.

R e v i d lunar% da rchimb de experfan@ qi

rtndrumrrra matodologM apicoli editati da
A8o~iatiaC r d t o r i l o r de.Albine din Republic8
Socialisti Romania

CUPRINS

*:

Evenimente d e mare fnsemniitate din

ltina ma1

V. ALIEXABfDRU : MAsuri energice pentru

denoltarea $eptelului apicol
Maria DRAGAN : Ce trebuie sll gtie crescatorul
d e miitci
I .FtECEANU : Cum se lucr&
lesului $i In timpul verii

fn perioada cu-

I. BALANA. Elena GROSU: Sporirea productiei d e fructe la v i ~ i n$i cirev p i n polenizarea cu albine
2. VOICULESCU : S p5strBm cu grijii caliUtile polenului
V1. HUMENI : Curatirea rapid5 a polenului
Tr. VOLCINSCHI : Cum se poate realiza o
importana economie prin folosirea fagurilor artificiali perforati
M. MARIN : Combaterea varroozei cu preparatul ,Varachetn

D. PITIGOI: M h u r i privind recoltarea $i expedierea probelor pentru diagnosticul d e laborator a1 boliior la albine

R LUNGU

Dreptatea ~ i - a spus cpvintul!

E. TARTA: In
lovaci (11)

vizitii la

apicultori~ cehos-

* A1 XXXI-lea Congres International d e

ApiculturB, Varvovia-Polonia. ' Apicultura in
Polonia
CALENDARUL APICULTORULUI
PROGNOZA INFLORIRII SALCIMULUI

C o p e r t a I : Rolul mereu mat important a1 albinelor i n sporirea producfitlor agropomzcole cste

cu prisoszntc5 demonstrat intr-o serie de lucrdri de
cercetare ~tiinftficd. Polenizarea dirijatd cu albine
a liveztlor de v i ~ i n$i c i r e ~conduce la spectaculoase
cre$teri de recolte $i importante f m b u ~ t d t z r ta callt&ii fructelq. Ctfifi articolul din pag. 13.
(f o t o : Pave1 TANJALA)

,
I

EVENIMENTE DE MARE ~.HSEMN~\TATEDIN LUNA MA1

;,~iecare1 Mai reprezkna o n o d treapa pe care mmrul
nostru, liber gi stiipin ge destinele sale, o urcil pe drumd
progresului, a1 b u n w r i i qi fericirii".

Silrbiltoarea revolufionarB a muncii gi solidaritafii

celur ce muncesc
Sirbatorirea traditionalei zile dc
1 Mai, zi a muncii qi solidariatii internationale a celor ce muncesc, constituie de fiecare dat5, pentru toti cetitenii patriei - d e nationalitate rom h i , maghiar5, german5 ~i de alte
nafianalititi - un nou moment cu
sernnificatii deosebite, prilej de a
aduce un fierbinte omagiu Partidului
Comunist Roman, continuatorul celor
mai inalte traditii revolutionare din
tara noastr5, care a ficut din implinirea aspiratiilor fundamentale ale poporvlui romin, suprema ratiune a existentei sale, c5liuzind destinele natiunii pe drumul glorios $i lurninos a1 libert*i,
demnit5tii $i progresului, a1
edifidrii noii orinduiri, socialiste.
Pentru poporul nostru, ziua de
1 Mai are str5vechi semnificatii. S i r batorit5 din adincuri de vreme, ca
semn a1 bucuriei pentru biruinta primsverii, pentru
reinvierea natiunii.
ziua de 1 Mai ~ i - aadiugat, incepfnd
cu anul 1890, noi intelesuri ~i sensuri.
In bogata cronid a sirbitorilor proletare, ziua de 1 Mai 1939 are o semnifica$ie aparte. M5re?ia zi de lupti de
la 1 Mai 1939 rsmine in istorie deopotriv3, ca o ilustrare a spiritului revdutionar $i a patriotismului fierbint e a1 militantilor partidului coinunist,
care in pofida conditiilor lgrele qi a
prigonirilor indreptate impotriva lor,
au actionat cu dGruire, cu neb5nuit5
consecventi pentru realizarea unititii
dasei muncitowe, pentru mobilizarea
mmcitorimii capitalei la demonstratiile de 1 Mai.

In ~ i r a g u lacestor dirzi $i neinfri-

,cati revolutionari se num5r5 tovarri~ul

NICOLAE CEAUSESCU ~i tinsra militant2i ELENA CEAUSESCU (Petrescu), care au avut un rol de seam5 in
organizarea demonstratiei de la 1hfai
1939,. mobilizind la actiune tineretul
antifascist ~i masele de muncitori si
imprimind un puternic spirit combativ demonstratiei.
In ~ i r u laniversirilor prilejuite de
aceasti s5rbitoare, in conditiile in
care poporul romin a trecut la construirea noii societiti, anul acesta ziua
de 1 Mai capAt5 semnificatii deosebite. lnsufletiti de mobilizatoarde hoGriri si prevederi ale documentelor
celui de-a1 XIII-lea Congres a1 partidului ~i apicultorii din patria noastrj.
desf5~oar5 o amp15 activitate pentru
traducerea in fapt a acestor obiective,
pentru a dovedi in acest mod profundul lor a t a ~ a m e n tfat5 de lucrsrile msrelui forum a1 comuni~tilor din tarn
noastr5.

9 Mai

- Ziua independenfei,
ziua victoriei

Printr-o fericiti coincident& aceasti5

zi de mai adun5 in istoria rominilor
dou5 momente de adinc5 semnificatie,
dou5 -date aniversare care ne prilejuiesc de fiecare dat5 intoarcerea fecuno~tinteinoastre spre acei fii ai acestvi psmlnt care s-au jertfit pentru li-

'

bertatea ~i indepefidenta ' pakriei lBr,

pentru eliberarea altor popoare ap5sate de asuprirea str5in5.
La 9 Mai 1877, prin vocea marelui
patriot qi revolutionar Mihail Kogfilniceanu, omul care participase cu fapta
la realizarea primului pas crucial pentru infgptuirea unirii tuturor romhnilor (1859), poporul nostru, dupi
aproape o jdm5tate de mileniu de dominatie otomang, proclama in fata
Adun5rii Deputatilor c5 ,sintern independenti, sintem natiune de sine st&
tgtoare ... sintem o natiune liberg independentiiU. In jurul cl5dirii Adunririi Nationale de pe Dealul Mitropoliei
din Bucuresti s-au adunat spontan mii
de studenti, meseria~i,negustori S? alti
org~eni,care purtind torte ~i drapele
tricolore, cintau ,DegteaptS-te
romaneu. Independents a fost cuceritg
pe cimpul de lupt5, prin legendarele
fapte de eroism de la Vidin,.Rahova,
Smirdan, Plevna, Grivita, ~i Orehovo,
unde peste -10 000 de fii ai patriei au
r b a s pentru totdeauna sB pecetluiasc5
cu singele lor implinirea unui ideal
visat de mai multe veacuri.
ACELASI 9 MA1 AVEA SA MARCHEZE A DOUA OARA ISTORIA
NOASTRA NATIONALA fN ANUL
1945: prin victoria obtinut5 de fortele
aliate ale coalitiei antihitleriste impotriva Germaniei naziste, victorie la
care poporul nostru si-a adus contributia sa materials ~i de singe. S5rb5torirea Zilei victoriei asupra fascismului este totodatB prilej pentru poporul nostru liber, angajat ferm pe
drurnul construirii societiltii socialistc
multilateral dezvoltate, de a omagia
jertfele f i r 5 seam% ale popoarelor
Uniunii Sovietice care au dus pe umerii
lor greul acestui rzzboi, sacrificiile tuturor celorlalte popoare ale coalitiei
antihitleriste, prilej de a le adresa
acestora, tuturor popoarelor-lumii fierbintea sa chemare la intelegere si pace.
Dup3 siivir~irea Marii Uniri clasa
muncitoare a fost cea dintii fort5 socia13 care ~ i - a pus problema cre3rii
unui partid politic unic a1 proletariatului Romdniei intregite. Referindu-se

,--.

'

-..

la perioada In decursul 'cg&iAx-a.fo<mat ~i maturizat politic mtlmitorhea

romdns, secretarul general 'a1 P.C.R.,
tovar5~ulNICOLAE CE;AU$ESCU.sublinia c i : ,,Mi$carea revolu@?aczr2i rornifneassli ~i partidul nostru s-au railscut o datli cu aparitia clasei muncitoare
+5 p&trunderea ideilor socialismului
~tiinfificin tara ftoastrti, dar rilddeinile sale, ca ale unui s t e w seculai.,
sint ancorate adinc in pilmintul stylimofesc, in istoria de peste 2 500 de
ani a dacilor".

8 Mai 1921'

a Partidulvi Comunist Rom8n

'

Prin acest mare$ eveniment au fost

ridicate pe o -treaptS superioarg traditiile revolu$ionare al&rni@irii rnuncitoreqti din R o m h i a , -s-a inf5ptuit trecerea intr-o nou5 etapi, atit pe plan
ideologic cit ~i organizatoric, super:oars a miqcsrii revolutionare de la
noi. h acela~i timp s-au dat noi ~i
puternice impulsuri luptei politice ~i
sociale, pentru preluarea in miinile poporului a puterii de stat.
De asemenea, sub conducerea P.C.R.,
tara noastrs a str5bZtut numai ih patru
decenii mai multe etape istorice de
dezvoltare economic5, social3 si cultu:
ral5, devenind intr-un interval de timp
scurt, un stat industrial-agrar, cu o
industrie puternica, cu o agriculturs
socialist3 in plin progres.

Aceste trei evenimente au un larg ecou

i n rindurile apicultorilor, constituind un in-

demn de a munci cu si mai muItd rfvnii

si abnegafie, pentru trawpunerea Zn ozapi
a politicii partidului $i pentru a contribui
cu cantitciti sporite de produse apicole la
fondul de stat. Apicultorii romdni sint mindri de increderea acordatii si asigurd conducerea de partid si de stat cii vor face dtn
pasiunea lor o fort& activd pentru progresul apiculturii din tara noastril, pentru Entiirirea rolului $i ponderii ei Zn baknta economiei nationale, prin intensificarea gi diversificarea productzei, a realiziirii unor produse de calitate.

Situatia impune in continuare

MASURIENERGICE PENTRU DEZVOLTAREA

SEPTELULUl APlCOL
,

fig. VasiIe ALEXANDRU

Institutu1 de cercetare $i procldctie
pentru apicultura

0 serie de materiale ap5rute anterior in paginile revistei noastre au

descris amiinuntit situatia deosebit5
in care se afI5 apicultura tiirii incepind cu luna iulie a anului trecut, cind
intr-o serie de zone ale tiirii, la unele
efective de familii de albine s-au constatat depopulgri,
inregistrindu-se
chiar pierderea intregii populatii de
albine. Din p5cate acest fenomen a
continuat ~i in perioada prelungitA de
iernare, iar prim5vara rece ~i ploioas5
a impiedicat in bun5 miisurii dezvoltarea normal5 a familiilor de albine.
Din aceste considerente o mare parte
din familii vor ajunge la culesul de
salcim cu populafii reduse de albin5
culeggtoare, iar pierderile suferite in
decursul ierniirii ~i a1 primgverii impun mgsuri deosebit de energice pentru ~efacerea~i sporirea numkului de
familii de albine, conform celor stabilite prin Programul de dezvoltare a1
apiculturii.
Dat.5 fiind @versi&tea mare a stgrii
,familiilo~de albine din punct de vedere al puterii acestora, in acest sezon
va fi necesarii abordarea unei tehnologii diferenfiate de ingrijire si de
pregZitire, in scopul valorificilrii culesului de la salcim.
- 0 ateintie deosebit5 se va acorda
familiilor slabe la care s-a constatat
continuarea procesului de depopulare.
fn special la acestea se impune continuarea aplicArii unui complex de'

m5suri care sii includ5 igienizarea

stupilor prin dezinfectie repetatti in
caz de necesitate, sortarea si rebutarea
fagurilor vechi, cu puiet pestrit sau
murdgriti puternic, cu pete de diaree
rimase din iarn5 sau apiirute in cursul
pri.mgverii, eliminarea rezervelor de
hranH poluate si inlocuirea lor cu
rame cu miere de la familiile normale
sau cu sirop de zah5r.
C o n c o m i h t se vor aplica tratamente
cu Varachet, Micocidin qi Locamicina
pentru prevenirea si combaterea bolilor specifice ~i in special a varroozei.
Este absolut necesar ca in toate
hr5nirile de stimulare $5 se administreze dozele de Protofil indicate in
prospectul produsului care, pe ling5
rolul de combatere a nosemozei are ~i
o actiune activii de stimulare sustinut5
a cresterii puterii familiilor de albine.
Atit. pentru familiile depopulate cit
~i pentru cele normale este de asemenea foarte important2 aplicarea lucr5rilor specifice din perioada de prim%
varii in care se include : asigurarea
regimului termic a1 cuiburilor, (avind
Pn vedere c5 in luna mai, apar frecvent
diferente de temperaturil intre zi ~i
noapte), asigurarea unui regim de
hran6 complet - proteic ~i hidrocarbonat, prin valorificarea culesurilor
timpurii (salcie, flori de psduri, pomi
fructiferi etc.) sau prin administrarea
de sirop de zahHr ~qi inlocuitori de
polen (lapte praf degresat qi drojdie

'

+.
,

de bere inactivau) in zonele qi in

perioadele lipsite de polen, dirijarea
dezvolt5rii accelerate a cnlbubui in
functie de cantitatea de puiet si indeosebi a celei de albine. De ranarcat
c5 in conditiile acestui an, in care
multe familii de albine la ieqirea din
iarn5 au f a t slabe, iar timpul rece
prelungit a impiedicat in multe zone
ale P r i i cre~tereanmmal5 a puietului,
un rol deosebit il are in continuare
mentinerea cit mai strins5 a cuiburilor.
In aceast5 perioad5, la familiile inc5
slabe la carezalbina n u ajunge s5 acopere qi s5 inc5lzeasc5 puietul este
indicat ca in scopul mentinerii unigtii
biologice, chiar dac5 nu va fl" productiv5 la salcim, familia respectiv5 s5 fie
ajutat5 cu albilii de la celelalte familii normale din stupin&. Pentru
aceasta, dup5 verificarea m5tcii. fami-liei donatoare, rarna cu albine (fiii-2
puiet) luat2 d e la familiile donatoare
se- amplaseazB in familia slab5 dup5
diafragm5 far5 a s e scutura, astfel incit - unificarea albinei cu noua f amilie
s5 se fac5 treptat In lini~te. Pentru
protejarea mgtcii familiei slabe este
indicat ca. aceasta s5 fie izolat5 intr-o
C U S C ~din plas5 de s i m 5 (obturatii cu
o buc5tic5 de foaie de fagure artificial sau o bucat3 de hirtie de ziar) ~i
amplasat5 pe o zon2 de fagure cu
miere in imediata apropiere a puietului.
0 m5sura care se impune in cazul
altor familii a caror dezvoltare nu
asiguri certitudinea ca acestea vor
atinge puterea care s5 le perrnita valorificarea normal5 a culesurilor de la
salcim, este int5rirea lor pe seama
altor familii puternic dezvoltak.
lntsrirea se face prin unirea unei
H r t i - albin5 qi puiet - din familia
donlatoare sau prin unificarea total5
a dou5 familii. fn toate cazurile se
vor lua m5surile de protectie a' m5tcii
familiei receptoare.

