M s t S lu-a de Hhimb ds experk* qi - tndrurmrrr metodologid apiooli ditat3S da Auociatia Cradtorilor d .

Albine din Republia Socialid Romhia

* *:
?%&IU
7

SA ila-

t d u l penltru r & l b ei sarcinilor actualului cincinal. :flercetarea gtiintifica f o -

c*

Elena PALO% Cristina ~ L A ~ E dptigo~ u rul de matea baza activa a unor medicamente IN AJUTORUL APICULTORULUI INCEPATPR I. RECEANU : -Supravegherea iernarii fami- Tc liilor de albine. Al. VARTOLOMEI : 0 b l e d de sezon : Hranirile de iarna. r' DIN EXPERIENTA APWULTORI M. BALUTOIU : Col de polen cu &Ule$ DIN ISTORICUL API V. POPESCU : Doug la aparitia pri- e. mei carti d e apicu limba romllna. A DIVERSE ,*Emilia POPESCU-DICULESCU, M . POPESCUDICULESU I Albinsritul - o pasiune mai putin cunoscuta a lui Mihail Sadoveanu. -C i ' V. LAZAR : Sesiuni gtiintifice pionieregtf. Retrospectiva '85 fNTREBAR1 $I RASPUNSURI , CALENDARUL APICULTORULUI COLABORARI $1 COOPERARI I N T E R N A ~ ~ O - . ~ ~ N ALE E. TARTA : Consfatuire privind combabdf a varroozei. . APIMERIDIAN 0.MILEA : Apicultorii polonezi dazde pd- 't mitonre ale viitorului Congres APIMONDIA. r, DOCUMENTAR APICOL DEVORBACUCITJTORkI \ TEMATICA REVlSTEI

p.

#
'

SA

FACEM TOTUL 'PENTRU REALIZAREA $1 DEPXSIREA SARCINILOR ACTUALULUI CINCINAL

pe atit de firevti, trebuie sg Pnsemne Ava cum se $tie, P n ultimele doug - a$a cum spunea .tovarA$ul NICOLAE decenii apicultura romaneasc8 a cuCEAUqESCU, la plenara din noiembrie noscut o dezvoltare fSr5 precedent. a C.C. a1 P.C.R., in leggturii cu planul fnregistrindu-se an de an crqteri pe '86, an hot5ritor a1 cincinalului treritmice, at!t in ceea ce priveqte efectivele familiilor de albine, clt ~i la procerii RomGniei la o nou5 faz5 de dezvoltare - ,,realizarea unei calitgti suductiile realizate, dinamica dezvoltzrii perioare a intregii noastre activitZfi". apiculturii este reprezentatg grafic printr-un traseu riguros ascendent. Ekte imperios necesar ca toti apiculI % % 8 indoialg cti aceste impliniri nu ar torii sB facg totul ca anul acesta 4 fi fost posibile far5 sprijinul constant deving la modul cel mai real un nou 3 indrumarea atent5 de care apicul- an a1 noii calititi in toate actiunile Pntura beneficiazg din partea Gonducerii treprinse. De altfel, este bine sB reSuperioare, personal $in partea tovaamintim c Z i problematica trecerii hot& rgsului NICOLAE CEAU$ESCU, secre- rfte la o' nous calitate a muncii apicultar general a1 partidului nostru ~i pretorilor a fost amplu prezentats anul ~edinte a1 Republicii. trecut in numerele 10 .cji 11 ale reSporirea an- de an a efectivului favistei noastre. miliilor de albine, a productiilor apiPuternic ancorati in realititile vietii cole, cresterea numgrului de membri apicole, t&d intens fiecee moment ai asociatiei noastre, perfectionarea si esential a1 sezonului activ, apicultorii modernizarea tehnologiilor ~i utilajelor rornGni, cu ambitia ~ispiritul novator apicole au fgcut ca apicultura romilce-i carAerizeaz5 vor $ti s5 potenkze neasc5 s5 ocupe un loc f r u n t a ~ i n cir~ imai , presus de toate, sB confere subcuitul monclial a1 valorilor apicole, fapt stant; ~i continut indeplinirii $i depgatestat qi de participarea activ8, comsirii sarcinilor actualului cincinal. petent5 ~i responsabila a apicultorilor Dezvoltarea constant ritmicg in ulrom5n.i la diverse manifestsri internatimii 20 de ani a apiculturii nationale, tionale. Obiectivele ce privesc apicultura h succesele insemnate obtinute, cre~tecincinalul 1986-1990 sint .cuprinse rea prestigiului international a1 stupgintr-un Program special privind dez- , ritului romsnesc, constituie realitsti care ne determins s5 privim cu fncrevoltarea apiculturii P n care sfnt Indere ~i optimism viitorul. Aceste reascrise tinte noi, cote noi, cresteri pe litsti ne . fnttiresc' convingerea cg apitoate planurile, toate vizPnd sporirea cultura din tara noastr5 va cunoa$te in patrimoniului national apicol amplicontinpare o dezvoltare accelerat6, ficarea valorificgrii cit mai depline a tuturor resumelor melifere. dezvoltare caracterizati nu n m a i de m5rimi cantitative ci ~i de realiziri Conform acestor prevederi, la sfirdeosebite, sub aspectele ce definesc, ~ i t u akualului l cincinal, efectivul apicol trebuie*si ajung5 la 2 milioane faacea . calitate shperioar5 a muncii milii de albine iar productia total5 noastre, o calibte noug, pentru care trebuie sti militgm consecvent cu comanuals de miere s3 creascd la 20 mii tone. Aceste crqteri pe cft de ample, peten@, pasiune ~i dgruire.

CERCETAREA STIINTIFICA.- FORTA DETERMINANTA A PROGRESULUI APICULTURII,

Ing. Aurel MALAIU Directorul Institutului de cercetare $i productie pentru apicultur6 I n anul 1986 $i in intregul cincinal 19861990, cercetarea gtiintific6 romAnease5 din toate domeniile activit5tii umane i$i va desf5$ura activitatea sub imperiul nobilei misiuni ce revine gtiintei in dezvoltarea societatii noastre socialiste, evidentiats cu ne- \ asemuit5 claritate in magistrala cuvintare a primului om de $tiinla a l tarii, tovarZi$ul NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general a1 partidului, la primul Congres a1 +tiinlei $i fnv5?Smintului, ce a avut loc cu putin5 vreme i n urm5. A$a cum sublinia tovarhgul NICOLAE CEAUSESCU: ,Omenirea se afl5 intr-o asemenea etapa a dezvoltarii, P n care $tiinfa reprezinta cea mai puternicg fort5 a progresului economic ~i social. Pornind d'e la aceasta realitate, n u trebuie S& uit5m nici un moment c5 edificarea socialismului vi a comunismului nu se pot realiza decit pe baza celor mai noi cuceriri ale vtiintei $i tehnicii, pe baza cunoavterii umane in general". Prin transformarea in ritmuri alerte a $tiinlei i n fort5 nemijlocit5 de productie, in factor conditional a1 intregului complex de fenomene socio-emnornice, revolutia $tiintific5 $i tehnic5 actual5 se manifest5 cu deosebit5 vigoare ca unul din elementele determinante ale infgptuirii cu succes a marilor $i ~utez5toarelorplanuri ~i programe de edificare a socialismului. Menit s6 analizeze in spirit de inalt5 r5spunedere marile victorii repurtate de poporul romfln in construirea societatii socialiste multilateral dezvoltate, Congresul Stiinlei $i fnv5trtmintului a adoptat programele privind cercetarea ~tiintific5, tehnologic5 $i d e pregstire a cadrelor pe perioada actualului cincinal $i in perspectivg pins in anul 2000, a jalonat prin ins5$i implicatiile $tiinlei $i invbt5rnintului, principalele momente ale viitoarei etape de dezvoltare intensiv5 economico-social5 a tilrii, conform obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea a1 partidului. f n documentele adoptate d e cstre Congresul Stiintei $i fnv5t5mintului pe lings celelalte ramuri din agricultur5, apicultura. cercetarea $tiintific5 apicol5, se reg5sesc nominalizate cu realizsrile obtinute in etapa precedents, dar in mod deosebit cu importantele sarcini de viitor. , Inch de acum dou5 decenii, tovarZi$ul secretar general NICOLAE CEAUSESCU a ar6tat c5 : ,,in cadrul politicii generale a Partidului $i Statului nostru, de dezvoltare sustinutg \a agriculturii socialiste, de valorificare deplina a multiplelor posibiliGti. apiculturii ii revine un rol important fiind chemata s 5 contribuie alaturi de celelalte ramuri agricole l a sporirea c o n t i n u a productiei agro-alimentare", i n nenumarate rinduri subliniind importanfa apiculturii prin produsele directe cu care contribuie la fondul agro-alimentar, cit $i grin sporirea recoltelor ca efect al poleniz5rii cu albine a plantelor entomofile, stabilind concret sarcini pentru imbun5t5tirea activit5tii in acest domeniu. Apicultorii din toate sectoarele $i alaturi, de ei cercetgtorii institutului nostru s-au angajat cu toate fortele pentru Pndeplinirea acestor sarcini. Astfel, patrimoniul apicol national a cunoscut o evolutie continuu ascendenta, familiile de albine inregistrate la recens5mfntul din anul 1985 reprezentind cel mai mare efectiv inregistrat vreodata in tara noastra. In acelavi timp a crescut productia apic015. pe ling5 sporurile cantitative inregistrinduse in cincinalul trecut gi o amp15 diversificare a acesteia. Trebuie, de asemenea, s6 subliniem, ridicarea nivelului tehnologic $i modernizarea accentuat5 i n cincinalul trecut, a bazei materiale din apicultur5 care impreuns cu imbun5t5tirea sub aspect biologic a efectivelor apicole, reprezint5 chez5~ia unor importante salturi productive in etapa viitoare. Apicultura va beneficia $i de familii de albine cu o capacitate productivs adecvats, datoritil m5surilor luate in toti anii cincinalului trecut, pentru p5strarea ssnfit5tii albinelor prin prevenirea $i combaterea bolilor. La aceste realizari a contribuit $i cercetarea ~tiintific5prin rezultatele celor 52 teme finalizate $i care s-au materializat in principal prin 18 tehnologii noi sau imbun5tStite ; 51 produse noi ; 30 proiecte de utilaje $i instalatii pentru apicultur5, peste 175 mii mPtci de h a l t s valoare $i medicamente de uz apicol, care au acoperit intregul necesar a1 apiculturii din tara noastrs. F5rs a minimaliza realizsrile obtinute, o analizg amfinuntit5, cu responsabilitate $i profund spirit critic $i autocritic ne oblig5 sfi sesiz5m $i sfi retinem c5 fat5 de cercetarea apicoli de pe plan mon'dial, fat5 de cerintele obiectivelor economice din Programul special de dezvoltare a apiculturii din tara noastr5, nivelul la care se situeazti activitatea noastr5 $tiintifie5 poate gi trebuie s s fie irnbun5tiltit.

Astfel, cu' toate cg apicultura romdneasci cit gi cercetarea gtiintifics apicola din tara noastrH ocups sub multe aspecte locuri frunt a w pe plan mondial, productiile realizate sint incH sub posibilitstile existente in tars, potentialul biologic productiv a1 fondului apic01 mai poate fi fmbun5tBtit. valorificarea patrimoniului' melifer poate f i fHcut5 intr-un mod mai judicios, eficienta tehnologiilor de cregtere a albinelor gi de obtinere a produselor poate fi mai mare gi, de asemenea, se mai poate inci reduce influenla negativs a unor boli. Slntem congtienti c5 la fnlilturarea tuturor acestor neajunsuri, cercetarea gtiintificg trebuie sg-gi aduc3 din plin contributia. Oamenii muncii care igi desfilgoaril activitatea in cercetarea gtiintificfi din apicul' turs au Ntruns sensul gi esenw acestui fundamental gi complex imperativ. Avind in vedere in mod deosebit indicatiile, orienUrile gi sarcinile pe care secretarul general a1 partidului le-a formulat cu diferite prilejuri, ne-am stabilit directiile prioritare ale cercetarii apicole pentru cel de a1 VIII-lea cincinal. Cele 13 obiective ~tiintificeprioritare au fost cuprinse i n ,,Pr'ogramul de cercetare +tiintificii, dezvoltare tehnologic5 $i introducerea progresului tehnic In apicultura pe perioada 1986-1990", elaborat pe baza orienarilor date i n cercetarea gtiintifics de tovar5,sa academician, doctor inginer ELENA C E A U S E S ~ U . savant de reputatie mondialfr, strslucit reprezentant a1 geniului gtiintific creator a1 poporului nostru, care prin inalta sa competent3 gi rigoare gtiintific5 a insltat . $tiinla romAneascs la cotele valorilor mondiale: Programul de ceicetare gtiintifics, dezvoltare tehnologics gi introducerea progresului tehnic a fost intocmit sub coordonarea Consili\llui National pentru Stiints $i Tehnologie Si sub fndrumarea Academiei de $tiinte Agricole gi Silvice. Activitatea ce se va desfsgura in cadrul celor 3 programe de cercetare gtiintific5, care cuprind 54 teme cu 102 lucr5ri de cercetare, urmsregte rezolvarea unor probleme aglicative ?n procesele productive apicole, asigurindu-se un raport optim cu aspectele de cercetare fundamentals cu pregnant accent prospectiv. Un prim ,program de ceicetare gtiintifics privegte AMELIORAREA ALBINEI ROMANE$TI, gi este structurat pe 3 obiective $ti.intifice cu 8 teme $i 25 lucrHri de cercetare. '' f n cadrul obiectivului gtiintific ,,Comervarea +i ameliorarea fondului apicol autoh. ton" se abordeazs studiul morfoproductiv a1 albinei carpatine d n diferite ecotipuri pe

baza caracteridrii biometrice a pogulatiitar, precum ~i prin caracterizarea enzimaticil a acestora, pelitru aprecierea puritiltii populatiilor. Scopul acestor cercetari constti in evidentierea unor populatii sau grupe de familii cu un inaltrpotential biologic gi productiv, care ss stea la baza ameliorsrii fondului apicol autobton. Se vor efectua, de asemenea, cerceuri privind cregterea rezistentei la iernare a albinei romtlnegti, prin Studiul histologic $i electroforetic a1 echipamentelor celulare gi individuale care influenteazs rezistenta la iernare, a factorilor fiziologici gi a modului de transmitere la descendents a rezistentei la iernare gi a posibilittitilor de modelare a acesteia. S-au abordat cercetsri privind rezistenta la iernare in munca de ameliorare, intrucit, din ce in ce mai mult, influen@ sezonului rece devine hotilritoare in practicarea unei apiculturi eficiente, familiile . ale caror albine au un echipament enzimatic eorespunzitor, un puternic instinct de acumulare in organism a unor substante energetice $i proteice, cregterea unor cantitsti mari de puiet imediat dupil ultimul cules de var5, restringerea pontei in perioada premergHtoare sezonului rece, in paralel cu acumularea unor mari rezerve de hrans in cuib in aceastii perioads, sint o parte din conditiile pentru traversarea perioadei de iernare fsr5 pierderi sau scilderea potentialului .biologic gi o dezvoltare puternicg in primgvars. Un accent deosebit in lucrsrile de cercetare se va pune pe potentarea gi consolidarea instinctului de acumulare precum gi pe transmiterea acesteia la descendents, Un alt obiectiv gtiintific din cadrul 'programului de ameliorare privegte $rearea de linii +i hibrizi de inaltB productivitate din ecotipurile albinei carpatine." Se urm 5 r e ~ t ein mod deosebit realizarea unor linii cu o puternic3 vigoare biologics gi un potential productiv sporit gi complex, pentru producerea unor cantitsti mari de miere, cear8, polen, 13ptigor etc. De asemenea, se vor efectua lucrsri pentru crearea de linii de albine gi hibrizi cu inclinatii speciale pentru polenizarea eficienta a florilor de lucerns, colectarea polenului gi pentru producerea propolisului. f n crearea liniilor d e albine se vor folosi verigile eficiente in ameliorare, pornind de la identificarea in populatiile de albine a materialului biologic recordist gi selectia continus a acestuia, consolidarea insugirilor valoroase prin imperecheri moderat consangvine, ,testarea pe baza performantelor

