca ct si
doua familii (o familie ajutatoare, un roi sau un nucleu, asa-zis ,,de buzunar"). La stupul orizontal, dezvoltarea
familiei de albine se face lateral (,,orizontal"). ntretinerea unei singure familii de albine n stupul orizontal nu
se deosebeste cu nimic de cea din stupul vertical.
n stupul orizontal pot ierna doua familii de albine, fiind despartite n compartimente complet izolate cu o
diafragma etansa avnd urdinisuri proprii. n acest fel se creeaza conditii mai bune de iernare, se reduce
consumul de hrana si se asigura dezvoltarea mai timpurie a ambelor familii primavara, prin mentinerea unui
regim optim de caldura.
ntretinerea unei singure familii de albine n stupi orizontali.
n majoritatea regiunilor din tara noastra unde dupa salcm, culesurile sunt de durata lunga si de intensitate mai
mica pentru ntretinerea unei singure familii de albine, n stupul orizontal se foloseste metoda care consta n
limitarea ouatului matcii pe timpul culesului. Imediat dupa ntarirea familiei - astfel ca este gata sa intre n
frigurile roitului si ncepe claditul botcilor - aceasta se pune n situatia unui roi, prin mpartirea stupului n doua
compartimente inegale cu ajutorul unei diafragme etanse prevazuta pe toata suprafata cu gratii despartitoare
(Hanemann). n compartimentul mai mic al stupului, unde se va lasa urdinisul deschis, se vor aseza 7-8 rame
mpreuna cu matca formnd ,,cuibul familiei", iar n celalalt compartiment unde urdinisul se nchide, se vor
aseza 12-13 rame formnd ,,magazinul". n cuib, lnga diafragma, se aseaza o rama cu puiet tnar si oua, apoi
1-2 rame cu faguri claditi cu putina miere si un numar egal de rame cu faguri artificiali; restul
compartimentului se completeaza cu rame cu putina miere (numarul total de rame depinde de puterea familiei
si starea timpului). Daca n acest compartiment ramne spatiu gol, se ngradeste cu o diafragma, dupa care se
pune o perna. n celalalt compartiment (magazin) ramele se aseaza n urmatoarea ordine: lnga diafragma se
pune rama cu puiet tnar si oua, apoi rama cu puiet mai n vrsta si capacit urmate de rame cu miere. Dupa
ultima rama se aseaza diafragma si perna. Prin aceasta aranjare a ramelor, integritatea familiei nu sufera,
albinele din ,,magazin" nu se simt orfane, pentru ca este asigurata trecerea lor dintr-un compartiment n altul.
La primul control, toate ramele cu puiet capacit se scot din ,,cuib" si se introduc n ,,magazin", aseznd n locul
lor faguri cu celule de albine lucratoare unde matca va continua ouatul si rame cu faguri artificiali pe care
albinele se vor grabi sa le cladeasca, iar matca sa le ocupe cu oua. n celalalt compartiment (magazin), pe
masura eliberarii lor de puiet, albinele vor ocupa ramele cu nectar pe care l vor transforma n miere. La
verificarile ulterioare, pe masura eliberarii ramelor de puiet, ele se muta din magazin n cuib, iar n locul lor se
pun rame cu puiet capacit scoase din cuib. Daca aceste rame au fost umplute cu miere, nainte de a le introduce
n cuib, mierea se extrage.
nainte de nceperea culesului principal, se deschide si celalalt urdinis (la magazin) si se asigura familia cu
fagurii necesari depozitarii mierii. Dupa terminarea culesului si extragerea mierii, diafragma se ridica si cuibul
se aranjeaza astfel ca ramele cu puiet sa fie n dreptul urdinisului, desfiintnd celalalt urdinis; n toamna cuibul
se strmtoreaza si se pregateste n vederea iernarii.
ntretinerea unei familii de baza si a unui nucleu cu matca ajutatoare.
Stupul orizontal poate fi mult mai bine folosit prin ntretinerea unui nucleu cu matca ajutatoare pe lnga familia
de baza. n acest scop, nainte ca familia puternica sa intre n frigurile roitului, la interval de 7-8 zile se scot
cte 1-2 faguri cu puiet capacit si albinele tinere care l acopera (fara matca). Fagurii ridicati se aseaza lnga
familia de baza formnd un compartiment cu ajutorul unei diafragme care l separa perfect de restul stupului si
nu permite trecerea albinelor dintr-un compartiment n altul, avnd urdinis separat. Peste nucleul astfel format

