Cultura teiului Rolul teiului n economia forestier este multiplu.

Mai nti trebuie menionat rolul lui silvicultural, el fiind una din speciile de baz din compunerea arboretelor de leau din regiuile de sud, vest i est ale rii. Pentru productivitatea acestor tipuri de pduri, el deine loc de seam, contribuine la ameliorarea solului - prin bogata i sntoasa litier pe care o produce la nchiderea coronamentului, la acoperirea solului i la elagarea stejarului. n pdurile de deal, el apare n asociaie cu gorunul, iar la cmpie cu pedunculatul, prezena sa fiind necesar n arboret mai ales cnd nu sunt prezeni fagul i carpenul. n afar de rolul lui cultural, teiul este o surs pentru diferite produse cutate i bine pltite. Caracteristicile lemnului de tei i ale celui cu frunza mare sunt aceleai. Lemnul este foarte moale, uor, omogen, alb, adesea cu o uoar coloraie glbuie sau brun-rocat. Inelele anuale sunt uneori mai greu vizibile din cauza limitelor lor puin distincte. Nu crap i se deformeaz puin prin uscare, cu toate c se deformeaz mult. Se lucreaz uor n toate sensurile. Este utilizat n tmplrie, strungrie, sculptur i mai ales pirogravur. n lipsa rinoaselor este folosit n regiunile de cmpie la construciile rurale ct i ca lemn ascuns la mobil. Lemnul de tei are o foarte mare utilizare la confecionarea creioanelor, cutiilor i beelor de chibrituri. Ca lemn de foc nu este prea valoros, fiind pe picior de egalitate cu plopul i salcia. n acest caz este mai avantajos de folosit la brutrii, la arsul pietrei de var i al crmizilor i n sobele unde se utilizeaz cldura radiant (emineuri). Din liberul (coaja) de tei, care este foarte tare i trainic, se fac frnghii, rogojini, couri, plrii, etc. Coaja rezultat din exemplarele mai groase se topete n ap adic se ndeprteaz esuturile celelalte, rmnnd un liber curat care nlocuiete cu succes rafia. Crbunele de tei este uor, puterea lui caloric n comparaie cu a celui de fag, la volum egal, fiind de 70%. Este aproape la fel de bun ca cel de Rhamnus care servete la fabricarea prafului de puc. Mai servete la desen. Crbunele de tei are i ntrebuinri medicinale. Terapia cu carbune de lemn dateaza de mii de ani. In zilele noastre mai este folosita in unele localitati rurale. De pilda, in descintecul pentru "deochi" (hipnoza involuntara), babele arunca intr-o cana cu apa un carbune aprins, dupa care ii dau bolnavului sa bea apa rezultata. Ceea ce-l vindeca pe suferind nu este atit invocarea unor anumite spirite desi are si aceasta un efect psihoterapeutic, de linistire ci extractul hidric obtinut in urma stingerii carbunelui in apa. Cel mai bun carbune pentru tratament este cel obtinut din lemn de tei. Prepararea carbunelui se bazeaza pe principiul carbonizarii materialului lemnos intr-un mediu lipsit de oxigen. In acest scop, se introduc intr-un cilindru metalic sau teava metalica de 10-15 cm lungime, de preferinta de bronz, alama sau otel inoxidabil, ramuri uscate de tei, curatate de coaja. Golul dintre ele se umple cu nisip. Recipientul se acopera etans la capete cu capace infiletate sau dopuri de argila si se tine pe flacara aragazului timp de 1-2 ore, rasucindu-se din cind in cind, pentru a fi cuprins uniform de foc. Se scot apoi ramurile carbonizate, se transforma in pulbere cu ajutorul risnitei de cafea si se pastreaza in pungi de hirtie, la loc uscat. Remediul mai poate fi obtinut in vetre de foc mocnit, dupa tehnologia de producere a mangalului (carbune pentru gratar), care poate fi folosit pentru tratament daca provine din lemn de tei sau de esente moi si este produs si pastrat in conditii igienice. Pentru preparare, se pun ramuri de tei uscate si taiate scurt, intr-o adincitura facuta in sol intr-un loc dezinfectat, in prealabil cu apa de var si li se da foc. Se acopera apoi totul cu un strat subtire de argila sau pamint curat, pentru ca focul sa arda in prezenta a cit mai putin oxigen. Substantele active continute de carbune sint, in general, carbonati (de mangan, magneziu, potasiu si sodiu), precum si unele minerale, indeosebi siliciu si seleniu. Actiunea terapeutica a

remediului se bazeaza pe insusirile sale antitoxice, adsorbante, calmante, cicatrizante, antispastice, antiazotemice si antiinfectioase. Este indicat intern in intoxicatii (cu ciuperci, plante otravitoare, pesticide, insecticide), afectiuni digestive (diaree, dizenterie, colite, balonari), afectiuni cardiace (hipertensiune arteriala, arterite, palpitatii), astm bronsic, alergie si azotemie (cresterea ureei si acidului uric in singe), guta, hipercolesterolemie. Extern, se foloseste pentru tratarea eczemelor, ranilor vechi, cangrenelor si urticariei. Este contraindicat in constipatie. Se administreaza, in uz intern (toate cazurile), 1/2-1 lingurita de pulbere la 100 ml de apa, de 2-3 ori/zi, intre mese, cu exceptia intoxicatiilor, cind se iau 2-3 lingurite de pulbere odata. In uz extern, se pudreaza cu pulbere zonele afectate. Scoara fr ritidom, necrpat, se utilizeaz se utilizeaz la cizmrie ca branuri i taifuri. n floare se gsesc zahr, tanin, cear, acid malic, acid tartric, vitamina C, ulei eteric i anumite grucozide. n smna decorticat se gsesc Prezena teiului n anumite arborete este o necesitate de ordin cultural. Ca un element care de cele mei multe ori se situeaz n etajul II, el contribuie la nchiderea masivelor, la elagarea natural a stejarului, ct i a altor specii cu care se asociaz. Avnd un coronament des, acoper bine solul, ferindu-l de uscciune i de mburuienire. Frunzele sale conin mult calciu, contribuie la descompunerea normal a litierei i la mbogirea solului. Existena teiului n mas indic staiuni fertile. n astefl de mprejurri, cultura lui nu ntmpin nici o dificultate. Unde lipsete ve fi introdus, cum uneori cazul cvercetelor. Introducerea lui se face - mpreun cu alte specii i cu arbuti - prin semnturi directe i plantaii, n ochiuri sau n grupe. Recoltarea, prelucrearea i pstrarea seminelor de tei. Seminele se recolteaz fie coapte complet, n luna Octombrie, fie n prg, n lunile August - Septembrie. Culesul seminelor n prg nu se poate race dect manual, culegtorul urcndu-se pe scri sau n arbori. De jos nu se recolteaz dect cu ajutorul foarfecelor. Cnd seminele sunt cu desvrire coapte se pot culege doborndu-se cu beele i apoi strngnduse de pe jos cu mtura. Scuturatul i btutul este o operaie care poate aplica dac se ntind pe pmnt prelate. Dup recoltare fructele se zvnt, apoi se desprind bracteile de achene fie prin frecarea lor pe site metalice, fie prin batere cu bttoare nvelite n piele. Dup aceea se cur de impuriti prin vnturare sau cernere manual pe site. Din prelucrarea a 100 de kg de fructificaii rezult 60 - 80 kg de smn. Este bine ca seminnele s foe apoi selec ionate, folosindu-se n cultur numai cele mari, deoarece acestea au un procent de rsrire mai mare, puieii rezultai fiind mari i avnd creteri mai viguroase. Teiul n pepinier Cultura teiului n pepinier nu este uoar. Se tie c el face parte dintre speciile ale croro semine, dac sunt semnate n primvara anului ce urmeaz dup recoltare sau chiar n toamna recoltrii dup trecerea perioadei de maturizare a seminelor, nu rsar dect n primvara celui de-al doilea an de la recoltare. Pentru a rsri n primvara urmtoare recoltrii, seminele trebuie s se culeag i s se semene n luna anterioar aceleia n care n mod obinuit smna ajunge la maturitate. Cum seminele de tei devin mature n luna octombrie, urmeaz deci s fie recoltate i semnate n septembrie, altfel spus trebuiesc recoltate i semnate n prg. n faza de prg, smna are pericarpul relatuv tare, culoare galben-verzuie, testa galben - maro n regiunea dealurilor i maro la cmpie, endospermul solidificat, dar nc moale, iar embrionul de culoare verde deschis cu cotiledoanele normal dezvoltate. n perioada de prg seminele cntresc dublu fa de sterea de complet coacere. n cazul semnturilor de primvar, pentru a rsri n aceeai primvar, smna trebuie s fi stat la stratificat timp de 150 - 180 de zile la o temperatur de 3 - 5 0 C, altfel va rsri abia n al doilea an. Se mai

recomand ca din momentul recoltrii i pn ce se seamn, umiditatea natural a seminelor s nu scad. Adncimea rigolelor de 4 - 5 cm d cele mai bune rezultate. Se vor face rigole de 4 - 5 cm adncime i cazul solurilor reavene, cnd nu se surp pereii rigolelori de 5 cm adncime n solurile mai uscate, n care pereii rigolelor se surp. Se recomand ca acoperirea rigolelor s se fac cu pmnt de pdure amestecat cu nisip. Distana la care se fac rigolelel este variabil. n cazul cnd lucrrile de ntreinere se execut manual, distana ntre rigole nu trebuie s fie mai mic de 18 cm; pentru lucrri de ntreinere mecanizate distana se nrete la 30 - 35 cm. Dup semnat, straturile se taseaz cu tvlugul i se acoper cu lucern, muchi sau paie. S-a constat c stratul protector este absolut necesar n culturile de la cmpie, condiia ca seminele s nu fie semnate prea adnc. La deal, stratul protector nu este absolut necesar. n cazul lucernei (care s-a dovedit cea mai bun), stratul trebuie s fie gros de 5 cm. n momentul rsririi, paielese ridic, dar rzoarele trebuie imediat umbrite, cci teiul, fiind sensibil, sufer mult de insolaie. Prin umbrire procentul de rsrire crete, iar cel al pierderii de plantule n timpul verii scade. Sub umbrare, umiditatea relativ a aerului este cu 4 - 5% mai mare dect n teren deschis, iar vara dup ploaie solul se menine umed cu 4 - 5 zile mai mult, pstrnd un plus de umiditate de 8 - 10%. Ca urmare, puieii de sub umbrare au creteri mai viguroase i devin api de plantai ntr-o proporie mai mare. Udatul semnturilor se dovedete util ctre sfritul perioadei de rsrire, pentru a proteja tinerele plantule de uscciunea de var. n cazul semnturilor mai adnci (5 cm), udatul nu mai este necesar, ntru-ct puieii rezist mai bine. n 2 ani, puieii se dezvolt suficient ca s fie plantai n pdure. Treiul poate fi introdus prin semnturi directe sau prin plantaii. Prima cale are neajunsul esenial c, datorit creterii foarte ncete a puieilor n primii ani, semnturile necesit ngrijiri atente. De aceea, este bine s se adopte a doua cale, a plantrii. Aceasta se va face folosind puiei de 2-3 ani, crescui n pepiniere. Transplantarea teiului este o operaie uoar, chiar la o vrst mai mare. El suport bine toaletarea rdcinilor i a coroanelor, nsuiri care-l recomand pentru plantarea drumurilor i a aleilor din parcuri. n aceste din urm cazuri, plantaiile se fac cel mai adesea cu pmnt la rdcin. Introducerea lui se face n ochiuri sau n grupe, fiind nsoit de speciile arbustive indicate n locurile respective.