proprii gi d u p i descendenti a liniilor ameliorate, precum $i incruci$sri interlineare d u p i stabilirea valorii combinative a acestora. Trebuie bcos in evident2 un aspect deosebit de important in ameliorarea albinelor : programul stabilit va putea fi corespunzitor realizat numai cu participarea largi a apicultorilor detinstori ai fondului apicol. Ameliorarea se realizeazi in interiorul unor zone geografice, iar selectia in cadrul fiecfirei stupine din zopi, f5cut5 de apicultor, constituie prima verigi din intregul lant de ameliorare. Cu cit mai multe stupine vor fi asociate la programul de ameliorare cu atit eficienta muncii de cercetare in acest domeniu va fi mai eficients. Tot in programul de ameliorare s-a previzut obiectivul ~tiintific privind ,,Repro- , ductia $i cre~terea reproducritorilor la albina melifer5". Studiile privind morfologia gi biochimia materialului seminal de trintori, st=bilirea tehnicilor de conservare a acestuia, studiul anatomic a1 organelor reproducitoare ale matcii, precud gi cercetlrile privind declan~areaovulatiei la mfitci, au menirea a conduce la imbun2titirea tehnicilor de insgmintare instrumental& a mitcilor, astfel ca prin sporirea eficientei acesteia, inssmin-' $area instrumentali sfi devins un mijloc operativ in munca de ameliorare $i poate de obtinere curenti a mitcilor pentru productie. A1 doilea program de cercetare vtiintifici a1 Institutului nostru, pe perioada 1986-1990 prive~te : ,,CRE$TEREA ALBINELOR $1 OBTINEREA PRODUSELOR APICOLE". Acest program este structurat prin cuprinderea unitar5 a tuturor domeniilor care contureazi in esenti apicultura ca proces economic productiv, respectiv tehnologia cregterii albinelor, resursele melifere, pistrarea s i n i a t i i albinelor, tehnologia obtinerii gi conditjonilrii produselor apicole, utilaje pentru intretinerea familiilor de albine, obtinerea produselor pi mecanizarea lucrarilor in apiculturi. Programul cuprinde un numir de 7 obiective gtiintifice, cu 24 teme $i 55 lucrilri de cercetare. In cadrul obiectivului gtiintific ,,CercetZiri privind nutritia albinelor" se prevede elaborarea c T e premixuri gi biostimulatori pentru albine, respectiv pentru intensificarea cregterii puietului, pentru preggtirea organismului albinelor pentru iernare, pentru mlrirea gradului de atractivitate $i consum a inlocuitorilor de polen gi' a hranei energetice. Tot in cadrul cercetirilor privind nutritia albinelor se vor efectua cercetiri privind in-

fluenta caliutii hranei asupra s u r i i fiziologice a albinelor, urmirindu-w prevenirea uzurii albinelor urmare invertirii zaharozei. precum gi stabilirea nocivititii hidroximetilfurfurolului din hrana energetics. Obiectivul gtiintific privitor la "~laboraiea de tehnologii pentru dezvoltarea familiilor de albine ~i sporirea productiilpr qpicole" vizeazh ca prim3 cercetare, producered intensiv5 de albing prin sporirea cantitstii de puiet in familiile de albine, urmare asigurarii unui regim de c r e ~ t e r econtrolat, asociat cu incubarea $i eclozionarea puietului in afara cuibului. Scopul acestei cercetgri este obtinerea unor populatii abundente de albine, pentru formarea de noi unititi biologice, valorif icarea ef icienta a resurselor melifere, formarea de nuclee de imperechere a mstcilor in pepinierele intensive etc. Alte cercetgri in cadrul aceluiagi obiectiv gtiintific privesc imbungthtirea tehnologiei de obtinere a Iipti~oruluide mates, in flux n familii neorfanizate, cu elimicontinuu E narea transvazsrii larvelor - operatiune dificils pentru multi apicultori gi care reclams volum mare de muncg, astfel ca aceastg productie s5 deving eficientg in toate stupinele. Se vor continua de asemenea cercetlrile pentru perfectionarea aparaturii $i tehnologiei de producere a veninului de albine. 0 a l t i serie de lucriri de cercetare privesc pregitirea albinelor pentru iernare in vederea asigurgrii unpr familii cu potential biologic $i productiv ridicat. Cetceurile constau in elaborarea misurilor pentru prevenirea uzurii albipelor de iernare ca urmare a prelucr5rii rezervelor de hrani5 administrat5 de apicultor, sau ca urmare a crevterii puietului in cantitati mari fn perioade nepotrlvite, precum @ stabilirea procedeelor de f o m p r e $i ieolare a ghemului care s% asigure cele mai bune condltii de iernare. Obiectivul gtiintific privind ,Imbunritiitirea resurselor melifere prin sporirea potentialului nectaro-polenifer a1 plantelor cultiv a t e $i prin ameliorarea de noi specii erbacee $i arboricole" abordeazi o serie de cerceari corelate cu cele ale uniatilor specializate in cercetarea agricoli. Astfel, se prevede stabilirea in comun cu Institutnl de cercetlri pentru cereale gi plante tehnice Fundulea a soiurilor de rapitl pentrll ulei (Brasica napus ssp oleifera) care au cea mai ridicati valoare meliferi, avind in vedere c5, introducerea pe scar8 largi a acestei plante in culturi, poate asigura noi resurse pentru productia apicoli. fi cadrul aceleiagi actiuni se va studia valoarea meliferl gi gradul de atractivitate pentru albine a soiurilor noi de

'

lucerns, urm3rindu-se atit sporirea productiei de seminte prin polenizare, dar $i asigurarea de resurse melifere valorificabile. ' De asemenea, impreun3 cu Institutul de cerc&ri $i amenajgri silvice se vor efectua cerceari privind valoarea melifer5 a formelor arbustifere de tei gi salcim japonez pentru Rxtinderea in plantatiile ce se vor realiza, a acelor forme care au $i valoare nectaro-polenifera ridicat5. Cercetgrile vor cuprinde de asemenea studiul capacitstii melifere a unor zone bioapicole specifice din tara noastr3, respectiv zonele cu regim natural din Delta Dun&ii, lucrare ce ne revine din Programul de cercetare gtiintificg privind valorificarea complex% a resurselor naturale din Delt5, precum gi zonele cu potential productivpentru mierea de mans. I n cadrul obiectivului $tiintifie ,Sporirea eficientei polenizarii cu albinele a culturilor agricole entomdfile, pentru crevterea produeiei de seminte $i fructe" se vor efectua cercefiri privind aportul albinelor la sporirea productiei de seminte $i continutului in ulei la hibrizii de floarea soarelui, rapita de ulei, precum gi sporirea eficientei nolenidrii cu albine la lucern3 $i trifol. Problematica legat5 de sSn5tatea albinelor este cuprins5 in obiectivul vtiintific : ,Cercetari de etiopatogenie $i farmacoterapie privind bolile bacteriene, para~itare $i intoxicatiile la albine in vederea realizarii unor mijlaace eficiente de prevenire $i combatere". Cercetsrile privind bolile bacteriene contagioase ale albinelor vizeaz3 ca prin lucr3ri de bacteriologie $i farmacoterapie s5 se stabileasc5 efectul unor substante potential active asupra germenilor patogeni specifici bolilor bacteriene, pe baza c5rora s l se realizeze noi medicamente cu eficients sporita in combaterea locii europene $i americane, a paratifozei $i septicemiei la albine. 0 importantti deosebitg gi un volum mare de munc5 se vor aCorda cercearilor privind prevenirea gi combaterea protozoozelor la albine astfel ca pe baza unor substante chimioterapice $i de alt5 natura care se vor dovedi potential active, s5 se realizeze mijloace terapeutice eficiente in combaterea nosemozei albinelor. Asocierea eforturilor noastre la eforturile masive $i deosebit de fndelungate depuse pe plan'tnondial este de natur3 s H contribuie la diminuarea efectelor negative ale acestei boli a1 c5rui hotar inCe a fi o problem3 de patologie sau de biologie a familiilor de albine lnca nu este clarif icat.

Studiul parazitozelor albinelor urm3regte realizarea de mijloace pentru combaterea acarianului Varroa jacobsoni cu ajutorul unor substante administrate prin ingestie, contact, volatilizare, fumigatii sau aerosoli, astfel incit sH se obtin5 o eficientH sporiG in combaterea varroozei cu mentinerea in paralel a calit5tii produselor apicoie. Tot in cadrul obiectivului stiintific orivind ssnstatea albinelor se vor efectba cercetgri pentru realizarea unui dezinfectant de uz apicol cu spectru larg de actiune prhcum $i cercetsri de toxicologie apicol5. Chimia $i tehnologia produselor apicole se reg5sesc in obiectivul gtiintific : ,,Realizarea unor noi mgrci de miere romilneasc5 $i perfectionarea tehnologiei de prelucrare $i conditionare a produselor apicole P n scopul Pmbunatatirii calit5tii acestora". Cercet5rile vizeaz3 realizarea unei marci de miere cu caracteristici constante specifice florei din Delta Dun5rii precum gi a unei m5rci de miere bogat5 in substante naturale cu insuviri alimentare $i terapetttice. fmbunatatirea tehnologiei de conditionare a mierii de albine va conduce la mentinerea mierii in stare fluid5 pe timp Pndelungat cit $i la standardizarea indicelui de culoare a mierii de albine. Corectarea unor caracteristici fizico-chimice si bioloaice ale oroduselor aoicole in scopul' imbunstatirii calit~tiiacestoia se v a face prin stabilirea m5surilor de prevenire a contamingrii cu stafilococi enteropatogeni in procesul de obtinere $i prelucrare tehnalogics a acestor produse, precum $i prin elaborarea de masuri pentru reducerea infestarilor cu flor5 micotic5. Ultimul obiectiv stiintific in cadrul programului ,,CRE$TEREA ALBINELOR $I OBTINEREA PRODUSELOR APICOLE" II reprezinta : ,,lmbun8t5tirea sistemei de utilaje pentru apiculturii". CercetPtorii din acesf domeniu $i-au propus imbun5thtirea sistemei de utilaje pentru transportul stupilor in pastoral, prin realizarea unei palete Imbun5tHtite pentru transportul stupilar, cu remorci de mi& capacitate, realizarea unei remorci apicole pentru 18-24 stupi, fmbtn5t5tirea parametrilor constructivi ai pavilioanelor apicole cu 75 familii de albine. fn cadrul aceluiagi gen de preocupiki s-a prev5zut realizarea de mijloace pentru manevrarea $i transportul stupilor $i a altor utilaje in cadrul stupinei, precum $i a unui grup mobil cu compartiment de 1ucrufgi odihnZL pentru apicultori. Pentru lucr3ri in stupins s-a prevazut a se realiza un descip5citor manual ca cutite
I

multiple, prtkum ~i a unui utilaj de mic5 capacitate pentru prepararea gerbetului sau a pastei tip fondant de c5tre apicultorii delingtori ai familiilor de albine. fntrucit in economia stupinelor, asigurarea necesarului de cear5 conditionead o serie Pntreaga de actiuni tehnice, s-a prevszut realizarea unm utilaje pentru extractia cerii din faguri reformati cu randamente sporite. Proiectantii colectivului de profil gi-au prevgzut de asemenea reaiizarea documentatiei pentru o mavin& agregat de fabricat cilindri activi pentru confectionarea f a m i lor artificiali in instalatii de mare capacitate (industriale), precum gi definitivarea documentatiei pentru un agregat de fabricare, a ramelor pentru stupi. CeI de a1 treilea program de cercetare a1 Institutului de cercetare gi productie pentru apiculturg este intitulat ,,VALORIFICAREA SUPERIOARA 31 PRODUSELOR APICOLE PENTRU SANATATEA OAMENILOR PRODUSE APITERAPEUTICE" Realidrile obtinute de Institutul nostru, realiz5ri care au fgcut din apiterapia rom8neascg o activitate de referin@ pe plan mondial, a condus la structurarea acestei preocup5ri intr-un program distinct, de sine stgator, elaborat la indicatia Consiliului National pentru $tiin15 gi Tehnologie. Programul cuprinde trei obiective gtiintifice, cu 22 teme de cercetare. Obiectivul gtiintific care privegte : ,Stabilirea compozitiei actiunii farmacodinamice $i a mecanismelor specifice de actiune ale componentelor active din produsele apicole" vizeaz5 determinarea elementelor cu rol hepatoprotector, constituientii hormonali, precufsori hormonali gi factorii de cre~tere, precum gi stabilkea actiunii bactericide gi antifungice $i efectul hipocolesterolemic a1 substantelor active din produsele apicole. ~biectivulgtiintific : ,,Elaborarea de produse apiterapice cu actiune specific6 In tratamentul unor afectiuni" prevede cerceari ~entru stabilirea formulei galenice gi a tehnologiei de fabricatie pentru aerosoli, unguente gi solutii pentru afectiunile tractului respirator gi ORL ; preparate apiterapice cu 1-01 hepatoprotector gi pentru tratamentul hepatitelor cronice ; produse pentru tratamentul unor afectiuni ale tubului digestiv; produse pentru afectiuni reurnatismale gi de circulatie periferici ; preparate cu actiune regeneratoare topic5 asupra sistemului urogenital; unguente, aerosoli gi colire penku tratamentul unor afectiuni oftalmice ; so8-

lutii peliculogene, g r d e de os pote@at biologic de uz stomatologic' gi produse pentru boli cardiovasculare cu hipercolesterolemie. Cel de a1 treilea obiediv gtiintific din pro-. gramul de apiterapie : ,,Stabilirea metodelor $i schemelor de tratament prin integmrea produselor apiterapeutice", vizeaza tratamen-' tul enterocolitelor cronice, a rectocolitelor simple gi hemoragice ; restabilirea homeostaziei oculare, afectiuni sclerale gi iriene.; tratamentul bronhopatiilor cronice ; a penartritelor scapulohumerale, a prostatitelor cronice, colpitelor gi cervicitelor ulceroase ; scaderea hiperestaziei gi hipersensibilitgtii dentare gi tratamentul paradontopatiilor ; precum $i stabilirea rolului adjuvant potentator a1 apiterapiei in tratamentul disfunctiei neuro-endocrine (axul hipofizo-tiroidovarian). Problematica cuprinsP in programele de. cercetare gtiintificg ale Ivstitutului nostru pe perioada 1986-1990 este deosebit de bogatg. cu o diversitate mare a profilelor de cercetare. Exist5 ins& toate conditiile ca sarcinile ce ne revin s5 le realizHm integral gi la inalt nivel gtiintific, intrucit in inkeaga noastrg acavitate ne vom conduce dup5 precizarea facut3 de tovar5gul . NICOLAE CEAUSESCU : ,,atunci cind vorbim de o ' nou6 calitate in toate sectoarele de activitate este de la sine lnteles c%punem pe primu1 plan perfectionarea, deci ridicarea la un nivel superior a calit6tii In cercetarea ~tiintific6$i tehnologic8, fAr8 de care nu se poate obtine o nou6 calitate in nici un domeniu". Exist5 un aspect care caracterizead oa/menii muncii din Institutul nostru, aspect care d5 garantia realiz5rii tuturor sarcinilor, anume, vointa $i dorinta tuturor, ca in viitor s5-gi mobilizeze mai sustinut fortele, sa investeasca mai multii ihteligenta proprie, ,sg amplifice procesul de creatie, pentru ridicarea la un nivel superior a intregii munci de cercetare. Vom lua m5suri pentru perfectionarea ce~-cetStorilor in vederea 'insugirii de catre ace$tia a celor mai noi cunogtinte in domeniul $tiintei gi tehnicii apicole, in domeniul cunoagterii metoddor gi mijloacelor moderne de investigatie. .Vom actiona pentru formarea cercet5torilor cu inaltg rgspundere Dolitic5, economic5 $i tehnologicg, capabili s5 se angajeze curajos gi cu pasiune in lupta r pentru solutionarea tuturor problemelor pe care le ridica apicultura rom8neasc5.

LAPTI~ORULDE MATCA
baza activz a unor medicamentezS
Farm. Elena PALO$, bioch. Crislina MATEESCU Institutul de cercetare ~i productie pentru apiculturs
\*-*-*-*******-*4

*-*****-*-*-****

!
! ! t ! !