se scutura albinele tinere de pe 1-2 rame cu puiet si apoi se introduce n cusca o matca tnara mperecheata, de
la rezerva, sau se altoieste o botca matura.
Familiile cu matci ajutatoare se formeaza n regiunile cu cules principal de salcm, dupa terminarea acestuia,
iar n regiunile cu cules de vara, cel mai trziu cu 45 zile nainte de aparitia culesului. Dupa o saptamna,
nucleul se va ntari cu albinele care vor iesi din puietul capacit. Fagurele eliberat de puiet se trece n familia de
baza, iar n locul lui se pune un fagure cu puiet luat din familia de baza, nsa fara albine. n nucleele cu botci daca matca nu a eclozionat sau nu s-a mperecheat, lucru care se constata prin lipsa oualor sau larvelor tinere
pe fagurii din mijlocul cuibului - se pune nca un fagure cu puiet necapacit ridicat de la familia de baza.
Mutarea ramelor cu puiet dintr-un compartiment n altul se continua pna cnd nucleul se ntareste si se
transforma n familie de baza, iar familia cu matca batrna devine familia ajutatoare. n preajma culesului
aceste doua familii se unesc, matca batrna se ridica si cu ea se formeaza un nucleu nou, sau se suprima.
Familia se asigura cu faguri claditi pentru depozitarea mierii si cte un fagure artificial pentru productia de
ceara.
O alta metoda pentru ntretinerea unei familii de baza si nucleului cu matca ajutatoare n stupul orizontal consta
n urmatoarele: n perioada de roire sau n timpul culesului principal se formeaza n compartimentul stupului
standard cu urdinis mic, un nucleu-stolon de 3-4 rame luate de la familia de baza, cu o botca sau matca
nemperecheata. Dupa ce matca se va mperechea si va ncepe ouatul, cuibul se largeste, nucleul se va dezvolta
si va aduna rezerve de hrana necesare iernarii. Amndoua familiile vor ierna n acelasi stup prin mpartirea lui
n doua parti cu diafragma perfect etansa. Fiecare compartiment va avea urdinis separat. Primavara, cnd
familiile se vor dezvolta astfel ca nu vor putea ncape amndoua n acelasi stup, una din ele va fi mutata n alt
stup, unde va continua dezvoltarea si va valorifica culesul principal.

n practica apicola din tara noastra este standardizat stupul vertical cu un corp si magazin STAS nr.1138/80. n
acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face tot pe orizontala fata de sol, ca si n cazul stupului
orizontal. Diferenta fata de acesta este ca, pe lnga ramele de cuib, de 300mm, n care albinele cresc puiet,
stupul vertical are si rame mici, puse n magaziile asezate deasupra corpului, n care albinele pun exclusiv
miere. Avantajul acestui tip de stup este, asadar, diferentierea clara ntre cuib si ramele din care se extrage
miere, usurinta cu care se poate extrage mierea si faptul ca familia de albine se deranjeaza la extractie foarte
putin.

Fundul stupului este fix.

Corpul stupului are o forma aproape patrata si contine 10 rame de cuib de 435 x 300mm. deasupra corpului pot
fi fixate, pe brul care l nconjoara lateral sus si n falturile superioare una sau doua magazine. Ramele de
magazin sunt la dimensiuni ca si la stupul orizontal, singura diferenta fiind naltimea acesora, de 162mm. Au
deci dimensiunile exterioare de 435 x 162mm, dimensiunile interioare de 415 x 134 mm si o suprafata a
fagurelui n rama de 55, 610 mm 2 .
Stupul vertical cu magazine se este potrivit pentru stuparitul pastoral deoarece permite luarea magazinelor de
pe corp, transportul lor separat, deci este mai usor dect stupul orizontal si permite obtinerea de miere de
calitate, pe sortimente distincte de flora.