MOTTO: "Aceasta tainica primavara izvoraste din mierea miraculoasa care nu este altceva decit o raza de caldura transformata odinioara si care acum, isi recapata forma cea dintii... Ea tine loc desoare si flori pina cind fratele ei mai virstnic, soarele... strecurindusi prin portile intredeschise primele mingiieri caldute, va trezi la viata violetele si anemonele si va scoate din toropeala silucratoarele (albinele) spunindu-le ca ozonul a pus din nou stapinire pe lume si ca cerculn e i n t r e r u p t c e l e a g a m o a r t e a d e v i a t a a m a i f a c u t u n o c o l in jurul sau si iar a inviat." MAURICE MAETERLINCK

MOTIVATIE Mierea e cel mai sanatos aliment natural si nu degeaba se spune ca pe T a r a m u l Fagaduintei curg rauri de miere. Putina lume stie ca exista tratamente cu miere

pentru aproapetoate tipurile de afectiuni. Bineinteles ca nu orice miere e buna, atat la gust cat si ca proprietatiterapeutice.P e n t r u o m u l s o c i e t a t i i i n d u s t r i a l i z a t e s i a u t o m a t i z a t e , c e l m a i c u n o s c u t p r o d u s a l stupului (si de multe ori,singurul!) este mierea.Dar mierii i se adauga alte produse cu actiunenutritiva (polenul,laptisorul de matca, propolisul, larvele de albine) precum si produsele faraa c t i u n e n u t r i t i v a ( v e n i n u l d e a l b i n e , c e a r a d e a l b i n e ) . C a s a a v e m i n c r e d e r e i n p u t e r e a vindecatoare a unui produs natural (in cazul de fata, a unui produs al stupului ), e bine sa-i cunoastem mecanismle de actiune.

1. MIEREA 1.1 INTRODUCERE De peste sase milenii de istorie scrisa, mierea si-a pastrat renumele de medicament sialiment. Mierea se numeste un lichid dulce, cules din flori sau din alte parti ale plantelor, preparat si depozitat de albine in faguri. Aceasta poate cristaliza, capatand in acest caz oconsistenta solida din care poate fi readusa la cea lichida prin incalzire omogena latemperatu ra de 35-40 C.Mierea de albine este un produs natural complex rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera L) cu substante proprii, prinactiunea sucului secretat de glandele acestora.Viata albinelor este in permanenta interdependenta cu plantele intrucit, spre deosebirede alte insecte, hrana albinelor se bazeaza exclusiv pe produse de origine vegetala. Astfel, pentru asigurarea de substante hidrocarbonate (zaharoase), albinele culeg nectar si mana, iar pentru satisfacerea nevoilor de substante proteice, minerale, grasimi, vitamine, albinele culeg polenul florilor, vizitind in acest scop flora entomofila existenta in jurul stupinei. Cantitateade miere ce se poate produce din nectarul florii depinde de cantitatea totala de nectar secretatsi de concentratia zaharului din nectar. Concentratia zaharului din nectar variaza mult de la ospecie vegetala la alta fiind cuprinsa in general intre 10-50% si chiar mai mult. In zborurile cele executa albinele acestea aleg nectarurile cele mai bogate in zahar, iar cind continutul dezahar in nectar este sub 15%, acestea intrerup in general culesul. Nectarul in general secompune din diferite zaharuri, alte substante, compusi ai azotului, minerale, acizi organici,vitamine, pigmenti si substante aromatice. In afara nectarului produs de glandele nectarifereflorale pe care albinele il culeg si transforma in miere florala, se intilnesc si glande nectarifereextraflorale (localizate in afara florii), care secreta o substanta dulce, limpede si viscoasa ce seafla in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinele plantelor si care poartadenumirea de mana sau roua de miere, substanta pe care albinele o culeg si o transforma inmiere de mana. Mana poate fi de origine animala, cind este produsa prin intermediul unor insecte producatoare de mana sau de origine vegetala, cind este secretata direct de plante.Mierea de albine a fost prima substanta dulce folosita in hrana omului fiind precursoarea zaharului din trestie sau din sfecla. Mierea a fost mult timp pretuita siconsi derata ca o substanta magico-religioasa de catre multe popoare. De asemenea, mierea erafolosita la preparaiea unor bauturi alcoolice la care se adauga si efectul polenului si levurilor din faguri.In prezent numerosi medici, biologi, chimisti si farmacisti de prestigiu pe plan nationalsi mondial se intrec in a cauta remedii in natura, contra tuturor bolilor, intensificind cercetarileasupra marelui rezervor de bogatii alimentare si leacuri : albino, melifera. Asa s-a nascut sic r e a t s u b o c h i i n o s t r i a p i t e r a p i a . A s t f e l m e d i c i n a p o p u l a r a s i a p i t e r a p i a , b a z a t e p e intelepciunea si practica multimilenara a stramosilor de pe

toate meridianele globului ca sirezultatele cercetarilor intreprinse de specialisti din diverse tari, atesta ca mierea si celelalte produse din albinairit au fost si trebuie folosite de oameni tot mai mult ca zaharuri naturale si- in acelasi timp - ca medicamente naturale.Mierea, polenul, pastura, ceara, laptisorul de matca, propolisul, veninul de albine sirecent, apilarnilul sunt produse ale stupului. Pe baza fundamentarii lor stiintifice, in prezent audepasit utilizarile traditionale terapeutice, intrand astfel intr-o etapa noua. In ultimii 30 de ania luat nastere o activitate specifica, de sine statatoare, cunoscuta ca apiterapie, preocupata devalorificarea resurselor naturale, in scopul ocrotirii sanatatii omului.5 Studiata, analizata si sintetizata sub raportul apiculturii, al botanicii, al chimiei, almicrobiologiei, al farmacologiei, utilizarea produselor stupului in mentinerea sanatatii si pentru inlaturarea unor afectiuni ale omului, apiterapia tinde sa devina un domeniu specific deactivitate, distinct de disciplinele care au generat-o. In consecinta, in prezent, s-a incetatenitdin ce in ce mai mult conceptul de apiterapie, adica terapie cu ajutorul produselor apicole, al principiilor active pe care le contin acestea. Exista si o tendinta actuala de aplicare aapiprofi laxiei, ca metoda eficienta de prevenire a unor afectiuni ale organismului uman. 1.2 GENERALITATI Mierea de albine este un produs natural complex rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera L) cu substante proprii, prinactiunea sucului secretat de glandele acestora.Albinele produc frecvent si miere de mana, care provine din diverse lichide dulci din planta, dar nu din floare.Productia mindiala de mierevariaza de la an la an, cantitatea medie in prezent este in jur de 700.000 t.Este o solutie apoasa bogata in substante zaharoase - pina la 80% - reprezentateindeosebi de glucoza si fructoza ce provin din nectarul floral, extrafloral, mana si alte surse,recoltate de albine si depozitate in faguri. Enzimele, pe care albinele le introduc in nectar, auinsusirea de a scinda zaharoza, maltoza, melezitoza, rafinoza, melibioza etc., acest procesdurind ani indelungati. Transformarea nectarului de catre albine in miere este insotita apoi de preschimbarea si inlocuirea continutului de acizi nefolositori, odata cu eliberarea surplusuluide apa. Valoarea pH-ului dintr-o miere maturizata variaza de la 3-5-5,5, dupa provenienta eifloristica.Capacirea mierii cu o pojghita de ceara la suprafata celulelor din fagure contribuie lamentinerea calitati ei initiale, capacirea avInd rolul de a izola mierea de influenta umezelii dinmediul inconjurator.Cu ocazia invertirii nectarului in miere sunt incorporate proteine, materii albuminoide,acizi (formic, malic, citric, gluconic, succinic, acetic), substante minerale (fosfati de calciu,fier, saruri de aluminiu, strontiu, cobalt, titan, crom, iod, argint, zinc, plumb, iridiu etc. incantitati infinitezimale), substante functionale de origine organica (enzime, catalaza, inulaza,inhibina), vitamine, antibiotice naturale, hormoni si polen, mierea neputind fi egalata de niciun preparat farmaceutic sintetic caci ea este o substanta vie si direct asimilabila.Mierea de albine rezulta din prelucrarea de catre albinele melifere a nectarului florilor sau sucurilor dulci recoltate de pe alte parti ale plantelor si este depozitata de acestea incelulele fagurilor spre a le servi ca hrana energetica. Prin prelucrarea nectarului de catrealbine, continutul de zaharoza se transforma prin invertire in glucoza si fructoza, reducindu-setotodata si continutul de apa care va ajunge in jurul a 18-20%.Compozitia mierii de albine este complexa. Ea reuneste grupe de substante anorganicesi organice: glucide, enzime, acizi organici, vitamine, proteine (amino-acizi), toat esolubilizate sau dispersate in apa continuta in miere.Miereaeste mult apreciata pentrucalitatile saleavand siintrebuintari terapeutice.Mierea este unaliment valoros pentru sanatate.Aliment de o exceptionala valoare nutritiva, mierea este un produs biologic care seafla in legatura permanenta si indirecta cu starea timpului. Putini stiu poate, ca gustul, aromasi insasi cantitatea de miere produsa de o familie de albine sunt determinate in foarte

