INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE

ALBINE
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic
natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la
conservarea si perpetuarea speciei.
In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori
care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a
stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire
artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si
interventia controlata a apicultorului.

ROIREA ARTIFICIALA
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.
Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a
materialului biologic, evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem
supraveghea si recupera. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este
destul de dificila, insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot
evita sau reduce mult roirea naturala.
Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina
roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.
In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii
puternice cu matci tinere si de mare productivitate.
Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit
decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile
roitului.

Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea

stupilor, deci aglomerarea cuibului, ventilatia necorespunzatoare a
acestora, expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie,

aparitia unei neconcordantei intre cantitatea de albine tinere care pot hrani
puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca, glandele
salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe
care sa le poata creste, faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru
depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor, predispozitia
ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi
care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru
manifestarea instinctului de roire este foarte greu, putandu-se analiza numai
fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.
- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea
de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa
nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua
evitandu-se blocarea cuibului.
In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri
artificiali. Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si
aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.
Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si
depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri, iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi
necesari 15-20 faguri.
- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in
perioada de maxima insolatie (orele 12-17) deoarece supraincalzirea favorizeaza
instinctul de roire. Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare
pentru a nu atrage caldura razelor de soare.
- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,
determinand o mai buna hranire a matcii, o mai buna depozitare a nectarului si
polenului care produc caldura in stup, contribuind la cresterea puterii familiei.
Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca
apicultorul nu intervine la timp.
De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul
pastoral.
- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere
indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in
care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci. Familia
respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de
timp nefavorabil.
- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea
albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitiva si suficient de eficace,
predispunand familia de albine la roire. In timpul culesului se recomanda
deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.

- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si

polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu
mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si
favorizand roirea.
- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat
hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de
prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul
lor larvelor, acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana
glandulara stimuland roirea. Mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu
puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roiului.
- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire
de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele
mai bune familii de albine.
- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare
ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele
percep si recunosc matca stupului. Cat timp albinele primesc o cantitate
determinata din aceasta substanta, totul este normal,cand aceasta cantitate insa
se reduce, albinele hotarasc inlocuirea matcii. Acest fenomen se produce fie din
cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la
unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea
cantitatii de feromoni primiti. Rezultatul este acelas:cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin
distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea. Aceasta operatie este grea
si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in
depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,
neobservata, toata operatiunea devine inutila. Operatia se repeta la 10 zile si
apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp. Cand
aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii, productia de miere scade mult
fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului
prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari, de unde concluzia
ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai
complexa si cere un volum mare de munca.
Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.
In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor
artificiali. Aici insa vom descrie doar cateva (cele mai simple si eficace), folosite
atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:

- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de
inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele
cu un numar mic de familii.
Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului, apicultorul ajungand intr-un
timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata, dimensionata dupa dorinta.
In zona de stepa, divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut iar in
zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai. In acest fel noile familii
participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa
zboruri intense. Cu scopul de a forma familia noua, se aduce langa familia ce
urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,
puiet si miere a familiei de baza. Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca
pentru a se stabili in care stup a ramas. Dupa aceasta operatie cei doi stupi se
aseaza departati intre ei, de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul
familiei din care s-a format familia noua. Albinele culegatoare pe masura ce se
inapoiaza de la cules, se impart aproape egal in cei doi stupi. In cazul in care se
constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi, acesta se poate
indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.
Spre seara, in familia orfana se introduce intr-o colivie o matca imperecheata sau
neimperecheata. In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore, in
diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura. Dupa imperecherea
matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa
tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor. Folosind acest procedeu de
inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi
faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea
familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor
trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se
impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine
normale.
- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet
capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si
matca.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii
roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.in
general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine,din care doua cu
puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia
coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui cules de
intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de
1/1 sau 1/2.