Interesul mereu crescind ce se manifest5 actualmente in lumea medical&, pentru introducerea in terapeutica .man5 a unei game tot mai largi de produse naturale, a determintit initierea unor studii asupra structurii $i compozitiei acestora, precum ~i asupra unor mecanisme intime de actiune ale componentelor acestora in cadrul metabolismului uman. In acest context, am luat in studiu lfipti$orul de matca ce constituie pentru noi o bazH activH pentru obtinerea "nor medicamente apiterapeutice. I n lucrare am examinat principalele caracteristici morfologice, complexttl vitaminic $i mineral din acest valoros produs apicol.
*+-ee+*+++e+-ee-

t t !
f

! t
6

%+-*-+-+*+*****. Studiile morfologice asupra 15pti:orului de matc5 au fost efectuate prin examene microscopice :i prin teste 'histochimice. In toate aceste studii au fast analizate metodele de punere in eviden*, pe cale microscopic5, a tuturor acelor componente libere in solutie, neasociate cu alte molecule care s5 impiedice evidentierea. S-au facut detemin5ri cu ajutorul microscopului optic ~i in fluorescentg, pe frotiuri de 15pti~or de mat& sau pet preparate $asice intre lam5 ~i lamela. Primele analize microscopice s-au oprit asupra punerii in evident5 a citorva compqi organici din dasaglucidelor. Dat5 fiind proprietatea monozaharidelor de a forma cu fenilhidrazina - fenilhidrazone ~i apoi osazone - eompusi cristalizati, au fost evidentiate osazonele unor zaharuri simple ca : glucoza, galactoza, maltoza, lactoza ~i arabinoza. Mecanismul
celui de al * bferat ?tiintifie XXX-lea Congres a1 APIMONDIA, NagoyaJaponia, octombrie 1985.

reactiei de forknare a osazonelor este redat in fig. 1. Fiecare ozi formeazg cristale de osazona care se pot diferentia pe cale micmscopic~ dup5 f o m a acestora (ace grupate in m5nunchiuri, rozete, crengute de brad etc.). Prin metoda microscopiei in fluores-cent5 au fost f5cute astfel de analize asupra lipidelor ( steride, carotenoizi, li~ocromi compu$i C u capacitatea de emisie in fluorescen@. Prin alegerea unui procedeu adecvat de fixare, o serie de coloranti pot emite lumin5 fluorescent5 in momentul gref5rii pe o molecul5 de lipid, proprietate ce poartg denumirea de fluorescent5 secundari a lipidelor. Dintre aceqti coloranti numiti fluorocromi, cei mai utilizati slut fosfina 3R ~i benzo~iren, 3,g-cofeina. Pentru examinarea in fluorescentii a lipidelor s-a utilizat metoda lui BERG (1951) care foloseste benzopiren cofeina, lucrindu-se pe frotiuri cu 15pt i ~ o rde matc5. Frotiurile se u s u d la temperatura camerei timp de 10 minute, dup5 care sint fixate timp de

'
\t

'

15 minute intr-o solutie de benzopiren 3,4-cofeing. Montarea frotiuilor de l i p t i ~ o rde mat& fixate se face in polivinil pirolidonZi sau in gelatin5 glicerinag. Examinarea la microscop in UV (timp scurt) se face folosind filtrul de excitatie de tip UG-2, iar ca filtru de baraj cel de tip BG-2 sau BG-12. Rezultatele obfinute ,in urma aplic5rii acestei tehnici indic5 faptul c2 lipidele hidrofobe ln faz5 lichidli apar cu o fluorescent5 albiistruie, in timp ce lipidele acide gi fosfolipidele prezint5 o fluorescentii albi, caracteristic5 cofeinei. Incluziile de acizi g r a ~ iliberi prezente in 15pti~orulde matc5 au fost evidentiate prin metoda lui HOLeZINGER (1959). Principiul acestei metode consti in proprietatea acizilor grasi liberi de a reactions cu acetatul cupric cu formarea s5punurilor cuprice. Excesul de metal este Indep5rtat prin spilare cu o solutie de EDTA. Cuprul fixat pe acizii grasi liberi poate fi pus in evidenp printr-o reactie chimica cu acidul rubeanic. Tehnica este specific& dacii preparatul contine cantit2ti decelabile de acizi g r q i liberi. Frotiurile cu preparat proaspit, uscate in prealabil la temperatura camerei, sint introduse intr-o solutie de acetat de cdpru 0,0050/0 timp de 3 ore, dup5 care lamele se spalii cu solutie de EDTA O,lo/o pH=7,0, in trei b5i succesive. Se spa15 apoi cu a p i distilat5, timp de 5 minute, dup2 care lamele sint introduse intr-o solutie de acid rubeanic, timp de 20 minute. Lamele se spa15 apoi cu alcool etilic ~i apoi cu api. In urma ' examinirii microscopice, i sint evidentiati prinacizii g r a ~ liberi tr-o colorgie verde-cenusie specifid. Tot prin tehnica microscopiei in fluorescent5 s-a efectuat un test comparativ pentru diferentierea liptisorului de matc5 pur pe trituratul obtinut din lame de trintor (apilarnil). Studiul microscopic a fmt axat pe punerea in evidenv a acizilor nucleici in triturato1 larvar (organisme vii) qi pe absenp

acestora din preparatele de liptiqol' de matc5 - secretie biologici. Metoda fluorimetric2 aplicati a fost cea propusi de citre FEEBLE gi JAY (1962), care folosesc frotiuri de celule sau tesuturi. Frotiurile se u s u d 10 minute la temperatura oamerei $i sint fixate in alcool metilic, dupZi care se spali in tampon fosfat 0,l M la pH=7,1 ce contine fen01 0,20/0. DupG acest tratament, sectiunile se coloreazg in soIutie de coriofosfin5 0 in concentratie de 0,1%, timp de 10 minute, iar excesul de colorant se indepartea25 prin spalarea sectiunilor in solutie de tampon fosfat, timp de 2 minute. Rezultatele obtinute prezintil o ' coloratie verde-fluorescent5 pentru acidul dezoxiribonucleic (ADN) qi rogie sau portocalie pentru acidul ribonu-, cleic (ARN) citoplasmatic si respectiv nuclear. Aceste rezultate au fost prezente numai pentru frotiurile cu triturat larvar si au fost 'total absente pentru cele cu l i p t i ~ o r de matc5. Analiza microscopic5 pe preparate de lliptisor de matci, intre lami ~i lamelii, folosind coloranti acidofili (tinind cont de pH-ul 15ptigorului de matci) - fucsin5, albastru de metilen, violet de gentian& hematoxilinli etc., a pus in evident5 existents unor fragmente de micelii, hife de duperc5, fibre vegetale, urme de polen, debriuri ceroase. Uneori mai sint prezente rnici fragmente de tesut larvar care apar ca urmare a impurificirilor.. Toate determinirile microscopice au fost efectuate pe cite 50 probe de l5ptisor de matci. Lucririle experimentale au continuat cu analiza citorva dintre elementele minerale prezente in lipti~orul de matc2 $i anume : calciul C!a2+, magneziu M 8 + ~i fosforul (P), precum yi o serie de vitamine printre care vitaminele A ~i D din categoria vitaminelor liposolubik qi vitaminele Bi q i . PP (acid nicotinic) din grupul vitaminelor hidrosolubile. Testele au fost
'

'

,
I

efcctuate atit pe produsuL in stare proaspit5, cit qi pe produsul liofilizat. Determinarea calciului (@a2+) s-a efectuat pe produsul deproteinizat, aplicfndu-se o metod5 volumetric5 a lui CLARK qi COLLIP, a1 ciirei principiu const5 P n precipitarea ianilor de calciu sub form5 de oxalat, fn prezenta unei solutii saturate de axalat de amoniu. Rezultatele testelor efectuate, atit pe produsul i n stare proaspiit5, dt qi pe cel liofilizat, au indicat o concentratie a ionilor de calciu osdlind intre 14,5-16 mg la 100 g produs. , Pentru determinarea ionilor de magneziu (Mg2+) s-a utilizat o metod5 colo~imetric5care ,const5 in complexarea ionului de magneziu (Mg2$) cu colorantul organic ,galben titan", obtinindu-se o coloratie roqie. Extinctia probelor yi a standardului utilizat s-a citit la k -- 560 nm, la un spectocolorimetru, obthindu-se concentratii de 2,l mg M$+ per 100 g produs proaspgt $.i 2,25 mg M$+ pentru produsul liofilizat. Pentru determinarea fosforului anorganic s-a utilizat metoda lui BRIGGS, f5r.g deproteinizare prealabils. Principiul metodei const5 in coinplexarea fosforului in p r a e n t a molibdatului, cu formarea unui complex care in prezenta unui agent reducgtor d5 o coloratie specific5 de albastru de molibden. Rezultatele obtinute indic5 prezenta unei cantitsti insemnate de fosfor anorganic, variind intre 200-210 mg/100 g produs. Din grupul vitaminelor liposolubile au fost efectuate d o d r i pentru vitamina A ~i vitamina E. Pentru dozarea vitaminei A s-a utilizat metoda lui RAOUL ~i JANOT bazat5 pe mgsurarea intensitstii coloratiei albastre, pe care aceasti vitamin5 o dB in prezenta unei solutii clorofor-

mice saturate cu SbGh, aq.a numita reactie GARR-PRICE. Reactia este dat5 ~i de 6 - caroten, motiv pentru care este necesarii dozarea prealabil5 a carotenilor. Scliderea rapid5 a intensi6tii coloratiei este un semn distingtiv a1 prezentei vitaminei A. Valorile medii obtinute pentru concentratia in vitarhina A din 15ptiqorul de matc5 au fost cuprinse intre 0,580,60 UIJg produs. fn ceea ce prive~teprezenta vitaminelor E in 15pti~orulde matcg, aplicind metoda specific5 de identificare, se poate ar5ta c5 datoriti concentrafiei foarte sc5zute - sub limita de dozare - ea a fost doar identificata. Vitamine hidrosolubile. Dat5 fiind prezenta complexului vitaminelor B a fost dozat5 vitarnina B1 qi identificat5 prezenta vitminei B6. Pentru dozarea vitaminei BI s-a aplicat metoda KINNERSLAY si PETERS, obtinindu-se valori ascilind fntre 1,6-6,5 p g la 1 g produs. Pentru determinarea vitaminei P P (acidului nicotinic) s-a aplicat o metod5 volumetric5 in urma c5reia s-au. obtinut valori oscilind intre 59-150 p g/l g produs. Corelarea rezultatelor obtinute fn prezentul studiu csu rezultatele lucrgrilor anterioare, in care s-a analizat complexul proteic qi enqimatic a1 Hpti~orului de matc5 romanesc, ne-a condus la utilizarea acestei materii prime naturale biologic activi, la realizarea unor medicamente cu specificitate de actiune in tratamentul anumitbr afectiuni. Gama produselor realizate pe baz; de 15gtNor de matc5 se acFeseaz5 unor af ectiuni : oftalrnice, otorinolaringologice, urologice . $ unele stiri careneale ale organismdui.

SUPRAVEGHEREA EERNARII FAMILIILOR DE \ALBINE

Ing. I o n

RECEANU

Supravegherea familiilor de albine Din cele relatate mai sus se desprinde concluzia c5 supravegherea ierare un scop bine definit, acela de a n5rii familiilor de albine trebuie d se descoperi in timp util situatiile critice care pot s5 apar3 in viata albinelor; reducg la observatia foarte atent5 a '9nt.r-un sezon cind ele nu-si pot restaurdinisului ~i a scindurii de zbor, precum si la ascultarea qi interpretarea bili starea normal& fiind deci, absolut corecti, cu ajutorul unui tub de caunecesari interventia apicultorului. Gazurile negative sint extrem de rare inciuc, a fenomenelor ce au loc, in spetr-o stupin5 bine ingrijit5, ele consticial a modific5rilor esentiale in viata tuind cu totul o exceptie, in situatia normal5 a familiilor de albine. in care apicultorul a executat toate ~ s c u l t a k a cu ajutorul tubului de lucrgrile necesare pentru o buna iercauciuc va f i efectuat5 ori de cite nare a familiilor de albine. ori semnele de la u r d i n i ~ qi de pe scindura de zbor cer o confirmare. FBr5 Cu prilejul deschiderii stupului penivirea acestor semne, ascultarea cu tru o cercetare sumar5 de 2-3 minute, ajutorul tubului de cauciuc se va face desi iarna in familiile de albine n u exist5 puiet care s5 poat5 riici, apicul-, in mod obligatoriu din douh in douii s5pt5mPni, in prima jumiitate a iernii torul, este bine, sii evite asemenea actiune, deoarece exist5 trei mari riscuri (noiembrie-decembrie) qi siiptiminal, i n qi anume : ultirna parte a ei (ianuarie, februarie, - la familiile slabe qi nuclee refa- martie). Ce concluzii putem trage prin cerea temperaturii necesare in interioascultarea cu ajutorul tubului de caurul ghemului se realizeaz5 cu foarte ciuc ? mare greutate $i exist5 pericolul ca a. Moartea albinelor sau amorfirea mtitcile sti r5ceasc8 qi s5 devinii inapte lor prin infometare. Procedind la pentru reproducere, ceea ce echivaascultare, nu se aude nici un zgomot, leazti cu pierderea lor ; nici chiar dup5 repetate b5t5i in pe- printre albinele ciizute pe fundul retii stupului. Aceast5 situatie solicit5 stupului poate sii fie si rnatca, ceea ce o interventie imediat5 a stuparului in constituie o pierdere ireparabil5 in caz familia de albine. c5 aceasta nu-si poate relua locul in b. Prezenta goarecilor in stup. Dac5 ghem ; cu atentie, vom auzi zgomo- prin destramarea ghemului for- ascultiim tele produse de ei, care se repetii la mat de albine, o mare parte din ele pot scurte intervale de timp. &idea de pe faguri pe*fundul stupilor, c. Starea de flcminzire a albinelor, unde amortesc de frig si nu se mai care nu sint inc5 moarte qi produc in pot ridica din nou in ghem, fiihd astfel condamnate la pieire. loc de zumzetul normal, un zgomot f i n ,

ca foqnetul d e frunze uscate. Se impune o interventie urgent5 ca ~i in cazul de mai sus. d. Imbolniivirea familiilor de albine. La ascultare se aude un zumeet foarte puternic, far5 incetare, f5r5 intensific5ri sau scsderi, ar5tind o agitatie permanent& Inainte de a interveni, apicultorul va repeta ascultarea dup5 6-8 ore, fiindc5 s-ar putea intimpla s5 fi surprins familia in situa. tia de agitatie pentru producerea de c5ldur5 in cuib. In caz de repetare a st5rii constatate prin ascultare, interventia stuparului este necesar5 in primele 2-3 zile. e. Familia orfanti prin moartea d t c i i . Zgomotul produs de albine este puternic, pling5tor, continuu, cu sc5deri ~i intensificiiri alterninde. Perico1 1 . 1 1 cel mai mare este acela c5 albinele fiind intr-o continu5 agitatie, justificit5 de pierderea m5tcii, consum5 mierea in mod exagerat, ducind la o umplere rapidil a intestinului gros cu fecale q i la aparitia prematur5 a diareii. In aceast5 situatie stuparul trebuie s5 intervini in citeva zile. f. {ernarea normalti a familiei de albine. Pentru a putea da posibilitate apicultorilor incepgtori s5 disting5 si s5 aprecieze just zgomotele auzite In stupi cu prilejul ascultarii cu tulbul de cauciuc, vom preciza c5 in cazul familiei care ierneaz5 normal se distinge un zumzet uqor, uniform, f5r5 nici o in' ,tensificare, rgspunzind puternic unei scurte qi uqoare bSt5i in peretele stupului, 'cu revenire la normal P n 2-3 secunde. Observarea urdiniyului yi a scindurii de zbor este bine s5 se facii dac5 este posibil, zilnic, sau la 2-3 zile odat5, fiind vorba de o simp15 aruncare cu privirea la fiecare stup in parte. Ce poate s5 ne atrag2 atentia in mod deosebit qi care ar fi concluziile ? a. Pojghite de gheafti sau dire de apti in urdinip pi pe sdndura de zbor, inseamn5 cii in stup exist5 o stare de urnezeal5 excesiv5 si c5 aerisirea nu se face normal. h acest caz vom inclina uqor stupul dinspre spate spre fatti,

permitind astfel scurgerea apei, V6m topi gheata cu ajutorul unui fier Incilzit ~i vom l5rgi urdiniqurile penttu o mai bun5 aerisire, sau vom deschide urdinisurile superioare (la stupii orizontali), dac5 aceast5 operatiune n u fusese f5cut5 pin5 in momentul'controlului. b. Blocarea urdinipului cu albine moarte, stare rnai des intilnit.3 in a doua jumitate a iernii. Vom deblom urdinisul de albinele moarte 'cu ajutorul unei sirme indoite, a1 c5mi cirlig se va inf5qura in vat5 sau cirpe pentru a nu produce zgomot la manevrarea lui. In felul acesta vom da posibilitate aerului curqt de a pgtrunde in stup. 0 blocare prea masiva a urdiniqului cu albine moarte va trebui l h u r i t i i si prin ascultarea cu tubul de cauciuc. c. Albine moarte pe scindura de 2bor ~i intense pete de fecale, un miros acru pi ptitrunziitor ieqit pe urdiniq, Pnsearnn5 c5 familia respectiva este bolnav5 de diaree. Observatia va fi completat5 de ascultarea cu ajutorul tubului de-cauciuc qi in caz afirrnativ, o interventie a stuparului este de strict5 necesitate. d. Albine moarte pe scindura de zbor, cu, trompa exagerat de intinsti, altele incE vii, dur amoqite de frig, in nemiqcare, indic2 o lips5 acut5 de hran5, caz intilnit cu deosebire in a doua parte a iernii.qi spre sfiqitul ei. Situatia va fi 15murit5 qi prin ascultarea cu tubul de cauciuc qi, dac5 se confirm5, apicultorul trebuie s5 intervin5 de urgenM. e. Albine moarte, fcrimifate, sclsase afarti de apicultor cu prilejul debloctirii urdinipului, insearnn5 c5 in stup au patruns qoarecii. Gazul va fi confirmat si de ascultarea cu tubul de cauciuc. fndreptarea situatjei va fi fficutg imediat, in aer liber, deschizind stupul, gonind qoarecii prin scurte b5t5i in stup qi distrugind cuibul lor, far5 a deranja ghemul de albine, dup5 care se va plasa la urdiniq gratia contra qoarecilor. Trebuie arnintit c5 o supra-

'

vegbere atent5 a ierniirii familiilor de albine, impune ~i protectia stupilor . impotriva pitigoilor yi a ciociinitorilor, p b a r i capabile s i producii o mare agitatie T n familiile de albine prin fncercirile lor de a c o n s m a albinele moarte sau vii. De asemenea, trebuie impiedicat accesul f n stupini a vitelor sau p&irilor de curte. h cazurile cfnd se constat5 unele stZiri anormale, pentru indreptarea lor se va proceda in conformitate c u cele previizute in ciirtile de apiculturi: Este bine ca apicultorul incepgtor, pe ling5 cunoytintele teoretice dobindite prin studierea literaturii de specialitate s i apeleze in caz de nevoie la sfaturile ~i fndrumiiYile apicultorilor cu experienti pentru c i nurnai astfel succesul interventiei poate fi asigurat. Urmiirind cu atentie continutul materialului de fa@, se poate trage concluzia ci, tratarea situatiilor care necesita operatiuni ale apicultorului, s-a ficut numai pentru cazurile care nu n cuibul famicereau o interyentie P liilor de albine, problem5 extrem de delicat5 in timpul iernii.