maremasura de vreme. De evolutia vremii depinde direct sau indirect, atat secretia de nectar a plantelor melifere, cat si recoltarea acestuia de catre albine. artea I MIEREA DE ALBINE 1.1. Definiie Mierea este produsul realizat de albine n exclusivitate din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte pri ale plantelor verzi, pe care acestea le culeg , le mbogesc cu substane proprii i le prelucreaz ntr-un mod specific obinnd n final produsul astfel definit, pe care-l depziteaz n celulele fagurilor din stup pentru a constitui hrana lor energetic. Orice produs asemntor cu mierea care nu este fabricat n exclusivitate de ctre albine, nu intr n noiunea de miere. n aceast categorie se ncadreaz substituirile de orice fel. De asemenea, orice produs asemntor cu mierea care este obinut din alte substane edulcorante dect nectarul sau mana nu intr n noiunea de miere, chiar dac aceste substane sunt culese de ctre albine, sunt prelucrate de acestea i sunt depozitate n celulele fagurilor. Este vorba n principal de practica hrnirii intensive a albinelor cu sirop de zaharuri n scopul obinerii de miere marf. Extracia mierii din faguri pentru trebuinele omului trebuie fcut numai dup ce procesul de prelucrare a materiilor prime de ctre albine a fost ncheiat, deci cnd cea mai mare parte din celule umplute cu miere au fost cpcite. Operaia se va efectua n condiii bune de igien n aa fel nct produsul s nu se impurifice cu substane strine, iar contaminarea microbian s fie ct mai redus posibil. n continuare, prelucrarea tehnologic (filtrare, decantare), ambalarea i pstrarea trebuie efectuate n asemenea condiii nct mierea s i pstreze nsuirile naturale iniiale. Din punct de vedere comercial, prin miere se nelege produsul aa cum a fost extras din faguri. Orice alt form de prezentare trebuie s poarte denumirea corespunztore, cum ar fi : miere de faguri, faguri n miere, miere cu adaosuri (polen, propolis, lptior de matc etc.). n cazul n care mierea este folosit ca materie prim pentru fabricarea unor produse, acestora trebuie s li se precizeze originea: vin din miere (hidromel), oet din miere. De asemenea, dac mierea costituie ingredient, pe lng denumirea comercial a produsului se va nominaliza i aceasta: bomboane cu mire, turt dulce cu miere, nuga cu miere etc. 1.2. Originea i clasificarea mierii Dup proveniena materiei prime mierea se clasific n miere de flori (de nectar ) i n mierede man. La rndul ei mierea de flori poate fi monoflor i poliflor. Mierea monoflor provine n cea mai mare parte din nectarul unei singure specii de plante, cum ar fi: mierea de salcm, de tei, de floarea soarelui, de ment, de zmeur etc. Mierea poliflor provine din nectarul mai multor specii fr ca vreuna s dein ponderea. Mierea de man, numit impropiu i miere de pdure sau miere de rou, provine din sucurile dulci de pe alte pri ale plantelor verzi dect florile, n special de pe frunze, care sunt elaborate de unele insecte ce paraziteaz vegetaia lemnoas i mai rar cea ierboas. Dup proveniena materiei prime deci, mierea poate fi de origine vegetal (mierea de flori) sau de origine animal (mierea de man ). n funcie de originea i de caracteristicile organoleptice i fizico-chimice mierea de albine din ara noastr se valorific pe trei clase de calitate: superioar, a I-a i a II-a. 1.3. Caracteristicile materiei prime 1.3.1. Nectarul florilor Nectarul este lichidul dulce secretat de glandele specializate ale florilor, numite glande nectarifere sau nectarine. Principalele lui componente sunt sbstanele glucidice care i au originea n seva plantelor. Glucidele primare sunt sintetizate n exclusivitate de ctre plantele verzi cu ajutorul clorofilei i luminii (energiei) solare. Din sev, nectarinele elaborez nectarul

prin procese complexe de sintez i apoi de secreie. Adesea n natur se constat fenomene interesante de convieuire, de simbioz, ntre diferite categorii de vieuitoare. Relaiile reciproce pot deveni aa de avansate i de stabile nct vieuitoarele angajate n acest tip de convieuire i condiioneaz existena unele de celelalte. Asemenea relaii se ntlnesc ntre plantele entomofile i unele insecte, printre care i albina. Specificul plantelor entomofile const n aceea c fecundarea lor n vederea nmulirii se face n principal cu ajutorul insectelor. Pentru realizarea acesteinecesiti, pentru atragerea insectelor care s efectueze polenizarea, plantele s-au adaptat n sensul de a putea oferi ceva acestor insecte i anume elementul indispensabil existenei lor, hrana. Cum necesitiile de hran ale insectelor polenizatoare sunt specifice, a trebuit ca n decursul evoluiei lor plantele entomofile s-i creeze organe specializate capabile s fabrice hrana corespunztoare cerinelor insectelor respective. Se pare c aa au aprut la plantele entomofile glandele secretoare de nectar. . Introducere Mierea de albine a fost prima substan dulce folosit de om, fiind preuit n special de preoi n cadrul diverselor ritualuri. Exist suficiente mrturii c n civilizaiile antice mierea era folosit, printre altele, la prepararea unei buturi alcoolice la care se aduga polen i levuri din faguri, ns, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt dou fragmente scrise n limba sumerian. De la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i folosire a mierii. Babilonienii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau mierea att ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii. Mierea este un aliment cu proprietati medicamentoase recunoscute si trebuie consumata regulat de batrani, copii, sportivi, oameni care lucreaza noaptea. Poate fi folosita fie ca aliment energizant, in cazurile de surmenaj, oboseala, neurastenie, boli de inima, afectiuni gripale, hepatice , arsuri , fie ca laxativ sau indulcitor natural etc. Celor care sufera de insomnii, li se recomanda ca seara sa consume 2 linguri de miere intrun pahar de ceai cald de tei. Deasemenea, in cazul bolilor de ficat, mierea este recomandata intrucat mareste proportia de glicogen, fortificand organismul impotriva infectiilor. 2. Prezentarea mierei si a grupei din care face parte Mierea de albine este un produs primar de origine vegetala , natural complex rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera ) cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora. Albinele produc frecvent si miere de mana, care provine din diverse lichide dulci din planta, dar nu din floare. Este o soluie apoas bogat n substane zaharoase - pn la 80% - reprezentate ndeosebi de glucoz i fructoz ce provin din nectarul floral, extrafloral, man i alte surse, recoltate de albine i depozitate n faguri. Enzimele, pe care albinele le introduc n nectar, au nsuirea de a scinda zaharoza, maltoza, melezitoza, rafinoza, melibioza etc., acest proces durnd ani ndelungai. Transformarea nectarului de ctre albine n miere este nsoit apoi de preschimbarea i nlocuirea coninutului de acizi nefolositori, odat cu eliberarea surplusului de ap. Valoarea pH-ului dintr-o miere maturizat variaz de la 3-5-5,5, dup proveniena ei floristic. Albinele depind in exclusivitate de lumea vegetala pentru alimentatia lor si, de aceea, in intreg sezonul activ , ele depun eforturi sustinute pentru asigurarea hranei, atat pentru necesitatile imediate cat si pentru crearea de rezerve. In mod obisnuit , albinele se alimenteaza cu nectar , miere, polen, si apa, iar pentru hrana larvelor si a matcilor utilizeaza in plus , laptisor de matca.Cu exceptia apei, mierea si polenul sunt depozitate ca rezerve. In mod artificial in hrana albinelor se poate utiliza o gama larga de alimente : sirop si serbet de zahar, zahar tos, zahar pulbere in amestec cu drojdiile de bere, lapte praf, faina de soia delipidata, polen de porumb, fainuri de diferite cereale, medicamente, precum si adaosuri de plante medicinale.

Din nectar, mana sau sucuri dulci, care se gasesc in diferitele parti ale plantelor si arborilor, in amestec cu unele substante care iau nastere in glandele salivare ale albinelor, se obtine mierea, pe care albinele o depun in celulele fagurelui. Denumirea de miere nu se poate da nici unui produs asemanator, la fabricarea caruia nu participa in exclusivitate albinele, sau care rezulta in urma hranirii albinelor cu zahar sau siropuri dulci. Tot asa, nu se poate da denumirea de miere produselor care contin mai mult de 22% apa si 5% zaharoza, sau alte categorii de miere artificiala obtinuta prin diferite metode chimice. Din punct de vedere comercial, prin notiunea de miere se intelege acel produs asa cum a fost el extras, din faguri, iar oricare alta forma de prezentare va trebui sa poarte denumirea corespunzatoare: fagure cu miere, miere cu polen, miere cu laptisor de matca etc. Pentru albine, nectarul si celelalte sucuri dulci asigura substratul energetic, polenul asigura substratul plastic , iar apa si alte alimente completeaza necesarul de substante nutritive. . SCURT ISTORIC AL PRODUSULUI LA NIVEL MONDIAL I NAIONAL Mierea de albine a fost prima substan dulce folosit de om, fiind preuit n special de preoi n cadrul diverselor ritualuri. Exist suficiente mrturii c n civilizaiile antice mierea era folosit, printre altele, la prepararea unei buturi alcoolice la care se adug polen, ns, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt dou fragmente scrise n limba sumerian. De la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i folosire a mierii. Babilonenii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau mierea att ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii. n Vechiul Testament gsim scris "miere" de peste 60 ori. n Grecia antic s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afeciuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) i pentru tratamentul plgilor. Dioscoride, autorul unei cri n cinci volume, De Materia Medica, trata plgile fistulizate folosind mierea n aplicaii locale. Pliniu indica mierea n asociere cu untur de pete la tratarea rnilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boal. Folosirea mierii n alimentaie (ca hran, butur, conservant), n medicin, n ritualurile religioase a fost n continu cretere pn la descoperirea zahrului din trestie i sfecl. Mierea de albine este un produs natural complex, rezultat al nectarului floral al plantelor i al mbogirii acestuia de ctre albine cu substane proprii, prin aciunea sucului secretat de glandele acestora. Albinele produc frecvent i miere de man, care provine din diverse lichide dulci din plant, dar nu din floare. Prin invertirea nectarului n miere sunt ncorporate proteine, materii albuminoide, acizi, substane minerale, substane funcionale de origine organic, vitamine, antibiotice naturale, hormoni i polen. Producerea mierii de calitate este o problema de prestigiu, criteriul principal de clasare a produselor apicole trebuind s devin tocmai calitatea produselor livrate, modul de prezentare, pe sorturi i sortimente. Mierea posed o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect (fr spum, fr corpuri strine vizibile), culoare (de la slab incolor pn la galben-deschis, galben-auriu, galbenportocaliu, galben-nchis, rubiniu, brun-nchis), miros i gust (specific mierii, cu arom mai puin sau mai mult pronunat, gust dulce), consisten ( omogen, fluid, vscoas, cristalizat). Mierea este produsul de baz al albinelor, componenta principal constituind-o zaharurile, reprezentate ndeosebi de glucoz i fructoz ce provin din nectarul floral, extrafloral, man i alte surse recoltate de albine i depozitate n faguri. Mierea conine, in mare: 80% zaharuri naturale, cea mai mare parte fructoz si glucoz (datorit nivelului ridicat de fructoz, mierea e mai dulce dect zaharul), 18% apa (cu ct coninutul de ap este mai mic, cu att mierea are calitatea mai buna), 2% minerale, vitamine, polen si proteine.