fn cazul cedsrii de dbin5 qi puiet

unificarea se face din timp, dAhdu-se
doar rame cu puiet c5p5cit gata de
eclozionare asbfel & d t albina i 3 ~ r 5
'n5scut5 cu 5-6 zile inainte de inceperm culesului s5 poatii participa la
stringerea qi prelucrarea nectanilui.
f n caz contrar, introducerea puietului
in perioada inceperii culesului si mai
ales a puietului nec5pScit poate avea
rezultate negative, o parte din culeggtoare fiind mobilizate pentru ingrijirea
puietului.
Toate aceste procedee duc Pns5 la
reducerea uneori considerabil5 a num5rului farniliilor de albine in stupin;,
ingreunfnd intr-o oarecare m5sur5
sarcina de refacere a efectivului $i a
realiz5rii productiei de roi. Pentru
rezolvarea in carrditii mai bune a acestei p~obleme:se p6t folosi cite duu2
familii htr-un-stup, d ~ p 5 4 i t print-o
e
gratie Hanemann. Acest sistem de
unificare se poate aplica chiar ime&aB
dup5 iqirea de la iernat, albinele creindu-qi in acest mod conditii mai bune
de crqtere a puietului ~i de dezvoltare a puterii.
Pentru preintimpinarea ~oculuiprodus de unirea familiilor, in momentul
amplas5rii acestora in acela~istup este
indicat ca peste gratia Hanemann s5
se aqeze ~i o foaie de ziar. fn fehd
acesta contopirea albinelor din &le
dou5 familii se face h p t a t , f5rg incidente neplkute. 0 conditie important5
este de asemmea aceea ea mBtcile relor dou5 familii sri fie cit mai apropiate
ca vfrstB $i stare fiziologic5.
D u g declan~areaculesului, In cazul
in care cuiburile celor douri f m i l i i
ajung s5 ocupe 7-8 faguri cu puiet
fiecare, intre cele dou5 familii, pestt?
gratia Hanemann se introduce un corp
(magazin) la stupii vertioali, cu faguri
cl5diti ~i artificiali, sau faguri pentru
strinsur5 la cei orizontali.

'

Dup5 terminarea culesului, in cazul

Pn care familiile respective gi-au p5strat m5kcile gi au ajuns la dezvoltare
norrnal5, pot f i introduse in stupi separati pentru a-si continua activitatea
de sine striGtor.
Pentru valorificarea corespunz5toare
a salc?mului, angajarea unei cantiGti
cit rnai mare de albinii la aativitatea
de cules este deosebit de importantii,
fapt pentru care agliciirii m&urilor
mentionate trebuie sii i se acorde o
important5 deosebit2.
h acela~iscop, pentru mobilimea
unui num5r cit rnai mare de culeg5toare in timpul culesului se asigur5
spatiu suplimentar in stup ~i necesarul
de faguri pentru prelucrarea neotarului qi depozitarea mierii, se m5rgte
ventilatia in stup prin deschiderea
complet5 a urdiniyarilor ~i prin introducerea de pene intre corpuri (migazine) la stupi verticali, se asigurg umbrirea stuplior dac5 este necesar etc.
Pentru obtinerea unei mieri de
calitate superioarg, in mod special
pentru culesul de la salcim, pentru
stringerea mierii se folosesc doar faguri albi sau foarte deschi~ila culoare
care s5 nu influenteze indicele colorimetric al mierii extrase. Din fagurii
mai*inchi~i
la culoare, piistura qi mierea provenit5 de la alte culesuri (pomi
fructiferi, m u ~ t a r ,rapip etc.j se extrage separat pentru a nu degrada prin
impurificare mierea superioar5 de
saldim.
In timpul culesului, in functie de
pcmderea aportului de nectar, pe m5sura umplerii fagurilor p u ~ ianterior
se adaugii faguri noi cl5diti gi artificiali la stupii orizontali in imediata
apropiere a puietului, iar la cei verticali prin adiiugiri de corpuri (magazine). Acestea se qazii de regul5 sub
cele deja existente pe stup, astfel

inclt s5 se creeze un spatiu go1 intre

cuib ~i carpul de strinsur5, pe care
albinele se grsbesc s5-1 urnple cu nectarul proaspiit adus sau cu cel ridicat din cuib.
Este indicat s5 se foloseasc5 culesul
de la salcfm pentru cliiditul unui numgr cit rnai mare de faguri noi, intensitatea acestui cules qi prezenp unei
cantitiiti mari de albini tiniir5 asigurind conditiile necesare cliidirii intensive a fagurilor.
Pentru sprirea randarnentului la
cules, fagurii din corpurile pentru
strinsura se pot pune rnai distanpti.
In unna acestei m%uri albinele lungesc peretii celulelor acumulind o
cantitate rnai mare de miere fntr-un
numiir rnai mic _de faguri, in acela~i .
tirmp se evitii ocuparea fagurilor respectivi cu puiet, celulele astfelalungite
impiedicind m5tcile s5 depunii ouii fn
gcqti f aguri.,
Nu se recomandti extragerea mierii
in timpul culesului, in special a celei
neciipiicite. Fagurii trebuie l5sati in
stupi pin5 sint c5p5citi pe minimum o
treime din suprafa@, in felul aceski
mierea se va obtine in limitele normale de umiditate. .

0 problem5 deosebit - de important5

pentru aceast5 perioadii este gi aceea
a form&ii de roi necesari recuperkii

pierderilor din iarn5 gi form5rl.rii efectivelor noi planificate.

Este indicat ca acQunea de formare
de roi s5 se porneasdi chiar din perioada de cules a salcimului, spre sffrgitul acestuia, astfel incit acceptarea
miitcilor $i hceputul dezvolfirii roilor
s5 aib-2 loc Pn condifii de cules natural.
In cazul in care roii se preconizeaz5
a se-form2 cu htci cgpgcite, a6iunea

cre~terii acestora ,trebuie pornit5 cu

9-10 zile inainte, astfel incit in momentul form5rii roilor, m5tcile 6 fie
gata de eclozionare. 111 functie de num5rul de botci necesare ~i de califi: carea personalului apicol, pentru ere$terea m5tcilor se vor folosi metodele
adecvate de crestere prin transvazarea
de larve ~i creterea in familii cresc5toare, prin decuparea de 'celule cu
larve tinere si montarea lor in farnilii
orfanizate, prin Gierea unui fagure cu
larve tinere etc. Pentru crestere se
vor lua larve doar din familii s5n5toase
bine dezvoltate, ~i care au realizat
productiile cele rnai ridicate in anii anteriori.
Se va evita folosirea de botci de
salvare qi chiar de roire luate intimplitor de la familii obi~nuitedin stupinZ2
scsc~pulcrgterii dirijate fiind, pe++,
- - .., Bng5 obtinkria n a z r d u i neeesar- dd-1
" rn5tci
realizarea tmor rnkii_de calitate .superioad care s5 asigure unit&
tilor biologice nou create o capacitate
productiv5 maxim2.
Dat fiind nivelul in general rnai
sc5zut a1 puterii familiilor in aceast5
perioad5 este indicat a se folosi metode
de roire care s i necesite o cantitate
rnai redus5 de puiet ~i de albine, urmind ca in continuare, printr-o ingrijire atent5 ~i prin compleSri cu faguri
cu puiet, roii s5 se dezvolte la puterea
normal5 astfel incit s5 poat5 valorifica
culesurile rnai tirzii ca ~i pe cele din
toamn5 ~i s2 ierneze normal,' f5r5
pierderi mari de albin5.
In aceast5 idee este indicat5 metoda
nucleelor conform c5reia roiul se for-.
m-eaz5 cu o ram5 de piet gata de eclozionare ~i doi faguri de acoperire altoindu-se o botc5 matur5. Folosind
aceast5 metod5, din familiik rnai puternice se pot forma 2-3 roil in functie de cantitatea de piet ~i de intensitatea culesului' in acea perioad5.

De asemeni, o metud5 care solicit5

o cantitate rnai redus5 de material biologic din partea familiilor donatoare
este cea prin stolonare colectiv5. Prin
aceast5 m e t d 5 roii se formeaz5 din
2-3 faguri cu puiet de la familii diferite, roiul formindu-se cu botc5 matur5 sau cu matc5 imperecheas.
In cazul fainiliilor normale ca putere
se- vor folosi metodele prin divizare
simp12 - prin care kfamilia respectivii
se imparte in dou5 p5rti (egale sau
de puteri diferite) sau prin mutare in
care familia de baz5 se amplaseazii pe
un alt lw in stupin5 cu toti fagurii de
puiet qi albin5 tin5x-5, iar matca pe
1-2 faguri de puiet rimine pe loc cu
albina zbur5toare. Cuibul se reface de
regulZt din faguri artificiali, care in
conditi? de cules intens sint cl2diti.in
2-3-zib, fanib.-mmportfndu-se asem^&&&-unuf rol -mtural.
gri cazul acestor ultime dou5 metode
este indicat5 folosirea de m5tci imprecheate, pentru a nu prejudicia cantitaka rnai mare de puiet ~i albini cu
care se formeaz5 roii. In scurt timp
acqtia vor atinge nivelul de dezvoltare
a unei familii normale ~i valorificind
in conditii satisf5cZtoare urm5toarele
culesuri din sezonul activ.
Important in toat5 aceast5 activitate
este dezvoltarea roilor dup5 formare.
De aceea se va urmiri in mod deosebit
acceptarea ~i inceputul activietii de
ouat a mZtcilor, asigurarea roilor cu
hrana necesar5, in special in cazul lipsei culesului natural, asigurarea necesarului de faguri cl2diti ~i artificiali.
Se va urm5ri de asemenea starea
sanitar5 a familiilor nou formate administrindu-se - preventiv tratamente
cu locarnicinii qi micocidin, e f m n du-se la timp tratamentele cu varachet, pentru, evitarea ~i c o m b a t m
infestatiei cu parazitul Varroa Jacobsoni.

CE TREBUIE

reputata' specialists' ne face citeva preciza'ri utile

SA STIE CRESCATORUL DE MATCI

Biolog Maria DRAGAN

$ef Colcctiv Genetica $i ameliorarea albinelor
din Institutul de cercetare $1 productie pentru apiculturB

de Jfamilii de albine,
a obiectivelor reclams
$3 fie utilizate atit la

e in sarcina pepinierelor aferente institutului, care

$it& $i imbunatstirea permanents a'procesului de
$i calitatea mgtcilor difazate in teritoriu pe ecode institut, un n u m b tot mai mare de apicultori
lor o ocupatie. predind la filialele Asociatiei Cres-

Desigur. s-a scris mult despre calitatea unei mZitci, atit din punct de ve-

Rfndurile de fa@ i ~ propun

i
s i aminteas& uncle gre~eli care pot f i comise pe fluxul de cre~terea mitcilor
(cre~terea mMcilor prin etapele care
se deruleazi de la transvazare pins la
livrare constituie In sine un flux tellnologic), gre~elicare dac5 sint eliminate sau evitate asiguril obtinerea unor
m5tci de calitate din punct de vedere
a1 cre~terii.
Pe ling5 calitatea din punct de vedere genetic care se asigur5 prin familiile donatoare de larve, obtinerea
* Apicultura fn Romgnia nr. 8/1985, P. 6
$i nr. 911985, p: 2.
* Apicultura In Romgnia nr. 6/1985, p. 3:
nr. 6/1986, p. 3 ; nr. 7/1986,, p. 6 ; nr. 811986
p. 10.

IJnOr mitci corespunz5toare este asigurat5 in primul rind de calitatea familiei de albine cresclitoare.
In crestere, produciltoriide matci pot
folosi de la inceput familii cu mat&,
atunci cind numgrul propus a fi realizat este mic sau familii pornitoare orfanizate (starteri) pentru fnceputul
cre~terii(26, h), dup5 care botcile cu
larve se trec in familii cu matc5 pentru continuarea cre~teriipin5 la eclozionarea m5tcilor.
Se eliminri de la inceput ideea c5
apicultorul va .folosi Pn creqtere familii slabe, incornpatibile cu scopul
Propus. D ~ Tde fapt ce 'inseam& 0
familie b u d de erefiere ?
Se considera o familie bunij crescii-

toare aceea care ia in c r g t e ~ efepede

qi foarte bine larvele date In ingrijire. In aeeste familii trebuie asigurat
un echilibru in ceea ce privqte populatia de albine doici qi cujeggtoare. S-a
observat cii, atit in cazul existentei
unui numiir prea mare de albine
h i c i in detrimentul albinei culegiitoare, dar qi invers, procentul de
larve luate In crqtere este mai redus iar hrana administratii acestora
este in cantitate mai mic5. Se pot
evita aceste pierderi cantitative si calitative de la inceput, printr-o bun5
alegere a familiilor cresciitoare cu matcii, dar mai ales printr-o organizare
corespunziitmre a familiei pornitoare.
Familia se formeaz5 dupii tehnicile
descrise (Manualul apicultorului qi articolele citate), dar avind grij5 s5 scutur5m albine de pe ramele cu puiet
f oarte tin&, culeg5toarele fiind asigurate prin intoarcerea in cuib dup5
formare. In felul acesta familia pornifoare va avea suficiente albine tinere
in virst5 de 1-9 zile, parte din ele
fiind doici, parte in devenire. 0 astfel
de familie pornitoare temporarli nu
poate fi %losit5 decit pentru maximum
6 cre~tericonsecutive, cind se schimb5
cu alta nou format5, deoarece prin
fnaintarea fn virst5 a albinelor se stric5
echilibrul, disp5rind capacitatea de a
fi doici (glandele faringiene dezvoltate, apte pentru a lua in creqtere
larvele de m5tci). Se- observii deseori
c5 spre sfirqitul intervalului de folosire, procentul de cre~terescade simtitor, iar cantitatea de llptisor este
deja mult redusii.
In cazul familiei pornitoare permcinente, prin introducerea periodici, la
- 5 zile, a unei rame cu puiet c5p5cit
gata de eclozionare, se asigur5 pe tot
parcursul sezonului un procent ridicat
de acceptiiri qi laptipr sufkient in
botci:.
In general, crescatorii de miitci amatori declanqeazii aceasts actiune dup5 cuIesul de la salcim, d n d in majoritatatea cazurilor se instaleaz3 in stupin3
o q o a r 5 pregiitire fn, , vederea roirii.
In aceast3 situatie se remmand3 ca s3

fie folosite in cre~terearngtcilor acele

familii de albine, unde s-a pornit instalarea fenomenului de roire, deoarece
ele posed5 mult5 albinii doic5, care
asigut-5 un procent foarte ridicat- cle
luare in creqtere, o cantitate de 15pt.iqor deosebit de abundent5, fenomenc
care determinii obtinerea - unor m5tci
foarte frumoase ~i calitativ superioare.
f n cazul in care se practicil creqterea m5t~ilorin familii cu matcti-(newfanizate) este recornandat ca acestea SA
fie alese dintre cele foarte puternice,
cu mult5 albinii doid. Compartimentul
de cre@ere va fi asigurat permanent
cu puiet foarte tfngr, care va atrage
in exces albina doicii din compartimentul cuibului, luarea In crestere a botcilor cu larve' fiind optim5. Mentinerea in stare activ5 a acestui compartiment de cre~tereSF realizead prin
schimb periodic de rame cu puiet Pntre
cele 2 compartimente, compartimentul
cuibului reprimind ramele cu puiet
crescut qi cedind pe cele cu puiet
foarte tfn8r. MBtcile crescute qi obti' nute in prezenta puietului tin5r larvar
au de la inceput a'sigurat liiptiqor din +
abundent5, fapt ce le confer5 in final
o greutate sporit3 qi un num5r mai
mare de ovariole. Se pare c5 albinele
doici sint stimulate de depunerea l l p
ti~oruluisi ingrijirea larvelor din care
se vor forma viitoarele m3tci, tocmai
de puietul foarte tin5r, amplasat de 3
parte si alta a ramei de creqtere.
h familia crescstoare trebuie con3
ditionat ~i num2ul de larve introduse.
Se vor obtine m5tci de' calitate atmci
cind num5rul de botci introduse nu
va depiiqi 30, in cazul familiei cu
mate5 si 50-60, in c a p 1 familiei f3r5'
matc5.
Oricare ar fi genul de familie folosit3 in crevtere se asigur5 o stare activii prin hr5niri permanente, fn mici
cantitgti, cu sirop 1 : 1, cu adaos de
protofil (17 ml/l sirop) sau extract de
pelin ori ceaiuri de plante. Cantitstile
administrate trebuie s5 fie mici, pentru a nu ocupa,albina doic5 cu prelucrarea siropului in detrimentul activit5tii sale de bazii : hrlinirea ~i in-