Se recornand5 ca toti apicultorii, nu nurnai cei inceMtori, s5 profite de orice zi &lduroasB ~i insoriti, pentru a stimula zborul de curitire a1 albinelor. Aceastii stimulare se realizeazil prin deschiderea largii a urdinisului; prin ridicarea gratiilor qi biocurilor de urdinis, ridicarea capacelor si saltelutelor, liIsind ca razele soarelui s i cad2 direct pe podiyor. ZBpada din vatra stupinei va fi cit mai bine curiitatg, iar printre stupi se recomandii s5 se presare frunze uscate pentru odihna albinelor ~i evitarea amoeirilor. Apicultorul grijuliu care a luat din timp toate misurile necesare, nu va avea acum alt5 grij5 decit s5 supravegheze periodic iernarea familiilor de albine, sii-~i repare si reconditioneze inventarul ~i utilajul apicol, s 5 - ~ iplanifice activitgtile pentru sezonul viitor ~i s5-~i Pnsu~eascii metodele moderne de lucru, prin studierea literaturii de specialitate ~i frecventarea , cursurilor apicole de mass, organizate de filialele judetene ale . Asociatiei Cresc5torilor de Albine.

~IIIIII~~IIIIIIIII~II~IIIII~~~IIIIIIIIT~HI~IIII~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~~I Potrivit prevederilor Decretelor Consiiiului -

A Pl CULTOR l !,~~lllll~lll~mlullllllnnlnIUIIIlI~lIllnlIHI1II1WWIIlIIIIInItll1IlUI1 .

E
:'

.
<

. -.

.- .

B = = = -. g B .. E SZ c z= . ~12

B = E . .= = z ---

de Stat nr. 1 din 1982 $i nr. 692 din 1973 aveli obligatia ca anual sg declarati efectivul de animale inclusiv cel a1 familiilor de albine :

-!

SPRE A FI INSCRIS f N REGISTRUL AGRICOL (intre ianuarie). @ SPRE A FI INBEGISTRAT LA RECENSAM~NTUL ANINMALELOR DOMESTICE (de la 1 februarie 1986)
'

5-20

. -. . . . .-. .

--= -

. -. . . . . . -.

.A

.
, .
: '

' ..

'

Gospodarii $i detinatorii -de animale au obligatia de a declara la recens5mint numarul exact de animale, inclusiv cel al familiilor de albine, indiferent de locul unde acestea se afl5 la data recensHmintu1ui (la domiciliul proprietarului, la ieruai in curtea altor persoane in cadrul aceleiagi 1ocalitEiti s a u in afara acesteia - in psdure etc.). f n scopul inregistrgrii tuturor familiilor de albine $i a evi- . tkrii ilublelor inregistrsri este necesar ca proprietarii (detingtorii) s& anunte consiliile teritoriale de recensHmint localitatea (satul, comuna, oragul, judeful) unde , acestea se afls la iernat.

.-. .__ -. -

.. .
.

a
-

G. =
E

s. 2

...

.-.. .'
-+q. .
.

!.'

~~III~II~III~III~~IIIIIIIMIII~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~II~IIIIII~IIIIIIII~M~II~IIIIIIIIIIIII~~NII~~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~III~IIIIIII~ :.'.

7 ; .

+ ;

0 problerna' de sezon:
Alexandru .VARTOLOMEI

f n toamna anului 1956 am cump3rat S u d u r o a i e pentru a-mi reface stupina distrus5 de rgzboi, pe care le-am iernat intr-o incspere rece. I n ianuarie am administrat familiilor de albine o hr3nire mixtg din sirop de zahsr $i ou3 proaspete. Am procedaf astfel : am mutat buduroaiele intr-e incapere hcslzitg. Cu ajutorul unui burghiu am facut cite un orificiu de 2 cm in capacele buduroaielor, pin5 am dat de falfuri. Apoi, a m luat o scindur5 cu grosimea de 2 cm, in care am practicat oriffcii cu diametrul egal cu cel a1 gurii borcanelor, in care a m pus sirop. Am legat borcanele cu tifon $i apoi le-am Pntors cu gura P n jos, peste orificiile facute in scindur5. Dup3 putin timp, albinele s-au ridicat la borcan qi in citeva zile 1-au golit. f n aprilie, cind am facut transvazarea, farniliile mele aveau o cantitate mare de puiet pi albin5 tinPr2, astfel c5 la culesul de la sakim a m obtinut o recola bung. A fost prima mea experient3 reuqit5 in hrgnirea de iarn3 a unor familii ma1 slabe. De-a lungul anilor, a m experimentat aceste hr3niri qi cu pregaratele ciatiei Cresciltorilor do Albine, in diferite perioade ale sezonului, in intervalele f2r5 cules etc. Din literatura consultat3 $i din practic3 am ajuns la urmatoarele concluzii:

Hrgnirile de necesitate, iarna, intre culesuri si toamna, trebuie facute cu inlocuitori de nectar (zah5r industrial in lipsa mierii) qi de polen (drojdie de bere, lapte praf degresat etc.) dar, intrucit acestea sint departe de a echivala compozjtia produselor naturale, trebuie-+di5qgate qi vitaminele existente in 'acestea. En. intervalul ianuarie-aprilie, in functie de kegiunea georgrafic5, hr5ire3 e ' p ~ a t eface cu past5, fn pungi de &ktilen5 cu capacitatea de 2 sau 3 kg, puse deasupra ramelor, sub podi~or. Accesul albinelor la past2 se face printr-o Eiietur5 transversal5 a pungii, de 1 2 cm. Reteta la care n2-am fixat, cu cele mai bune rezultate obtinute atib de mine, cit qi de apicultorii ie$eni c5rora le-am comunicat-o, cu mulfi ani f n urm5, este urrnstoarea : z a h 5 pudr5

-25 kg, miere semi-lichid5 - 5 kg, drojdie uscat5 - 10 pachete (500.g), zeama a 8 lsmii sau 8 fiole mari vitamina C, sare de buc5t5rie l lingur5, vitamina B complex 30 pastile dizolvate in ap5, izoniazida nicotinic5 (hidrazidg) - 20 pastile dizolvate in ap5 inGlzit5 la 60" (3, vitamina B2 5 fiole mari, vitarnina B6 - 5 fiole mari, vitamina B12 - 1 fio15 mare si pantotenat de calciu - 8 fiole mari. Modul de preparare : Pntr-un vas marg.se pun 5 kg zah5r pudr5 peste care se toanhi celelalte componente d h retet5. htr-un vas emailat de c a pacitate mare, cu apg clocotit5, se pune drojdia ~i se arnestec5 continuu cu o lopatic5 de lemn, amestecfnd qi dup5 ce vasul se ia de pe foc. Vasul trebuie s4 fie mai mare pentru c5 la fierbere drojdia se urnfl8. Dup2 rilcire, se pune drojdia in amestec ~i se, omogenizeazii compozitia pin5 la dizolvarea zah5ru-

lui. Se'adaug5 treptat restul de 20 kg decit cind vremea se va inc5lzi sufizahir, amestecilzd mereu. cient, pentru a permite zboruri norPasta se prepar5 cu 2-3 sgptimini male la culesul de polen. Orice interinainte de zborul masiv de curitire ~i ventie a noastri in stupi, in aceast.5 se administreaz5 numai dup5 acesta. perioad5, face s5 se piard5 Gildura cuibului, anihilfnd efectul hr5nirilor. Drojdia proasp5tB nu d5 aceleqi rezultate ca cea uscat5 qi modul ei de Cind 'albinele incep s i aduc5 polen, folosire il g5siti in revista ,Apicultu~a seara li se administreazg sirop cQdut, in Rominiau nr. 111985. A d r n i n i ~ t r i ~ d cam 400 g (1 hr5nitor) de familie. Siaceasti past5 am constatat c5 la conropul il prepar astfel : 1 parte zahgr, 2 p5iqi ap5, 1-20/0 drojdie fiart5, trolul de fond, familiile se prezentau mai populate decit in toamn5, cind . 1 pasti15 de izoniazidg dizolvatA in ap5 au fost puse la iernat. fierbinte de 50-60C. La 1 1 de sirop PenOfu completarea hranei proteice adaug 2 pastile B complex. La 25 1 propriu-zise se face o alti past5, din sirop mai pun ~i o lingur5 de sare. drojdie uscati, m5cinat5 in riqnita de ' Ramele cu puiet se trag ling5 hr5cafea, pen5 Se face pudr5. Se adminisnitor, iar ramele cu miere veche, citreaz5 circa 50-60 g turt5 de farnilie. Aceast5 drojdie nu se fierbe, avind pscite, se desc5pZcesc toate odatii. Altoat$ seria de vitamine ~i oligoelemenbinele vor consuma - partial ~i reamte *. Peste drojdie se b a r n 5 treptat plasa sub form5 de coroang aceasts miere lichid5 c5ldut5 (20-25" G) si se miere, astfel c5 matca va avea loc omogenizeaz5 bine, astfel ca pasta s5 pentru a depune ou5. aib5 consistenta unui aluat. Dac5 stupii au urdini~esuperioare, Pasta se pune apoi i n t r a pung5 de care se tin deschise tot anul, urdiniplastic, se turteqte prin apisare pin5 qul mare de jos se va deschide nurnai la grosimea de 15-20 mm. Cind se atunci cind albinele se Pnghesuie la cel administreazg familiilor se taie atf tea superior. portii civ stupi avem qi se pune peste Astfel, se p2streazA c5ldura ghemurame, lPng5 punga mare cu past5 stilui tot atit de necesar5 ca qi hrana. mulatoare. Albinele g5sesc aici cel rnai Se vor deschide numai acei stupi la bun inlocuitor de polen, ping la apaale c5ror urdini~enu se observ5 aceritia lui in natur5. Cind apare polenul, e a ~ iactivitate ca la ceilalti stupi q i aceastg past5 nu mai este consumatZi se vor lua m5suri de indreptare. qi ea se amestec5 in sirop. Familiile slabe vor fi unificate prin Aceste hr5niri se fa6 chiar dacg stusuprapunere cu familii puternice apoi pul are rarnb fntregi cu miere ~i p5studup5 culesul de la salcim, fi separ5, deoarece; pe acestea albinele le conrate din nou pentru a reface efectivul sum5 cu mare zgircenie, in timp ce stupinei. adausurile le consum5 repede, socotiTrebuie t o t u ~ i s5 retinem c5, oricitg du-le un cules ap5rut in afara fagurihran5 ~i cgldurg se vor da familiilor lor ; de aici rezultg qi dezvoltarea spec- - slabe, acestea r5mfn in continuare taculoas5 a populatiei tinere. slabe, in tot sezonul activ avind reDup5 administrarea celor dou5 pungi 9 cea zultate sub media stupinei. Soluti, cu past%, stupul nu se mai deschide mai sigurg pentru redresare este inlo* In : SporireO producriei de piere" d e cuirea mgtcilor necorespunzgtoare cu m5tci de mare valoare productivti. ing. A. ~ > ~ a i u

COLECTOR DE POLEN CU SACULET

Este ~ t i u t c5 volumul cel mai mare de polen este adus de albine in stup, in primele ore ale diminetii. Oqi, in acest timp, eu sint ocupat cu problemele profesionale. Dup5amiaza, cind ajungeam la stupi, g5seam colectorul plin intr-o anumit5 portiune a sa. Albinele in loc s5 zboare la cules, stiiteau, gramad5 deasupra Polenului, ce se rev5rsa peste colector, incercind s5-1 introducs in stup. Ca s5 inl5tur acest .neajuns a trebuit d modific colectoarele tip, dupTi. solutia ce o voi descrie mai jos : am desfiintat sita inferioars care . retine polenul ; - am %at colectorul pe jumgtate, la fiecare jumgtate am adgugat a1 doilea perete lateral obtinind dou5 colectoare din unul lung ; - fn partea inferioarg a peretilor laterali am introdus doug cepuri ,de 3 mm (din cuie) ; - am confectionat o ram5 dreptunghiular5 de 180 x 110 mm (dimensiuni egale cu ale colectorului in partea sa iGferioarz), cu dou5 orificii de ghidare pe cepurile ,,colectoru ; - de .aceast5 ram5 am prins prin cui~oare un s k u l e t din pinz5 alb5 ; - am desfiintat scindurica de zbor care era fix5 Si am inlocuit-o prin una demontabil5 ; - din tab15 de 0,3-0,5 mm am confectionat dou5 agit5tori ce le-am fixat de colector. Prin ele fixez, cu dou5 cuigoare, colectorul de stup in f ata urdini~ului. Rama s5culet se aqazi sub colector prin cele dou5 cepuri de ghidare qi patru cui~oare(dous fixate in colector si dou5 in ram5, prin i n f i ~ u r a r e cu sirmulit5 subtire (fig. 1).
'

QP-

Fig. 1 Schema colectorului cu skulet : 1 colectorul propriu-zis ; 2 rama portskulet ; 3 ssculet din @nz& ; 4 perete lateral adSiugat dupii sectiontire ; 5 aggtgtor ; 6 legStur5 flntre colector $i ram8 ; 7 cepuri de ghidare.