Sisteme de ntretinere
Pentru dezvoltarea familiei, aproximativ cu 30 zile nainte de nceperea nfloririi salcmului, dupa ce familia se
va ntari astfel ca va ocupa toate ramele din cuib, se pune un magazin cu 12 rame (7-8 faguri claditi si 4-5
faguri artificiali la margini). La nceputul culesului de salcm, cnd familiile puternice vor ncepe sa
capaceasca celulele cu miere din ramele din mijloc si sa albeasca pe celelalte, se aduce al doilea magazin gol,
se deschide stupul, se ridica magazinul si se scot din stup 4 rame: doua cu puiet si cu putina miere, indiferent
daca este capacita sau nu si doua cu faguri claditi. n locul acestor rame se introduc la marginea cuibului doua
rame cu faguri artificiali si la mijloc doua rame cu faguri claditi. Apoi asezam amndoua magazinele, n care se
pun la margini doua rnduri de rame de cat, cte 6 n fiecare parte, iar la mijloc 6 rame de cuib, astfel: 2 rame
cu puiet la mijloc, apoi 2 rame cu faguri artificiali la margini si 2 rame cu miere lnga ramele cu miere de cat.
Dupa ce magazinele vor fi umplute cu miere, se aseaza al treilea magazin cu 12 rame de cat, din care 6 cu
faguri claditi si 6 cu faguri artificiali, intercalati intre ele. Ramele de cuib cu puiet se coboara n corpul
stupului, la care se mai adauga 2 rame cu faguri artificiali, care se aseaza la marginea cuibului, din care se
scoate acelasi numar de rame cu miere.
Primele rame de cuib cu miere capacita se vor pastra la rezerva pentru iernare. Daca matca va depune oua si n
ramele de cat, acestea se vor aseza n magazinul de jos. Crend familiilor de albine cele mai bune conditii de
dezvoltare (hrana abundenta, aerisire buna, mpachetare buna a cuiburilor, matci tinere prolifice etc.) si daca
culesul de salcm este abundent, se pot aseza pe stup 3-4 magazine.
Asezarea unui magazin este necesara si pe timpul lipsit de cules sau cu culesuri slabe de ntretinere, cnd
ramn pe stupii cu familii puternice, toata vara. Astfel ofera un refugiu ce permite reglarea temperaturii n cuib
n zilele calduroase.
ntretinerea familiilor de albine n stupul de tip vertical cu doua corpuri suprapuse Acest sistem de ntretinere
permite matcii sa-si desfasoare ntreaga ei capacitate de ouat si permite si depozitarea rezervelor de hrana n
faguri, fara a bloca cuibul. Toti stupii verticali cu magazine pot fi transformati n stupi verticali cu doua
corpuri suprapuse, prin folosirea a doua magazine legate ntre ele cu niste sipculite batute n cuie sau
holtsuruburi, drept n al doilea corp.
Este foarte important ca distanta dintre leatul de jos al ramelor din corpul de stup de sus si speteaza de sus a
ramelor din corpul de jos sa nu depaseasca 8mm-1 cm, altfel albinele vor construi faguri de legatura ntre
corpuri si le vor lipi.
Un procedeu simplu de ntretinere a familiilor de albine n stupii verticali cu 2 corpuri consta n aceea ca atunci

cnd familia ocupa n ntregime corpul de jos, ramele din cuib, n afara de una cu puiet pe care a fost gasita
matca, se muta n corpul de sus. n corpul de jos ramne rama cu matca mpreuna cu 2 rame cu miere si
pastura, care se aseaza ntr-o margine a corpului, restul stupului umplndu-se cu rame cu faguri artificiali. Cele
doua corpuri de stup sunt despartite ntre ele cu o gratie despartitoare. Ramele din corpul de sus pe masura
eclozionarii puietului vor fi umplute cu miere.
Reusita ntretinerii albinelor n stupi cu 2 corpuri depinde de asigurarea stupinei cu faguri de rezerva (cte 2024 la o familie) si de prinderea momentului prielnic pentru asezarea celui de-al doilea corp.

tupul multietajat STAS nr.8128/1977 este conceput dupa stupul de tip Langstroth si Rooth si face parte din
categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic, n timpul unui mare cules, volumul stupului poate fi
marit foarte mult, prin suprapunerea a doua, trei sau mai multe corpuri. Desi cere o anumita pregatire n
manipularea corpurilor, acest tip de stup este cel mai mobil, permitnd folosirea celor mai noi si eficiente
metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. Este recomandat si datorita faptului ca asigura albinelor
conditii de crestere asemanatoare cu cele naturale (scorbura), cuibul dezvoltndu-se, n raport cu solul, pe
verticala. Volumul stupului poate fi marit mult prin adaugare de corpuri, n raport cu cantitatea de puiet depusa
de matca si de starea culesului.
Caracteristicile principale ale stupului sunt urmatoarele: fundul si corpurile construite din scndura, grosimea
peretilor este de 25mm, corpurile se mbina fara falt iar pe timpul transportului prinderea corpurilor,a fundului
si a capacului realizndu-se cu ajutorul unor tije interioare sau chingi.