Qrijirea larvelor de rniltci. Aceste hr5niri, pe ling5 m i s e a ~i pgstura asigurati in rame, confers albinelor doici
o vigurozitate, activitatea glandelor
faringiene fiind deosebit de stimulat5.
S e I-ecomand5 s5 fie fiicute 2 hriiniri
a 200 ml sirop, administrate una dimineata (la scoaterea botcilor) ~i una la
prinz (la introducerea botcilor unei noi
serii de crestere).
Odatii botcile crescute in familie,
cHpAcite ~i ajunse in apropierea eclozion5rii m5tcii apicultol-ii cresdtori
trebuie s5 intervin5 cu unele manipuliiri determinate de fazele fluxului (transferarea in c u ~ t i in vederea eclozion5rii1 implantarea in roi sau
nuclee in vederea eclozioniirii $i imperecherii). De multe ori, acestea nefiind facute la timpul optim au repercusiuni asupra viitoarei mitci, cel
mai adesea, dup5 atita munc5, neinregistrindu-se eclozionarea ei. Cel rnai
frecvent insucces soldat cu botci nceclozionate se explic5 prin r5cirea
acestora dar tot atit de mult le cauzeaz5
qi zdruncin5turile produse de mi~ciirile
bruste in timpul manipulBrilor, efectuate in ziua a 10-12-a de la depunerea oului, cind viitoarele miitci
sint extrem de sensibile. Deci nu trebuie s5 , n e gr5bim niciodat5 cu izolarea botcilor si transportul acestora, deoarece cu graba sciidem procentul de
eclozionare. Se recomandii ca lucr5rile
s 5 fie efectuate cu 1-2 zile inaintea
eclozion5rii1 cind nu se mai poate produce nici o 'transformare negativii Ireversibil5. Dac5 botcile mature necesitg
un transport mai lung se recornand:
a f j a ~ e z a t ePn cutii tapetate cu vat5
sau introduse in buret, cu orificii special confeeionate.
Odat.5 eclozionate miitcile, cresc5torul trebuie s5 aib5 grij5 in continuare
SAasigure condifii optirne penlrzt
Nstrarea calitdtii acestora. Nu trebuie
s 5 ne fie deloc indiferente conditiile
in care sint mentinute miitcile pin5 la
fnceperea ponteii mai ales c5 in primele zile de la eclozionare are loc maturizarea organelor reproduclitoare ale
acestora care se termin5 odat5 cu de-

punerea ou5lor. In aceast5 perioada'

In organismul m5tcii au loc toate
acele fenomene de transformare care
in continuare,
intr-o
mare misur5, asiguri evolutia proceselor fiziologice care imprim5 caracterul pontei.
Tocmai de aceea se reclam5 conditii
optime de vietuire in primele zile
dup5 eclozionare. Din pscate, de multe
ori, n u se d5 atentie acestui deziderat,
matca fiind tinutii fn conditii care nu-i
asigur5 in continuare dezvoltarea $i
maturizarea normal:. Astfel, se fntilnesc cazuri de mentinere' a tinerei
m5tci in cugca de eclozionare cu hran5
insuficientii ~i de proast5 calitate sau
f5r5 albin5 insotitoare. In cuSca de
eclozionare (cel mai adesea cuSca tip
Zander) se asigur5 hran5 de bun5 calitate (serbet din zah5r pudr5 gi miere
de bun5 calitate, miere de salcim intr-o botci) .rji totdeauna 5-7 albine insotitoare, luate de obicei din familia
pornitoare (orfane). In astfel de c u ~ t i
se poate realiza ~i maturizarea i n vederea imperecherii (cca 5 zile), evitind
ocuparea nejustificatg a nucleelor.
Custile se pot stoca in acest scop deasupra unei familii puternice, a ~ e z a t ein
hriinitorul tdv5.
Uneori se fac greqeIi ~i atunci eind
botca sau tinira mat& proaspst eclozionat5 se introduce fntr-un nucleu cle
proastil calitate, cu albin5 insuficients
(citeva zeci de albine), intr-un spatiu
ce nu asigur5 temperatura optirnii dar
si lipsit de hrana necesar5. Din start,
in aceste nuclee necorespunz5tor constituite matca n u eclozioneaz4 din
botc5, sau dac5 eclozioneaz5, nu va
iegi ori va i e ~ greu
i
la fmperechere sau
va fi prost Ymperecheati.
Discrepanta flagrant5 ce spareuneori intre conditiile de crestere in
familii si cele asigurate dup5 eclozionarea mitcilor pin5 la depunerea
outilor, explic5 de cele mai multe ori
viata scurt5 a acestora, schimbarea
inainte de vreme (nu se situeaz5 la
acelagi nivel biofiziologic cu familia in
care a fost introdusg).
Un alt aspect care trebuie atent urm5rit in cre~tereamlitcilor este alege-

rea nucleului de imperechere. De fo- (ram5 ME imp6rtit2 in 3 sectiuni lonlosirea unui m u m i t nucleu pentru Pm- gitudinale pliante) care, bine organiperecherea unei mitci depinde efi- zate, asiguri imperecherea mai multor
cienta economicA a actiunii. Un nu-' serii de m5tci in timpul sezonului (45 m5tci pe nucleu). Gantitatea de alcleu de dimensiuni mari, cu populatie
suficient5, care de fapt dup5 impere- bin5 folositi la formare este de ccs
cherea mstcii va deveni, in cele ~ n a i 200 g si se recomandi formarea nurnai
multe cazuri, un roi $i apoi o viitoare cu puiet ciipicit. fn aceeagi m5sur5 cu
familie asiguri rapid m5tcii toate con- cantitatea de albin5 folosit5 intereseaz i calitatea ~i sinitatea acesteia. Multi
ditiile pentru maturizare, imperechere
crescitori sint tentati s2 scape, prin
~i inceperea pontei acesteia, dar i n caformarea nucleelor, de familiile din
zul cind matca se pierde la imperechere pagubele inregistrate de apicul- stupin5 care au ramas in u r m i gi care
tor sint mari. fn cazul folosirii unor nu au participat activ la cules. Pierderile sint mari in acest caz, deternuclee de wici dimensiuni se face emnomie de albini, ins5 in conditii ne- minate de calitatea necorespunzlitoure
fayorabile asemenea nuclee se auto- a albinelor care ingrijesc mdtcile. Mai
distrug sau se depopuleazg masiv (clirng grav este faptul c i aceste albine, de
multe ori fiind bolnave de nosem5,
nefavorabils, lips5 de hrani sau surplus de hran;, suprapopulare cu albilii imbolnivesc mitcile, scurtindu-le viata.
Aceste mAtci au timp suficient s i ~ m virstnici etc). De altfel, aceste microbolnZveascA familiile sau roiurile f n
nuclee sint reutilizabile intr-un numgr
care au f a t introduse, creindu-se in
redus, in majoritatea cazurilor fiind
felul acesta un cerc vicios.
folosite de c5tre crescstorii care produc un nurnir mic de m5tci. Pentru
Odati mitcile imperecheate, multe
crescitorii ce produc peste 100 m5tri ,din ele sint transportate la distarite
se recornand; nucleul de dimensiuni mai mici sau mai mari, in c u ~ t is p e medii, ca cel din reteaua magazinelor ciale de transport (la noi cuqca tip
apicde, SG'AS-2 (112 ram; ME) ~i FOTA Benton). In timpul transportului, de
multe ori, din cauza neasiguririi conditiilor .optime, se inregistreazg u n
procent ridicat de pierderi prin moartea mitcilor. 0 cauzi a mo?talitiitii,
des intilniti, este infonzetarea in CUTtile in care hrana a fost prost pregitit5 ~i s-a uscat. Se observ5 c5 intii
mor albinele insotitoare qi apoi mitcile (de multe ori la destinatie supravietuieqte matca; care introdus5 rapid
intr-un r o i ~ o rcu albine tinere ~i puiet
i
0 altii
de diferite virste i ~ revine).
cauz5 importanti a mortalititii este
temperatura, care, ori prea sc5zuti ori
prea ridicati, are aceea~iacvune nefast5 asupra m5tcilor. 0 alt5 cauz3,
combinati cu temperaturi ridicate in
timpul transportului, este Mcltiiraa
prin lichefiere a ~erbetului folosit.
Nuclee de imperechere a miltcilor din. PeDe
aceea, se recomanda ca acesta s i
piniera Blineasa I1 a I.C.P.A., condusri de tellfie
preparat
cu cca 2 luni inainte (trenicianul Nicolae Iancovescu, unde anul trecut
buie s i aibi un aspect tare, maleabil
s-au produs 6423 mlitci de cea mai bun3
dar nu lipicios) si administrat in comcalitate.
(f o t o t E.T.) partimeniul de' hran5 a1 cuqtii, imediat

inaintea espedierii, pentru c6 Iemnul

ii absoarbe din umiditate. Acdlo unde
sint posibilit5ti, se recornand6 paralinarea acestui compartiment. Suprafata
~erbetuluise acoper6 obligatoriu cu o
buc5tic5 de celofan, pergament sau folie de plastic, tocmai pentru a evita
uscarea.
Calitatea albineEor insotitoare are
foarte mare important5 in supravletuirea matcilor in timpul transportului. fn primul rind acestea trebuie s5
fie s6ntitoase, s5 aib5 virsta d2 3-10
zile ~i s6 fie bine orfahizak. Se inregistreaz6 pierderi de m5tci in cu+ti!e
d e transport (mai ales la transporturile masive facute de c5tre pepinierc),
prin inteparea mtitcilor de c6tre albinele insotitoare slab orfanizate sau de
virst5 inaintaa. Pentru asigurarea albinelor necesare cuqtilor se recornand5
folosirea compartirnentelor - speciale,
despaoite de cuib prin gratie Hanemann, in care sint puse rame cu puiet
.-la
. . - eclozionare.
Desigur m a i s f i t si '.alte came care
produc mortalit6ti la mstci, dintre ele
amintind diversele mirosuri tozice
(benzina, insecticidele de orice fel) ~i
chiar .expunerea direct5 la soare (atentie la cei ce transports mgtcile cu ma~ i n personale).
i

fn ajutorul apicultorului incepritor

PERIOADA CULESULUI

Este deosebit de prigubitor faptul c2 d u p i

o activitate atit de mig3loasi. dcterminat5
insigi de produsul delicat care se obtine, ocazie cu care s-au depus intense eforturi dc
munci $1 atentie, sB avem pierderi tocmai la
s f i r ~ i t ,in momentul valorificsrii mitcii.
Consider c i prin dele relatate am reugit sf!
contribui la explicarea unor fenomene ne,dorite care apar datoriti gre~elilor ce se fac
pe parcursul fluxului tehnologic de cre~te1.e
a mitcilor. De multe ori evecurile datorate
gregelilor demobilizeazri pe unii apicultori
$i 9 i determin5 s i p5rAreasci aceasti frumoaG activitate In stupina proprie. Creterea mitcilor d i apicultorului atlt satisfactia
de a-$i asigura smgur rnaterialul biologic reproducitor, valoros, dorit, cit $i posibilitatea
d e a dobindi un prestigiu apicol deosebit.

Ing. Ion RECEANU

0 d a t j cu primele zile cjlduroase de var5

incepe cea mai intensi activitate a familiei
de albine. 111 aceasta perioadii familia atinge
dezvoltarea sa maxims. Numirul de albine
lucratoare este foarte mare, in prisaci e un
du-te-vino neobi~nuit,in naturi sint tot mai
multe flori, Pn stup toate ramele sInt acoperite bine cu albine $i puiet. partea superioar2 a acestora fiind plin5 cu miere. Acuin
incep actisitafile necesare pregritiril culesului mare de la salcim, preggtiri care se lac
de altfel $i cu ocazia celorlalte culesuri, pentru asigural'ea spatiului necesar prelucrcirii.
nectarului ~i depozitiirii mierii.
Pentru
ncedsta, !a stupii orizontali inainte de inceperea culesului, de o park $i de alta a cuibului se introduc cel putin cPte 3-4 faguri
clidifi, in care albinele pot depune gi prelucra nectarul iar la stupii verticali se pune
corpul. sau magazinul pentru recolta. In cazuri de c ~ l e s u r ifoarte abundente se adaugii
co.rpuri $i magazine suplimentare. G r ~ j aprincipals a apicultorului, in tot timpul culesnlui,
cit $i in perioada de dupri cules, este dc ah intrctine la familiile de albine o stare activ:l.
adica de .a preveni prin toate mijloaceie
roirea natura'ld. Este gtiut . c i In perioada
dinaintea roirii, familia f$i pierde hsrnicia ;
albinelc nu mai culeg gi intrri intr-un fcl
de mole$eali. .
Apicultorul poate im.piedica prin diferite
lucrari ca familia s i intre In frigurile roitului, manifestare care apare de obicei dupil
terminarea culesului d e ~la sa'lcim, deci pe
la inceputul lunii iunie.
Roirea se datorevte lipsei de spatiu din
stup, crildurii excesive din cuib, lipsei de
ventilatie a stupului. Inmultirii trintorilor
~i mai ales inmultirii exagerate a albinelortinere, care produc un.-exces de l&ti$or.~i
hranesc cU el timp mai hdelungat larvele
(in loc de 3 zile, le hrinesc 6 zile): Acestea.
sub influenta lLipti$orului care constituie o
hrana foarte concentrati, se transforma i n
lame de mate5 ,$i frigurile roitulai apar.
In asemenea situatie, apicultorul trebu*
sB previnii roirea naturald prin asigurarea
spatiului suficient de lucru pentru albine.
Astfel, el trebuie s i l5rgeasci la timp cuibul cu faguri In I n t r e g h e sau pe julnfitate
clriditi $i sri extragH fagurii imediat ce ace$-