Pentru a fi ferit de evenutale intemperii, se asaz5 la partea superioar5 o buc5tici de tab15 de 200 x 120 mm. Colectorul ximine montat la stup pe intreaga perload5 activ5. In fiecare sear5 se ridicg rama cu siiculetul, polenu1 este pus la u d t o r iar rama s5culet sub capacul stupului. Tot seara se demontedzi placa activ5, l5sind urd i n i ~ u lli&r in timpul noptii. Cu un asern&nea tip de colector amstrins cite 2 kg de polen de la fiecare stup in circa 10 zile, inainte de inflorirea salcfmului.

i
t

DOUA

SECOLE DE: LA APARlTlA PRIME1 CARTI DE APICULTU~A!N LlMBA ROMANA

Vasile POPESCU

Serjerea cu 200 de ani in urm5, in limba romk5, a cgfiii despre cre~terea albinelor, care constituie ~i prima lucrare in domeniul ~tiinteiq i tehnicei agrimle, intitulatii : Economia stupilor", atest5 c5 fndeletnicirea stup5ritului este una dintre cele rnai vechi preocupiri ale locuitorilor de pe meleagurile romineqti. Lucrarea a fost conceput5 qi publicat5 la Viena fn anul 1785, dup5 imprimarea la tipografia romko-sirb5 din Timi~oara,de catre drturarul transilvgnean dr. Ioan Piuariu-Molnar (17491815), n5scut in comuna Sadu de ling5 Sibiu, care qi-a t d i t cea mai mare parte a vietii pe plaiuri b5n5tene, ca medic oculist ~i profesor in localitiitile : Timi~oara, Sinicolaul Mare qi Vfrset - Iugoslavia. Elaborat5 in 14 capitole sistematizate in 43 ,,fnvti$tituri", lucrarea a reflectat nivelul tehnic al timpului s5u, combatind metodele rudimentare de crqtere a aIbinelor, in special omorirea lor la recoltarea mierii qi popularizind procedee progresiste de exploatare qi intretinere a stupilor. fn prefata c5rtii, adresindu-se cititorilor autorul sublinia scopul practic urnBrit, spunind c5 a simtit de datorie s5 arate c5 : ,,lingd alte OnvtijYituri, ce se cuvin stuparilor a ~ t i i ,o mijlocire din multe probe dovedi~te, cum sti scoatli albinele din cognitti, care voie~te a lua fagurii toti, afarE de a omorf albinele ? Cti doarH sor dezrtidticina $i din pHrtile m t r e acest obicei ftirti milti". Practica recoltiirii mierii f5r5 a omori albinele, a$a dup5 cum spun cronicile vremii veacului a1 XVIQ-lea, era promovat5 f n albingritul rational

din Austria ~i statele apartinind imperiului habsburgic, dup5 inv5Mtura lui Anton Janscha (1734-1773), cercetstor de seam5 a1 vietii albinelor ~i director al gcolii de apiculturg din Viena (1769), care spunea : ,,Eu nu omor albinele ca sti le scot mierea ~i ceara, ci le intrefin vioaie $i stintitoase, ca $i la anul sti-mi facti miere $i cearii" 'Acest lucru face sii conchid5 c B la alc5tuirea c5rtii ,,Economia stupilor", autorul a avut in vedere qi unele din lucrgrile lui Janscha a*rute in timpuI Mariei Tereza ~i epoca Iosefianii, la indemnul guvernatorului Transilvaniei Samuil Brukenthal. Din miirturisirile autoruEui reiese c5 lucrarea a fost scrisg i n ceasurile de r5gaz ,,spre folosul binelui de ob$te Zntru cele mai norocite ale vietii.mele, pentru cli le-am petrecut $i spre i* vtifdtura economiei stupilor". Opera lui Ioan Piuariu-Molnar cuprinde, pe ling2 popularizarea stup2ritului rational, qi multe sfaturi practice pentru ingrijirea si exploatarea albinelor, ca un bun cunosc5tor a1 activitiitii apicole t g r h g t i , ce o destginuieste cititorilor, spunindu-le : ,,iarE de te vei folosi ceva cu aceastti invHfilturti ,aceasta va fi bucuria mea". Bucprfndu-se de o larg5 popularitate, cartea s-a epuizat in scurt5 vreme si a fost din nou retipgrit5 la Viena in anul 1795. Acela~ilocuitbr a1 meleagurilor b5niitene a publicat la Sibiu, cu 23 de ani mai tirziu, in anul 1808, o ,alt?i lucrare despre apicultur2 : ,,PovZituire cu praxis c5tre sporirea stupilor", din care nu s-a p h t r a t nici un exemplar pin5 in zilele noastre.

0 PASlUNE MA1 PUTIN CUNOSCUTA A LUI MIHAIL SADOVEANU

Prof. Emilia POPESCU-DICULESCU, prof. Marin POPESCU-DICULESCU ,Visam o c h f d a tihnei din cerdacul din ,,ceard verzute la culoare", cu ,,un prea ciireia sd vdd muntii, $i s ltvad2i f n care pldcut mirosu. ,,Asemenea ceard se pUite$te $un& dulce murmurul albtnelor. M2i.vM lide douiizeci de ori mai mult ca cealalt8" ber E n peisajul Molclovei" scria Mihail Sanotea25 Sadoveanu. dweanu i n ,GrAdina linigtii" din volumul Ca dintr-o cmnic5 pr2fuit.5 ddeuprindem ,Aai de ucenicie". urnGtoarele fnsernngri lapidare : ,... rnai ales Din scrierile despre Sadoveanu, din ~215- vitele sint bielwgul Tdrii Moldovei, si grddinik, si prisdcile" (Freii Jderiu). toriile f5cute pe la locurile dragi scriitorului, reiese cii n-a avut o stupin5 proprie, ,,Uzinele mujitelor" sint s u m n s e de m c5 a r 5 m s doar u n poet a1 micuwi zeit5ti atent privibr $i expert care este conytient a muncii. ,Fiird tndoialii cd asta-i cea m i c5 ,oamenilor le place rnai mu& mierea frumoasd si mai nobilil fndeletntdre !" nodectt judecatu" qi cB intrarea in vjata lor teazi4 In ,Bucolicii", (volurnul ,O intimplare e o impietate. Mo$ Vasile 1$i poart5 albine ciudatd"). la p5$unat, dup5 u n m e ~ t w u g ,pe care 1-2 ,,S-au scris i n toate t i m p r i l e despre aceste invatat i n Balta BrBilei ? Sint urm8riti S ~ U insecte lucruri foarte frumoase ,,In orpii la pastoral de la mutarea intiia a algmizurea stupului, omul a v&ut fateta cobinelor" cind i$i dezvoltau cuibul $i puiemu?aismulut vtitor". In ,lorn1 desmierdat a 2 tul ,,pi& cfnd prisaca avea u n ultim popas rlbinebr @-a1 cdprioarebr" (vol. DemonuL L a flora tfrzie a billtilor, fntr-un cotlon" ttht~neretii"),,e cald $i-i soare, iar prisaca e nit" (vol. ,,Aventuri i n Lunca Dundrii"). p l t d de mireas& $i cearii". (vol. O , InFamiliarizarea scriitorului cu datele tehtixnplare ciudatil") ,FZorile cu sfnurile ,dmnice ne IndreptZitqte parerea c5 a fost n u chise cu potirele pline de lamurii duke" numai u n v i d t o r , privitor ci $i u n pasionat fascineazg albinele $i din orice m r i t o r fac lpractician a1 acestei nobile arte a preciziei. ,,un iubitor de poezie (povestirea ,,TrtntoAstfel PnULnim insemngri despre maturarea rii). Poezia i$i are esenta sa de puritak, mierii, numi% de scriitor ,,coacere artificide exactitate, izvorik dintr-o privire iscoalii". De aici pfng la ,,mierea granulatd" rnai ditoare a oamenilor pe care i-a cunoscut $i este u n pas, ce e drept destul de mare, in c 5 m a le-a inteles iubirile $i necazurile. Surpovestiv~a ,,Durda lui Maican". FBr5 s5 fie prind detaliile specifice acestei fndeletniciri u n specialist autol-izat sau premiat Nobel milenare, caci ele confin adevgruri $i fnca Frisch, a descifrat" murmurul albinelor" ohipuiri, de la superstitii pin5 la analiza $i-n ele a g2sit schimb5ri $i corespondenp, de laborator. ca $i i n toate ,,celeklte glasurz $i ecouri ale codrului" (Mdria sa puiul pUurtim). In ,,Fr&tf Jderiu -scriiQorul devine poet 0 ,,istorie cu nQte albine" intllnim . ~ i - n reproducfnd versurile populare : vol. ,,CfntemZ amintirii". Prisaca lui BUburuz e plinti de taine, caci el are o CO,,CEnd se umplu fintiwile dang Marghiolita $i-un me$te$ug prin care Scad prisdcile .yi sttnik". ,,farrn&cii albinele" $i le trirnite SB fure ,,maria de la p~fsaca" vecin5. Tehnica prelucrgrii cerii a t e redat3 cu destulti exactitate. CLienfii ,,t$i ardtau zlotii A se observa un fapt deloc neglijabil In fiird sd-i Zepede, tndemtnd pe prisdcari sd economia caracteridirjlor sadoveniene : toti mat topeascd o data ceara $i s-o puie WJUG eroii priacari slnt oameni retrwi din fa@ zile s-o bat& u n izvor ca sii-i ias& E n soare vahlui civilizator, o fndel~tnicirerezenratg frumusetea $i atbeata". Fairna ,unui anume sufletelor sihastre $i biduite de nelini$ti. fel de ceard, care n u se gheste nic6ief-l ,,Un monarh de odinioarii" (din vol. .Foi de pe Zume, cl numai i n MoMovcr; $i rnai ales toamnii") umple poloboacele cu miere $i i n valea Siretului" ajunsese pin5 ,in palaceard curatd, strinse din nesfrisite finetul cel mare a1 dogelui $i la s a h sfafului furi Enflorite de cdtrii harnidle albine cdcelui mare a1 senatorilol' venetteni" care lugdresti." se fudulesc cind au In ,palatPle lor f5clii
.

ALBINARITUL

..."

'

Ace$tl oameni r e t r a ~ iin ,depiirtiirii' (vol. cu acelavi nume) au o caracteristicii iq traditia romlneasc5 : omenia.. S e simt bucur g i d n d pragul casei le este c5lcat cu cinste $i ginduri bune $i+i poftesc vam musafirii ,,sii guste u n fagure de miere". In lipsa sa, omul, plecat la treburile $i necazurile lui, ,,i$i krsii gospodiiria numai in sama cinelui celui bdtrin ~ i - aalbinelor din livadiii'. ,Clipe de pace" imundi $i sufletul Genovevei care $i-a hrhnit" din dulceata luminii s i a florilor" copilul i n timpul sihhstriei sale. ,,Avea in trup o odihnii deplind, un echilibru pe care parcii nu-1 mai simtise pimi atunci" (,Miiria sa puitll piidut-li".) Fiindu-le hran5 $i UmAduire, mierea f$i s p o r g t e efectele cu leacuri din buruieni . ~ i d e d n t e c e , aphrfndu-le s5nBtatea trupeasca : ,,Dupii asta 1-a mai tinut alte nouii ztle, alegindu-i pentru mincare numai buruiem si miere $i supunfndu-1 in templu cu indelungate rugiiciuni" ,,(Divanu1 perdanu). ,,Doruri tainice" poartZ suflete nelini~tite spre ,Prisaca lui Ion" in ,,O istorie de demult". ,La fiecare floare (din ,,Piirul din orgada. bunicilor") vine in zbor cite-o albinii, de-o priveste cu mirare si o pipiiie cu cornitele".

De prietenia $i ajutorul albinelor se bucur H fiintele nevinovate ca Lizuca din ,Durnbrava minunat?. Se bucurA sincer d n d bunicii, ,,care aveau livada sf albine", ii povestesc nepoatei c5 pe cucoanii ,,au siigetat-o albinele". h ,Opinia la Pascani" i n t i h i m urmgtoarea insemnare : ,fn preajma partidului nou, sau rnai bine, biziie ca u n cintec circulii o albinii : o romanta sftgietoare, ca un vint de nebunie". .. Am parcurs acest itinerar , lung, dar plin de dulceata mierii, pentru a consemna un fapt surprinzhtor $i nesesizat de nimeni i n literatura de specialitate : cS Sadoveanu a avut-un harem de iubiri, Indragind pe ling5 pescuit $i vinhtoare $i albiniiritul; La putini scriitori romAni aceast5 zeitate 'le-a +pit atit de trainic sufletul neostenindu-le trupul, ficindu-i poeti $i practicieni. De aceea I1 consideram pe Sadoveanu un egal ,,a1 unui batrin cu suflet subtire $i CU pan5 foarte ascutiUMcare nu este altul decit francezul Anatole France $i un demn discipol a1 lui Maeterlinck (pe care-i citeazg in ,BucolicB" din "0 intimrplare ciudatB"), premiatul Nobel pentru contributiile de exceptie la studierea acestor minunate fiinte.

?N SPRlJlNUL CURSURILOR APICOLE -a ap5rut

MANUALUL APICULTORULUI

d
.

- edifia & VI-a

f
1
q
I

De vfnzare la magazinele filialelor Asociariei Cresclitorilor de Albine

s-au realizat SETURI DE DIAPOZITIVE COLOR cu brosuri explicative, pe dife\ rite teme :
StupBritul pastoral $i polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, ing. Tr. Volcinschi, 1978 - Diagnosticul $i combaterea varroozei. dr. M. Marin, 1979 Cre~tereamiitcilor, ing. Tr. Volcinschi. 1981 LEipti~orulde mat& - produs a1 stupului (tehnologia de producere, recoltare, conservare, utilizare), biol. P. Bucat:, 1982 - Tehnologia recolt5rii $i conditionarii polcnului (polen. p5stur3, propolis $i venin de alhine), ing. Tr. Volcinschi. 1983 Sporirea productiei de cear: $i importanta ei economic:, ing. Tr. Volcinschi, 1983 MBsuri de prevenire a imboln2virilor la albine (Boli ~i d6unHtori a i albinelor) dr. M.Marin, dr. P. Agachc, 1965 Apicultura o indeletnicire traditional: la indemina tuturor, biol. P. Bucatg, 1985

Acestea pot f i procurate de lectori ;i cursanti de la biblioteca si filialele Asociariei Crescdtorilor de Albine

,.

Prof. Viorel LAZAR

Manifestirile stiintifice pioniere~ti ale anului 1985 au inclus qi preocupirile micilor apicultori din fnvitimintul general qi liceal. De citiva ani orasele Dej, Tg. M u r g , Craiova ~i Bistrita sint gazde ale sesiunilor stiintifice pioniere~tiinterjudetene, unde Psi dau intilnire pionieri $i elevi, membri ai cercurilor stiinjifice din scoli si casele pionierilor $1 ~oimilorpatriei din toate judetele @rii. Aceste manifestgri stiintifice constituie un valoros schimb. de experientg, la care participantii comunici rezultatele cerce%rilor efectuate in ultimul an, sustin referate, fac aprecieri asupra lucririlor prezentate, propun tema-

tici pentru viitoarele intilniri anuale etc. Datoriti extinderii preocupgrilor privind cresterea albinelor, organizatorii sesiunilor stiintifice pionieresti au m i rit numirul de sectiuni in anul 1985, prin infiintarea unei sectiupi de apiculturi. In cadrul acestor sectiuni au fost prezentate lucrgri legate de cercetirile pionierilor ~i elevilor vizfnd baza meliferi, tehnologiile d e exploatare a albinelor si preparatele obtinute din pcodusele apicole. La Craiova, in luna aprilie 1985, s-au desfgsurat lucririle sesiunii $tiintifice pioniere~ti interjudetene ,,Spe-

Aspect d i n t i ~ n p u ldcsIB.~ura~.ii rnanifc.st2rii 7tii1lliI'icc pionic'rc.;ti ,,Sperantele B5nieig' clc la Craiova.

19

rantele BZfniei", editia a 11-a, la care au participat 19 judete. La sectiynea de apiculturg, condusg de speciali~ti de la Universitatea din Graiova Si Filiala A.E.A. judetul Dolj, au participat pentru prima data elevi gi cadre didactice de la Liceul ag-ro-industrial cu profil apicol din Bucuregti, care a u prezentat unele aspecte privind activitatea desfG~urat8in cadrul liceului de profil, precurn si cercetsrile orientate spre noile specii cu potential melifer ridicat. Casa pionierilor si ~oimilor patriei din Craiova a lansat cu aceastZi ocazie numBrul 4 a1 revistei ~tiintifice ,,Alfab', in a1 csrei cuprins figureazi ~i articole semnate de speciali~ti de la Institutu1 de cercetare ~i productie pentru apiculturi din Bucure~ti~i un interviu realizat pe platforma apicola BBneasa cu dr. ing. Octavia Mgnigor, directorul Liceului agroindustrial cu profil apicol. LGcr~rileacestei sectiuni au fast completate de o gala de filme pe teme

gtiintifice pioniere~ti,,Cutezlitorii bistriteni". In ambele oraSe, .micii apicultori clujeni, dimboviteni, doljeni, bistriteni ~i bucureqteni au demonstrat interesul si dragostea fat5 de albine, au reliefat preocupgrile membrilor cercurilor apicole scolare, au elaborat un plan de masuri pentru activitatea viitoare.' In cuvintul lor, specialiqtii filialelor judetene ale Asociatiei Crescgtorilor de Albine au scos in evident5 importanta cercurilor apicole scolare, ca pepinieri a viitoarelor cadre din apiculturs, contributia lor la dezvoltarea activitavi apicole ~i integrarea acestora in cadrul sistemului apicol global. R e u ~ i t aeditiilor trecute a manifestgrilor ~tiintificepioniere~tireprezinta premisa viitoarelor editii, care vor reuni un numir cit mai mare de pionieri ~i elevi din intreaga tar& pentru a-si imp5rt5~irezultatele obtinute pe primele trepte ale cercetirii gtiintifice.

Ce cantitsti de cearg se adaugg prin clgdirea unui fagure artificial ?

Prin clsdirea unui fagure artificialse adauga urrn5toarele cantitgti d e cear8 : la un fagure STAS o r i m t a l cu dimensiunea interioara 4 1 5 x 270 cm= 70 g cear8 ; - la un fagure STAS multietajat cu dimemiunea 415 X 210 cm = 55 g cear8; - la un fagure mugazin cu dimensiunea 415 X 145 cm = 35 g c e i Suprafa@ unui fagure crexut in rama cuibului este de 11,20 dm2, la rama de onzontal $i de 8,30 .dm2 la rama de multieta-

familie de albine (de '1,5 kg greutate primgvara) consuima in- d e e m de un an CCP 4 0 4 5 kg rniere $i 15-18 kg polen. Pentru hr5nirea a 10000 larve (1 kg albine) sint necesare 1,140 kg miere $i 0,894 k g polen, deci in total 2,034 kg b a n i , adici de dou3 ori greutatea albinelor ce ies din ele. In perioada de inadivitak, dup5 prof. Zander, o familie de albine de 1,5 - 2 kg consumi : octombrie - 0,799 iaouarie noiembrie - 0,721 februarie decembrie - 0,721 , martie Total 6 luni 6,272 kg miere

jat. 1 dm2 (un pitrgtel cu latura de 10 cm) fagure crescut pe ambele fete are 800 ce-

0,900 1,194 1,957

lule de allbin3 luafitoare.