Partile componente ale stupului sunt: fundul stupului, corpurile (n mod obisnuit n numar de 3), ramele,
hranitorul, podisorul, rama de ventilatie, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdinis si nchizatorul de
urdinis.
Fundul n acest model STAS este mobil, cu o singura fata utilizabila. n prezent se utilizeaza din ce n ce mai
mult fundul dublu, cu ambele fete utilizabile. Are lungimea de 550mm, depaseste corpul din fata cu circa
60mm formnd astfel scndurica de zbor. Este construit din scnduri groase de 20mm, ncheiate n falt si prinse
ntr-o rama pe trei parti sau dintr-o bucata de placaj gros cu leaturi pe cele trei margini, nalte de 20mm.

Corpul este construit din scnduri care se ncheie n falt, ntre ele pe lateral si la colturi n coada de rndunica
( din experienta mea si a altor stupari care folosesc acest stup recomand totusi mbinarea la colturi n falt
simplu, n felul acesta corpul este mai rezistent la ploaie, nu putrezeste la mbinari asa de repede).
Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490 x 420 x 245mm, iar cele interioare de 450 x 380 x 245mm,
avnd un volum util de 0,126 m 3 sau 126 litri (calculat pentru 3 corpuri). Grosimea tuturor peretilor este de
20mm. Peretii din fata si din spate ai corpurilor sunt prevazuti n partea de sus, pe interior, cu cte un falt de
17mm naltime si 10mm adncime pentru sprijinirea umeraselor ramelor. Pentru protectia mecanica a
marginilor falturilor, optional poate fi atasata o bucata de tabla sau un distantier de rame metalic. Peretii laterali
ai corpurilor sunt strapunsi pe toata naltimea de un orificiu cu diametrul de 10mm prin care se introduce tija de
fixare a corpurilor n timpul transportului la pastoral.
n exterior corpurile au doua scobituri cu o adncime de 10mm care servesc ca si mnere. Alternativ mnerul
poate fi confectionat dintr-o bucata de lemn cu grosimea de 20mm si lungimea de 490mm. Acest tip de mner
asigura o priza mai buna la mutarea si transportul corpurilor grele, pline cu miere.
Ramele , cte 10 n fiecare corp, au dimensiunile exterioare de 435 x 230mm, cu leatul superior de
25/18/470mm cu umerase de 9mm grosime, iar lungimea interioara este de 415 x 202mm. Spetezele laterale au
o grosime de 9mm cu profil pentru distantare. Speteaza inferioara este de 15/7/417mm.
Hranitorul consta dintr-o rama de lemn cu peretii nalti de 60mm, restul dimensiunilor fiind identice cu cele
ale corpului. Pe peretii laterali, n interior, are doua adncituri n care intra doua leaturi demontabile
(150/30/395mm), pe care se sprijina o tava din tabla galvanizata cu dimensiuni interioare de 384/370/45mm.
Printr-un perete despartitor prevazut spre fund cu un orificiu, tava este mpartita n doua compartimente
inegale, avnd cte un gratar plutitor. Capacitatea maxima a hranitorului este de 7l sirop de zahar. Prin
nchiderea orificiului din peretele despartitor al tavitei cu un dop de cauciuc se foloseste doar un singur
compartiment si astfel se pot da cantitati mai mici de hrana, de pna la 1l sirop de zahar. Rama hranitorului
poate fi folosita si n alte scopuri. Asezata peste tava, ntre corp si rama de ventilatie, formeaza un spatiu de
refugiu n timpul transportului. Intercalata ntre fund si corp permite folosirea ramelor standard orizontal (435
x 300), atunci cnd se face trecerea, conversia de la stupul orizontal la cel multietajat sau cnd familia din
multietajat este ajutata, ntarita cu rame cu puiet capacit, gata de eclozionare luate din stupi orizontali. n stupul
multietajat mai poat fi folosite si hranitoarele de rama, de lemn sau plastic, de diverse capacitati.
Podisorul propriu-zis sau podisorul separator are tablia de 10mm grosime iar n centru este prevazut cu o
fereastra dreptunghiulara de 60/140mm, acoperita pe ambele fete cu plasa de srma. Rama podisorului are pe
trei laturi cte doua urdinisuri, asezate paralel, pe o fata si pe alta a tabliei, care servesc la devierea albinelor
din familia ajutatoare (asezata deasupra podisorului, peste familia de baza), prin nchiderea unuia si
deschiderea celuilalt, familiei ajutatorare deschizndui-se n acest scop un alt urdinis pe alta latura a stupului
dect cea folosita la devierea albinelor.
Rama de ventilatie consta dintr-o rama de dimensiunea corpului pe care se prinde o plasa de srma. Deasupra
plasei, pe stinghiile laterale ale ramei se fixeaza doua leaturi de 50 x 35mm ale caror capete au cte o scobitura
adnca de 20mm n care se fixeaza capacul. n leaturile laterale sunt de asemenea orificii pentru tijele de fixare.
Capacul telescopic are tavanul drept, gros de 10mm, nvelit la exterior cu tabla zincata, care mbraca peretii
laterali n partea de sus pe o latime de 20mm si se sprijina cu leaturile laterale pe podisor. Capacul are o rama
exterioara cu sectiunea de 90 X 20mm si, la interior, este prevazut pe lungime cu cte doua leaturi cu sectiunea
de 50 x 20mm, ntre capetele carora este lasat un locas pentru capatul tijei cu piulita. Cu aceste leaturi capacul
se sprijina de podisor, formnd un spatiu n care se poate aseza n toamna materialul izolant (saltelute de paie,
polistiren, etc.).
Blocul pentru urdinis se formeaza dintr-o sipca cu sectiunea de 20 x 20mm si lungimea de 375mm. Este
prevazut pe o fata cu o scobitura de 153 x 9mm, iar pe alta fata cu o scobitura de 50 x 9mm permitnd astfel
micsorarea urdinisului la dimensiunea dorita, n caz de furtisag sau iarna. Pozitia blocului este determinata de
doua cuie batute la interior, pe fundul stupului.