Vitaminele prezente n miere sunt B1 (tiamina), B3 (niacina), B2 (riboflavina), B5 (acid pantotenic), B6 (piridoxina), B9, C, mpreun cu diferii aminoacizi si acizi. Minerale care se gsesc n miere includ diferite cantiti de calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodiu si zinc. De asemenea, mierea mai are cteva proprieti nutritive foarte importante: conine antioxidani, nu conine grsimi, colesterol si nici sodiu. Dup provenien, mierea de albine se clasific in: miere monoflora i miere poliflor din nectarul florilor i miere de pdure. Mierea monoflor care provine integral sau n cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante(salcm, tei, floarea-soarelui, rapi, etc.) Mierea poliflor care provine dintr-un amestec de nectar de pe flori de diferite specii sau dintr-un amestec de miere monoflor (fnea de deal, de es, de balt, pomi fructiferi, salcm-tei, tei-floarea-soarelui, etc.) Mierea de pdure care provine n cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte pri ale plantelor dect florile, n amestec cu nectarul florilor de pdure) n funcie de modul de prelucrare, mierea de albine se clasific n: Miere de fagure Miere obinut prin scurgere liber Miere obinut prin centrifugare Substanele biologic active coninute de miere i confer acesteia o pluritate de efecte cu aciuni terapeutice globale, dintre care: trofice, fortifiante, tonice, cicatrizante, conservante, protective antigerminative, nutritive, hemostatice, regeneratoare. Mierea ca medicament reprezinta doar o parte a apiterapiei. Calitatile extraordinare ale mierii - medicament si aliment pretios in acelasi timp - sint cunoscute inca din antichitate. Tracii numeau mierea hrana vie. Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ne ofera energie si substante bioactive si nutritive. Continutul de microelemente al mierii este similar celui al singelui uman. Vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoane, flavonoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compusi ai azotului - in total 435 de substante. Aceasta asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor organismului uman. Orice tip de miere are proprietati specifice: mierea de levantica lecuieste tusea si durerile de git, mierea de tei usureaza starile febrile si durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic si remediu in pneumonii, astm bronsic, stari nervoase, tuberculoza; mierea de brad este utila in bolile cailor respiratorii, cea de salcim este un bun calmant si tonic, mierea de castan salbatic creste tensiunea arteriala, mierea de castan comestibil are actiune antimicrobiana, mai ales in bolile de stomac, intestinale si renale; mierea de izma este buna ca leac impotriva durerilor, antihemoragic, tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utila in bronsite si boli de stomac. Mierea de flori de cimp are o puternica actiune antimicrobiana, cea de livada (de pomi fructiferi) vindeca afectiunile renale, pulmonare si intestinale. Mierea de munte are calitati deosebite in bolile de cai respiratorii si in alergii, fiind o insumare de substante nutritive si curative. Mierea este un remediu eficient in diferite boli interne si ale pielii - un excelent tonic pentru copii, convalescenti, pentru intarirea sistemului

imunitar si pentru gravide. Luind in mod regulat miere - cite o lingurita dimineata, cu o ora inaintea micului dejun; o lingurita la doua ore dupa masa de prinz si o lingurita dupa cina - se normalizeaza tensiunea arteriala si digestia, se reduce cantitatea de acid gastric. In cazul colitelor si gastritelor, mierea se asimileaza mai bine cu putina apa calda in care se dizolva. Produsele apicole - mierea, laptisorul de matca, polenul, propolisul, veninul de albine si ceara - contribuie la intarirea organismului, astfel incit persoanele care le consuma reusesc sa evite aproape in totalitate orice afectiune. Laptisorul de matca se stie ca are un continut de vitamina din grupa B mai ridicat decit drojdia de bere. Are un rol deosebit in metabolismul celular, in activitatea creierului, reduce colesterolul din singe, este util in digestie, pentru combaterea insomniei, a anemiei pernicioase si refacerea glandelor cu secretie interna. Polenul este un aliment proteic deosebit de bogat in elemente necesare existentei plantelor, dar si organismelor animale. Intr-un kilogram de polen se contin atitea doze zilnice de ritin (vitamina P), cite ar fi necesare citorva zeci de oameni pentru a preveni un accident vascular la nivelul creierului. Un rol important pentru functionarea normala a sistemului nervos revine unei alte substante continute in polen - anevrina. In plus, polenul este un stimulent al poftei de mincare, inlesneste digestia, imbunatateste tonusul, alunga oboseala, previne rahitismul, caderea parului si chiar face sa creasca mai bine parul, hranindu-i radacinile. Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri eterice, fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen, flavonoide, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca biostimulator, care mareste rezistenta fizica si inlatura oboseala. Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si antiinflamatorii, propolisul isi gaseste tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani, taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor de la armele de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si este benefic in singerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura. Veninul de albine se foloseste in vindecarea astmului bronsic, a discopatiilor, artritelor, reumatismului, in tratarea hipertensiunii, a aterosclerozei, ca si pentru atenuarea durerilor reumatice, a celor datorate arteritei si ischiemiei. Ceara de albine a fost folosita inca in antichitate si tot de atunci i s-au recunoscut virtutile terapeutice. Si azi se foloseste ceara de albine la prepararea unor unguente si balsamuri. De asemenea, ceara este folosita si in cosmetica. Mierea se pastreaza in vase bine inchise, la rece si la intuneric, in incaperi curate si uscate. Atentie, mierea nu se va pastra in apropierea substantelor ce degaja mirosuri tari, caci absoarbe mirosurile. Mierea este contraindicata diabeticilor si obezilor .

Arborii i arbutii din pdurile rii noastre, n afar de valoarea lor forestier, constituie o resurs important de nectar i polen. Pdurile din ara noastr se mpart n: foioase, mixte (foioase i conifere) i conifere.

Pdurile foioase formate din amestecuri de arbori i arbuti sunt cele mai bogate n vegetaie melifer. Aici albinele au un cules aproape uniform i de lung durat, care ncepe din primvar i ine pn n var. La aprecierea pdurilor din punct de vedere melifer, totdeauna trebuie s inem seama c pdurea ofer un cules cu att mai abundent cu ct are o vegetaie mai variat. Stabilind perioada de nflorire, durata nfloririi, intensitatea, capacitatea melifer, se poate elabora un plan de valorificare a acestor bogii naturale inepuizabile. Vegetaia erbacee din pdurile de conifere este de asemenea puin melifer. n regiunea de munte, cele mai favorabile condiii pentru stuprit le ofer amestecul ntre molid, brad i fag. Cantitile mari de polen pe care le ofer molidul constituie un factor favorabil pentru dezvoltarea familiilor de albine. Cercetnd succesiunea nfloririi speciilor forestiere comparativ cu perioadele de cules cunoscute n apicultur, constatm c alunul, aninul, salcia, ulmul, plopul, frasinul, ararul american, cornul, clinul alb, mesteacnul, porumbarul, paltinul de cmp, prul pdure, carpenul, mrul pdure, mlinul etc., ofer culesurile cele mai timpurii. n regiunea dealurilor i de cmpie nalt, gorunetele reprezint o bun surs melifer prin compoziia lor, a subarboretului i mai ales prin bogia i varietatea pturii ierboase. Sunt mult mai frecventate de albine, att pentru polen ct i ndeosebi pentru nectar, speciile de arbori i arbuti ca: ulmul, ararul, teiul, alunul, pducelul, mceul, jugastrul, precum i plantele erbacee ca: salvia, vinaria, fragii etc. Gorunetele de silvostep semnalat n podiul Moldovei i gorunetele cu arbori pitici acidofili semnalat n Transilvania i sudul Moldovei ofer, de asemenea, o baz melifer destul de bogat. n aceste pduri, dei ptura erbacee melifer este mai srac, se ntlnesc numeroi arbuti meliferi ca pducelul, cornul, afinul, coaczul, iarba neagr, coaczul de munte. Regiunile de cmpie cu pdurile de stejar, zvoaiele i salcmul ofer cea mai bogat baz melifer. Tipurile de arborete mai rspndite i mai importante pentru apicultur sunt descrise n continuare. - tejretele de cmpie nalt i tejretele de lunc, precum i leaurile, destul de rspndite n ar, sunt compuse pe lng specia de baz, stejarul, din specii melifere de arbori i arbuti, diseminate n etajul superior i predominante n al doilea etaj, i subarboret ca ulmul de cmp, ulmul pufos, teiul alb, teiul argintiu, frasinul comun, arinul negru, plopul alb, salcia alb, ararul de timp, ararul ttrsc, prul slbatic, mrul de pdure, pducelul, sngerul, salcmul galben n Banat. Ptura erbacee este deosebit de bogat (toporai, lcrmioare etc.). - Pdurile de plop i salcie din lunci i zvoaie, nsumnd peste 200 000 ha, constituie surse importante de nectar i polen pentru apicultur. n regiunea de cmpie, n luncile rurilor i n partea inferioar a dealurilor sunt larg rspndite zvoaiele de plop alb, plop negru i salcie, formnd amestecuri ntre ele sau cu alte specii melifere valoroase ca: aninul alb, ulmul de timp, hibrid, ulmul foios, ararul de timp, mrul de pdure, iar dintre arbuti pducelul, mcriul, murul, cornul etc. Alunul i arinul nfloresc foarte timpuriu, ntr-o perioad n care condiiile atmosferice sunt n general puin favorabile. n perioada culesului de primvar i timpuriu de var (1 mai - 15 iunie) nfloresc speciile de stejar, jugastrul, paltinul de munte, castanul porcesc, nucul, drmoxul, caragana, salba moale, cireul psresc, ararul ttrsc, pducelul, sngerul. paachina (cruin), salcmul, lemnul cinesc, gldicea, scumpia, slcioara, dracila (crueea), cenuarul, clinul, teiul cu frunza mare, oetarul, catalpa, castanul comestibil, teiul pucios (cu frunza mic) etc. ntre 1531 iulie speciile forestiere care ofer nectar sunt teiul alb i salcmul japonez. Dintre speciile forestiere, paachinanflorete continuu, din primvar pn la sfritul lunii septembrie i nceputul lunii octombrie. Indiferent de abaterile de la starea normal, din cele artate, apare evident faptul c majoritatea speciilor de interes apicol corespund primelor perioade de cules (cules timpuriu i

cules de primvar i timpuriu de var). n perioada corespunztoare culesului timpuriu nfloresc ndeosebi speciile forestiere polinifere. ntre speciile de mare interes pentru apicultur nu nfloresc timpuriu dect paltinul de timp i carpenul; speciile de interes mediu sunt ns ceva mai bine reprezentate. Majoritatea plantelor forestiere care reprezint o importan mare pentru apicultur nfloresc ns n perioada culesului de primvar i timpuriu de var. n perioada culesului de var, teiul alb prezint cea mai mare importan, iar n perioada culesului de toamn aportul speciilor forestiere este aproape inexistent. Pentru fiecare arbore i arbust melifer am detaliat n continuare aspecte legate de varietate, perioada de nflorire i capacitate sa melifer:
Salcmul

Salcmul alb (Robinia pseudacacia)

Salcmul galben (Laburnum anagyroides)

Teiul cu frunza mare (fluturesc) (Tilia platyphyllos)

Teiul

Teiul cu frunza mic (pucios) (Tilia cordata Mill.)

Teiul argintiu ( teiul alb) (Tilia tomentosa)

Ararul - Paltinul Jugastrul Ararul american (ararul-de-cenu) (Acer negundo)

Ararul ttrsc (gldiul) (Acer tataricum)

Ararul alb/Paltinul de cmp (Acer platanoides)

Ararul de zahr (ararul/paltinul argintiu) (Acer saccharinum)

Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)

Jugastrul (Acer campestre)

Jugastrul de Banat (Acer monspessulanum)

Salcia Salcia cpreasc (Salix caprea)

Salcia zloag (Salix cinerea L.)

Salcia fraged (Salix fragilis L.)

Mlaja (Salix viminalis L.)

Salcia pletoas/plngtoare (Salix babylonica)

Salcia (rchita) alb (Salix alba)

Salcia pitic (Salix reticulata L.)

Slcioar/Rchiic (Elaegnus angustifolia)

Plopul

Plopul (Populus L.)

Ulmul - Velniul

Ulmul (Ulmus) - Ulmus laevis

Alunul

Alunul (Corylus avellana)

Aninul negru (Alnus glutinoasa)

Aninul

Aninul alb (Anus incata)

Nucul

Nucul (Juglans regia L.)

Ricinul

Ricinul (Ricinus communis)

Brad (Abies)

Conifere

Molid (Picea abies L.)

Pin (Pinus L.)