Ce cantitate de hrang consum5 o familie de albine pe an ?

Din cercettirile efectuate de Ins'titutul d e cercetare apicol5 din U.R.S.S., rezult8 c5 o

Cum se apreciazg puterea rinei familii de alblne ?

Puterea unei familii de albine difmi d w B sezon $i se apreciazi dup5 numirul albi-

neLr existente. Astfel, i n perioada activi o f a d e de alliine p u k m i c i are ma. 6-7 kg albine, adic3 60.000-70.000 albine Lzacr&toare (18.004 albine = 1 kg). Pr&c, puterea unei Eamilii de albine sc e a z 5 dupi intervalele (spatiile dintre ramele In faguri) ocupate de albine. Iarna, cind cuibul este restrIns, un interval bine ocupat fntre doui r a m STAS orizontal cu dimensiunile interioare de 415X 270 cm. se apreciazl la 270 g albine iar Intre dou3 rame STAS multietajat format 415x210 cm. se apreciaz3 l a 200 g albinl. In perioada a d i v l citad cuibul este aflnat, un interval dintre dou3 Tame STAS orizontal se apreciazg la 200 g iar intre doui rame STAS multietajat se apreciazl la 150 g. 0 familie puternici la i*i,rea din iarn5 ocupii 6-7 intervale.

Retribuirea muncii apicultorului

Formele de retribuire $i de stirnulare a persomlului apicol se sta'bilesc de citre organul colectiv de conducere a1 unititii, cu respectarea prwederilor legale. Ministerele $i celelalte organe cen,trale stabilew, in conditiile legii, nonne tehnice cu carader metodologic d e aplicare a acordului global In aviculturl. cu acordul Comitetului uniunii -sindimcatelor de ram&. , Sistemul tarifar cuprinde regulile votrivit c3rora se face rekibuikuncii.' Retribuirea conform s i s t e m m tarifar se diferentiazg in funeie de gradul de calificare a1 mumitorilor $i de importanfa lucrkrii In c a m 1 grocesului de productie. Astfel, lucr&rile oalificate in apicylturit sint incadrate la grupa a 11-a de lucrlnl din zootehnle, ias cele necalificabe, la grupa I-a de l w 3 r i din sistemul vegetal. Diferentierea fetributiei taliifare a l u d torilor din aceea~ieategorie In functie de experienta $i priceperea lor, de cowtiinciozikttea indeplinirii sarcinilor $i a centributiei personale la fmbun8tAtirea m m d i formatiei de lucru din care fac parte, se realizeaz3 cu ajutorul mai multor trepte de retribuire. Cunovtintele teoreice $i cele practice pe care trebuie s3 le poserle un muicitor pentru a gutea fi incadrat la oategoria a II-a din repaua tarifars sint prezentrtte in indicatoarele tarifare d e calificare. Incadrarea apicultorilor in categoriile de Incadrare se face d e citre comisia de incadriri tarifare din unitate, in functie de complexihtea lucr5rilor ce lk execut5, prevgzute in indicatoarele tarifare de callfieare $i tinind seama de pregiitirea $i vechimea in meserie, conditii stabilite in anexa nr. 1 la Legea nr. 1211971. Cuprinderea apicultorilor . her-o anurnit5 treaptA de retribuire a categoriei in care, au fost fncadrati este fZcut5 la prapu~ e f u l u ide f e r d care are in vedere experien@ apicultorului, perfectionarea calificBrii, modul in care 1$i tndeplinqte sarcinile de serviciu conform legii nr. 1211971. Retribuirea pe posturi de munci se face f n acord global. Retribuirea se face in acord global In care caz se stabil~sc norme tehnice de deservire a familiilor de albine $i tarife de plat3 pe unitatea de produs, miere conventional% Tarifele se calculeazli avindu-se T n vedere productia de. miere $i alte produse planificate pe nurnirul de familii dat in primire apicultorului $i salariul tarifar de incadrare, ce corespunde categoriei din care face parte

'

Ce corelare exist5 intre dimensiunea celulelor fagurilor qi dimensiunea corporal5 a albinelor ?

Dimensiunea celulelof dintr-un fagure (deschiderea unei mlule sau diametrul orizontal dintre peretii verticali ai cehlelor) diferB in general in funeie' de rasa de 'albine ~i zona geografic5. I n tara noastrl cercet2iile efectuate de ing. Eugen Mdrza $i Aure1 Mgaiu au demonstrat o variabilitate a dimensiunilor pe zone de la 5,35-5,88 m in Transilvanizf la 5,ll-5,36 In Moldova. Fagurii artificiali care se falbric3 in tara noastrl conform STAS nr. 5849174 au deschiderea celulei de 5,3-5,4 mm. S-a demonstrat faptul c3 imtre dimensiunea celulelor $i dimensiunm corporal3 a albinelor exist5 o corelatie direct proportional& Din fagurii foarte vwhi eclozioneazl albine mai mici degemalte mmfologic $i fiziologic, predispuse la imbolniviri. = De retinut c i din cauza clm&$ilor nimfelor $i resturilor nedigerak a14puietUlui suprafafa celulelor se rniqmeaz5 cu timpiul prin ingrovarea peretilor laterali ai celulelm. Din cercetirile efectuate de Taranov rezultB c3 grasimea peretilor laterali a i celulelor la fagurii noi este de .0,35-4,40 mm, la fagurii potrivit d e vechi este d e 0,50@,55mm iar la cei foarte vechi de 0,80 mrn. grosime. . Pentru a avea albine normal d m l t a k $i s%n&toase,se reconkmdA primpixea la timp a fagmilo? vechi, d h . r i conybituind o reg,ululg ehraicti in mice stupin&.

Ing. T . V.

tn luna februarie
\

La stupii la care mortalitatea creeaz5 o problem5 prin cantitatea mare de albin3 g5sit.5 pe soclu - peste 100 g se analizeaz5 si se determinii cauza mai intii de c5tre-noi, apicultorii, apoi cu ajutorul unui laborator de speciali- , tate.
0 Completarea rezervei de hran5 si stimularea dezvolt5rii familiilor de albine. Aceast5 lucrare deosebit de important.5 ne ajut5 s5 c r e ~ t e mf m i l i i viguroase, de mare productivitate. Este cunoscut qi experimentat cii familiile de albine se dezvoltg cu intensitate mare, atunci cind in cuib au cel. putin 6 kg miere de calitate. fn aceast5 lun5, mai ales la stupinele mici, cu apicultori incepgtori, unde in anul precedent s-au f5cut inmultiri de peste 100%, rezervele de hran5 coboar5 sub limita inferioar5. Completarea rezervelor cu qerbet, zah5r candi sau r a m cu miere' de la rezervH dac5 aceasta existi - este mai imgerios necesar5. Hr5nirile de stirnulare incepute in luna februarie, P n special cu substante protetice si eah5r au mare importan@, mai ales In aceast5 prim5var5, care precede un an secetos, cu flori putine. Acestea trebuie administrate n u m i dup& un prealabil zbor de curtifire a1 dbinelor, intrucit familiile de albine sint lipsite de posibilitatea asiguririi rezervelor necesare de p h tu1-5 in cuib. Aceast.5 hr5nire stirnulent5 se face prin adrninistrarea peste spetezele ramelor, deasupra cuibului, a unei turte de circa 1 kg, in raport de puterea familiei. Compozitia turtei este urmiitoarea : 650 g zah5r farin, 200 g polen, 150 cm3 sirop cu extract de plante medicinale. Daca nu avem polen se pot folosi cu rezultate bune substituentii acestuia qi anume : 100 g fiinEi de soia, 50 g lapte praf degresat, 50 g drojdie de bere deshidratat.4.

IN STUPINA

Supravegherea .mai atent.5 a modului de iernare a familiilor de albine, prin controale auditive qi deschiderea sumar5 a stupilor, precum qi indepgrtarea stirilor anorrnale care pot f i : urniditate excesivg, epuizarea rezervelor de hran5, atacuri de goareci si alti d5un5tori ai stupului. Stimularea si supravegherea zborului de curfitire a1 albinelor. In zilele insorite cu temperatur5 de peste +12"C se inliitur5 impachetarea exterioari3 a stupilor qi chiar capacele cu saltelute, dac5 temperatura este mai ridicat5. Pe cit posibil stupii care au fost adipostiti de curentii reci qi vinturi se readuc la soare unde r5min definitiv. Se indepiirteazg gratiile de urdiniq instalate contra soarecilor qi se elimin5 albipele moarte de pe soclul stupilor, folosind o potcovit5 cu lungimea de 70 em qi 15timea de 1 ern, la care Pndoim ambele capete pe acee q i directie. Capitul care fl introducem pe urdiniq trebuie s5 aib5 indoitura de circa 5 cm iar cel care rsmine la exterior s5 aibii indoitura de circa 10 cm, folosindu-1 ca miner. Ambele indoituri se fac pe aceeasi directie, pentru a ne ajuta s5 mentinem controlul in timpul utiliz5rii, s i nu deranj5m cuibul albhelor. I n lipsa potcovitei, aceasti3 unealt5 simp15 o putem confections din sfrm5 sau qtraifuri de tabl8. Albinele moarte de la toti stupii se string intr-un lighean sau ggleati, care, dup5 terminarea cur5teniei la toat3 stupina, se ard sau se ingroapg.

Modul de preparare a turtei este ur- 1 m5torul : intr-un vas mare se amesteci mai intK substantele uscate (zahirul polenul sau zahirul fnlocuitorii polenului), dupi care, treptat, se a- h daug5 siropul cu extract din plantele ( medicinale folosite in apiculturi. Acest \ 'Luna ianuarie se a ~ t e a p t i sg fie amestec se omogenizehz2 bine cu o ( ceva mai rece d&t normal, indeosebi lingur2 mare sau cu mina pin5 se obin regiunile din nordul ~i centrul tgrii, tine o pasta de consistenta unui aluat Ahaterile negative fafa de valorile norcare nu se l i p e ~ t e de mini. Consistenta ) male se prevede s i se incadreze predopreparatului este bine s5 fie cit rnai \ minant in limite moderate. Temperauscat5, datoriti higroscopicititii zahi- ( turile medii ale lunii ianuarie vor fi : rului, care ia ap5 chiar din condensul \ -7C la -2C in Transilvania, -5C stupului. Hrinirea familiilor cu acest la -3OC in Moldova, -4C la -3C preparat se repet5 la 10-12 zile, in ( in Muntenia, -3C la -2C fn Criraport de consum. fn legituri cu hr5- \ gana ~i Muntenia, -3OG la -1C f n nirile de iarn5, date suplimentare, se Oltenia, -2C ~i -lo in Banat, 2 O gisesc in articolul din pag. 13 a acestui \ la 0C in Dobrogea. numir a1 revistei. , ( Cantitativ, regimul pluviometric a1 \ Buna iernare asigurat5 familiilor de ( acestei luni se ayteapti s i depiseasc5 albine dB satisfactii sigure apicultoru- \ valsrile normale, indeosebi in sudul si lui, m i r e ~ t ecu peste 100Q/orentabili- ) estul t5rii. Precipitatiile vor fi mai ales tatea si u~ureaz5 in acelayi procent esub form5 de ninsoare, existfnd condifortul depus, ytiind c i familiile sangtii pentru . depunerea qi persistenla toase, bine dezvoltate solocit5 inter- ( stratului de zlpadi. Pentru a inlesni raportarea la valovenfie rninimi din partea apicultorul~i. \ ) rile medii multianuale de precipitatii IN ATELIERUL STUPINEI \ ale lunii iarruarie, care prezinti, desigur, particularititi regionale, se redau ~ u c r d r i l esint cele indicate penin continuare aceste valori. Astfel, din tru luna ianuarie gi anume : curitirea, analiza distributiilor rnedii multianuale dezinfectarea si repararea utilajelor si ( de precipitatii rezulti c i : in partea de instrumentelor apicole, confectionarea \ vest a Olteniei cantitatile lunare depgunor piese mai simple ale stupului. ) gesc 40-50 mm iar in Cfmpia de Vest 30-40 mm. Cele mai mari cantiati lunare medii de precipitatii sint localiORCANIzAToRIcE zate in zonele adipostite de curburile Este bine s5 ne procur5m biostiMuntilor Carpati ~i in depresiunile inmulatorii $i medicamentele de sezon si ( tramontane. In Moldova ele sint ,mai cele necesare in prim5var5, s5 ne ale- \ mici de 30 mmi si scad local sub 20 mm gem bazele melifere pentru pradicape v5ile ~i la poalele Subcarpatilor rea stup5ritului pastoral, s2 s o l i c i t h Orientali. In Cimpia Rom8n5 sinf cu~i s5 obtinem repartitii la acestea. prinse intre 25-40 mm, iar in Dobracuno5tintele profesionale le corn- ( gea ~i pe litoral intre 25-30 mm, fiind pletim yi le fmbog5tim prin studierea \ ceva mai mari (30-50 mm) Pe ~ o d i ~ u l materialelor de specialitate, discutii qi ~i Pe dealurile Dobrogei de mese rotunde intre noi, apicultorii, 0 alt5 caracteristic5 a lnnii ianuaparticiparea la conferintele gi cursurile rie din acest an va consta in existents apicole deemas3, organizate de Asocia- ( UnOr intervale prelungite CU Cer aC0tia Crescitorilor de Albine. + perit gi ceturi intense ~i persistente.

,Prognoza meteoro!I o g i ~ a pentr" luna ,ianuarie

'

!
!

'

!
' !

' ! ! ! ! ! !
I '

Ion POPESCU

Lidia RAHAU

23

CONSFATUIRE PRlVlND COMBATPREA

VARROOZEI
Ing. Elisei TARTA
'

La Sofia, in Bulgaria a avut loc i n ' perioada 23-27 septembrie 1985 o consfituire de lucru a t5rilor membre in C.A.E.R. pe probleme de diagnostic ~i combatere a varroozei - aceast5 periculoasi maladie parazitari a albinelor. Au fost dezb5tute problemele actuale ~i de perspectivi privind strategia luptei impotriva parazitului prezent in toate tirile participante la consfituire. Delegatii din R.' P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacia, R. D. Germani, R. S. F. Iugoslavia, R. P. Poloni, R. P. Ungarii ~i U.R.S.S. au prezentat aspecte ale organizirii actiunilor sanitar veterinare ~i ale eficientei preparatelor utilizate in aceste actiuni. Delegatia oficialg roman5 format3 din ing. Eugen Mirza, secretar a1 Asociatiei Crescitorilor de Albine, ~ e f u l delegatiei ~i dr. Mircea Marin, sef de laborator la Institutul de cercetare

si productie penfru apiculturii a expus elementele de originalitate ale complexului de m5suri intreprinse in tara noastr3 in directia diagnosticirii ~i combaterii varroozei. Au fost evidentiate rezultatele deosebit de bune obtinute prin utilizarea preparatelor remine~ti SINEACAR si ARAHNOL. S-au fAcut propuneri privipd amplificarea cercetiirilor fundamentale ~i aplicative menite s i conduci la combaterea varroozei cu substante nepoluante precum ~i asupra 15rgirii sferei preocupiirilor privind combaterea nosemozei $i ascosferozei. In cadrul programului consf3hirii s-a efectuat o deplasare la Plovdiv, unde a fost vizitat Institutul de cercet5ri veterinare, prilej cu care gazdele au relatat despre activitatea institutului qi delegatii au continuat discutiile legate de tema consfituirii. S-a evidentiat tendinta mondialii d'e utilizare in iratamentul varroozei a unor produse fumigante pe baz5 de amitraz. Rezultatele xestei consfituiri de lucru, definit5 ca un foarte util schimb de experien* intre special i ~ t i itirilor participante, vor fi valorificate in perioada jmediat urmiitoare conform prevederilor Protocolului incheiat la sfiqitul manifest&%. In protocol sint inscrise unele actiuni concrete de colaborare tehnico-~tiintificii meniti s5 conduc5 la sporirea eflcientei metodelor de diagnostic qi combatcre a varroozei qi a altor maladii ale albinelor. Ing. Eugcn MBrza, secretar a1 Comitetului , S-, stabilit ca viitoarea consf5tuire, Executiv a1 fbociatiei C r e s c ~ t c r i l o rde Aldin 1987 s5 aibg tema , ~ i ~ ~ Si ~ bine semnind protocolul i m k i a t la sfircombaterea nosemozei ~i micozelor la $ltul consfstuirii. ln dreapta, dr. Mircea Marin. albine".