nchizatorul de urdinis se executa dintr-o scndura cu sectiunea de 15 x 35 x 415mm, avnd la ambele capete
cte o scobitura de 20 x 21mm si se prinde cu un cui de corpul stupului. Este folosit atunci cnd coloniile se
muta n pastoral sau cnd trebuie nchise atunci cnd se fac tratamente fitosanitare.
Tijele sunt confectionate din otel, au o lungime de 991mm si diametrul de 8mm, la un capat au un filet pe o
lungime de 70mm pe care se nsurubeaza o piulita cu fluture, iar la capatul celalalt au un orificiu prin care se
trece o siguranta. Lungimea tijei permite fixarea tuturor partilor componente ale stupului cu exceptia capacului.
Din cauza lungimii fixe a tijelor se pot mpacheta doar stupii echipati cu toate piesele. Pentru a nlatura acest
inconvenient n locul tijelor de otel se pot folosi cabluri metalice, din otel zincat, gros de 4,5mm, care are un
capat fixat ntr-o teava iar celalalt este prevazut cu un surub cu mandrina (cleste).
Principalele avantaje ale stupului multietajat sunt urmatoarele: asigura dezvoltarea familiilor puternice,
respectnd dezvoltarea pe verticala a acestora si oferindu-le spatiu suficient, piesele sunt mobile, putnd fi
schimbate/curatate/nlocuite cu usurinta, permite mnuirea grupelor de rame cu ntreg corpul n loc de
mnuirea fiecarei rame n parte, cum este n cazul stupului orizontal, reducnd prin aceasta volumul de munca
al apicultorului. Toate acestea fac din stupul multietajat alegerea optima pentru practicarea unei apiculturi
moderne, intensive.
n stupi albinele si formeaza cuibul, se dezvolta si desfasoara activitati specifice cum ar fi culesul de nectar,
polen si propolis, cresterea larvelor, cladirea fagurilor, etc.
Indiferent de tipul stupului (orizontal,vertical cu magazine sau multietajat), prin modul lui de constructie
trebuie sa asigure familiei de albine urmatoarele conditii:
- sa fereasca colonia de interperii (ploaie, vnt, curenti de aer, umezeala, arsita);
- sa aiba un volum suficient, sa fie ncapator, sa asigure spatiul necesar dezvoltarii maxime a familiei de albine
pimavara-vara si depozitarii rezervelor de miere si pastura; sa permita micsorarea sau marirea volumului prin
adaugarea de rame sau corpuri, n raport cu ciclul de dezvoltare a coloniei pe timpul anului si cu evolutia
culesurilor;
- sa aiba o greutate care sa permita transportul cu usurinta dintr-un loc n altul (important pentru pastoral);
- la inspectie, prin dispunerea ramelor, podisoarelor, diafragmelor, corpurilor si a altor accesorii sa se
stnjeneasca ct mai putin activitatea coloniei de albine;
- dimensiunile constructive ale partilor componente sa fie standard, sa aiba aceleasi dimensiuni pentru a putea
folosi cu usurinta materialele apicole noi comercializate n magazinele specializate si pentru a se putea muta
dintr-un stup n altul;
- sa fie construit dintr-un material rezistent, usor (lemn, poliuretan) care sa ofere protectie la socurile mecanice
si la atacurile soarecilor.
Ca regula generala, pentru nfiintarea unei stupini este foarte important ca stupii sa fie de acelasi tip, cu rama
unica, de aceleasi dimesiuni.
Indiferent de tipul stupului, el este alcatuit din urmatoarele parti principale, fixe sau mobile: fund, corp, podisor
si capac. Optional mai poate fi dotat cu diafragme, hranitoare, gratii Hanneman precum si alte accesorii folosite
ntr-un scop sau altul.
Sisteme de ntretinere