Gldia

Gldi (Gleditschia triacanthos)

Mojdreanul

Mojdreanul (Fraxinus ornus)

Frasinul

Frasinul (Fraxinus excelsior L.)

Stejarul

Stejarul (Quercus robur)

Cornul

Cornul (Cornus mas)

Porumbarul

Porumbarul (Prunus spinosa)

Corcoduul

Corcoduul (Prunus cerasifera sin. P. divaricata)

Prunul

Prunul (Prunus domestica)

Mrul

Mrul (Malus domestica)

Prul

Prul (Pyrus comunis)

Cireul

Cireul (Prunus avium)

Viinul

Viinul (Prunus cerasus)

Caisul

Caisul (Prunus armeniaca sin. Armeniaca vulgaris Lam.)

Piersicul

Piersicul (Prunus persica)

Oetarul

Oetarul (cenuarul) (Rhus typhina/ Rhus hirta)

Castanul slbatic (Aesculus hippocastanum)

Castanul Castanul comestibil (Castanea sativa sin.Castanea vesca Gaertn.)

Lemnul cinesc

Lemnul cinesc (Ligustrum vulgare)

Caprifoiul

Caprifoiul (Lonicera caprifolium L. / japonica)

Cruinul

Cruinul (Rhamnus frangula)

Clinul

Clinul (Viburnum opulus.)

Pducelul

Pducelul (Crataegus monogyna)

Zmeurul

Zmeurul (Rubus idaeus)

Agriul

Agriul (Ribes uvacrispa L.)

Murul

Murul (Rubus fructicosus)

Afinul

Afinul (Vaccinium myrtillus)

Smrdar

Smrdar (Rhododendron kotschyi syn. Rh. myrtifolium)

Iarba neagr

Iarba neagr (Calluna vulgaris)

Trmbia piticului

Trmbia piticului (Campsis radicans)

Salcmul alb. Dintre arboretul de pdure, o deosebit importan prezint salcmul alb. Primele plantaii de salcm s-au fcut la Bileti, regiunea Oltenia, n jurul anului 1852. Pe suprafee mari, plantaii au fost fcute n judeele Ialomia, Brila i sudul Olteniei prin 1862. Salcmul este ntrebuinat la fixarea nisipurilor zburtoare, consolidarea terenurilor accidentate, pentru umplerea golurilor din pduri, pentru refacerea arboretelor de antestep. Salcmul cuprinde la noi n ar 11 varieti cu rspndire i valoare melifer diferit. Robinia pseudocacia var. vulgaris ocup circa 100 000 ha, din care 75 819 ha aparin fondului forestier, plus o suprafa nsemnat dar izolat, prin comune i sate, printre care i n Cmpia dunrean. Zona unde plantaiile de salcm sunt mai compacte este sudul Olteniei. Pornind din dreptul Ostrovului i continund pn la Turnu-Mgurele pe o lungime de 200 km i o lime de 3-30 km (n medie 10 km) se ntind dune de nisipuri. Pdurea de aici are foarte mare importan pentru dezvoltarea apiculturii noastre. n afar de aceste plantaii masive, salcmul este rspndit n jumtatea de sud a Munteniei, n lungul Dunrii pn la nord de Galai. naintarea salcmului i n alte regiuni ale rii este oprit de altitudine i clim. De la 200 m altitudine, salcmul ncepe s se rreasc i devine sporadic ctre 400 m altitudine. n diferite plantaii salcmul constituie specia principal, fiind foarte rspndit. Salcmul se

crete la noi n ar pentru atingerea a dou obiective: cerinele silviculturii i cele ale agriculturii. Pe baza aprecierii valorii forestiere i a determinrii valorii melifere n crearea formelor noi de salcm cu valoare economic mai mare, trebuie urmrit obinerea soiurilor caracterizate prin creterea rapid, mas mare lemnoas, trunchi nalt i drept, coroan strns, nflorire trzie, foarte abundent, producie mare de nectar i concentraie ridicat de zahr. Din punct de vedere apicol intereseaz realizarea unor producii mari de miere de salcm, ceea ce este posibil prin mrirea perioadei de nflorire. Producia de miere la hectar, stabilit prin cercetri fcute n ara noastr, este de 1365 kg pentru pduri i 643 kg pentru plantaiile tinere. Salcmul galben nflorete n lunile mai-iunie timp de 14-20 zile. Dup datele literaturii de specialitate, producia de miere n condiii favorabile poate ajunge pn la 350 kg la ha. Mierea este transparent, solidificat capt culoarea alb, cu cristale de mrime mijlocie, fr nici un miros i cu gust plcut, asemntor cu mierea de salcm alb. Este foarte rezistent la secet i geruri. Teiul. n ara noastr, teiul este un arbore rspndit n pdurile din vest, est i sud. Dup datele publicate n literatura de specialitate, masivele de tei din pdurile noastre ocup o suprafa de 54 102 ha, din care numai 40 208 ha sunt trecute de vrsta de 20 ani, vrst de la care ncepe nflorirea util pentru apicultur. Din aceast suprafa, cea. 35 000 ha sunt trecute de 40 ani, vrsta cnd teiul ncepe s produc mai multe flori i s secrete nectar mai abundent. n pduri se gsete foarte rar n masive pure, crescnd de obicei n amestec cu alte specii forestiere (arborete de stejar, gorun, ulm, frasin, corn, alun, arar, jugastru etc). n compunerea acestor arborete, teiul reprezint proporii variate, ntre 10 i 30% i mai rar 5090%, cum de exemplu se poate gsi n Dobrogea de nord (Babadag, Isaccea, Niculiel, Tulcea), care n totalitatea lui ocup o suprafa de peste 15 000 ha. n general, teiul poate ajunge pn. la vrsta de 200-250 ani. Speciile de tei care se ntlnesc mai frecvent n ara noastr sunt: 1. teiul cu frunza mare (fluturesc); 2. teiul cu frunza mic (pucios); 3. teiul argintiu sau teiul alb. Prima specie care nflorete este teiul cu frunza mare, urmeaz teiul pucios la 10-16 zile i apoi la 20-22 zile fa de teiul cu frunza mare, nflorete teiul argintiu. Durata de nflorire a celor trei specii luate mpreun este n medie de 30 zile. Masivul de tei din Moldova este cel mai important, pentru c asigur culesuri constante, dnd posibilitatea realizrii unor producii mari de miere. Cele 15343 ha (din totalul de 19000 ha) valorificabile din regiunea Iai sunt folosite de apicultori numai parial. Masivul de tei din Banat totalizeaz o suprafa de 11600 ha (tei 5754 ha), teiuri ntinse aflndu-se la Reia, Oravia, Lipova, Deta, Bozovici, Moldova nou etc. Teiul din Banat este puin valorificat, pentru c stupritul pastoral se practic doar la masivul Ramna (raionul Reia) i n Orova. n regiunea Bucureti, cele mai mari masive (5456 ha de tei, din cea. 3100 ha valorificabile) sunt n jurul Snagovului (masivul Lipia, Bojdoni, Ciofliceni), la sud de Bucureti (Mihai Bravu, Comana, Clugreni), lng Titu (Vntorii Mici, Cernica, Cscioarele, CosobaRioas etc.). Toate soiurile de tei din ara noastr sunt melifere, dar sunt i ani n care - mai ales teii din pdurile situate n regiunile de step - nu secret nectar. Cea mai rspndit specie de tei este teiul alb, care nflorete n iunie i este cel mai cutat de albine. Uneori secreia este att de mare nct n lumina soarelui nectarul apare ca o pictur de rou. Pe anterele florilor se gsete puin polen, fapt pentru care ele nici nu sunt cercetate de albine. Doar n lipsa nectarului albinele adun i polen. Florile sunt mici, de culoare galben-verzuie, cu o arom caracteristic ce se rspndete departe.

Determinrile fcute n ara noastr prin metoda splrii florilor, privind producia de nectar a teiului, au artat urmtoarele: cantitatea de miere produs la hectar este de 940 kg la teiul argintiu i 460 kg la teiul pucios. Teiul pucios (rou, de deal) cu frunze mici, pe faa de deasupra de o coloraie verde-nchis, cu florile mrunte, albe-glbui i mirositoare, cu fructele ca nite mrgelue ruginii, nflorete n iunie-iulie. Teiul secret cea mai mare cantitate de nectar pe timp cald, dup ploaie. nflorirea teiului la es dureaz 14-16 zile, cteodat se prelungete pn la 20 zile. nceputul nfloririi i al culesului depinde de caracterul localitii; pe versante sudice, teiul nflorete mai devreme dect pe cele nordice; pe locurile joase, mai trziu dect pe cele mai ridicate. Cnd vara este cald, teiul nflorete mai devreme dect dac este rcoroas. S-a observat c secreia de nectar la tei este mai abundent dimineaa i seara. n ara noastr, teiul nflorete la un interval de cea. 20-25 zile dup nflorirea salcmului. Spre deosebire de salcm, culesul de tei este de durat mai lung, n special n pdurile formate din mai multe varieti. n ceea ce privete secreia de nectar, teiul este capricios. Acolo unde factorii locali favorizeaz o mai mare umiditate a aerului, secreia de nectar se menine, aa cum se ntmpl n nordul Dobrogei i n regiunile limitrofe, unde teiul d producii aproape constante n fiecare an. Culesuri slabe n unii ani sau lipsa culesului sunt din cauza condiiilor de timp neprielnice primvara, cnd se formeaz mugurii florali i mai ales dac timpul este neprielnic n timpul nfloritului. Dac teiul nflorete pe timp ploios, nectarul este diluat, dac nu complet splat din cauza florilor care sunt deschise. Culesul de tei nu este ntotdeauna asigurat, chiar cnd nfloritul este foarte bogat, din cauza slabei secreii a nectarului. Intensitatea nfloririi variaz la tei de la un an la altul. De asemenea, precipitaiile atmosferice din anul precedent determin cantitatea florilor i a nectarului n anul respectiv. Aceasta constituie aa-numita periodicitate a teiului. Ca la oricare alt specie, i la tei s-a constatat c dup o nflorire abundent urmeaz o alta mai puin intens. Un pericol mare pentru tei l constituie ngheurile de primvar, cnd sunt distrui mugurii florali. La fel, ploaia sau frigul n timpul nfloririi compromit culesul. Dup constatrile fcute de cercettori i apicultorii, n afar de condiiile atmosferice, o influen mare asupra secreiei de nectar o au i condiiile de cretere a teiului, varietatea lui, poziia ramurilor nflorite fa de coroan, solul, relieful, desimea plantaiei etc. Astfel, teiul crescut n zona de cernoziom are o secreie de nectar mai abundent (27,5 mg la o floare) dect teiul crescut pe sol argilos (22,43 mg). Teiul cu frunza mare produce mai mult. nectar (11,5 mg) dect cel cu frunza mic (7,46 mg). Teiului i priete mai mult n locurile deschise dect n locurile umbrite; crescut n defriri de pduri (n al doilea an de la defriare) secreia de nectar a fost de 11,54 mg fa de 4,37 mg ct a dat n locuri umbrite. Aezarea florii n coroan este un alt element ce condiioneaz producia de nectar. Pe timp de secet florile ndreptate spre nord dau mai mult nectar (7,5 mg) dect cele aezate spre sud (6,4 mg). Situaia se inverseaz ns dup o ploaie cnd dau mai mult nectar (10,6 mg) florile ndreptate spre sud dect cele ndreptate spre nord (6,00 mg). Arari (acerine). n ara noastr se gsesc urmtoarele specii de arari: 1. n flora spontan din pduri, pltiniul de cmp, jugastrul, ararul ttrsc (gldiul), paltinul de munte, jugastrul de Banat; toate aceste specii prezint mai multe varieti i forme; 2. ararii exotici aclimatizai: ararul american, ararul alb cu frunze de frasin i ararul de zahr (paltinul, ararul argintiu). Paltinul de cmp, jugastrul i ararul ttrsc triesc de obicei prin pdurile de amestec de foioase (stejar, gorun, fag), prin poieni, tufiuri, la margine de pduri din regiunea de dealuri i de cmpie. Ararul ttrsc se ntinde mai mult spre cmpie, iar n pdurile de conifere rinoase se gsete paltinul de munte. Prezena lor face s se mbunteasc componena pdurilor ridicnd astfel valoarea economic. Diferite specii de arari se deosebesc mult una de alta din punct de vedere al rspndirii lor, al factorilor ecologici, precum i al valorii lor