APlCULTORll POLONEZI- GAZDEI PRIMKOARE ALE VllTORULUl CONGRES APIMONDIA

Dr.' Octavian MILEA
'

Agadar, gazda viitorului congres a1 modern2 de azi. Institutul de cerceFederatiei Internationale a Asociatiit i r i peqtru pomicultur5 $i floriculturi lor de Apiculturi APIMONDIA va f i de la Yutawy are Un departament penRepublics PopularZa Polong. Dup2 ce tru apiculturi care coordoneazi aetia m participat la festivitivle prilejuite vitatea ~ t i i n t i f i dapicol5. Pentru c i in de Zilele internationale ale apiculturii aceasti activitate sink angajate\$i capdloneze, care au avut loc cu putin tedrele de apiculturi de la universitimp in urmi in o r q u l Kielce, ~i am tfitile agricole din Varqovia, Cracovia, vszut t u cit5 pasiune trziesc apicultorii Poznan, Szazecin, _Wroclaw, Olsztyn, polonezi asemenea moment qi cu citi Bydgoszcz, Siedlce -precutfn qi Instituardoare doresc s i aibi oaspeti apicultul de medicin5 veterinar5 din Swartori din intreaga lume, mi-am dat seama zedz unde departamentul de patologie ca o meritau cu prisosinti. Sint de pe apicolfi este condus de renumitul proacurn convins c i anul viitor, 1987, la fesor Ryszard Kostecki m a b r u in Var~ovia, cei ce vor participa la maniConsiliul, Executiv a1 APIMONDIA. $tifesGrile @ongresului inta apicoli poloneaiI a1 XXXI-lea a1 APIa dat, de altfel si MONDIA vor tr5i alte nume de refeclipe deosebite, de rinti cuni sint cele deplina satisfaeie. ale prof. Leon BorVor cunoaste, in nus sau Jerzy Woyprimul r h d , o apike, iar contributiile culturi P n plinii dmacesteia in genetici voltare, cu o veche s i bogati traditie. si ameliorare sint In 1985 apicultorii remarcabile. polonezi a; shbitorit un rnileniiu de Rezultatele cercetirii sint difuzate apiculturi. Prima m a u r i e scrisi ,Daprin centrele de dezvoltare agricoli, gome ludexu, din anul 985 mentioneazi organisme de extension, rispindite in printre altele c i Mieszko I, prinml teintreaga tari. La aceste centre se aflg' ritoriilor poloneze, incredintind sufle~i stupinele demonstrative unde se ort d e supugilor s i i papei Ioan a1 XV-lea, ganizeazi diferite cursuri de initiere a dsruit acestuia ceari de albine ~i a ~i specializare pentru apicultori. tratat din b e l ~ u g legatii papali cu mieEchiparnentul apicol este pus la disre. In secolul XIV iau fiinti primele pozitia apicultorilor de citre cooperaasociatii ale apicultorilor care itji sta- - tie care este de alffel si organizaqa biles~ nu numai oficii dar ~i l e i qi tricare achizitioneazi mierea. Materialul bunale proprii. ,,Pirintele apiculturii biologic selectionat este asigurat d& 6 poloneze" Jan Dzieaon nu este dl$ul statiuni de crevtere a mlitcilor finandecit apicultorul a1 c5fui. nume este $ate de stat precum $i peste 150 de scris cu majuscule ?.nistoria general5 crescitori de mitci individuali care a apiculturii, el fiind descoperitorul ins5 apeleazi la ajutorul tehnologic a1 partenogenezei la albine. Ideea de bazi statiunilor. Se practici pe scar5 intinsi a acestuia, aceea a strinsei corelatii inslimintarea artificiali a mgtcilor, un dintre cercetarea qtiintifici qi practica aparat foarte rispindit fiind cel preapicol5, este un atribut ce .se dorqte zentat de dr. A. Zawilski. Astfel, anu-, a fi caracteristic qi pentru apicultura al, sint puse la indemfna apicultorilor

Foto 1 Casa memoriala ,,Dr. J a n Dzierzon" d e la Lowkowice. ,,Paenicul" din prim plan nu este a l t c e ~ adecit un stpp traditional.

peste 50 000 m5tci selectionate. Rasele n selectie sint : Apis m. mellifolosite P fera, Apis m. carnica si Apis m. caucasica. fn a1 doilea rind participantii la viitorul congres al forumului mondial apicol, vor admira f5r5 indoiala o asociatie a apicultorilor dinamicti, cu initiative constructive ce-i sporesc an de an prestigiul. fn actuala form& asociatia fiinteaz5 din anul 1957. In fiecare din cele 49 de voievodate (unit5ti administrative) exist5 filiale, care la rindul lor au in subordonare cercuri apicole. NumBrul membrilor asociatiei a ajuns in 1985 la aproape 190 000. Activitatea asociatiei este finantat5 din cotizatiile membrilor s5i si din contributia organelor de achizitie si de industrializare a mierii. Preocuparea de baz5 a asociatiei este de a organiza diverse categorii de manifestari menite s i contribuie la r&pindirea cuno~tintelor apicole ~i la perfectionarea pregatirii apicldltorilor. &murile, conferintele, intilnirile cu oarneni de stiinti. schimburile de experient5 sint acjiuni obi~nuite.,,Zilele foto - un de intilniR fndrjgit al a@culturii P ~ ~ devenitg ~ ~ cu ~ ~ apicultorilor ~ " Y polonezi : Casa apicultorilor de de a patra editie a sa qi o manifestare la Kamianna.

internationals, constituie un deosebit de util prilej pentru apicultori qi oameni de qtiiriM de a face un schimb de opinii, de a aduce la cuno$tin@ cele mai noi realiz5ri. Pentru asigurarea apiculturii cu tehnicieni, asociatia patroneazs dou5 licee apicole, cel de la Kluczbork ~i cel de la PszczeEa Wola, care in 1985 si-a sarbiitorit a 40-a aniversare. 0 realizare deosebiti, relativ recent& a asociatiei este darea in folosinti la Kamianna, o localitate plinii de pitoresc de la poalele muntilor Beskidy, a Casei apicultorilor, unde cei ce iubesc albinele vin s5 se perfectiorieze in hobby-ul lor dar si s5 se odihneasc5. Se plfinuieste pentru viitor ca pe lfngi. a c k t 18caS s i se infiinteze qi o statiune de selectie a mritcilor, un muzeu apicol, precum ~i un sanatoriu pentru apicultori. 0 actiune sustinut5 se intreprinde in ultima perioad5 pentru diversificarea productiei apicole ~ i pe , aceast5 baz5, o folosire mai intens5 a valorilor terapeutice ale produselor albinelor. Prqedintele asociatiei, dr. Henryk Ostach, este, gi in aceastii privint5, un frecvent promotor a1 cercet5rii apiterapice $i a1 aplic5rii rezultatelor ei in practica larg5. Pe aceastti linie, anul trecut, a fost organizat la Cracovia un simpozion international de apiterapie, sub egida APIMONDIEI, manifestare ce s-a bucurat de o larg5 participare, soldat5 cu rezultate meritorii. Dup5 cum imi marturisea presedintele aso-

IERNAREA EN AER LIBER

' 1 ~I

Foto 3 - Deprinderea tainelor apiculturii pe stupi polonezi qipici.

ciatiei poloneze, in curirid se va da in folosint5 la Krynica, o statiune montan5 cunoscut5, primul sanatoriu de apiterapie din Polonia. In acest context nu surprind cifrele statistice demonstrind calea ascendent5 a apiculturii poloneze. Iat5 citeva exemple : dac5 in 1970 efectivul apicol num5ra 1,4 milioane familii de albine, in anul 1980 el se ridica la 2,2 milioane ca s5 ajung5 in 1984 la 2,7 milioane colonii. Productia medie de miere pe familie a variat intre 6,5 kg (1970 ; 1984) ~i 10,2 kg (1983). Productia total5 record pe tar5 a fost inregistrat5 in anul 1983, cind aceasta a Pnsumat 15 411 tone mipre. La cear5, productia cea mai mare 's-a inregistrat i n 1984 cu 453 tone. Vor mai avea prilejul s5 admire cei ce vor sosi la congresul de la Vaqovia qi o alt5 initiativs frumoas5 a asociatiei : pentru a comemora mileniul de apicultur5 polonez5 s-a propus plantarea a un milion de arbori ~i arbuqti meliferi. ,,Aceasta va dovedi - 'cum m5rturisea Joanna Troszkievicz, o cunoscut5 cercet5toare 'in apicultur5 cii traditiile vechi apicole sint Zncii vii ~i cti ele au persistat peste genera$ii, pentru a asigura oamenilor produse naturale apicole, care hrtinesc $i vindecii C n acela~i timp''.

Tot mai mulfi apicultori prefer5 s5-$i ierneze albinele afar5, sub z5pad5. Avantajul este evident, mai ales clnd ahinele sint infestate cu Varroa. Temperatura in j d stupilor i m f i sub z5pad5 este fn gene~al stabil5 $i mai coborit5 d d t fn cazul stupilor adgpostiti (in pavilioane, magazii, pivnite), la care ternperatwile pozitive permit acarianului s5 treac5 bine iarna $i s5 se inmulteasc5 repede primham. Cu ocazie. vizitei de prim5var5 se constat5 pe fundnl stupilor i a n a t i in aer liber un mare n u m r de acarieni, in timp ce pe albinele vii,nu exist5 decit foarte putini. Un tratament de prim5var5 poate l n acest caz s5 redue5 num5rul acesbra l a minimum. Timp de doi ani au fost numgrati acarienii existenti pe albinele moa& In t i i p u l iernii prmum $i cei de pe elbinele vii, gkindu-se pe p r i mele o medie 'de 23 V a m la 100 'albine moarte $i 7 la. 1000 albine vii. 'Se pare c& albinele parazitate ies din ghem $i se a$az5 in zona m e de la periferia acestuia, unde ele amor$i cad pe fundul stqhlui. I n felul acesta, iernawa in aer Uikr reduce parazitismul la un nivel acceptabil. (~rivolap, 4. F. ~i Tkaconko, 5. 1 M . In : Pcelovodstvo, nr. 10, 1984)

ACTIUNEA VENINULUI DE ALBINE I N CIRCULATIA SANGUINA SI PROPRIETATl'LE REOLOGICE ALE SINGELUI Pentru studierea actiunii veninului de albine in circulatia s a n g ~ i n 5$i propri&tile reologice ale singelui, autorii lucrilrii an aplicat cele mai recente metode, care l e a u permis s5 studieze modificgrile survenite la nivel celular $i molecular. Experientele au arstat c5 veninul de albine, introdus in comentrafii foarta, joase glml) 'determin~i crevterea vfscozitiitii singelui la aobai. In cazul folosirii melitinei (principalul polipeptid a1 veninului), o concentratie a acesteb de 0,5X 10-4 g/& m5reqte

vtscaitatea dngelui, In t ce o conrrentrafie mai slab5 d e O,SX1% gjml, dirninua vfscozitatea. Cke$tel.l?a viscozitAtii slngelui sub actiunea unor doze mai mari de venin sau de melitin& este urmarea, aparitiei de acini pe suprafata erikocitelor (equinwitoz5), care r d r g t e dimensiunea acestor celule ; in timp ce dirninuarea vfscozitEttii singelui sub actiunea unor doze mici de venin sau de melitin5 se realizeazil prln distrugerea leg5kurii dintre &trocite gi prin miqonarea acestora. Fenomenele descrise nu sint singulare, ins5 in conditiile experimentale date e h sSnt predominante. Diminuarea vfscozit5tii slngelui, sub efectul unor doze mici de melitin3, poate juca un rol esential In producerea efectului curaCiv, avind in vedere d in nurneroase s u r i patolagice apare vfscozitatea d w l u i $i posibilitatea forrn5rii de conglomerate eritrocihre. Se presupune cB rezultatele obtinvte explic5 In mare &urB atit efectul terapeutic cit $i cel toxic a1 veninului de albine asupra activilatii inimii, vaselor $i sistemului sanguin. (B. N. Orlov $.a. U.R.S.S. In : Apiacta nr.4, 1984, p. 119) FUNGICIDE CARE MARESC DEZVOLTAREA PUIETULUI VAROS f N FAMILIILE DE ALBINE In farile cu 'apicultur5 dezvoltat2i, puietul v&ros continu5 s5 fie considerat un important d5unAtor a1 albinelor, ceea ce-i face pe cercetiltori s5+i conpnue investigatiile In vederea gssirii de remedii pentru prevenirea $i tratamenitul lui. Doi din a c g t i uameni de $tiint5, Menapace $i Hale din cadm1 Laboratonrlui d e apiculturti a1 statului Wyoming (S.U.A.), au verificat efectul a doi compuqi chimici care au dat rezultate bune impotriva altor ciuperci parazite, griseofulvina $i acidul sorbic (de fapt aceste produse an fost prezentate de alti autori ca fiind eficace impotriva ascosferozei). DupB ce s-au convins c5 ambele substante opresc sporularea Ascosphaerei apis In d t u r i de laborator, ele au fost administrate in farniliile de allbine fn amestec cu polen infectot cu sporii de Asc-haera m u in polen slingtos, cind familiile d e albine verificate erau deja bolnave de puiet vsros.

F k d t a h u l a fost surprindtor. Nu numai c3 familiile de albine tratate preventiv s-au fmboln5vit iar cele tratate curativ nu s-au vindecat, fns5 d t a t e l e la acesk familii au fost mult mai proaste d e d t la familiile de atlbine martor, la care nu s a u administrat produsele respective. Cu tot rezultatul negativ, experienta de mai sus apare t o t y i ca foarte important&, ea w5trnd o datA mai mult c A puietul v5ms este o boa15 de conditii, c5 Ascosphaera apis este un invadator secundar $i ca introducerea in stupi a unor substan+ cu efect necontrolat poate & aiba un efect de stres asupra albinelor culegiitoarn, albinebr doici $i puietului, sl5bind rezistenb acestuia din ' u r n 3 $i predispuniindu-1 la Smboldivire. (In : ApiacB, nr. 4, 1984, p. 116-118)
ALCOOLUL ETILIC IN C O ~ A T E R E A VARROOZEI

Un apicultor din R. F. Germania era alergic la amicidele care initr5 eel mai adesea in produsele pentru combaterea v a m z e i , astfel Incft era pus In situatia s5 abandoneze apicultura. In disperare de cauz5 a incercat s5 inlocuiasc5 aceste produse CII alcool etilic, pe care, intr-o prima faz5, 1-a introdus, imbibat intr-un tampon d e vale intr-o cwc5 de plastic cu acarieni varroa $i albine. Parazitii a u murit dup5 15 minute, dar si albinele ceva mai tirziu. Perforind cutia rji f k i n d ca tqmponul s5 nu mai v ~ n & ln contact direct cu albinele parazitate, rezultatele au fost mai bune. Glndindu-se c5 in stup exisG totuqi m i mult aer, a introdus o cirp5 imbibat5 cu alcool $i a inchis urdinirjul. Rezultatele a u fost excelente in ce privqte num5rul de paraziti d z u t i , ins& au murit $i albine. 0 parte din acarienii morti erau galbeni sau albi, se,mn cB a l c coolul traversa $i crip5celul celulelor cu puiet ; de asemenea, au fmt g h i t i $i masculi. lncerc5rile au fost reluate de serviciul ve,terinar, care a folosit hirtia igienicii pentru imbibarea cu alcool. LBsindu-se urdini$ul desehis nu s-au m i produs pierderi la aL bine. S-a constatak c5 produsul cantina s5 acfioneze $i in urm5toarele do@ zile dup5 administrare. La o colonie, considerau cu un an Inainte practic indemna, au fost dist r q i 728 acarieni. Alcoolul nu las5 rezidii $i a r putea fi folosit pentru diagnosticul rapid a1 varroozei, mai ales c5 se pare c5 nici puieM $i nici m a h nu sint afectate. Cerc e W l e sfnt in curs In cadrul Institutului apicol din Bonn, pentru stabiLirea gradului de ef icacitate.

(h : Der Biene, nr.