Lucrarile de ntretinere se fac prin mutarea corpurilor de stup, ceea ce simplifica si usureaza cu mult munca. n
cazul unei familii de albine ntretinuta n stup multietajat, aceasta va ierna n 2-3 corpuri (suprapuse), corpul

superior fiind plin cu rame cu miere (rezerva de hrana).

Avnd provizii de hrana suficiente, familia va ierna bine si se va dezvolta devreme primavara. Pe masura
consumarii hranei din corpul superior, matca se urca acolo si depune oua, iar fagurii se vor umple curnd cu
puiet. Daca familia este puternica si exista un cules ct de mic de ntretinere, corpul de sus va fi ocupat n
ntregime cu puiet de diferite vrste, iar n corpul de jos vor fi faguri claditi. Albinele vor depozita mierea att
n fagurii cu puiet din corpul de jos, cit si n cei claditi din corpul de sus, iar matca va fi silita sa-si extinda
ouatul si n fagurii claditi din corpul de sus.
Imediat dupa ce ambele corpuri au fost ocupate cu albine tinere si puiet, ntre ele se intercaleaza al treilea corp
care poate avea att faguri claditi ct si artificiali.
Pe masura iesirii puietului din corpul de jos, matca este nevoita sa coboare pe fagurii din acest corp si sa
continue ouatul; n acelasi timp, albinele vor ocupa cu nectar si miere celulele eliberate de puietul din corpul de
sus. Atunci cnd culesul continua si toate cele trei corpuri au fost ocupate cu albine, miere si puiet, se va
adauga treptat cte un corp de stup, intercalndu-l totdeauna deasupra primului corp (astfel se introduce al
patrulea si chiar al cincilea si al saselea corp de stup).
n anii cu un cules abundent, corpul ce se intercaleaza este ocupat numai cu faguri artificiali.
La pregatirea familiilor de albine pentru iernat n stupi multietajati, peste corpul inferior cu puiet se va aseza un
al doilea corp ocupat n ntregime cu miere si pastura.
O alta metoda de ntretinere a familiilor de albine n stupi multietajati consta n izolarea matcii n corpul de jos
cu ajutorul gratiei despartitoare. Aceasta lucrare se face la nceputul primaverii cnd timpul se ncalzeste si
dupa inversarea corpurilor de stup unul n locul celuilalt. Dupa ce corpul de jos si cel de mijloc au fost ocupate
de albine si puiet, se introduce cel de-al patrulea corp, avnd grija ca fagurele pe care se afla matca sa fie trecut
n corpul de jos, care trebuie sa fie completat cu faguri cu celule de lucratoare bune pentru ouatul matcii si
cresterea puietului. Peste acest corp se aseaza gratia despartitoare si corpul al patrulea, completat numai cu
rame cu faguri artificiali, iar deasupra acestuia se pune corpul cu rame cu puiet necapacit, peste care se aseaza
corpul cu rame cu puiet capacit. Pe masura eliberarii celulelor de puiet, din cele trei corpuri de stup de
deasupra, albinele vor depozita acolo nectarul, iar n corpul de jos matca si va continua ouatul normal.