'

'

tia s-au umplut cu miere, pentru ca apoi,

spre sear&, d - i pun& la locul lor in stup.
Nu trebuie uitaEi n i d rama cldditoara
care eontribuie la prevenirea roirii, dcoarece
oferl albinelor posibilitatea de a lucra. fn
acela~itimp, p r h folosirea ei este IrtgrBdit5
pr5sirea trintorilor, a caror prezent; in num i r exagerat de mare, duce de asemenea la
aparitia frigurilor roitului.
Trebuie micsoratd $i cdldura din stup,
ceea ce se poate realiza prin instalarea stupilor in locuri umbrite sau prin a$ezarea unor
ramuri. a unor rogojini sau a unui alt material izolator peste capacul stupilor. Lipsa
unei ventilatii suficiente a cuibului duce la
ridicarea temperaturii, fapt care favorizeaz3
roirea. In stupul insuficient aerisit, pe fundul
sau pe scindura de zbor se pot observa foarte multe albine ventilatoare. Acestea bat pui
ternic din aripioare pentru a ventila aerul
din cuib, Lipsind astfel de la cules. Acrisiren
stupului se face prin deschiderea larg5 a
urdini~ului, prin folosirea sclndurii de pod i ~ o rcu plas5, cu care se Inlocuie$te una din
scindurelele podivorului sau prin desch~derca
obloanelor de aerisire din capac la stup11
orizontali.
Oprirea prasirii trfntortlor nu se face num i prin folosirea fagurilor artific~ali,prin
scoaterea din cuib a fagurilor cu multe celule de trintor $i folosirea ramei cl8ditoare.
TrPntoritul este $i el un mijloc de preintfmpinare a inmultirii trintorilor. La aceast5
lucrare se taie adlnc, cu un cutit bine ascutit, cBpiicelele de cearB bombate care acoper5 celulele cu larve de trintor. Ceara rrcultatg din desclipBcire se spa15 cu ap8 de
reoturile larvelor de trintor, iar apoi se
stringe in minB in cocoloa$e, care se p3streaza pentru topit. Resturile de larve t5iate, rBmase in celule, sPnt cBrate de catre
albine in afara stupului.
Trebuie acordata teal rnai mare atentie
prevenirli sau eventual combaterii jurtisngului, in perioadele lipsite de cules.
Tot vara cInd temperatura de afar5 este
foarte ridicati, se alimenteaza continuu topitorul de cearii. care este agezat pe un loc
Pnsorft 'in stupin5. In topitor se introduce
ceara de culoare deschisii, recoltat5 In special din ramele cliiditoare, Razele solare o
topesc $i se obtine cearB de calitate superioarl.
Revenind asupra roitului, apicultorul Pncep5tor trebuie s5 $tie cB aceeaqi farnilie de
albine poate roi odat5. de dou5 sau chiar de
rnai multe ori. Si, cu fiecare roi, familia, sl5bevte, de aceea se recomandl ca roitul natural s l fie impiedicat. Pentru aceastal trebuie
ca toate albinele sB fie o c u p t e cu diferite
munci. , Matca trebuie s5 aib5 Pntoldeaul~a
eelule gata cl3dite pentru ouat, iar albinele
-doici s5 aib5 un numlIr suficient de larve
pe care s5 le creasd.
Albinele clilditoare trebuie s l aibli loc pentru cliidirea fagurilor, iar cele culegatoare

faguri goi pentru depozitarea nectarului qt

polenului.
Roitul natural prezinfg dezavantaje,datoritii faptului c l albinele intrate In frigur~le
roitdui Ynceteaza lucrul sau depun o activitate foarte redusa. Familiile ce vor roi
in timpul culesului mare nu vor mai putea
stringe provizii, nici mBcar pena acoperi
nevoile lor de hran5 din timpul lerngrii,
nicidecum s5 rnai produca ceva pentru stupar.
Apicultorul, cunoscind acest instinct a1 albinelor, a cButat sB-l foloseas& pentru i?tmultirea rapid6 a familiei. f a i l pierdere de
miere, formind din timp $i atunci clnd era
cazul, roiuri artificiale. Este bine ca roiurile
artificiale sB se formeze 'inainte d e inflorirea masivii a plantelor, pentru ca, Iolosind
,culesul mareu, roiurile 55 se int&reasc&$i
chiar s3 inceapii sii string5 nectar. Roirea artificiala se voate face chiar ping la inceputul
lunii rnai $; bineinteles lucrarea este indicals
si rnai tirziu inaintea culesurilor de la t e l
sau floarea-soarelui.
In tara noastr8, in afar& de culesurile tippurii, care sint de scurta durat4, rnai s h t
$i altele cu o duratB ceva rnai IwntngB, ca
cele de la : salcim, tei, floarea-soarelui, finete de deal $i munte, zmeur5, zburBtoare
etc.. culesuri abundente care in funciie d e
anumiti factori permit realizarea unor importante productii de miere marfB. De aceea,
pentru a obtine cit rnai mult5 miere, este
necesar ca familiile de albine sii fie transportate in mijlocul acestor flori, deci s&
practicam stupbrztul pastoral.
O data cu stringerea nectarului $i polenului, albinele ajutii $i la polenizarea florilor, fBr5 de care nu este posibila fecundarea
$i, ca atare, nici producerea de semintg.
fructe sau legume. PrivitA din acest punct
de vedere, albinek, fat5 de celelalte inseCk,
aduc un mare folos agriculturii, datoritii faptului c3 ele ajut5 efectiv la ridicarea productiei culturilor agricole.
Pl5cut5 $i mult avteptata este lucrarea d e
extragere a mteril. Fagurii cu miere CAP&ciG, care au fost tra$i treptat catre rnarginca
cuibului, pe m5sur6 ce albinele $i-au depozitat mierea in ei. ,se scot din cuib $i x Inlocuiesc cu alti faguri cliiditi. Scoaterea fiecBrui fagure se face dup5 ce acesta a fost
examinat atent, pentru ca nu cumva SA fi
ramas matca pe el. Apoi, fagurele se scutura
de albine, care cad fn interiorul cuibului. Albinele rcimase pe fagure se matur5 uvor. Fagurii se introduc in ladita special5 pentru
transportat faguri, care se fnchide imcdiat
cu capacul ei pentru a evita furtiwgul.
Trebuie avut In vedere cB dintre Pagwii
recoltati de la primele culesuri se p5streazg
la rezerv5 cei care nu slnt prea vechi $I au
miere in intregime c5p5citB. Restul se trece
la extra< Extractia mierii se face cu centri(continuare tn pag. 24)

Albina

- aliatul cel mai stafornic qi leal al agricultwrii

SPURIREA PRODUCTIEI DE FRUCTE 1A VIJIN

$Cl@
I
PHV POL ENIZARFA M ALBI$E
Ing. nie BALANA, biol. Elena GROSU
Institutul de cercetare $i productie pentru apiculturH

Obtinerea unor productii rentabile de

fructe este conditionat5 la majoritatea
speciijor pomicole de asigurarea polenizirii livezilor cu ajutorul albinelor.
Necesitatea polenizgrii cu albine a
crescut considerabil, impunindu-se ca
o rn5sur5 agrotehnid obligatorie, deoarece lupta dusi impotriva bolilor ~i
diiuniitorilor plantelor ,prin folosirea
substantelor chimice, a deterrninat reducerea simtitoare a insectelor s5lbatice polenizatoare.
- V i p i n u 1 (Cerasus vulgaris) si c i r e g u 1 (Cerasus avium), sint spccii
pomicole autosterile, ceea ce insearnn5
3, pentru a fructifica, ele trebuie s5
fie fecundate de un polen strgin', dints-o
a l t i varieta'te, transportul polenului ~i
In acest caz fiind asigurat de insectele
golenizatoare.
Studiul fructificirii acestor specii
~ s t s5'1~
e 6e%'ssve<kiqj\ $\ ui=$.nxAnu
a u prezentat probleme de fructificare, ca
de pildi m5rul yi pirul. In ultima vrem e insii, v i ~ i n u al inceput s3 ridice pro'bleme deosebite, ajungind s l se- vorbeasci' de Un ,,fenomen de nerodire",
fenomen care constituie principals cauz?i a limitArii dezvoltArii acestei culturi.
Suprafeple acoperite cu livezi de visin
pe rod insumeadi abia 4.256 ha, dezvoltarea acestei specii pomicole neatingfnd ritrnul irnpus d e necesit5tile economiei nationale.
Pe plan mandial, s-au intreprins numeroase cercetiiri in scopul stabilirii
conditiilor necesare unei bune fructif iciiri a speciilor pomicole. Astfel,

M. G a n t i e r (1971) stabile~tefactorii
care contribuie la realizarea fructificirii, R. R. W i 11 i a m (l.973) v0rbin.d
de polenizare ~i fertilitate aratii c i acest .
proces implica producerea yi eliberarea
de polen viabil, transportul polenului
unui soi compatibil pe organele receptive ale soiului polenipat yi germinarea
polenului, fenomene care depind de
conditiile climatice favorabile ~i prezenta insectelor polenizatoare. Prin studii intreprinse la noi si Pn diferite t i r i
s-a stabilit c5 dintre insecte, albinele
iau parte la transportul polenului in
proportie de 76,6%, bondarii 7,6910, furnicile, 3,6010, clir2ibugii 3,50/0, mugtele,
viespile ~i cttte insecte 8,7OlO.
De altfel, din cele mai vechi timpuri
s-a constatat c5 in livezile in care in
perioada infloririi pomilor exist5 albine se obtin de obicei productii rnai
mari de fructe s.i de calitate mai bu~15,
de aceea stupinele se plasau mai mult
printre pomi, iar ca urmare, cei mai
multi pornicultori erau\yi apicultori.
Pol enizarea livezilor cu ajutorul albinelor nu t r e k i e sil se fac& la-intimplare, reuplta acestei actiuni fiind de.terminat& de cunoapterea obiceiurilor
albinei, de cerinple plantelor gi de div e r ~ ifactori externi care influenputli
acest proces.
CercetEirile efectuate de Laboratorul
florg melifer5 si polenizare din cadrul
I.O.P.A. la viqin ~i c i r e ~ ,au ar5tat cH
eficienw activit5tii albinelor in procesul polenizirii depinde in mare m5sura
de distan$a ce exist4 intre stupin5 +i li-

vad& Astfel la viqin procentktL.de legare a fost de 9,1% in cazul amplasiIrii

familiilor de albine la 1000 m clistanfE
de livadi cu o productie pe pom de
1 4 kg, 10,20/0 cind. familiile de albine
au fost amplasate la 400 m cu o productie de 17,7 kglpom .$i de 17,5010 prin
aducerea f limiliilor de ' albine in h a d 5 ,
si mplasarea a 4 famif+i cle albinellza,.
productia de fructe ajzlngind la 38 kg/
pom.
Sport11 de productie o b t i ~ u tin cazul
antplasirii a 4 familii de albine la hectar livadi, comparativ cu amplasarea
familiilor de albine la 1000 m. de livadi a fost de 171%.
In afara c r e ~ t e r i icantititii de fructe
se constati si o imbunititire a calit5tii
lor, astfel c6 acestea prezints 4,96 g
per fruct, fat2 de 3 g/fruct in cazul
fructelor obtinute sub izolator.
Pentru c i r e S, necesitatea unui num i r adecvat de albine a fost de asemenea clar demonstrat. f n timp ce la pomii izolati florile au legat in propoytie
de 2010, la pomii neizolati nu legat En
proporpie de 36010, iar productia de
fructe a fost de 2 kqlpom la prima categorie si de 35 kglpom la ultima.
Datele obtinute au condus l a elaborarea u ~ e tehn~logii
i
de polenizare .cu
albine a livezilor de c i r e ~~i visin care
vizeazi norma de polenizare, puterea
familiilor de albine, deplasarea farniliilor si amplasarea lor in livadz.
Norma de polenizare, (numi1-ul de
stupi/ha livad5) este necesar sfi se stabileasc6 anual'in h n c t i e de abundenta
florali, puterea familiilor de albine,
conditiile atmosferice, flora concul.ent5.
si distributia varietitilor polenizatoare.
fnfr-o livadd clasicCi de v i ~ i ncu 16.5
milioane flori la hectar, norma de polenizare este de 5 familii albine la ha.
Norma de polenizare s-a stabilit +tiifid
c6 la 0,5 milioane flori este necesara o
familie de albine $i luind in calcul durata unei flori, nurn2rul de vizite necesar unei polenizgri complete, numi-,
rul de vizite executate de albine pe

minut, precum ~i puterea familiilor de

albine folosite in procesul polenizgrii.
- fn ceea ce p r i v e ~ t eputerea fnrniliilor de albine, se consider5 c6 pentru
re.alizarea polenizirii sint necesare familii bine dezvoltate, pe 6-8 raine d e
albine si 4-6 rame cu puiet care cret a d ,,foamea t i e polen" $i implfcit L1n
nurnir repetet de viaite pe f1oare;asigurind astfel o polenizare completg.
Familiile de cllbine destinate poleniziirii trebziiesc clezvoltate prin l5rgirea
cuiburilor ~i asigurarea primivara de. vreme a hr5nirilor stimulente pe baz5
de miere si polen, hriniri care trebuiesc
continuate chiar pe timpul cit familiile
se aflb in livadi, la polenizare.
- Deplasarea farniliilor de albine
pentrri polenizarea livezilor trebuie
f5cuti Pi1 mome;tul cind 5--103/0 din
flori sint deschise pentru a da posibilitatea albinelor s i treaci imediat la
cules. In cazul in care albinele sint
aduse in livad5 inaintea infloririi pomilor, albinele se orienteazi spre alte
surse de cules.
- Amplasarea stupilor se recornand5
$5 fie fficut5 cit mai aproape de plantele de polenizat, pentru cfi, dac5 timpul este nefavorabil albinele au o raz2
de zbor limitat5, de aceea stupii se
dispun in interiorul livezii. Daci sint
a ~ e z a t i dispersati in interiorul livezii
sau in grupuri de 4-5 stupi la distante
de 150 m., se asigur6 o polenizare complet5 ~i uniform5 jar albinele deplasindu-se pe distante mici nu se uzeazi si
realizeazi productii mai mari de miere.
Geaeralizarea En toate zonele ponlicolecn normelor de polenizme cu albine
a tit-ezilor de cire; gi visin trebuic sb
devinti o mtiszirti agrotehnicti obligcltorie asigurind astfel sporirea cantitativ6
si calitativti a recoltelor de fructe.
Consider5m totodat.3 c6 datele prezentate vor ajuta celor interesati - pomicultori qi apicultori - sli dobindcascti
o mai bun6 cunoastere gi intelegere n
rolultti albinei melifere en satisfacerea
cerintelor agriculturii, respectiv ale pomiculturii.