10, 1984)-

Rubric& realdzat& de dr. I. O G R A D d

T. MARICAS, sat Negoe~ti,com. Stefan cel Mare, jud. Baciiu ne fn$tiinteaz8 cB nu se mai' poate practica apicultura cu rezultate bune in jurul Combinatului chimic BoPze$ti din cauza poluarii atrnosferei cu particule nocive. - Pentru indreptarea situatiei interveniti impreunh CU filiala A.C.A. jud. Bac5u pe ling& Comisia pentru protectia mediului inconjur8tor. Totodata apicultorul ne informeazg c5 pentru oprirea roitului a a i a t aripile mfitcilor iar dup5 un timp albinele au inlocuit mgtcile mutilate au altele noi prin schimbare linivtits. - Procedeul este cunoscut de mult dar nu a intrat In practica apicultorilor. Schimbarea linbtit5 a mhtcilor este o caracteristica superioarg a u n w familii de albine care, selectionate a n de an, conduc la obtinerea unor familii care nu mai roiesc. 0 conducere corecta a familiilor de albine, asigurfndu-le spatiu pentru construit faguri, o aerlsire corect5 $i diversificarea productiei apicole oprevte familiile s5 intre In frigurile roitului. Acelavi colaboratar ne-a comunicat c5 a construit CU materiale procurate pe plan local un topitor de cear5 a1 c5rui randament este la fel cu cel a1 topitoruiui de ceara cu aburi existent i n magazinele asociatiei noastre. - VB felicitam pentru realizare dar v5 sfatuim sB lucrati cu mare grija pentru a evita unele accidente. V . BADULESCU, corn. Pietroasele, jud. Buziiu a constatat c5 ggselnita, dup5 distrugerea fagurilor, a atacat $i o mare parte a lemnului ramelor, fgcindu-1' de nefobsit pe rnai departe. Pentru indepartarea r5ului pe timpul iernii a pensulat lemnul ramelor noi cu motorin5 iar primgvara a avezat faguri presati in aceste rame pe

care albinele au crescut ce- modul cum isi rros~odhreste lule normale.*Peste 4 ani cind stupina contribuind 'prin "aa reformat faguri a consta- lorificarea rnaterialului biotat c5 lemnul ramelor nu a logic la cre~tereanum&ruIui mai fost atacat de gSselnit5. stuparilor din judetul respecNu precizeaza ins5 dac5 fagu- tiv. fn ceea ce privevte comrii a u fost din nou atacati de baterea varroozei cu fum d e gAselnit5. lwrarea comports tutun - Consideram c5 este inu- munc5 in plus $i nesiguti1 sB pensulati ramele cu mo- raKfa deoarece fumul de tutorin&. Pentru indreptarea r5- tun nu ucide acarieni. Relativ ului fntretineti numaT farni- la introducerea in hrana a L binelor a dudelor gi fragilor lii puternice : E stupi construiti cu respectarea distan- v3 comunic5m c5 este bine telor intre rame $i fund, pe- s5 15Gm albinelor mierea ce rete $i podivor. Circulfnd prin o adun5 ele iar in lips2 ~5 aceste spatii albinele apgr5 folosim zah5rul rafinat confagurii $i implicit lemnul ra- form indicatiilor date de melor. Deci, familii puternice I.C.P.A. $i publicate i n re$i stupi construiti cu respec- vista nr. 1 $i 911985. In privinta discutiei din tren pe tarea distantelor. E. TIRTOIANU, Cercul care ati avut-o cu un apiClllapicol Fiiget doreqte sfi afle tor nu v5 putem da un sfat o serie de r5spunsuri la unele competent deoarece nu se intrebsri relativ la propolis dau detalii in, ceea co pripe care albinele ,il culeg de v g t e concentratia alimenkpe mugurii unor arbori $ill lor ce inbra ln turte in& a deschide un stup de 5 ori aduc In stup. timpul iernii nu contriPropolisul este folosit de pe buie la dezvoltarea In bune albine h obturarea cr5pgtwi- conditii a familiilor de dlor, la fixarea 'ramelor pe falt $i in unele cazuri la blocarea bine. urdini$ului acolo unde exists Elevul D. OPRINA, str. i n special fluturele cap de mort $i $oplrle $i In final la Valea Unchta~ulut nr. 29, urificarea aerului din stup. Cimpulung Muscel, jud, Arn vederea documentArii dum- ge?, cercetindu-$i familiile a neavoastr5. asupra acestui observat in jurul datei de produs v& recomandfim sii. ci- 15 august lipsa total5 a titi lucrarea ,,Propolisul" apfi- puietului de lucr&are, pe rut5 i n editura Apimondiei i n faguri existind botci, matca anul 1981, unde i n 300 pa- veche marcatA insotit5 de gini sint cuprinse capitolele 4-5 m5tci tinere. u r d t o a r e : generalitati ;cornIn unele familii mai slabe pozitia chimica a propolisu- se observa la un moment dat lui ; caracteristicile propoli- 3 - 4 m5tci tinere impreun5 sului ; efectele propolisului cu matca veche. Dup5 prin stup r5naIne asupra proceselor biologice . mele 24 ore, E folosirea propolisului i n me- numai una din m5kile tidicing ; preparate cu pro- nere, iar citeodat5 r5mlne $i polis $i aspectele economice matca veche. Dup5 impereale remlt5rii propolisului. chere, matca tin5rS depune Materialele sint scrise- de ou5 fmpr?ung cu cea virstcercetatori din @ra noastrg, nic5 pin5 toamna cind este Franta, Cehoslovacia, U.R.S.S., indep3rtat5. Este un comporS.U.A., R.F.G., Iugoslavia, tament neobivnuit care se Polonia, China, Austria, Bul- poate explica numai prin garia, Danemarca, Anglia. pierderea substantei de matt5 Ing. C. TOCIU, str. la rnatca veche. D. Gherea 1-3, bloc B, sc. C , 2 . VOICULESCU ap. 19, Arad, ne relateazti

3 5 .organiz5m rnai bine apicultura, s5 ne o c u p h de ea ca de una din problemele i m p o r t a n t e ale economiei nationale"

NICOLAE CEAUSESCU
TEMATICA REVISTEI NOASTRE fN SPRJJINUL REALIZARII SARCINILOR CE STAU IN FATA APICULTURII fN CINCINALUI;
1986-1990

Conform obiectivului sHu fundamental - dezvoltarea puternicti in continuare a fortelor de productie, a bazei tehnico-materiale, infaptuirea in linii generale a programului partidulai de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate @ inaintare a Romzlniei spre comunism, noul cincinal 1986--1990 va asigura realizarea unei cregteri economice intensive prin modernizarea structurilor tie productie, ridicarea permanent& a nivelului tehnic gi calitativ a1 produselor, sporirea productivit5itii muncii, economisirea strict& a resurselor $i valorificarea lor superioaril, cre~terea substantial2 a eficientei economice in toate sectoarele de activitate. Trecerea economiei rom%ne$ti intr-o nouh etapa calitativ superioar2 a dezvoltgrii sale, etapa dezvoltsrii preponderent intensive presupune cu necesitate deplasarea efortului general a1 societHtii cHtre acest obiectiv. Programul special de dezvoltare a apiculturii din tara noastr2 in perioada 1986-1990 pune sarcini mari gi d e r2spundere in fa@ apicultorilor. I n acest nou cincinal efectivul familiilor de albine urmeazH s2 creascH la 2 milioane iar productia total2 de miere la 20000 tone. Paralel cu aceasta se va asigura in continuare diversificarea prodnctiei apicole, punindu-se un accent deosebit pe calitate $i pe valorificarea superioara a produselor apicole, prink-o gamP mai larg& de sortiniente gi derivate alimentare concentrate gi energovitalizante. fn realizarea acestor sarcini un rol deosebit revine revistei ,,Apicultwa in Romilnia", publicatie lunar2 de schimb de experientl gi indrumare metodologic2 apicol5, editat5 de Asociatia Cresc2torilor de Albine din R. S. Romilnia. h acest scop redactia i n v i a cititorii, colaboratorii $i corespondentii s2i voluntari sti consulte tematica noastr5 9i s H ne trimit& spre publicare articole care s2 prezinte un interes general gi s5 fie utile gi eficiente in activitatea cresc2torilor de albine. tratind temele sugerate, probleme noi $i de actualitate privind realizari concrete. din experien* lor proprie, articole de opinie, critice ,si autocritice, ~ t i r igi informatii din viata organizatiei, a cercurilor apicole comunale, orH$ehe$ti gi municipale, a filialelor judetene, a cercurilor apicole pionieregti gi a celor gcolare, din activitatea apicultorilor fruntagi gi a unitatilor fruntave 9.a.m.d. Tematica revistei noastre are in vedere urmHtoarea structur2 :

,
,

I. Organizarea ~tiintific2a productiei, productivitate, diversificare, eficientH tehnico'

1 1 . Creyterea $i intretinerea familiilor de al-

bine Factorii ce influenteas cornportame6tul ~i productivitatea familiei de albine, tehnologii de crgtere $i intretinere, inmulfi~ea familiilor, w t e r e a nGtcilar, munca de selectie ! n apiculturg, pregatirea ~i valorificarea culesurilor, organizarea stuparitului vastoral. iernarea familiilor de albine. Procedee de f u ~ a j a r ea albinelor, inlocuitori de polen, inlocuirea fagurilor vechi, despre bolile, parazitii $i dgunatorii albinelor, precum ~i mgsuri de prevenire $i cornbatere a acestora etc.

O~ganizarea muncii $i a proceselor de pro, ductie In stupine, mijloace de sporire a productivittitii, de diversificare a productiei, de rentabilizare a activitgtii stupinelor, i n scopul obtinerii unei m i mari eficiente tehnico-economice, o atentie deosebita urmind sh fie a m a a indrumgrii apicultorilor, atit amatori Si cei din cadml stupinelor Si fermelor apicole din sectoarele agriculturii de stat $i cooperatiste.

111. Sporirea gi valorificarea resurselor melifere

site i n apiculturs, in tar5 . ~ iin strgingtate, inventii, inovatii.

V. Produse apicole

Posibilit5ti vi actiuni pentru Imbun5t5tirea, sporirea ~i valorificarea resurselor melifere. Poleni~area culturilor agricole e n b mofile de cktre albine, metode d e sporirea eficientei in polenizarea acestora. Preocup5ri, realizsri s,i rezultate obtinute p e calea sporirii productiei agricole, datorate poleniz5rii culturilor cu albine.
.IV. Materiale gi utilaje folosite in apicultur5

Descrieri, componenfc chimice, calitati energo-vitalizante $i apiterapice, metode de realizare, condifionare, diversificare, conservarc, desfacere, calitate, privind atit produsele apicole de bazg - miere. cear5, polen, lgptisor de rnatc5, propolis, venin, cit $i derivatele lor. apilarnil Rezultate, indrumgri ale sectorului medical de apiterapie.

Dcscrieri, prezentsri, scheme, ImbunBGifiri, detalii constructive, eficienf5 economic5 a utilajelor, materialelor si accesoriilor folo-

VI. Opinii, sugestii ~i discutii

In leg5tur5 cu subiectele tratate.

lNURUMAR1 PENT-RU COLABORATORII NOSTRI PRIVIND MODUI;

DE REDACTARE A ARTrcoLELon TRIMISE REDACTIEI

SPRE PUBLICARE

00

0 0 0 0 de a'bine. Redactia consider5 c5 fiecare apicultor cititor al revistei este totodat5 un ' 0 0 potential colaborator sau corespondent al publicatiei noastre, motiv pentru care so-

Aparitia revistei noastre este aigurati prin tip5rirea articolelor ce ni le trimit colaboratorii nogtri gi ca urmare revista este cu alit mai anreciati3 de cititori cn cit este mai mare num5rul colaboratorilor, mai variat, inedit gi in actualitate con{inutul articolelor publicate gi mai ales cu cit sint prerentate mai multe aspecte practice de indrumare $i schimb de esperients in cregterea gi ingrijirea familiilor

0 0 0 0 0 0
00

00
-

licit2111 ca cititorii s% ne scrie in numgr cit mai mare articole tratind probleme de interes general pentru crescitorii de albine din intreaga tars. Pentru ugurarea muncii acestora la redactarea materialelor ce ni le trimit spre publicare redsm in cele ce urmeaz5 citeva indrum5ri practice de care trebuie si3 se fin5 seama. Cu cit vor fi mai mult respectate recomandirile noastre cu atit rnai mari vor fi gansele tipiririi manuscriselor trimise redactiei. La alegerea temelor se recornand2 s5 fie studiat n ~ a iintii planul nostru tematic, dug5 care - o dat3 tenla aleas&, documentarea efectuat5 $i stabilite problemele propuse a fi dezvoltate spre a fi impi3rt5gite cititorilor nogtri - se va trece la scrierea propriu-zisi a articolelor, cu care prilej, functie de felul acestuia vor trebui s i se respecte, dup% caz, urm2toarele indicatii : economic5 a metodelor studiate, cit $i concluzii $i indicatii pentru productie ; - materialde s 5 fie dactilografiate pe o singur5 parte a hirtiei la do115 rinduri, iar ca dimensiunea sri n u dep*easc5 4 - 4 pagini ; clnd articclul nu poate fi dactilografiat, se impune s 5 fie scris de min5, cu cerneal5, cit mai citet posibil $i i n rinduri distantate ; fiecatre articol s5 fie Insotit de u n rezumat de maximum 5 rinduri privind esenta subiectului tratat, iar bibliografia, cind este cazul, s3 fie indicat5 In lirnita strict5 a utilitfitii, astfel : numele $i prenumele aUtorului, titlul c o w l e t a1 c5rtii sau revistei, editura, localitatea $i anul aparitiei pentru c5rfi $i, i n plus, volumul, numgrul, luna

- titlurile s 5 fie cit mai scurte, articolele s 5 aib5 introducere, ,tratare $i o incheiere cu concluzii practice ; stilul folosit s5 fie clar, concis $i logic, pentru a n u da n a ~ t e r ela confuzii sau interpreGiri diferite ; - p e prima paging s5 fie scris titlul articolului, iar sus In dreapta numele $i prenumele Pntreg a1 autorului, institutia sau lntreprinderea unde lucreaz5, specialitatea vi functia, adresa completa vi exact5 a domiciliului, telefon, precum $i adresa $i telefonul de la locul d e munc5 ; la s f i r ~ i t , articolul va purta semnstura originals a autorului ; cerceErile originale se recornand5 s 5 includh atit consideratii privind eficienta

.-

(pentru xeviste), ip6ecum $i paginile folosite' pentru documentare ; - tabelele s5 fie scrise pe pagini separate, ss aib5 dte un titlu scurt, iar fn text G se indice locul de tnserare ; - se recornand5 ca articolele s 5 fie ilust r a k prin schik, desene, fotografii etc, numerotate cronologic, avfnd referiri In text ~i o legend5 scris5 clar ; - desenele khnice & fie executate corect ~i in tuy pe Nrtie de calc, iar cifrek $i ,explicatiile de pe figuri s 5 fie scrise cu creio-

nul, pentru a se Q U ~ E face ~ o prezentare uniforI1-d in revisa ; - pentru publicarea in timp util a articolelor ce se refer5 la lucrari inedite, indicate pentru un anumit sezon, acestea trebuie ss fie inaintate redaeiei cu cel putin 3 luni mai Inainte de data cind este *ortun5 publicarea ; - redactia 1$i rezerv5 dreptul de a interveni $i reduce unele artfcole dac5 este cazul ; articolele nepublicate nu se fnapoiazg autorilo~.

Materialele primite la redactie slnt supuse reviziei tehnico-gtiintifice $i analizei colegiului de redactie care hotgragte asupra publicarii lor. Articolele publicate sint remunerate potrivit tarifelor in vigoare., TRIMITETI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLELE f N DUBLU EXPEMPLAR PE ADRESA :

91 CORESPONDENTELE

Redaeia- revistei .,APICULTURA f N ROMANIA", str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70231, B u c u r e g t i.

i i

i
!
(

0 0 0 0 0 0 0 0i 0 0 0 0 0 0 0 0 oooooooo i 0 0 0 0 0 , 0 0 0 v-INFORMAM CITITORII CA REVISTA ,,APICULTURA I N ROMANIA" i PUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU YINZARI $1 CUMRARI DE MAT-IALE $1 UTILAZE APICOLE, ROIURI $ 1 FAMILII DE ALBINE cu s A u FARA STUPI. PA\rILIoANE A P I c o m mc. Costul unui cuvint este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt caracter de liters se aplicH o majorare de 2P/e, iar pentru inchiderea textului in chenar se a~licH a majorare de 30% fat2 de costul total a1 anuqului simolu. Anunturile se primesc de c5tre redactia noastr5, str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, reSti, cu mentiunea ,pentru mica publicitate", prin scrisoare $i mandat p o ~ t a ld e la solicitantii din provincie ~i personal de la solicitantii din capitals. VIND pavilion apicol 82 l5zi (18 rame) Baia Mare. Tel. 994/34124 ' (1) VIND remorc5 apicols cu baracH tractabils pe dous roti, $tefbneseu Constantin. Ghinegti, jud. DImbovita. (2) VIND pavilion apicol cu 35 familii stupi orizontali $i caban5. Cimpulung-Argq, t e l 970,12829. (3) VIND pavilion apiwl pentru 40 stupi vertieali cu sau far6 albine, executat i r e prqabil. Oravita, t e L 965j12472, orele 8-14. (4)

$
\

i
-

$ '

Tiparul executat la I. P. . I 3 Decembrie 1918U, sub m i . nr. 41148