ROIREA NATURALA
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o
parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In
functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se
caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri
secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere
neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in :
timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand
familiile roiesc in luna iulie.
Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp
frumos,intre orele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se
invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul
primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se
indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci
ramane linistit timp de cateva ore.
Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre
seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se
introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta
pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se
verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa
cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul
necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug
toate botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in
stup numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se
impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea
acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal
impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita
slabirii familiilor care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua
directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a
rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,81kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest
deziderat se iau urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se
administreaza in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci) sa aiba in
cat mai scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta
periodic cu puiet capacit.

- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.

- Se asigura existenta de culesuri abundente iar in perioadele dintre ele roiurile
sa fie hranite stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta
a roiurilor dupa formare asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in
cursul sezonului. Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul
urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o
dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza iar albinele, puietul si rezervele de
hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE

Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Vom
prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de
orice apicultor in stupina proprie.
Roirea artificiala prin stolonare
Foarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu
tendinta de a intra in frigurile roitului, a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina
acoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cu
provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare
roiului, mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au
format. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare .
Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma
din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi
considerente vor primi apa in hranitor. Cu cat roii se fac mai
devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp
la dispozitie, necesar constituirii unor unitati biologice puternice,
cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. Roii
odata constituiti, daca este posibil, se deplaseaza la distanta
(peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de
intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.
In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor,
seara la fiecare 2-3 zile. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata, in
cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca
gata de eclozionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus
a ramei. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot
fagurii cu puiet, pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor
donatoare respective.
Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la

salcam, cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe
rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta
metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a
unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se formeaza spre toamna,
dupa culesul de la floarea-soarelui, trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet, ajungand
astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza.
Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana
oricarui apicultor . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o
folosim inaintea culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea
mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit ,
impreuna cu albina tanara aferenta .
Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6
rame cu puiet , pentru a obtine entitati viabile. O conditie de baza este aceea ca
toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o
stare de sanatate buna . O alta conditie este asigurarea cu matci tinere ,
imperecheate , pentru toate roiurile formate.
Roirea artificiala prin divizare
Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa si
productiva, prin divizare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in
care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. Fagurii cu albine, puiet si provizii se
impart egal intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a ramas matca.

Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cu
urdinisurile apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se aseaza unul langa altul
pe locul stupului golit, pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei
doi stupi. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop
de serbet, ori foaia de fagure artificial perforat, sau o botca gata de eclozionare.
Treptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam 20 cm/zi, pana ajung
pe locul destinat fiecarei familii. Unii apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc
o varianta simplificata a metodei , lasand stupul fara matca sa-si creasca singur
regina, din botci de salvare . Aceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita
perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii

matci ).
Observatii: metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor
puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un
termen maxim fiind 15 iunie .
Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa
echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina
culegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina,
pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii
slabe si foarte slabe.
Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza
Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni
afecteaza - alaturi de viroze - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea si
capacitatea productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat,
din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu
matca si albina culegatoare.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa
1-2 faguri cu puiet necapacit.
Sesizand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala si
insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la
care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Ramele cu puiet
si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una
sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet, formand noi unitati
biologice (roi). Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca
pana la imperecherea tinerei matci, intreg puietul sa eclozioneze.
Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa
rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului, pentru a surprinde intreaga
populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in toamna,
daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare,
se unifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau
pentru iernare fara pierderi.

Metoda dublarii efectivului familiilor de albine

Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor
de albine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu
combaterea acarianului Varroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la
culesul de salcam , se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati
biologice. Aceasta o realizam in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si
efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare
maxima a puietului in familie, deci si a parazitului.La stupul multietajat, se ridica
toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3, dupa caz. Se lasa in

corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil.
Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral.
La corpul superior se da o botca. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1
inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va
cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine
statatoare, beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul
urdinis. In corpul superior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea
familie, se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. Matca tanara,
dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat
puietul.
Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit,
se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte
de cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una
dintre matci cu 1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau
intr-un corp superior ca roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din
matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie
foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. Familia de baza ramane
de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga
puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos
matca cu 1,2,3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator.
Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea
culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se
procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se
familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.