melifere. Acerineele au talia diferit: astfel, paltinul de cmp atinge nlimea de 25 m, jugastrul de 10 -15 m, ararul ttresc de 10 m, paltinul de munte 30 m, ararul american cu nlimea de 10 - 15 m i n fine paltinul argintiu pn la 20 m. Aceste dou specii din urm se cultiv ca arbori ornamentali de-a lungul oselelor, n parcuri, spaii verzi etc. Ararii cer un sol mai afnat i fertil (mai ales paltinul de cmp), mult cldur, umiditate moderat i nu se dezvolt bine pe solurile nisipoase. Ararii nfloresc cu 8 - 10 zile mai devreme dect salcmul i formeaz, pe lng nectar, cantiti nsemnate de polen. Paltinul de cmp ofer nectar i polen. La noi nfloritul ncepe de la 1 aprilie pn la 5 mai. nflorete nainte de nfrunzire. O familie de albine puternic, bine dezvoltat, poate culege ntre 4 - 8 kg miere, iar producia la ha este de 200 kg. Datorit cantitii nsemnate de nectar ce o au florile, acest arbore este considerat printre cele mai importante plante melifere de primvar. nflorirea timpurie a ararului nu ngduie ns albinelor s depoziteze ntreaga cantitate de miere, deoarece este folosit n mare msur pentru hrana lor dup perioada de iernare. Jugastrul produce nectar i polen. nfloritul ncepe la 10 aprilie pn la 15 mai, o dat cu nfrunzirea sau dup aceasta. Florile de jugastru secret nectar de calitate superioar i n cantiti nsemnate. Literatura de specialitate menioneaz faptul c la 1 ha de plantaie pur se pot obine pn la 1000 kg miere. In unele locuri, cantitatea de nectar secretat este att de mare nct se poate spune c albinele inund cuibul cu miere. Ararul ttrsc este de asemenea nectaro-polinifer. nfloritul ncepe ntre 1 i 31 mai, dup nfrunzire. Aceast specie d o miere de calitate superioar, ns produce mai slab, nct de obicei nu prea este cercetat de albine, atunci cnd n raza de zbor a albinelor exist alte flori mai bune productoare de nectar. n condiiile rii noastre pare a fi cel mai melifer dintre toate speciile de arari, cu o producie maxim de 1000 kg miere la ha. Paltinul de munte este nectaro-polinifer. nfloritul ncepe dup regiune, ntre 25 aprilie i 1 iunie, dup nfrunzire. Nectarul secretat de paltin este n cantitate mic, ns prezint avantajul c secreia se face pe orice vreme, astfel c albinele au asigurat un cules permanent n timpul nfloritului. Mierea este foarte aromat. Ararul american este important prin culesul abundent de polen (de culoare brun), primvara timpuriu. Florile apar n lunile martie-mai, nainte de nfrunzire. Paltinul argintiu este nectaro-polinifer, fiind foarte mult cercetat de albine pentru nectar. Florile apar n martie-aprilie, n unele regiuni chiar i n februarie, cu mult nainte de nfrunzire. n general, n ce privete importana acerineelor pentru apicultur, s-a considerat ca aceste specii nu secret nectar att de abundent nct s se poat recolta miere-marf; ele sunt importante numai pentru dezvoltarea familiilor de albine primvara timpuriu, pregtindu-le astfel pentru culesul principal. Slciile cresc sub form de arbori (sau subarbori de 0,5 - 6 m), ajung chiar la 30 m nlime i triesc pn la cca. 100 ani. n ara noastr salcia cpreasc este rspndit pretutindeni n afar de Dobrogea. Se ntlnete mai rar n regiunea de cmpie; dimpotriv salcia zloag este mai rspndit de la cmpie pn n muni i mai ales n blile Dunrii i n Delt. Salcia cpreasc - care este i cea mai melifer, este un arbust care poate ajunge pn la o nlime de 9 m. Amenii (miorii) apar nainte de nfrunzire n luna martie-aprilie. Florile mascule (amenii) sunt aezate pe indivizi separai. Salcia fraged, mlaja, salcia pletoas, prezint forme de arbori, iar salcia cpreasc, rchita alb, salcia pitic sunt arbuti. Mierea provenit de la salcie este de calitate bun i de culoare galben-aurie, se solidific n cristale mici ca o

crem. Producia de miere medie este de 150 kg la ha. Slcioara Nu este pretenioas fa de sol i este rezistent la secet. nflorete n mai-iunie, ncepnd de la vrsta de 4 ani i ofer albinelor nectar i polen. Plopul ncepe nflorirea timpuriu primvara, iar florile mascule i cele femele sunt aezate pe arbori separai. Plopul negru secret o materie cleioas, care este adunat de albine folosind-o la formarea propolisului. Ali arbori i arbuti Ulmul, ca i Velniul, este un arbore nalt, care triete pn la 100-150 ani. nflorete naintea nfrunzirii n aprilie-mai. n primverile prielnice apiculturii, albinele cerceteaz arborii de ulm i adun nectarul, polenul i cleiul. Pe arborii de ulm gsesc adpostul multe specii de insecte care elimin o cantitate mare de excremente din care se formeaz mierea de man de origine animal. Alunul comun este un arbust nalt, ajungnd pn la 5 m. nflorete nainte de nfrunzire. Amenii masculi apar nc de cu toamn. Se desfac primvara devreme, iar vntul mprtie praful galben alctuit din grunciorii de polen. Cantitatea de polen pe care o produce alunul difer de la an la an, fiind mai mare atunci cnd nu este secet. Crete bine n solurile argilo-nisipoase, formeaz tufiuri ntinse n regiunile de deal i coline, pe marginea pdurilor i n defriri. Alunul are o mare importan melifer. Polenul su este bogat n vitamine i ofer albinelor hran timpurie, deoarece nflorete n februarie-martie. Se recomand colectarea polenului de alun. n acest scop se iau crengue cu ameni brbteti desfcui care se scutur pe site. Se cerne, se usuc i se pstreaz n borcane ermetic nchise i se administreaz albinelor n amestec cu miere sau sirop de zahr. Aninul negru ajunge pn la 28 m nlime, are o scoar cenuie la nceput iar mai trziu devine brun-negricioas. Aninul alb, mai puin nalt dect aninul negru (22 m), are o scoar de culoare cenuieargintie, nflorirea la aninul negru are loc n luna martie, iar la aninul alb la sfritul lui martie i n luna aprilie. Ambele specii cresc spontan, dar uneori se gsesc i cultivate (aninul negru). Zona de rspndire a aninului negru este mai ales n nordul rii. Se gsete de asemenea n Lunca Dunrii i n Delt. Este un arbore care se dezvolt foarte repede i din aceast cauz se folosete n mpdurirea terenurilor umede. Zona de vegetaie a aninului alb ncepe de pe dealurile mai nalte i urc pn la mijlocul munilor, formnd aniniuri de-a lungul vilor i praielor. Este rspndit n pdurile de fag, uneori se amestec chiar cu molizii. Aninul alb este folosit pentru fixarea terenurilor n regiunile de coast. Din punct de vedere melifer, ambele specii ofer albinelor polen de bun calitate i n cantiti nsemnate. Se recomand ca s se strng amenii brbteti, care se trec prin sit i se usuc. Nucul i ricinul produc cantiti nsemnate de polen. Coniferele produc cantiti mari de polen, ns albinele adun polenul numai de la un numr restrns de arboret. Mai des ele adun mierea de man de pe unele specii de brad i molid. Lichidul dulceag emanat de cetina rinoaselor este de asemenea adunat de ctre albine. Gldicea este un arbore ce se cultiv mai mult n step, ca o plant decorativ i pentru garduri vii; nu este pretenioas fa de sol i i place cldura. Are o mulime de flori mici, verzui, care secret abundent nectarul i este foarte mult cercetat de albine. nflorete dup salcmul alb i dureaz pn la culesul de tei (iunie). Producia de miere este de cea. 250

kg/ha, mierea este aromat i plcut la gust. Mojdreanul este un arbore pitic care se ntlnete mai ales n regiunile Oltenia, Banat i Dobrogea. nflorete n lunile aprilie-mai, furniznd un cules bun chiar n perioada dintre pomi i salcm. Producia de nectar este evaluat la 100 kg/ha. Frasinul nflorete n aprilie sau mai, mult naintea nfrunzirii. Florile formeaz inflorescene, sunt de culoare violet-nchis, aparent aproape negru. Are flori mascule i femele pe acelai individ. n timpul nfloritului ofer albinelor mult polen i foarte puin nectar. Stejarul este rspndit larg n pdurile noastre. n apicultur stejarul este cunoscut ca o plant polinifer, ns n unii ani, cnd condiiile meteorologice sunt prielnice, albinele culeg i nectar. nflorete primvara timpuriu. Cornul este un arbust sau arbore care formeaz tufiuri la marginea pdurilor din regiunea de cmpie sau coline, cu soluri calcaroase. nflorete pe la sfritul lui februarie-martie i ofer albinelor cantiti nsemnate de nectar i polen. Porumbarul este arbust nalt de cca. 2 m. nflorete n luna aprilie-mai nainte de nfrunzire, ofer albinelor cu predilecie polen i puin nectar. n anii cu condiii meteorologice prielnice apiculturii, producia de miere poate ajunge pn la maximum 20 kg la hectar. Corcoduul este un arbust care nflorete n martie-aprilie, nainte sau dup nfrunzire. Ofer albinelor nectar i polen. Producia de miere este de aproximativ 40 kg la ha. Prunul, mrul, prul, cireul i viinul slbatic sunt arbori care se ntlnesc n pdurile de foioase amestecate i ofer albinelor n aprilie-mai mult nectar i polen. Producia medie de miere este de cea. 20-30 kg la hectar. Oetarul (cenuarul) este un arbore spontan sau cultivat, de 20 - 30 m. nflorete pe la sfritul lui iunie i nceputul lui iulie, emannd un miros puternic i neplcut; ofer albinelor nectar i polen, dnd o miere de calitate destul de bun, care se distinge printr-o arom asemntoare vinului muscat (busuioc), printr-o culoare verzuie-deschis (chihlimbarie) i limpede. Unii apicultori o folosesc chiar pentru mbuntirea mierii lipsite de arom. Producia de miere este de 300 kg/ha. Castanul slbatic nflorete din aprilie i pn n cursul lunii mai, naintea salcmului, oferind albinelor o cantitate destul de nsemnat de nectar i polen. Mierea de castan este lichid, apoas (subire), transparent i de obicei incolor. Uneori capt o culoare puin glbuie. Nu se recomand s fie lsat pentru iernat, ntruct se cristalizeaz uor. Castanul comestibil .n regiunile Oltenia, Banat, Criana, Maramure i Arge se afl pduri de castani comestibil. Aceste pduri ocup suprafee de 20 - 30 ha. Castanul nflorete de obicei ncepnd din 14 iunie i dureaz pn la sfritul lunii, imediat dup ncetarea nfloririi salcmului de la altitudini mari. nfloritul dureaz 10 - 15 zile i ofer albinelor un cules de nectar i polen. La stupritul pastoral n anii prielnici apiculturii se realizeaz cte 5 7 kg miere-marf, la care se adaug cte 10 - 15 kg miere de rezerv n faguri i 3 - 4 faguri cldii n familie. Mierea de castan are un gust plcut i puin amrui, nu cristalizeaz uor i este bun pentru iernarea albinelor. Lemnul cinesc. nflorete ncepnd din luna mai pn n iulie. Ofer albinelor mult nectar, de asemenea polen. Mierea are un gust amrui. Sunt i soiuri de lemn cinesc care nfloresc o lun, dou mai trziu. n perioada nfloririi s-a observat uneori pieirea n mas a albinelor att n stupin ct i direct pe florile lemnului cinesc. Nu este pretenios fa de sol. Caprifolium este un arbust trtor. Florile eman un parfum puternic mai ales ctre sear. nflorete n iunie, fiind o bun plant melifer. Cruinul este un arbust care se ntlnete adeseori n pduri n solurile bogate n ap i bine umbrite. n afar de nectar ofer albinelor mult polen. nflorete toat vara, ncepnd din mai