'

Zaharia VOICULESCU

Polenul, acest minunat dar a1 naturii,

este un produs bogat in principii active
care se pot degrada usor dac5, din neglijenti, apicultorul nu respect5 anumite conditii.
Prima m5sur5 care trebuie luat5 de
tov apicultorii care folosesc colectoare
de polen la urdiniq este de a le proteja cu o copertind impotriva r a ~ e l o r
soarelui si a ploii. Razele ultraviolete
din spectrul solar degradeaz5 polenul
- precizeazii Alin B a i 11a s in lucrarea sa ,,PolenulC6,la pagina 41 iar apa de ploaie pitruns5 in sertar
i1 transform5 fntr-o masi apoas5 in
care gr5uncioarele se desfac.
fn acest scop, personal am construit
copertine din P.F.L., cu dimensiunile
de 500X 250x4-5 mm, iar pe marginile lor am fixat n i ~ t esipci de la ramele reformate, pentru a evita deformarea lor din cauza ploii. Locul de fi-.
xare este in functie de tipul stupului si
de unghiul de zbor a1 albinelor, cind
vin la urdiniq. Pentru stupul multietajat care la pomii fructiferi este pe 2
corpuri, procedez d u p i cum urmeaz5 :
intre cele 2 corpuri, pe latura frontal5
bat 2 cuie la distant5 de 300 mm unul
de altul. Pe ele sprijin copertina care
pe latura exterioari, in mijloc, este prevHzut5 cu o bucat5 d e sirmi p e care o
leg de un cuisor fixat Pn scoica de prindere a corpului superior. Cu awast5
sirm5 obtin ~i fnclinarea copertinei. Folosesc asemenea copertine de -foarte
multi ani si niciodat2 ploaia nu a pitruns in sertar.
Cind incepe culesul de la salcim, ridic placa activ5 $i cobor copertina, pe
care o asez in prelungirea colectorului.
Astfel. obtin o s u ~ r a f a t 5destul de mare, pe care albinile, obosite din c ~ u z a
greutgtii din gu$g, se opresc ss se
neasc5 putin, pentru ca apoi s5 intre
7

'

gr5bite in stup-si s5 depunii pretioasa

inc5rcAtur5. DaC5 n u ar fi aceasti puntk
multe dintre ele ar c5dea linif5 stup ~i
ar pierde timp prea mult pin5 ~ i - a r
reface fortele de care au nevoie pentru
a zbura spre urdinis. De multe ori nu
mai ajung la urdini~,fiind atacate de
vreo broasci sau qopirlii ascuns5 sub
stup.
Polenul odat5 recoltat trebuie uscat.
Celor ce n u au usc5toare le recomand
s5 usuce polenul, folosind energia solar6, aqa cum am aritat in articolul publicat fn nr. 611984 a1 revistei moastre.
Dup6 uscare, polenul trebuie conservat impotriva diun5torilor. Pentru a- .
ceasta se poate proceda in ma;l multe
feluri :
folosind bioxidul de carbon dill
rapsulele de autosifon, care se introduce in recipientul respectiv, dup5 care
se pnne polenul ~i apoi se inchide bine.
Se folosesc- 2 capsule la 1 kg polen.
piistrarea polenului in jrigider,
conform recomandirilor lui Octavio
Aguar M o n d e r d e din Spania, in lucrarea ,,Criterii pentru aprecierea polenuluiu, prezentat5 la Simpozionul de
apiterapie de la Madrid din 1974 '. Polenul se introduce in pungi de hirtie,
apoi in pungi din plastic care se lipesc
la guri, dup5 care se pistreaz5 in frigider.
conservarea cu zahdr i r u miere,
in care caz polenul nu se mai usuc5.
Imediat ce se ia din colectoare, se curat5 de impuritsti, apoi se intinde pe
o hirtie peste care se cerne zah5r pudr5 in cantitate de 0,500 kg la 1 kg
polen. Dupi omogenizare, se asaG un
strat subtire de zahiir pe fundul reci-

* : ,,Produsele stupului, brad, sanatate

~i frumusete", Simpozionul de .apiterapie,
Madrid, 1974, ~ d Apimondia.
.

'

-pientului,'du@ care se pune polenul,

presind foarte uvor pentru a nu sfil*ima, griuncioarele. Se inchide bine recipientul ~i se pistreaz5 la loc r8coros,
in.cimar5 sau in beci. Daci se lolose$e
. miere pentru conservare, polenul, dup5
ce a fost curiitat de impuritgti, se asjazi
intr-o cratie peste care se toarni mierea lichefiati in prealabil in bain-marie. Pentru a nu distruge elementele
valoroase t i n miere, borcanul cu miere
se q a d fn vasul respectiv cu a*, pe
un gritar. Cit timp stA vasul respectiv
pe foc, cu ajutorul unei linguri se \ a
amesteca continuu, pentru ca mierea s i
nu se incillzeasci peste 45OC. Cu o ling u r i de lemn se freaci polenul cu mie-

rea, pin2 ce se obtine o past5 de consistenw mqtarului. Pasta respectiv5

se pune in borcan, care se leagi bine
la guri ~i apoi se introduce in frigider,
pe raftul de jos. Polenul conservat cu
miere pistreazil aromele florilor din
care a fost cules cji este consumat cu
piicere de albine qi de om.
Recomand insistent, mai ales incepitorilor, s5 recolteze polen, si-1 conserve sji si-1 foloseasci in compozitia
turtelor pentru albine, in proportie d c
ping la 150/0 din greutatea lor. Consider c i -se poate renunta la retetele cu
inlocuitori de polen, deoarece tara
noastrz este bogat.2 fn plante bune produciitoare de polen.

Un cunoscut apicultor ne recomandb cum sb realizbm

rapid& a polenului
prof. Vladimir HUMENI
. Curtifirea polenului recoltat de albine este o lucrare miadloasti caw
cere
- mult timp ;i rtibdarue.
Aceastli lucrare se poate face repede ~i bine cu ajutorul unui ventilator electric de birou. Ventilate?-ul
se asazii in interiorul unui tune1
prismatic, confectionat din carton
sau P.F.L. care dirijeazti curentul de
aer suflat. In curentul de aer llistint
sLi curgti cite putin polen intr-o tnvii
(de aragaz). Corpurile strtiine u~oa7-e
. ca: aripile, picioru~elealbinelor,
scamele etc. sint antrenate de czirentul cle aer ~i cad pe o coal& de
hirtie a~ternutdlingti tavti. tllbinele
moarte si alte corpuri m i grele, cad
pe polenul din tavti dar ele sint usor
evizibile ~i_se pot culege ~i Zndepdrta.
Intr-o ord se pot curtita astfel 5-6
kg de polen atit cel uscat, cit ~i cel
TOU US@^.
L

'

Ceara. - o problemv rnereu actual&

CUM SE POATE REALIZA 0 IMPORTAW&

ECONOMZE PRIN FOLOSIREA - FAGURILOR
ARTIFICIAL1 PERFORATI
Ing. Traian VOLCINSCHI

$eful Serviciuiui tehnic a1 A.C.A.

/-/m/m/-/-4

,i
('

In literatura de specialitate a fost popularizati5 de mai multe orl aceasti5

metodl de decupa're sau perforare a fagurilor artificiali care contribuie la economisirea ri obtinerea unor cantitlti suplimentare de rear3 $i care merit2 o
atentie mai mare din partea apicultorilor. Metoda este foarte simp15 $i la indemina oricgrui a~icultor.Practic ea consti3 in d e c u ~ a r e asnu perforarea cu o $tan@
_ a foilor de faguri artificiali cu orificii mai mici sau mai mari, mai multe sau mai
putine 91 care sint apoi clldite de albine cind construiesc in totalitate fagurele
respectiv. Decuplrile realirate in fagurele artificial in funcrie de num5rul $i
m2iimea lor, mai mare sau mai micl, reprezintSi economia de cear5 pe care o
. reali~2rn./~ceast?i metods a fost aplicatl yi popularizatil la inceput de apicultorul Erwin Heinrich din R. D. German2 care in anul 1954 a dat familiilor salt!
faguri artificiali decupafi pentru a f i cllditi $i a constatat e l ei au fost accepLati f l r l greutate. A rezultat de aici o economic de cearP care justificl experimentarea procedalui.

Personal am pr8cticat aceasti metodti

cu rezultate bune prin decuparea din
foaia de fagure artifical a unui numar
de 6-9 orificii circulare cu diametrul
de 4-5 cm %a cum se vede din imagine. Decuparea am fticut-o cu gura
unui pahar din sticli. Prin folosirei
acestor faguri artificiali decupati in timpul culesului principal la familiile de
albine bune, rezultatele au fost irepro?a_bile. Metoda a fost practicati qi de
alti apicultori care au obtinut de asemenea rezultate bune. Astfel, in revista ,Apicultura in Rom5niau dill
aprilie 1969, apicultorul Durnitru Pop
din judetul Alba, care a practicat decupari trapezoidale in partea superiear5 a fagurihr artificiali impirtti~ e + t edin experienta sa ~i o recomandi
cu cillduri pentru a fi aplicati in practic5 qi de alti apicultori.
In anul 1956, Foerle din R. S. Cehoslovacia prezint5 un referat despre
aceeasi problemi, la Congresul intera avut lot
national- de a~icultura
la m ~ n a .
a experimentat procedeul ~i a $tanfat fagurii artificiali

''

*tzuniramZcirculate
cu h i a de fagurc arttfi&l
decupate. Se introduce

5
6

i
i
6
\

RI

stup peniru cladit.

'

Cp

Acceasi foaie d e fagure artificial decupatii $i

cl6tlztd de albine dupd 4 zile.

cu orificii de 3 cm, constatind cti albinele au cl5dit aceste orifidii fir5

greutate, realizind importante economii de cear5. De asemenea, prof.
R. Jordan din Viena a fticut Pncerctiri
similare cu aceleasi rezultate, ajungind chiar la concluzia cti fagurii artificiali perforati sint primiti mai bine
fat5 de cei neperforati.
In 1957, G. Meyerhoff de la Universitatea Humboldt-Berlin in baza unor
experimentari asupra acestui procedeu
a pornit de la citeva aspecte practice
care intereseazti pe apicultori ctiutind
sti elucideze $i s i r5spundti prin revista
Leipziger Bienenzeitung nr. 7 din 1957
la trei probleme principale $i anume :
1. Cum se comportti albinele fapl de
jagurii artificiali perforati ?
2 . Cit de mare este econo~nia de
cearii ?
3. Cum se poate aplica. cel mai bine
acest procedeu ?
La prima intrebare s-a ajuns la concluzia c5 fagurii artificiali perforati
primiti $i completati nu se deosebesc
sau se deosebesc prea putin de ceilalti
faguri. T o t u ~ iaceasta cl5dire a fagurilor depinde de components farniliei.
Daci instinctul de cltidire este bun, familia normal5 $i culesul indestulAtor,
atunci se pot introduce f5r5 grij5 faguri artificiali decupati. La familiile
slabe, rele claditoare si cind culesul este
slab trebuie sti ne a$teptAm la o cl5dire defectuoas5 $i incompletb.
La intrebarea a doua, se precizeaz5
+H fn experienta efectuatb s-a practicat
pe o foaie de fagure artificial, un num5r de 21 orificii cu diametrul de 26

mm qi s-a realizat o economie de cear5

intre 16-210/0 in functie de dimensiunea fagurilor folositi. Cantitatea de
ceari economisitti, poate sti fie majorat4 dac5 se ~tanteaz5in fagurele artificial mai mult de 21 orificii. Aceasta
este posibil ~i cornpletarea de c5tre albine reu$este. Autorul ajurge la concluzia cti la aplicarea procedeului se poate
economisi o treime din cantitatea de
cear5. Astfel dac5 la 1 kg de faguri artificiali de tip multietajat intr5 15 bucgti, la 1 kg faguri artificiali perforati
intr5 20 buc5ti.
La Intrebarea a treia se precizeaza cti
fagurii artificiali perforati sint bine veniti acolo unde se pune problema extinderii considerabile a stupinei. In
multe cazuri cantitatea de cear5 este
insuficienta in special in cazul stupinelor noi infiintate. Metoda prezint5
interes si are important5 pentru orice
stupini cu conditia s i fie aplicaa de
un apicultor experimentat deoarece nu
in toate cazurile un apicultor incepgtor
poate aprecia care fafnilie suportA faguri perforati $i care nu suport5 ~i dac5
culesul permite sau nu aplicarea unui
asemenea procedeu. Utilizarea fagurilor artificiali perforati este o metodti
nlai bun5 decit introducerea de f i ~ i de
i
fagure artifical, metod5 care se practic5 atunci cind apar cazuri de lips5 de
cear5 si care intotdeauna aduce necazuri prin aceea c5 in' majoritatea cazurilor fagurii sint cl5diti cu celule de
trintori. Considergm ci fagurii artificiali perforati pot fi folositi la roiuri
si pot fi luati in consideratie la infiintarea noilor stupine din cadrul unit%
tilor agricole socialiste care au sarcini
mari de dezvoltare in actualul cincinal.
Astfel d a d aceast5 metodi de folosire a fagurilor artificiali perforati ar
fi generalizat? fn sectorul apicol socialist, care detine nurnai 15% din totalul
familiilor de albine din tara noastrti
- calculind necesarul de faguri artificiali numai pentru roii realizati la o
inmultire de 30% din efectivul existent
si un necesar de 0,8 kg faguri artificiali pentru fiecare roi - s-ar realiza
o economie anuall de 16 800 kg cear5.