ROIURI DE ALBINE LA PACHET

- FORMARE SI INSTALARE - Printre metodele de inmultire a familiilor de albine,
exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. Metoda este
cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata
lumea. Din pacate in Romania, nu este indeajuns exploatata , lipsind apicultorii
de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina se doreste a fi o pledoarie in
favoarea acestei metode de inmultire, care desi cunoscuta teoretic nu este
utilizata decat arareori.
Printre metodele de inmultire a familiilor de albine,exista o metoda care se
detaseaza net prin avantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi
la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea.Din pacate in Romania, nu
este indeajuns exploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea
bolilor. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de
inmultire,care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori.

Echipamentul folosit - principalul echipament folosit este o ladita de

transport(pachet), de la care vine practic si numele metodei.

Dupa cum vedeti in imagine, acest pachet are o constructie simpla si

ieftina.Peretii frontali sunt din plasa de sarma , in scopul asigurarii unei bune
ventilatii. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului.
Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului si instalare, trec mai mult de 12
ore.
Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transport a matcii (care devine si
colivie de introducere) si o palnie mare din carton. Cea mai utilizata colivie este
cea din fig.2. Palnia din carton are diametrul superior mare, iar cel inferior un pic
mai mic decat trapa de introducere a pachetului.
Matcile - pentru a reusi formarea de roiuri viabile,care sa aiba sanse maxime de
dezvoltare si transformare in familii puternice, acestea trebuie dotate cu matci
tinere si imperecheate. Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la
apicultori care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare. Comanda
matcilor se va face din timp.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera
niste fericiti.
Formarea roiurilor - este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. Este
foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima,aceasta fiind
cuprinsa intre 20 mai si 15 iunie, pentru conditiile din Romania. Lucrarea incepe
dimineata (ora 10 - 11), cand albina batrana este la cules.Introducem in pachete
coliviile cu matci si pregatim hranitoarele.

Stupul vizat se deschide si identificam matca. Fagurele cu matca se ridica si il

vom depozita temporar intr-ocutie(corp de stup). De pe fagurii cu puiet (acolo
este albina tanara), scuturam cu o perie moale, albinele in palnia pachetului.In
aceasta faza, pachetul cu palnia montata se afla instalat pe un cantar. Scuturam
atati faguri incat sa ajungem la greutatea de 1,5 kg albina.
Se pot forma si pachete cu 1 kg de albina, insa noi le recomandam pe cele
de 1,5 kg, care sunt mai performante.
Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul si mutam intr-un loc umbrit
pachetul astfel pregatit. Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte.
Transportul pachetelor - dupa formare si depozitare,pachetele cu albine se
transporta, de preferinta noaptea, la noua vatra aflata la min. 3 km de cea veche.
Odata ajunse la noua destinatie se vor depozita intr-o camera racoroasa(sau
pivnita) pana in dimineata urmatoare.
Instalarea roiurilor - instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (dezinfectati
insa), dotati cu 5-6 faguri artificiali. Este interzisa folosirea
fagurilor crescuti datorita riscului de transmitere a bolilor.
Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac), se
scoate colivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali.
In prealabil orificiul de eliberare va fi infundat cu un dop de
serbet. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prin
scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea
pachetului direct in stup. In acest ultim caz albinele
parasesc singure pachetul, urmand ca acesta sa fie recuperat in ziua urmatoare.
Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar 2/1. Nu se
administreaza drept hrana miere !
Ingrijirea roiurilor - in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor
eliberarea si inceperea pontei matcii.La intervale de 3-4 zile se va administra
sirop de zahar.In maxim 4-6 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet
Forte,pentru eliminarea acarianului Varroa.
Recomandari finale - producerea si transportul roiului , se poate face si in lipsa
lazii-pachet, aceasta putand fi inlocuita cu un sac,un cos de nuiele etc !
Respectati intocmai fazele descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi
faguri claditi ! Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei
metode de inmultire reproseaza lenta dezvoltare a roiului , nu este deloc asa , si
daca vom proceda corect vom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina !

Procedeu de nmulire a albinelor

Iat un procedeu simplu de nmulire a albinelor, fra prea mari cheltuieli i cu
munc puina.
1. Din stupul din care fac mtci, iau o ram cu puiet necpcit, larve, ou,
acoperit de albine. Am grij sa nu iau matca.
2. Pun rama ntr-o cutie goal la mijloc, iau din ali doi stupi cte o ram cu
puiet cpcit acoperit cu albine, tot cu atenie s nu fie matca i le aez deo parte i de cealalt a ramei cu ou de la stupul campion.
3. Las o distana ntre ele de vreo 10 cm, un lat de mn. Mai adaug dou
rame cu miere de-o parte i de cealalt a ramelor cu puiet capacit, tot la
distana de 10 cm.
4. Dupa 30 de minute stropesc cu uic toat cutia i ramele; formez micul
roi prin alipirea ramelor una de alta.
5. Iau rame de la mai multi stupi, pentru a amesteca mirosul specific al
fiecrei matci pentru c dac pun numai din 2 se formeaz 2 tabere i se
omoar albinele ntre ele. Dac pun rame numai dintr-un stup, l slabesc
prea tare. n funcie de puterea fiecrui stup din 3-5 stupi fac un roi.
6. La 3 zile rup toate botcile care se formeaz pe cele 2 rame cu puiet
cpcit i nu las s creasc botci dect pe rama din mijloc de la stupul
campion.
7. La 2 saptamani vd cte botci sunt aproape de eclozionare; n funcie de
numrul lor, dac sunt 20 de botci fac 10 nuclei dintr-o ram cu puiet
cpcit i una cu miere.
8. Las s ias prima matc n roiul iniial, dup care scutur rama cu botci de
albine, prin periere i o introduc n urmatorul nucleu. Celula din care a ieit
matca o distrug, ca s nu m pacaleasc cnd m uit dac a ieit o alt
matc.
9. Repet treaba cu rama cu botci pn am dat cate o matca la fiecare
nucleu.
Atenie cu rama: dac o ineti prea mult ntr-un nucleu s-ar putea s nu mai avei
ce mtci s punei la ceilali. Dac v mai rmn botci le punei n nucleii mici de
mperechere, cu cte o sut-dou de albine sau n stupii care au mtci btrne.
1. La roii fcui cu o ram de puiet dup ce se mperecheaz matca, mai
adaugai alte dou cu puiet cpcit i una cu miere, iar acela se va numi
stup care sigur va trece iarna. Ca mtcile s fie viguroase, ele trebuie
fcute cnd este cules la salcm (sunt cele mai bune) sau la Floarea
Soarelui. Dac nu e cules se pune sirop de cte ori este nevoie. Este o
metod fr transvazare de ou i mutare de botc. La 3 zile rup toate

botcile care se formeaz pe cele 2 rame cu puiet cpcit i nu las s

creasc botci dect pe rama din mijloc de la stupul campion.
2. La 2 saptamani vd cte botci sunt aproape de eclozionare; n funcie de
numrul lor, dac sunt 20 de botci fac 10 nuclei dintr-o ram cu puiet
cpcit i una cu miere.
3. Las s ias prima matc n roiul iniial, dup care scutur rama cu botci de
albine, prin periere i o introduc n urmatorul nucleu. Celula din care a ieit
matca o distrug, ca s nu m pacaleasc cnd m uit dac a ieit o alt
matc.
4. Repet treaba cu rama cu botci pn am dat cate o matca la fiecare
nucleu.
Atenie cu rama: dac o ineti prea mult ntr-un nucleu s-ar putea s nu mai avei
ce mtci s punei la ceilali. Dac v mai rmn botci le punei n nucleii mici de
mperechere, cu cte o sut-dou de albine sau n stupii care au mtci btrne.
La roii fcui cu o ram de puiet dup ce se mperecheaz matca, mai adaugai
alte dou cu puiet cpcit i una cu miere, iar acela se va numi stup care sigur
va trece iarna. Ca mtcile s fie viguroase, ele trebuie fcute cnd este cules la
salcm (sunt cele mai bune) sau la Floarea Soarelui. Dac nu e cules se pune
sirop de cte ori este nevoie. Este o metod fr transvazare de ou i mutare
de botc.