pn n august, iar n anii favorabili apiculturii asigur familiilor de albine rezerve suficiente de miere. nflorete aproximativ cu 3 sptmni dup terminarea nfloririi livezilor de pomi fructiferi i ofer albinelor mult nectar. Mierea nu se ngroa, rmne fluid i nu se solidific. Este foarte bun pentru garduri vii. Nu trebuie s fie plantat lng lanurile de ovz fiind gazd bun pentru ciupercile de rugin. Clinul este un arbust care ajunge pn la 3-4 m nlime, nflorete ncepnd din luna iunie. Ofer albinelor mult nectar i polen. Secret mai mult nectar n locurile cu umiditate abundent. Pducelul nflorete abundent n lunile mai-iunie, stimulnd dezvoltarea familiilor de albine n vederea culesului principal. Zmeurul este un arbust spontan i cultivat, care crete n luminiurile pdurilor de munte i n step. nflorete n iunie-iulie timp de 20 - 25 zile. n regiunile de step durata nfloririi este mai scurt. Cnd timpul este prielnic, n luminiurile de pdure bogate n zmeur se pot obine zilnic sporuri de 2 - 4 kg. Cu ct relieful este mai variat, cu att mai mare este diferena dintre epocile de nflorire ale zmeurului i cu att culesul dureaz mai mult. Zmeurul secret aa de mult nectar c albinele nu pot cerceta mai mult dect 2 - 4 flori ntr-un zbor, pe cnd la alte plante frecvena este de 10 - 30. Albinele culeg nectarul zmeurului la orice or din zi. Chiar n timpul ploilor linitite i calde, albinele nu-i nceteaz culesul. Dup observaiile apicultorilor, de la 1 ha de zmeur albinele pot recolta 4-6 kg miere pe zi i peste 100 kg n toat perioada nfloririi. Determinrile fcute de S.C.A.S. au artat c producia de miere la hectar este de cea. 50 kg. Mierea de zmeuri este de culoare rocat-glbuie i foarte gustoas. Agriul este un arbust spontan i cultivat, foarte rspndit. nflorete ncepnd cu sfritul lunii aprilie pn n mai i ofer albinelor nectar i polen. nfloritul dureaz de la 10 pn la 20 zile. Dac timpul este prielnic, de pe 1 ha de agri albinele pot obine cel mult 35-40 kg de miere. Murul este un arbust nrudit cu zmeurul i are fructe negre, ncepe nfloritul n luna mai i dureaz pn la sfritul lunii septembrie. Este considerat plant melifer destul de bun, deoarece ofer albinelor mult nectar i polen timp destul de ndelungat. Producia de miere este de 20-25 kg la ha. Mierea are aspectul plcut i uor aromat. Mierea este de culoare deschis, transparent i numai temporar capt culoare galben. Afinul crete n pdurile de rinoase i nflorete n mai-iunie, n locuri semi umbrite producia de nectar este mai abundent. Ofer albinelor cantiti nsemnate de nectar. Dup datele literaturii apicole, culesul ajunge pn la 2,5 kg pe zi de familie de albine puternic. Smrdar. nflorete n iunie i este un arbust nectarifer. Mierea are un gust neplcut; fiind consumat ca atare, provoac dureri de cap, vomitri, ameeal i intoxicaii. Pentru a fi apt de consum, mierea trebuie s fie n prealabil fiart. Iarba neagr este un semiarbust ce se ntlnete prin pdurile de conifere. nflorete foarte abundent ncepnd din iunie pn toamna trziu i ofer albinelor mult nectar. Mierea de la iarba neagr, cu toate c este aromat, este de culoare nchis, galben-nchis sau roiatic. Are un gust astringent, chiar amar, foarte vscoas; se cristalizeaz anevoie. Extragerea mierii se face cu greu, fagurii trebuind s fie n prealabil nclzii. Producia desiurilor de iarb neagr este de cca. 200 kg miere la ha. Tei pucios (Tilia cordata Miller) Fam. Tiliaceae

Denumiri populare: tei rosu, tei paduret, tei cu frunza mica Arbore melifer creste pana la 20m (cel mai scund dintre speciile de la noi), cu frunze mici cordate cu flori mici, cel mai raspandit de la noi, mai frecvent in zona de deal unde formeaza arborete, numite teisuri si mai rar la campie si munte sau este cultivat prin parcuri, gradini sau curti pentru parfumul imprastiat de glandele nectarifere din floare. Infloreste in a doua jumatate a lunii iunie si inceputul lui iulie perioada in care se si culeg florile cand sunt inca in boboc, la inceputul infloririi, numai pe timp frumos atunci cand uleiurile volatile au emanatie maxima. In scop terapeutic se folosesc florile cu bractee, frunze, mugurii tineri

Compozitie: frunzele contin mucilagii formate de acid poliuronic, hexona, metilpentozane; florile contin mucilagii formate din acid galacturonic, galactoza, ramnoza, ulei volatil (farnesol), flavonoide (cvercetrina, izoevercetrina, rutozid), tanin, colina, acetilcolina Actiune: neurosedativa, spasmolitica, calmanta a tusei, emolienta, favorizeaza expectoratia, sudorifica, antiinflamatorie, decongestiva, antispastica, relaxeaza musculatura neteda de la nivelul tubului digestiv, calmanta a colcilor, vasodilatatoare, combate hipertensiunea si tulburarile cardiace, insuficienta cardiaca cu edeme, ateroscleroza cu fluidizarea sangelui, combate palpitatiile si spasmele cardiace; sudorifica, provoaca transpiratie abundenta si scade temperatura corpului; in uz eztern, la nivelul pielii prin efectul emolient, decontracturant, relaxant, combate formarea ridurilor, a cearcanelor si a alopeciei.avand utilizare si in cosmetica. Indicatii: stari de nervozitate, agitatie, insomnie, anxietate, surmenaj intelectual, cefalee migrenoida, emotivitate, tulburari neuro-vegetative diverse: cardio-vasculare manifestate prin palpitatii, aritmii cardiace, prcordialgii, variatii tensionale; disfunctii respiratorii manifestate prin crize astmatiforme, tuse neurogena sau tuse cronica, tuse convulsiva, bronsite cu eliminarea secretiilor, raceala si gripa cu febra, faringite (reducerea inflamatiilor gatului datorita mucilagiilor); afectiuni digestive: colici abdominale, colon spastic, constipatie, discghinezie biliara, afectiuni uro-genitale manifestate prin cistite cronice, cistalgii, vaginite la femei nevrotice, anxioase, tulburari psiho-neurologice de natura hormonala (bufeuri la menopauza). In uz extern pentru afte, stomatite, leucoree, hemoroizi, plagi, dermatoze uscate, sub forma de gargara, spalaturi sau bai locale, comprese Mod de administrare: infuzie, tinctura, decoct, sirop Frunze proaspete zdrobite sub forma de cataplasme se pun pe furuncule, arsuri, plagi dureroase, pecingine, hemoroizi externi

Infuzie din 2 lingurite de flori uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 10-15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere sau zahar, si se beau 2-3 ceaiuri caIdute pe zi, cu efecte calmante in tuse convulsiva, bronsite, dureri de piept, raceala, stari gripale (ca sudorific), tensiune psihica si tulburari cardiace. Aceeasi infuzie, luata dupa masa, ajuta Ia digestie si Ia tonifierea stomacului. Daca se bea o cana cu 30 de minute inainte de culcare, are actiune in caz de insomnii, asigurand un somn Iinistitor. Sub forma de inhalatii cu aburi pentru laringite, faringite, rino-sinuzite, traheite, nervozitate, cefalee migrenoida, anxietate si pentru combaterea ridurilor si a cearcanelor Ia ochi. Decoct din 50-60 g de flori de tei Ia 1 litru de apa rece; se fierbe 15 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau cate 500 ml pe zi, pentru combaterea greturilor in indigestii, albuminurie si reumatism. Sub forma de gargara in caz de stomatite, candidoze bucale, faringite, inflamatia amigdalelor, sau comprese calde se folosesc pentru afectiuni dermatologice: arsuri, dermatoze uscate, psoriazis, acnee, furunculoza (pentru efectul dezinfectant, antiinflamator), pentru combaterea ridurilor, a cearcanelor, ochilor obositi, pentru tenurile cuperozice si cu eruptii cutanate. Se pot face bai generale cu efect sedativ cu decoct de flori de tei; se prepara din 500 grame de flori la 3 litri de apa, se fierbe 10 minute, se mai lasa la infuzat 10-15 minute cu vasul acoperit, apoi se strecoara si se pune in apa de baie; se sta in baia de flori de tei 20-30 minute, avand un efect calmant general, decongestiv (atat pentru copii cat si pentru adulti), eficienta in caz de insomnii, tuse cronica, oboseala precum si regenerant, catifelant al pielii Siropul de flori de tei se prepara asemanator siropului din petale de trandafir, fiind recomandat in indigestii si Ia eliminarea secretiilor bronsice. Apa de tei din 100 g de flori + 30 ml de alcool + 70 ml de apa, din care se consuma cate 1015 ml de 3-4 ori pe zi in inflamatii bronsice acute si cronice, faringite, stari de nervozitate Ia copii si femei. Tinctura din 10 g de flori uscate Ia 100 ml de alcool de 70, care se macereaza 10 zile, agitand zilnic pentru uniformizare. Se strecoara si se toarna in sticle de culoare inchisa si se foloseste ca lotiune pentru frectii Ia radacina parului, stimuland cresterea firelor de par. Infuzie din amestec de flori de tei, flori de musetel si frunze de lamaita in apa clocotita, din care se beau 2 ceaiuri (dimineata si seara) cu efecte antispasmodice in boli de ficat, vezica biliara si stomac si efecte diuretice in cistite cronice. lnfuzie din amestec de tei , paducel si talpa gastii care se bea contra durerilor de inima (mai ales Ia hipertensivi), dureri de cap, ameteli si afectiuni psihice. amestec pentru tonifierea stomacului cand se asociaza cu musetel, sunatoare, salcam si menta

Tei

argintiu Fam.