SA CUNOASTEM CIT MA1 BlNE $I SA APLI~AM,IN:TlMP . UTlC TOATE

MASURILE PRIVIND: >*
A

Dr. Mircea MARIX

$ef de laborator
.
Institutul de cercetare $i productic pentru apicultura

Varrooza este o parazitozii a albinelor tr-o perioad5 de timp variabil3, de la

citeva zeci de minute pin5 la 3-4 zile.
ce se combate anual pentru a realiza
un parazitism foarte slab a1 familiilor
Aceast5 actiune ce se manifest5 dide albine.
ferit de la un parazit la altul este in
functie de cantitatea dc substant5 acfn conditiile ~i cu mijloacele actuale
tiv5 cu care a venit in contact, viteza
maladia nu poate fi eradicatii niciiieri
de
piitrundere in corpul parazitului si
in lume, dar poate fi controlat5 cu mult
succes asa cum s-a realizat In @ra noas- 'a acfiunii substanfei asupra centrilor
nervosi ~i a sistemelbr enzimatice ale
tr5 inci din anul 1975. Pentru aceasta
parazitului.
este necesar sii se intervinii in mod orDoza recomandati are efect atynci
ganizat cu preparate acaricide de inaltri
cind se iau miisuri de etan~eizarea stuspecificitate. Ping in prezent, in tara
noastri s-au utilizat cu mare eficienf5 pilor in timpul tratamentului. Dac5
acest lucru nu este realizat, o parte din
medicamentele SINEACAR si ARAFINOL. Fiind vorba de o parazitozi, in substanta activzi volatilizati piir5se+te
repede stupul prin fisuri, alte defecte
conduita de tratament trebuie s5 intersau Pnchiderea necorespundtoare a stuvin5 perioade de timp cfnd medicatia
pului prin podisor ~i u r d i n i ~ .
se gchimb5 pentru a combate fenomenu1 de selectare a unor paraziti. rezistenti si de acumulare a substan~elor P R E Z E N T A R E
active in stup si prodtusele stupului.
Cutie de carton (fig. 1 a) continind
o sticlu~ii cu 5 ml substant5 activg
Pentru aceasta fn tratamentul varroo(fig. 1 b), 60 benzi din h'irtie fuinigenii
zei la noi in tar5 nu se va mai utiliza
medicamentul SINEACAR, ci un nou
(fig. 1 c), pipetii piciitor (fig 1 d) $i
preparat cu numele de VARACHET si prospect privind modul de folosire a
medicamentului.
preparatul ARAHNOL d n d se vor asigura substantele componente pentru
Medicamentul se piistreazii in cutia
a-1 fabrica. .
original3 la loc uscat si ricoros; ferit
Medicamentul VARACHET are in de surse cu' foc deschis (fiind inflamacompozitia lui substanta
amitraz bil) si de accesul copiilor si a persoane(2Wh) ; bis N,N-(dimetil-2,4-fenilimino- lor neavizate.
meti1)N-metilamini. Aceasti substant5
MOD DE ADMINISTRARE
se utilizeazi in combaterea varroozei
si in alte @ri fiind administrat5 sub
Se indep5rteaz5 de la marginea skuformi de furnigatii sau aerosoli.
pului
o rams fiirii albine, sau hr5nitoC
Substanta activi actioneazi asupra rul. Se'scoate din cutie o bandii de hfrparazitilor prin contact molecular ~i tie furnigeni si la unul din capete se
pri'n inhalatie, r e q i n d s i omoare painfige un ac cu giimilie. Cu ajutoruT
razitii liberi de pe corpul albinelor, inpipetei se ia din sticlutg substanta ~i s e

o bucaM de plasd de sirm& pentru a

evita eventuala aprindere a stupului

p i n contactul benzii fumigene cu resturi de cearii $i lemnul fztndului d e

stup.
Atragem atentia c5 la nivelul de ar- -

Fig. 1. hfodul d e prezentare a1 medicamenlvlui V A R A C H E T : a. cutia de carton ; b.

sticult3 cu 5 ml substant2 activ8 ; c. benzile
din hlrtie fumigen8 ; d. pipeta pic3tor.
( F o t o : Dr. Paul ACACHE)

dere se Pn'registreazi o temperaturi de

citeva sute de grade. Ca si in cazul
aplicsrii primului procedeu, dl~ratade
Inchidere a urdini~uluieste de 15 minute.
Pentru familii de albine adipostite
in pavilioane, administrarea se face
numai prin urdiniq, protejind astfel apicultorul de a inhala din interiorul pavilionului vapori de substant5 activ5.
Tratamentul familiilor de albine d i n pa-

vilioane se face cu o deosebitii atenpe,

a ~ e d n d benzile fumigene numai pe
plase de sirmi? sau buciiti de tabl2i pentru a nu incendia pavilionul. DatoritZ
faptului d se lucreaztl cu foc, posesorii de pavilioane apicole trebuie sB
dispuns in timpul tratarnentelor de extinctoare sau cantitti$ suficiente de
apii, necesare stingerii unui eventual

picuri pe hirtie in urmitoarele doze :

2 pidturi pentru u n corp de stup multietajat, 3 pictituri pentru u n stup Dudant si 4 pictituri pentru u n stup m i zontal. Dac? in stupul orizontal exist2
2 familii, se va trata fieccire familie cu
cite 2 picitturi.
incendiu. Incendiul nu se poate proPentru a proteja pe apicultor fat5 de duce decit din gre~elileapicultorului.
actiunea substantei active, piciturile se
Administrarea VARACHET-ului se
.agazli pe jurnitatea superioar5 a 'h9rface primiivara cfnd albinele au incetiei, astfel cB pin5 la introducerea in put activitatea normalti Si ghemul .nu
stup qi ardere, fumul ce se degaji sB se mai constituie $i numai atunci cind
nu contini substanta activB. Imediat, temperatura mediului exterior este cle
cu ajutorul unui chibrit, brichet5 sau peste +15OC. Tratamentul este bine s5
cirbune arzind, se aprinde hirtia la se efectueze dupi-amiaz2, cind majoripartea inferioari, dar arderea trebuie .tatea albinelor este prezenta in stup
sii fie mocnitii (nu cu flactirii). D a d
si se repetii Encti odatd la interval de
banda se aprinde cu flacir5, se suflti 7 zile. A1 treilea tratament poat fi
asupra ei pentru a o stinge qi a proefectuat dup2 recoltarea mierii de la
duce o ardere mocnitli.
salcini. Se mai recomandi un tratamenb
Cu ajutorul acului cu gimilie se inin luna august dupi recoltarea mierii
de la floarea-soarelui sau de la o a l t i
fige banda fumigeni in peretele interior a1 stupului, in a$a fel ca distanta sursi de cules qi dou8 tratamente dintre banda de hirtie $i pexvte s i fie toamna in lunile septembrie $i octmtde minimum 1 cm. Imediat se a ~ a z 5 brie, in functie de zona geografici,
atunci cind in stup n u mai existti pupodiqorul $i capacul stupului, iar urdziet sau &xistit foarte putin.
nip1 se inchide timp de 15 nzinute.
Atragem atentia cd mitrirea cantit&
0 a l t i modalitate de administrare
fii de medicament snu administrmea
este pin urdinQ. AceastB administrare
se face indoind in prealabil hirtia fu- . ntai freeventti la fantezia apicultorilor
migenZ in zig-zag, pentru a asigura cusau la recomandarea persoanelor m a vizate conduce la intoxicarea de diferentii de aer fn timpul ,arderii. fntotrtte grade (r familiilor de albine si la
deauna banda fumigenii se afazdi pe

'

pduarea stupului $i a produselor lui cu

substan@ acaricidii. Orice abatere de
la aceste recomandari sau de la cele
ale prospectului, reprezint.5 gre~elifiicute de apicultori.
In cazul En care intensitatea parazitismului a devenit foarte redus5 se pot
face numai cele 3 tratamente de var6toarnng.
Aqa cum am mai arltat, in cursul
efectu5rii tratamentelor apicultorul nu
trebuie sd tnhaleze fum continind substanti5 activli.
Dup5 terminarea tratamentelor, apicultorul i ~ va
i sp5la cu ap5 ~i sipun,
miinile si fata.
In cazul in care, din gre~eal5,apicultorul a v5rsat continutul sticlutei ~i
lichidul a venit En contact cu mlnile
sau a fost stropit pe fati, se va sp5la
imediat cu a p i ~i s5pun.
Este obligatoriu ca in timpul tratarnentelor apicultorul s i poarte halal
sau salopetti de protectie ~iochelari lip
moto.
Dzcpti terminarea lichidului din slic l u $ ~ urestea
.
se distrug pentru a nu
fi refolosite in alte scopuri. De asemenea, dup5 terminarea tratamentelor pip t e l e se distrug.
Tinind seama de faptul c5 este vorba
de combaterea unei parazitoze, mentinerea In stare puternici, productiv5 ~i
repfoductivii a familiilor de albme se
realizeaz5 nu numai prin tratament?
judicios si la timp aplicate, ci si prin
asigurarea conditiilor optime de hrcinire ~i ingrijire a acestora. In permanents, in orice anotimp a1 anului, familiile de albine au nevoie de cantitiiti
suficiente de miere de cea mai buni
calitate qi polen.
Exploatarea excesivs a familiilor de
albine, stressurile frecvente datorate
transporturilor qi aglomerarea efectivelor peste normele recomandate la sursele melifere, conduc la sdderea rezistentei organismului albinelor la faetorii de agresie, la contamin&-i ~i reinfest.5ri.
Aceste st5ri de lucruri nu pot fi remediate numai prin administrarea dc
medicamente.

M~SURIPRIVIND RECOLTAREA
2jI EXPEDIEREA PROBELOR
PENTRU DIAGNOSTICUL DE
LABORATOR AL BOLILOR
\A A\B\NE

Dr. Dumitru PITIGOI

Servic~ultehnic a1 Asociatiei
Crescatorilor de Albine

fn vederea obtinerii unor productii

sporite de miere ~i alte produse apicole, se va acorda o atentie deosebig
mentinerii st5rii de sinitate a familiilor de albine.
Pentru asigurarea sanititii familiilor de albine ~i evitarea riispindirii
bolilor infecto-contagioase qi parazitare, apicultorilor le revin sarcina sb
urmdreascd in permanenfd euolufiia
stdrii de sdntitate a acestora impreung
cu personalul sanitar-veterinar din localitatea unde se aflg amplasatii stupina.
Aceast5 supraveghere continu5 trebuie s5 fie completati In caz de dubiu
cu examene de laborator, in care scop
facem unele precizilri in conformitate
cu prevederile legii sanitare vetehnu- ,
re nr. 6011974 cu privire la recoltarea,
anzbalarea $i expedierea probelor de
laborator, evitind in acest sens unele
neajunsuri care se pot ivi ca urmare
a nerespecgrii legii.
Probele se pot trimite fie laboratoarelor din cadrul inspectoratelor sanitare veterinare judepne, laboratolui de specialitate din cadrul Institutului central, sanitar-veterinar de diagnostic Bucure~ti. Probele vor consta
din portiuni de faguri cu puiet, miere
si p5stur5, avind dirnensiunea de 10/15
cm, En cazul bolilor puietului : 40-50
albine cu semne evidente de boal5,
vii sau Pn agonie, faguri cu puiet si albine in cazul incrimin5rii unor boll
mixte.
La recoltarea probelor pentru stabilirea diagnosticului prin examen de
laborator trebuie respectate urmstoarele reguli generale :
%

probg recoltatti trebuie sti fie reRecoltarea probelor in scopul expedipezentativti ;

erii lor pentru examen toxicologic de
- se va recatta o'cantitate sufici- laborator se va face in cel mult 24 ore
entti de material patologic care sti per- 'de la aparitia primelor suspiciuni de
mitti efectuarea unui examen complex. intoxicatie, de egtre medicul veterinar
a
deAlljinele bolnave sau moarte se vor in prezenta apicultorului ~ i - unui
trimite in recipiente sau borcane cu legat neutru.
fn cazul suspiciunii de intoxicatie la
eapacul perforat pentru a piitrunde
albine probele vor fi constituite din
aer.
albine in agonie sau moarte. circa
Probele de fagure cu puiet ~i alt
100-150 g, probe de miere, de faguri
conlinut se ambaleazii in hirtie curat5 gi se vor trimite in cutii de carcu pgsturii, faguri cu puiet ciipiicit ~i
ton sau lemn. Pe fundul si pe capa- necspiicit, e~antioane din hrana de
cul cutiei se fixeazg cite douii qipcu- stirnulare, plante, frunze, floi-i ~i apii
lite de grosimea unui creion pentru
care constituie sursa de apiirare pentru albine, suspectate de a contine
a tine fagurel'e usor Pndepktat evitind
substante toxice.
mucegiiirea acestuia $i pentru a-i p5stra forma pe
timpul transportului. . Jumiitate din probele recoltate vor
Probele astfel arnbalate qi sigilate vor
fi sigilate ~i pgstrate timp de 90 zile
fi trimis? la laboratorul de speciali- 'de medicul veterinar, in vederea unor
eventuale expertize.
tate prin delegat, >impreunii cu notele
de insotire intocmite de organele saniNotele de ensotire pentru aceste
probe vor mai contine ~i toate detalitare-veterinare, prin care se va menile legate de observatiile clinice, cite
tiona :
- detiniitorul familiilor de albine familii de albine din stupinii au fost
bolmve ;
afertate si 4n ce proportie, modificii- adresa :
rile anatomopatologice constatate, imnumdrul familiilor de albine din prejurarile in care s-a produs intoxistupinti :
catia, rezultatul primelor investigatii
- data aparitiei bolii ;
pentru stabilirea sursei probabile de
- numiirul familiilor de albine afec- intoxjcatie etc.
fate de boalti ~i procentul de msrbidiIn felul acesta apicultorii vor avea
tate sau mortalitate ;
intotdeauna la indeming posibilitatea
-- semnele clinice ;i modificiirile sii urmiireasch evolutia stgrii de siinzanatomopatologice constatate ;
tate a familiilor de albine ~i sZi interdata recolttirii materialului patovinii operativ .ji eficient in aparitia
Eogic.
bolilor ori de cite ori va fi cazul.

',

A P I C U L; T 0 R 1 !
?
?

!
!
- ?
!
?

.......................................

Valorificind prin Iilialele judefene ale Asociafiei Cresc5torilor de

Albine cantitgti cit mai mari de miere, Igptiyor, cear5 ~i propolis, contribui!l in mod direct la realizarea obiectivelor economice ale asociatiei
noastre, contribuifi la intirirea economic5 a fgrii, la ridicarea necontenitg

a nivelului de trai a1 poporului nostru !

~*~*~4*4*4***********4*4*4*4'e**4~4*4******~*4***4~**4*4***4***4~*~

!
!
!
!
!
!
!
!
!

Legea ne ap5r5

- s5 o cunoa~temfi s-o respec*:

DREPTATEA sl-A SPUS CUV~N'TUL!

Ing. Remus LUNGU .
Prevedintele Filialei A.C.A. municipiul Bucurevti $i Sectorul Agricol Ilfov
Apicultorul Gheorghe Petrescu din municipinl Craiova judetul Dolj avea stupina
proprietate, format5
din 40 familii de albine, amplasata In comuna Terpezita
diq judetul Dolj, in curtea tat5lui s8u. In aceeavi cornun5
mai aveau amplasate stupinele $i alti apicultori locuitori ai comunei.
C.A.P.-ul din localitate, a1
c l r u i pre~edinteera in anul
apicyltorului
1983 fratele
Gheorghe Petrescu, a aplicat
prin organele tehnice de spe. cialitate, in preajma zilei de
18 mai 1983. tratamente chimice cu pesticide pentru erbicidarea porumbului $i distrugerea d5un5torilor din li-.
vada situat5 in apropierea
comunei, producPnd prin aceasta mortalitatea albinelor
culeggtoare, cit $i alte pagube legate de dezvoltarea lamiliilor de albine $i nerealizarea productiei de miere.
Aplicarea tratamentelor ohimice, s-a Idcut fdrd respectarea prevederilor Ordinului
comun nr. 76-1163-32/1980 a1
Ministerului Agriculturii, Ministerului Silvtculturii si Comitetului pentru problemele
Consiliibor Populare (ordin
care se g5se$te $i la filialele
, A.C.A. judetene).
In conformitate ou prevederile ordinului enuntat, apicultorul Gheorghe . Petrescu
(singurul dintre apicultorii
care au fost psgubiti) s-a adresat la circurnscriptia sanitar-veterihari pentru constatarea tratamentului chimic neanuntat, evaluarea pagubelor $i stabilirea persoanelor vinovate. Comisia intrunits in acest. scop de c&tre medicul veterinar a stabilit . prin proces-verbal cg
70% din .albina culeadtoare
a murit prin intoxicare, cre-

Indu-se prin aceasta gi alte

pagube ca distrugerea putetului $i in final sldbirea familiilor de albine.
fn baza acestui proces-verbal, apicultorul Gheorghe Petrescu s-a adrest in anul 1953
Judecritoriei din Craiova, solicitind despagubiri in valoare de 48 125 lei din partea
C.A.P.-ului, pentru considerentul c5 n-a anuntat tratamentele chimice efectuate.
Prin sentint5 civil5 Judcc5toria Craiova. in decembrle
1983, a admis in parte actiunea, C.A.P.-ul fiind obligat s5 pl5teasc8 reclamantului daune $i cheltuieli de judecat5. Ins8 C.A.P.-ul rji procuratura au fjcut recurs gi
sentinfa a fost casat5 $i retinut6 cauza pentru rejudecare. Dup5 administrarea de
probe noi, acelavi tribunal
judetean a admis in parte actiunea $i a obligat CAP.-ul
sB plateasc5 daune $i cheltuieli de judecat5. fmpotriva
acestei ultime 11ot5riri, procurorul general a1 R. S. Romgnia a declarat recurs extraordinar care a fost admis
de Tribunalul Suprem $i dccizia a fost casat5 cu trimiterea cauzei ,pentru rejudecare la Tribunalul jddetean
Dolj. Din anul 1983 pin5 in anul
1986, pentru elucidarea cauzei s-au fntocmit expertize de
c8tre dr. Ilie Ogradli, Marla
Corbu $i altii. h s 5 , o dat5
cu casarea deciziei, Tribunalul Suprem a dispus refacerea raportului de expertizg
$i a solicitat Cornitetului Executiv a1 Asociatiei CrescZitorilor de Albine s5 numeas&
un expert care s& efectueze
o nou5 expertizs. Astfel, subsemnatul, la propunerea conducerii Asociatiei, am fost

desernnat de Tribunal s& nib

deplasez la fata locului $i sa
intocmesc o nou5 expertiztl.
Din piesele de la dosar +i
in mod special din procesulverbal incheiat de comisia
convocat5 de c5tre medicul
veterinar a1 circumscriptiei a
reie$it clar c5 in luna ma1
1983, C.A.P.-ul a f5cut tratamente cu pesticide. f&r5 s5
le anunfe la Consiliul popular comunal, pentru ca acesta
s8-i anunte pe apicultorii
care au stupi cu albine amplasati In curti sau In cimp,
s5 ia m5suri de protecfie Tmpotriva intoxicatiilor familiilor de albine.
Dovezile de la fata locului
$i din dosar au ar5tat c5 in
ziua de 6 aprilie 1983 ferma
pomicol5 a C.A.P.-ului a ridicat de la magazie 200 kg
carbetox, 150 kg clorofos $i
1.50 kg danex. In ziua de 22
aprilje 1983 s-a primit l a
C.A.P., direct de la Centrul
de protectia plantelor teritorial, 200 kg sinoratox, cU
aviz de expeditie, apoi s-au
facut avize de expeditie intre
ferme, in final dovezile cele
mai elocvente au fost fi$ele
de pontaj ale muncitorilor
care au f8cut tratamente, cit
$i procesele-verbale pentru
lucrgrile de aplicare a tratamentelor,
incheiate
intre
C.A.P. $i statia de mecanizare teritorialg.
In procesul-verbal fntocmit
de c5tre medicul veterinar
nu se precizase puterea familiilor de albine $i a fost
necesar s5 stabilesc acest lucru, pentru ca pe baza procentului mentionat la pierderi s& concretizez paguba.
Din acest motiv am solicitat
judecigtoriei reaudierea martorilor. Pe aceastB bazg s-a
dovedit ci Inainte de efec-

tuarea
tratalitentului cele
40 familii de albine pe rame
de stup STAS (orizontale)
aveau o dezvoltare normal5,
-a,
c e Pn conformitate cu
Norma intern8 ' a Asociatiei
Cresc5torilor de Albine in vigoare (nr. 8/1981) reprezenta
la data respectivg 2,2 kg albins, 6 faguri cu puiet 81
10 rame cu faguri STAS clBditi, bine ocupati de albine.
'In aceste condifii familiile de
albine respective puteau realiza produeii . normale de
miere (alte productii apicultor u l respectiv nu era preg8tit
-sB realizeze).
Dup5 etectuarea tratamentului cu pesticide am stabilit c5 situatia s-a prezentat
duph cum urmeaz5 : din cantitatea de 2,2 kg albing existent5 In fiecare stup inainte
de tratament in perioada respcctiv5, 50% era albinii cnlegatoare, ceea ce inseamnti
1,l kg albin5 de fiecare familie. Din aceasta cantilate
se stabilise prin procesulverbal a1 medicului vderinar .c5 7.0% a murit prin Intoxicare, ceea ce inseamn5
.0,770 kg X 40 famiili de albine = 30,8 kg albina moartg.
Am stabilit c5 a fost necesar s5 fie eliminati vi reformati din cele 40 famllii
de albine un total de cel putin 80 faguri cu puiet. Prin
reformarea acestor 80 faguri
care contineau In medie o suprafata de 8 dm2 cu puiet
fiecare, a rezultat o pierdere
total5 de 8 dm2 X 80 faguri
cu puiet = 640 dm2 puiet.

Din suprafata de 640 d d puiet X 400 celule/dm2 rezulta

un numrir de 256 000 celule
din care urmau s8 eclozioneze un num5r egal de albine. Stiut fiind c5 10 000 albine formeaza 1 kg a rezultat o paguba de 25,6 kg
albine. Prin neparticiparea la
cules' a 30,8 kg albin5 culegstoare, moarta prin intoxicare, cit $i prln neparticiparea la culesurile urm2toare
a 25,6 kg albin8 ce urma sri
eclozioneze din ramele . cu
puiet reformate, am stabilit
cB apicultorul respectiv a
pierdut intreaga productie de
miere marf5 ce o putea realiza in anul 1983, producrie
pe care am evaluat-o l a
16,6 kg miere/ falnilia de slbine, pentru c5 aceasta a fost
pe anul 1983 cifra oficialg a
producfiei medii de miere
extras5 pe familia de albine
comunicata $i inscrisd la Directia central5 de Statistics
pentru judetul Dolj, la sectorul gospodariilor populatiei.
Recapitulind cele mentzonate rezultd cd :
- albinele calegiitoare 30,8
kg (700,/0 din culeggtoare)
25,6 kg albind nceclozionati?
din fagurii cu puiet reformat totalizeazB 56,4 kg albin5 X 100 lei/kg = 5 640
lei ;
- producfia de miere
coinpromisd ca urmare a intoxic5rii farniliilor de albine,
40 familii de albine X 16,6 kg
miere = 664 kg mtere, din
care 300 era contractat5 prin
Asociatia Cresc5torilor de Albine pentru fondul de stat

cu pretul de 22 lei/kg, totalizind 6 600 lei iar 364 kg

apicultorul putea s5 o vinda
pe piata liber5 (Tribunalul a
luat In. considerare numai
mierea contractat8 pentru
fondul de stat).
Tribunalul judetean . Dolf,
in ~ e d i n t apublic5 din 29 decefibrie 1986.a judecat procesul, a luat In consideratie
calculele concluzionate in expertizg - (in afara contravalorii mierii care putea fi valorificat5 pe piata libera), cit
$i alte cheltuieli fricute pentru redresarea famihilor d e
albine. obligind C.A.P.-ul.
prin decizie definitiv5, d
pl5teascri apicultorului Gheorghe Petrescu suma de
18 415 lei ca prejudWu +!
suma de 5 000 lei chell-uielr
de judecatii. De asemenea,
prirr competenta deosebit: a
completului de judecat5, In
sentinta civil5 din $edin@ public8 de la 29 decembrie
198G, s-a mentionat cii expertiza tehnic5 dellaonstreaz5,
pe tingii prejudiciile aduse
apicultorilor prin moartea albinelor, cii C.A.P.-ul a avu)
~i o pagubd de 30% la recolta de fruqte, deoarece albinele n-au putut realiza o
poleltizare saturatd a pomilor fructiferi.
Procesul a durat mai mult
de 3 ani, deoarece persoanele
de la C;A.P. care a u efectuat
tratamentele chimice neanunrate, au c5utat sd se apere,
escamotPnd adevarul prin
justific5ri f5ra temei, Ins5 in
final justitia $i-a spus pe
bung dreptate cuvintul.

/continuarc din pug. 12)

fuga fntr-o Incapere Pn care albinele nu pot

sB intre. Dac5 a r intra, ele ar n5v5li in
numar mare in Incapere $i a r Pncepe furli$ a y l . Inainte de extragere, fagurii sint sortati dup8 greutate $i dupa culoare. In extractor se introduc numai fagurii de a c e e a ~ i
greutate. Mierca din .fagurii vechi, innegriti,
este de culoare mai Inchis5 $i de calitate
mai putin. bun5 decit aceea din fagurii noi
claditi, care are o culoare mai deschis5, albg5lbuie $i a n aspect cristalin. De aceea, extragerea mierii din fagurii vechi $i din fagurii noi trebuie, s5 se fac5 separat. Dupa
extragere, fagurii se introduc din nou in

stup, peritril ca albinele sB ling5 mierea care

a mai r5mas. Se atrage atentia la rarneleca
rniere apoas5. prea lichid5, adicd mierea necoaptll, cll nu trebuie scoad, deoarece din ea
nu s-a evaporat fnca cantitatea de ap5 respectiv5 $i aceast5 miere se poate acri.
Trebuie retinut faptul c5, cu cit agicultorul v a ingriji albinele cu mai multii dragoste
qi pricepere si le va d a posibflitatea sau
le va indruma sd cerceteze florile cu secrefia
cea mni abundentd de nectar, cu alit mat
mare va fi bel~ugulde miere $i de alte produse apicole.

'

IN VIZIT~~
LA APICUL'
1ng. Elise
Un domeniu in care cercetarea apicold .din
Cehoslovacia a reuvit sB, se impuna pe plan
international este $i cel a1 geneticii $i ameliorcirii albinelor. Poate nu este lipsit d~e
important& s2 not5m c i Statiunea de apzculturii d m Kjvalka - la circa 250 km de
Praga - este situatd foarte aproape de Brno
orav in care in urmd r u 100 de ani a
tr%t vi lucrat Gregor M e n d e L (1822-1884),
parintele inteineietor a1 geneticii clasice, precursor a1 apliddrii statisticii $i introducerii
metodelor matematice in biologie. Aici la
Kjvalka (una dintre cele 7 statii apicole ale
Tnstitatului din Dole unde se practicii insimintriri instrumentale la miitci) lucreazi inginerul Josef J a n o i e k cu sotia sa Jana tehnician apicol. Cu prilejul vizitirii statiunii ne-au fost prezentate : schemele de incrucirjare d u p i care,se produc anual citeva mii
de miitci d i n care circa 200 capete de linie
Pnsimfntate artificial ; metoda clasicd de
combatere a varroozei cu ~ a k t i c(pe bazd de
12,50/0 amitraz) prin funligatii ca $i metoda
qi aparatul de administrare a medicamentului prin aerosoli.
Afirmam c i la Praga am putut eonstata
o adevZrati veneratie pentru vestigiile istorice. Acest ales sentiment de conservare a
trecutului 1-am vizut materializat iii Moravia
la Rosice unde membrii cercului apical din
acest orivel cu aproximativ 10 000 de locuitori au construit un frumos centru de perfectionare a apicultorilor. Aici fn moderna

,.

Foto 1 :'ClBdirea principald a Centrului de

perfectionare a~picolidm Rosice (Moravia).

Foto 2 : Stupi primitivi in parcul expozitional din Rosice.

dridire (foto 1) a centrului functioneazii $i
un interesant muzeu apicol. Pe frontonul
clridirii principale un bazorelief 11 reprezintA
pe dr. Frantifek Z i v a n s k y (1817-1873).
personalitate de seam& a stupiritului cehoslovac, militant activ pentru modernizarea
apiculturii, socotit ptrrintele apiculturii din
Moravia. In jurul clddirii centrului se giseau amplasati intr-o adevilrat3 expozwe
(foto 2) mai multi stupi pridtivi, unii avind
o vechime mai mare de 100 de ani. Muzeul
apicol, amenajat intr-o frumoas5 saltr pe
doud nivele, cuprindea o multime de atilaje
apicole vechi : afumdtoare, centrifuge, prese
de ceari. topitorie, matrice pentru faguri artificiali (foto 3). Tot aici o serie de dscumente atestd vechimea $i continuitatea apiculturii pe aceste meleagth-i. Cea mai veche
carte de apiculturi dateazd din anul 1790,
in lnuzcu existind facsimile sau volume ale
unor lucr8ri 'de apiculturi avind drept autori pe : FrantiHek Vogl (1795-1866), Jean
Nepomuk (1801-1866), Jan Wunder (18111899), Frantigek Hru$ca (1819-1888), toti
aflati la loc de cinste In panteonul apicol
local. Cliidirea centrului din Rojice este dotat5 $i cu o incip5toare sal2 de cursuri c a
anexe $i utilititi corespunzitoare.
In continuarea vizitei am fost oaspeti ai
Asociafiei apicultorilor d i n . Republfca Slova&, asociatie care este format5 din 143

'

Foto 3 : Interior din muzeul apicol a1 Centrului de perfectionare Rosice.

'

cercuri apicole cu 37 000 de membri. Patrimoniul apicol slovac cuprinde 420 000 familii
de albine din care 95010 apartin gospodtiriilor
populatiei $i restul de 5010 apiculturii de stat
$i cooperatiste. La sediul central a1 asociatiei am purtat discutii (foto 4) cu ing. Marian K a n d r i k, secretar a1 asociatiei, Ludovit P a r t 1, yeful seotorului politico-organizatoric ; Renata Stefurkovci, contabil $ef
$i Matej F r a n R o, redactor $ef a1 revistei
,,Vleldr" (Apicultorul). Gazdele ne-au prezentat in amanunt situatia apicultnrii slovace
subliniid cti pins la data vizitei noastre au
fost achizitionate 4 500 tone de miere marfH
din care 1200 tone au fost destinate exportului (in R. F. Germania, Austria, R. S. F.
Iugoslavia). Alte produse apicole au fost achizitionate in cantittifi mici
dupfi afirmatiile
inerlocutorilor no~tri.Astfel ltiptivor de matcti s-a achizitionat doar 260 kg (s-ar fi putut
prelua chiar 1000 kg), polen
70 tone, pro-polis doar 40 kg. Aceste produse nu sPnt preluate fntruclt pentru ele incti nu exisa capacittiti de prelucrare.
. ,,Dacd Zn 1983 la intrarea tn iarnd efectivul de famflfi eya'de 370000. acum avem
420 000 ceea ce consideram cd reprezintif o
cre$ere bunii", ne spunea ing. Marian K a n -d r t k precizlnd cti ,fintnd cont de densitatea
de 10 familii pe km2 nu preconizdm sd ajungem la mai mult de 450 000 farnilii On anul
2 000". Legat de calitatea materialului biologic am fost informati c i Tn Republica Slovacia se produc anual 5 000 de m5tci (1200 numai Pn Statiunpa Slatina unde se practica
Snsgrdnttiri instrumentale $i c3 exist5 40 dee
apicultori autorizati ~4produc5 mBtci selec-

tionate $1 verificate. In cursul discutiilor,

conducerea apicultorilor din Slovacia a manifestat un real interes pentru amplificarea
$i adincirea colabortirii cu asociatia noastra
pe multiple planuri (schimburi de publicatii
apicole, schimburi de speciali$i, utilaje,
medicamente, produse apicole p e bazB de reciprocitate) h folosul ambelor piirti. Parte
dintre aceste puncte au $i fost realizate pfn2
la data aparitiei prezentului artircol urmfnd
ca acfiunile sfi fie continuate.
$i In Slovacia problema n u d r u l 1 a apiculturii o reprezenta lupta Smpotriva varroozei. Strategia ~i tactica in aceastti lupt2 era
asemhatoare cu cea din-Cehia, toti apicultorii membri ai asociatiei bucurhdu-se de
acelea~iavantaje atit Pn ,actiunile de diagnostic $i combatere a bolilor cEt $i ln c a d r d
sistemului de achizitie ~i contracuri a produselor apicole. Dac5, aya cum ne spuneau gazdele, procentul de infestare cu varroa este
destul de mare totuqi boala este ,tinut5 h
friu" $i cea mai bun& dovad5 sPnt tocmai
cre~terilede efective de familii de albine $i
cantitatile importante de rniere achizitionate
la fondul de stat. A$a cum relatam, la fnceputul vizitei noastre, Praga ne-a fndemnat la
unele incursiuni partiale fn istoria ei - prin
periplul scurt dar destul de incfircat de sensuri - acelavi Endemn 1-au simtit $i ln Bmtislava capitala Slovaciei, renurnit port la
Dungre. Mentionat docurnentar, din secolul
10, o r a ~ u lcuprinde mai multe edificii .istorice care materializeazfi iscusinta multor generatii.' La loc de cinste se cuvin amintite
Catedrala goticii $i Castelul (sec. 17-18)
care domint5 ora~ul.Aici ca $i la Praga monumentele istorice se fmbind armonios cu
inft5ptuirile prezentului socialist iar restaurEirile $i fngrijitele lntretineri ale vestigiilor
trecutului f i preocupH Endeaproape $i pe edilii Bratislavei.
Realizare a ultirnilor ani, Podul, qnsureetiei Nationale Slovace din ~ o i e m b h eeste o
certB reu$it5 arhiteetonicil $i constructiv5
care leagB cele douA maluri ale Duniirii.
Construit dupB planurile profesorilor Arpad
T e s S a r $i Jozef L a c k o (terminat fn 1974)
suplu, cu mai multe benzi de circulatie, far8
piloni, podul are o deschidere generoasii, suspendat prin cabluri ce ancoread constructia in cEteva puncte. La un capat, un turn