(Tillia

tomentosa) Tailiaceae

Denumiri populare: tei alb, tei balan,tei de toamna, tei bun Arbore melifer, inalt de 20-30 m, creste spontan prin paduri sau cultivat ornamental in curti, gradini, parcuri. In scop terapeutic se folosesc inflorescentele impreuna cu bractea (Tiliae argentae Flores con bracteis), mugurii tineri (Gemmae Tilia) iar in medicina populara si scoarta (Tilia Cortex), frunzele de tei (Tiliae Folium), carbunele din lemn de tei (Tiliae Carbo Pulveratus). Recoltarea se face in lunile iunie- iulie, in primele 4 zile de la inflorire, atunci cand emanatia uleiurilor volatile este maxima si din zone ecologice, nepoluate deoarece teii din marginea soselelor sunt toxici din cauza emanatiilor plumbului din gazele de esapament precum si altor compusi rezultati din admosfera marilor orase poluate. Compozitie: florile de tei contin uleiuri volatile (un alcool alifatic- farnesolul care imprima florilor parfumul caracteristic), flavonoide, proantociani, mucilagii, saponine, fitosteroli, colina si acetilcolina (precursori ai serotoninei), vitamine, taninri, zaharuri; scoarta contine polifenoli, heterozide cumarinice Organotropism: mucoase si tegumente, sistem nervos centrl si neuro-vegetativ, musculatura neteda si striata, aparat respirator, inima si vasele arteriale Actiune: antispastica, antiinflamatorie, mucilagiile au rol emolient, expectorant, reduc inflamatia si favorizeaza eliminarea secretiilor bronsice, protector la nivelul mucoaselor (respiratorie, digestiva), actiune sudorifica prin actiunea glucozizilor asupra glandelor sudorifice, actiune coleretica, antispasmodica, usor hipotensiva prin actiunea vasodilatatoare, sedativa, anxiolitica, hipnotica (poate fi considerat un tranchilizant vegetal), actioneaza asupra centrului somnului dar si pe axa cortico- hipotalamica si substanta reticulata restabilind procentul de serotonina cu efect calmant , diaforetic, actiune antispastica, coleretica, vasodilatatoare fiind eficienta in afeciuni hepato-biliare, colici spastice, dischinezie biliara, colon iritabil, colici abdominale (inclusiv colicile noului nascut atat prin efect sedativ cat si emolient, protector, antiinflamator la nivelul mucoasei digestive). Indicatii: afectiuni respiratorii (laringita, bronsita, traheita, tuse), faringite, gripa, amigdalite, stomatite, insomnii, distonie neuro- vegetativa, insomine (copii si adulti), tulburari cardiace sau hipertensiune arteriala de natura nervoasa, nervozitate, tulburari depresive; in uz extern se foloseste in laringite, rino- faringite, amigdalite, stomatite sub forma de gargara, inhalatii Mod de administrare: infuzie, decoct, tinctura, gemoderivat Pulbere din flori de tei se prepara prin macinarea florilor uscate, se poate amesteca cu miere de albine si se consuma cate 1- 2 lingurite searainainte de culcare pentru un somn linistitor, odihnitor sau in timpul zilei cu efect calmant asupra sistemului nervos Infuzia se prepara din o lingurita de flori uscate la o cana de apa clocoita, se lasa la infuzat 5 -10 minute, apoi se strecoara si se administreaza 2-3 cani pe zi pentru afectiunile

pulmonare, stimuleaza transpiratia si ajuta la scaderea febrei, combate tusea, favorizeaza expectoratia, in caz de gripa, astm bronsic, catar pulmonar Decoctul se prepara din o lingura de flori la jumatate litru de ap care se fierbe 5 minute, se utilizeaza pentru uz extern, inhalatii, gargara; poate fi folosit pentru bsaile generale ale copiilor hiperreactivi, nervosi, iritabili, dar si in baile generale ale adultului in special cu probleme nervoase sau suprasolicitare si stres. Tinctura, se administreaza cate 40-50 de picaturi de 2-3 ori pe zi, pentru efectul sedativ, calmant, restabilirea somnului, calmarea tusei, favorizarea expectoratiei, efect emolient si cicatrizant la nivelul mucoase gastrice O cura dureaza minim 6-8 saptamani. Gemoderivat obtinut din extract de muguri de tei argintiu se administreaza in functie de varsta: adulti si copii peste 7 ani se administreaza cate 50 de picatui de 2- 3 ori pe zi, iar copii intre 2- 7 ani se administreaza 10-30 de picaturi, seara la culcare, diluate in putina apa amestec de plante cu actiune sedativa, relaxanta: tei argintiu (Tilia Tomentosa), busuioc, valeriana, amestec de plante pentru calmarea durerilor pectorale, palpitatii, tulburari de ritm cardiac: paducel (Crataegus oxycantha), talpa gastii (Leonurus cardiacus), tei argintiu (Tilia Tomentosa) amestec de plante pentru combaterea tusei, afectiunilor bronho- pulmonare: tei argintiu

(Tilia Tomentosa), merisor (Vaccinium vitis- idaea), plamanarica (Pulmonaria officinalis), Tei cu frunza lat Nume: Tei cu frunza lat, Tilia platyphyllos; Longevitate: 200 ani;Dimensiuni maxime (la maturitate): diametrul: 100 cm, nalimea: 30 40 m. Caracteristici morfologice Mai rar, mai pretenios fa de cldur i lumin dect T. cordata. Se ntlnete la limita dintre cmpie i deal, pe soluri fertile, uoare, evitnd pe cele compacte sau inundabile Rdacina: profund, cu ramificaii mult ntinse lateral Tulpina: are tulpin groas brun-nchis, dreapt, bine curat de ramuri la baz; ScoaraScoara :: cenuie, rmne neted pn la 20 30 ani,cenuie, rmne neted pn la 20 30 ani,dup care se formeaz ritidomdup care se formeaz ritidom cu crpturi nguste longitudinale, distanate ntre elecu crpturi nguste longitudinal e, distanate ntre ele;; CoroanaCoroana ::coroan deas, globuloascoroan deas, globuloas;; LujeriiLujerii ::lujeri viguroi, la nceput pubesceni, roii-purpuri;; Muguri: nceput pubesceni, roii-purpurilujeri viguroi, la

ovoizi-acui, cu 3 solzi;cel inferior nu ajunge la jumtatea mugurelui; Frunze:Frunze: mari de 6-12 (15) cm, baz asimetric,peri simplialbicioi pe ambele fee, mai evideni la subsuoaranervurilor; faa inferioar verde deschis;nervurile de ordinul IIIproeminente; Flori:Flori: mai mari dar mai puine ntr-o cimpendent;bracteea glabr mult mai scurt dectinflorescena are 5 petale; FructulFructul:: achen globuloas glabr cu vrf apiculat, pn la10 mm 0, cu 5 coaste; nflorire:nflorire: nflorete primul, ncepnd din prima jumtate alunii iunie; Utilizare Florile de Tilia platyphyllos (tei cu frunza mare) formeaz mpreun produsul FloresFlorile de Tilia platyphyllos (tei cu frunza mare) formeaz mpreun produsul Flores Tiliae oficinalis i se culeg primele la nceputul lui iunie, celelalte dup circa dou Tiliae oficinalis i se culeg primele la nceputul lui iunie, celelalte dup circa dousptmni, la nceputul nfloririi, cnd o parte din flori snt nc n boboc. Recoltarea sesptmni, la nceputul nfloririi, cnd o parte din flori snt nc n boboc. Recoltarea seface numai pe timp frumos, la un interval de 12 zile dup ultima ploaie, necesitndface numai pe timp frumos, la un interval de 12 zile dup ultima ploaie, necesitndscri duble, foarfeci de pomi cu coada lung etc. Este de dorit ca tierile de tei carescri duble, foarfeci de pomi cu coada lung etc. Este de dorit ca tierile de tei carese fac n pduri s se coreleze cu perioada nfloritului, fiind cel mai lesnicios mod dese fac n pduri s se coreleze cu perioada nfloritului, fiind cel mai lesnicios mod derecoltare. De la arborii care nu se doboar se recolteaz produsul cu mina sau serecoltare. De la arborii care nu se doboar se recolteaz produsul cu mina sau setaie cu foarfec de pomi ramurile tinere de 1 an de pe care se iau florile. Recoltareataie cu foarfec de pomi ramurile tinere de 1 an de pe care se iau florile. Recoltareaflorilor din parcuri, spaii verzi, de pe osele etc.trebuie s se fac n aa fel nct sflorilor din parcuri, spaii verzi, de pe osele etc.trebuie s se fac n aa fel nct snu fie afectat aspectul ornamental al arborilor, floare cu floare sau vrfuri mici denu fie afectat aspectul ornamental al arborilor, floare cu floare sau vrfuri mici decrengue, evitndu-se dezbinrile de ramuri sau tieri de ramuri maricrengue, evitndu-se dezbinrile de ramuri sau tieri de ramuri mari..IInflorescenele datorit uleiului volatil au aciune neurosedativ i antispastic ;nflorescenele datorit uleiului volatil au aciune neurosedativ i antispastic ;datorit muicilagiilor reduc inflamaiile cilor respiratorii. Datorit acestor proprietidatorit muicilagiilor reduc inflamaiile cilor respiratorii. Datorit acestor proprietiflorile de tei snt utilizate ca sedative nervoase, n insomnii i ca expectorant nflorile de tei snt utilizate ca sedative nervoase, n insomnii i ca expectorant nbronite. Aciunea sedativ poate fi utilizat i la copii mici sub form de bi cu floribronite. Aciunea sedativ poate fi utilizat i la copii mici sub form de bi cu floride tei.Scoara are proprieti antispastice, coleretice, vasodilatatoare, fiindde tei.Scoara are proprieti antispastice, coleretice, vasodilatatoare, fiindutilizat uneori n afeciuni hepatobiliare i n migrene.Intr n compoziia ceaiuluiutilizat uneori n afeciuni hepato-biliare i n migrene.Intr n compoziia ceaiuluicalmant, ceaiului calmant mpotriva tulburrilor cardiace, ceaiul pectoral 2, n ceaiulcalmant, ceaiului calmant mpotriva tulburrilor cardiace, ceaiul pectoral 2, n ceaiulsedativ i sudorific, la prepararea apei de tei i n compoziia unor preparatesedativ i sudorific, la prepararea apei de tei i n compoziia unor preparatemagistrale.magistrale.