Foto 4 : Aspect din timpul

discutiilor la Comitetul Executiv a1 Asociatiei apicultorilor slovaci din Bratislava. '
In dreapta
imaginii (prin
plan ing. Marian Kandrik,
secretarul asociatiei, avind in
fat5 delegatia
apicultorilor
yomBni (de la stiuga la dreapta) : Ion Popescu, prof. Costache Paiu, ing. Elisei Tarta,
jng. Doina SZvescu).

jnalt, in care la aproape 90 m de sol se afl5

un c ~ c h e treitaurant circular cu peretii din
sticl5 de unde se poate admira o splendid5
panora~nli$i bineinteles panglica alb2 a poclului. Am urcat cu un ascensor rapid $i privind 'de la insltime ora7ul cu noile $i vechile
cartiere am crezut c5 - din cauza emotiei
sau oboselii - avem ru totii senzatia de
u50r tangaj. Contrariati ne-am fntrebat gi
a m Entrebat : ce se intimpli? De necrezut,
dar chiar a$a gi era. Fiind o zi cu vint foarte
pa&rnic constructia se balansa,ugor spre inslntarea gazdelor noastre care ne-au afigurat c5 nu e nici un pericol de p r i b u ~ i r e ,totul

a fost rriguros calculat $i corect realizat de

talentatii ~ o n s t r u ~ t o raii podulul. Atunct
ne-am explicat de ce ceilalti vizitatori prlveau linistitf prin f e r e s k l e imense la peisajul ct: ne Inconjura generos.
Stagiul nostru de documentare In Cehoslovacia ne-a oferit $i alte momente instructive qi pliicute -5i f5r5 indoiala c5 prin
aceast5 viz~tiibunele relatii de colaborare gi
cooperare Tntre apicultorii celor dou5 tari .
vor cunoa~tenei dezvoltiri. Este $i concluzia pe care ne-au nGrturisit-o la plecdre,
atit la Praga cit $i la Bratislava, prietenii
n o ~ t r icehoslovaci.

- !

(23)
VIND pavilion apicol exceptional, Briila. Telef. 946112175
VIND pavilion apicol capacitate 52 familii (far8 stupi) posibilitate tractare ARO(24)
244. Moldovan Gheorghe, FBgEira~. Telef. 920114902
-.
VIND stupi multietajati pe, 4 corpuri In falturi, armati, tije metalice transport,
stare noui. Telef. 45.94.52. Avtept provincia
(25)
VlND pavilion apicol pentru 66 familii, cu sau flir5 albine, lfizile 19 rarne, pat
cald, se afli in Dolj. Telef. 921/7l107 Bravov.
(26)
VIND vagon-remorci transport stupi, locuibil, cu banc de lucru, 47 stupi, 10 biboane, Constants, telef. 916/49061.
(27)

!
!
!
!
!

0 4 0 4 ~ 4 0 4 e 4 e + 0 4 0 4 e 4 0 4 0 + 0 4 e 4 0 4 0 4 0 4 e 4 0 4 e 4 e 4 e 4 e ~ 4 0 4 e 4 ~ 4 0 4 0 4 0 4 * 4 ~ 4 ~ ~

27

At XXXI-LEA CONGRES INTERNATIONAL

DE APICULTURA
- VARSOVIA-POLONIA
19-25

aqgust 1987.

Pentru k m e a afilcol2 anul 1987 este marni6uri suplimentare si stupine profesionale..

cat prin cel de a1 XXXI-lea Congres interStupinel? amatorilor sPnt tinute in gr5dinational a1 Apimondiei. De aceastEi data,
niIe proprii $i rnai mult de placere. Ele nu
gazda este Polonia, tara care ni 1-a dat pe
ocup5 un loc important in producerea de
Jan D z i e r z o n, unul dintre initiatorii apimiere pe scar5 industrialg, ci acoper8 .dear
cuiturii moderne.
necesitAti1e proprii. A doua categorie de
stupine sint formate din peste 20 de faCa un preludiu la acest eveniment. revista
riiilii de albine. Ele practic5 de regull, stuAphcta g5zduie~tein primul- numar a1 anupiiritul pastoral . ~ prezinti
i
un nivel tehnic
h i in curs un amplu articol despre apiculdestul de ridicat, atit Pn ce prive~testupii
tura polonez2, scris de H. 0 s t a c h $i inticit $i echipamentul auxiliar. Toti apitulat : ,,De la copacii cu albine In apzcultura
cultor,ii sint interesati in sporirea cnno~tinmodernii". Conform acestui articol, cele rnai
telor, pentru a evita eventualele pierderi $i
vechi informatii despre albinele autohtone
dateazi de la formarea statului polon~2, a obtine o cit rnai mare productie peiltru
acum (1000 de ani. Primele informat~iaparvinzare. In sfir~it,stupinele profesionale- apartin in general tot particularilor, foarte
tin arheologiei care demonstreazi cB slavii
pufine dintre ele fiind de stat sau coopeaveau cuno$tintS de apicultura de la inceputul existentei lor nationale ; mai apoi croratiste. La nivelul tehnic actual, un bun apicultor poate sB minuiasc5 eficient I'ntre 10
nicariior, ce povestesc cB ,,emu aici ierburi
foarte dulcz $2 mari pdduri de tei, aclevciratii
~i 120 familii de albine, el urmind ca Pn petncfntare pentru albtne.
rioadele de cules intens sau de roit s& Pie
ajutat de familie sau ming de lucru plltitii.
Cu timpul stupinele s-au apropiat de colectivit5tile umane, iar stupgritul a devenit
0 surs8 suplimenarii de venituri pentru
o disciplin5 $tiintifie5 modern5. Actualmenapicultori este polenizarea cornercialii a cutte, in toate $colile agritole din Polonia exist5
turilor agricole $ pretul obiqnuit plgtifr @
'
catedre de apiculturii. In Kluczbork >i
agricultor echivalind cu valoarea a 6,s kg
Pszczela Wola functioneazs $coli tehnice de
miere de colonie, pentru Pntreaga perioadi
de Pnflorire. AtPt stupinele de stat eft $1
apicultur5, iar In Institutul de horticulturg
$i arboricultur5 din Pulawy (ling5 Lublin)
cele cooperatiste sint conduse de apicultorj
$i Pn cel din Skierniewice, fn apropierea Varprofesioni~ti. Ele sint rentabile $i ocupa
voviei, sPnt incluse $i departamente apicolc.
un IQC important. In polenizarea culturilor.
Pi-in cercettiri ~tiintifice s-a demonstrat c5
Exist4 de asemenea, un centru apiml la
Siejnik (provincia Olsztyn) $i un departament
recolta de hri~cii.obtinut5 pe terenuri sipentru bolile abinelor Pn cadrul Institutului
tuate la 2-3 km de stupin5 a fost de trei ori
rnai mica dccEt cea obtinut5 la o distant5
veterinar din Swarzedz.
de 500 m. Se consider5 c5 albina este sinPolonia detine In prezent un nuln5r de
guru1 polenizator a1 rapitei (cultivat5 pe
208 350 stupine, cu un total de 2,l-2,5 rni500000 ha) $i a1 napuluL salbatic, ridicinlioane stupi ; in medie, 12 colonii pe stupina.
du-le randamentul cu pIn5 la 50%. Ea este
CunoscPnd c5 in ahul 1976 existau nurnai
totodatii principalul agent polenizator a1 po1248 659 colonii, ne putem da seama de promilor fructiferi &port de 75-90%). Institugresul ~ e a l i z a t In ultimii zece ani.
tul de horticulturti
$i arboricultur5 din
In Polonia, apicultura este practicat5 rnai
Pulawy a publicat un studiu din care reares de pk-ticulari, profesiile acestora flind
zultil cti o livadil de meri f i r & albine a dat
foarte diverse. Murnai 0,2% din stupine $1
0,910 din colonii apartin statului sau sectoo productie de 2,5 t la lia, En timp ce alta
rului cooperatist, o stupins' socialistA, fiind
polenizatii
intens cu albine, a
0 canformat2 din peste 52 fcolonii de albine. Ca
titate
de
36,7
t
la
ha.
$i Pn tara noastrg, stupinele s h t de trei
categorii 1 stupine a p a r f i n t d amatorilor,
In afar2 de stupinele rnai sus argtate,
StuPine exploatate pentru obfinerea de vemai exist5 trei categorFi $i anume: de ,En-

'

fI '

1.

I
L

viiflimint (pe ling5 ~colile de apicdtura),

de s e l e q i ~ experimentale. h ce prive~te
selectia, Polonia posed2 un program central de crestere dirijat5, bazat pe indtnintarea insfrumentalri a matcilor.
Studiile
morfologice Pntreprinse Intre anii 1959-1961
araG existents a trei rase de albine: albina centroeuropeanii (Apis mellifica melliflca), albina asemtinlitoare cu carnica (Apis
.mellifica carnica) $i albina de pirdure (Apis
mellifica sllvarum). Pin2 de curind, eforturile de selecpe s-au limitat la aceste rase.
Ulterior s-au produs schimbsri, clatorit8 patrunderii unor rase noi, cu deosebire albina caucaziand, foarte apreciatri de apicultorii polonezi, mai ales in inCruci$Arile ei
cu albina centroeuropean5. fn consecintg,
caucazica a fost admis5 In stupinele de selectie, $i carnica de asemenca. Ca rezultat al mai multor ani de, selectie, actualmcnte sint oferite in Polonia linii de albine de inalts productivitate, care diferci
in mare 1n5sur5 de populat~ileinitia!e. Prin
obtinerea cle hibrizi intre aceste llnli, se
prevede ca aceast8 productivitate s5 creasc2
$1 mai mult. fn acest sens, studiile intreprinse de Centrul de seleqie anirnaller5,
In cooperare cu Asociaiia Polonez2 de Aplrultur2, i ~ ipropune s5 obfink hibrizi cu
caracteristlci s ecifice pentru fiecare zon5
neetariferd.
fn plus, programul national
prevede $i protejarea albinei locale, ca rnaterial initial de selectie. In acest scop,
Asociatia Polonez5 de Apicultura, impreunP cu autoritgtile poloneze, au stabilit rezervatli pentru albina local5 (de minimum
700 kmz), in care introducerea altor rase
este interzis5.
Asociatia Polonez5 de Apiculturg reprezinG interesele economice ale membrilor ei
51 ale tuturor apicultorilor. Ea lupt5 pent r u dezvoltarea apiculturii $i protectia albinelor prmtr-o legislatie
adecvat3. Pe
plan extern ea este hembr5 a Api~aondiei,
organizatfe cal?? tonteaz5 pe sprijinul apicultorilor polonezi. concretizat prin schimbul constant de specialiqti $i publicatii, pe
o larg5 participare- la IntPlniri internationale, congrese $i simpozioane. Prof. dr.
Leon B o r n u s, prof. dr. Ryszard K os t e,c ki, prof. dr. Zofia W a r a k d m s ka $i
prof. dr. Jerzy. W o y k e au sarcini in organismele de conducere ale Apimondiei. Prof.
dr. J. W o y k e $i dr. C. Z m a r l i c k i s i n t
experti FA0 Sn apicultur8. Asociatia Polorreza de Apicultur5 intretine relatii cu
mnlte orgafiizatii apicole, atit din @rile 16dustrializate, cit $i cu cele in curs de dezvaltare. Faptul cA ea a fost desemnatk pentru organizarea celui d e al XXXI-leaCongres International de -ApiculturA constituie
o recunoqtere a activitritii sale atit peplan
national, c'rt $i in cadrul Apimondiei.
Traducere gi prelucrare de dr. I. 0.

Lucrarl apicole
fn luna iunie
Calendarul lunii iunie este plin pin5 la
refuz, apicultorii fiind nevoiti s5 aleag5 Lntre multiplele optiuni ce li se ofer5. Ei extrag mierea de la primul salcim, i$i deplasea25 stupina la salcimul 11, la tei, corlandru sau alte culesuri. Tot acum ei pot pune
la stupi colectoare de polen, rame cltiditoare de cear8, pl8ci de recoltat venin sau
rame portbotci pentru adunat lripti$or de
matcd. Pro~olisulse cade s5 fie $i el adunat, cel putin pentru valoarea intrinsecB,
dac5 nu pentru cea comercial8. Cit priveyte
inmultirea familiilor de albine, ea se impune in mod obligatoriu, c5ci dacri nu o
facem noi o fac albinele singure, ins5 in
detrimentul nostru. PFntru toate aceste productii, conditiile lunii iunie sint optime, din
moment ce dezvoltarea familiilor este maxim5, resursele melifere abund5, iar mstcile f.ii desfAyoar8 ponta la superlativ. Din
pacate, este greu, daca nu chiar imposibil
s5 le abordtim pz toate, motivele fiind multiple : lipsa de timp, de experientd, de
gatire ri curaj a apicultorului, d i r t g c
mare pin8 la stupink numarul mic de stupi
etc. Oricare fnsA a r fi situatia, dacd in cele
30 de zile de care ne ocupriln o stupin5
nu valorificA cel putin unul din culesurile
mai sus amintite, dac5 nu produce roiuri
prin care s8-$i inmulteasca fainiliile sau sil
le amelioreze calitatea $i dac2 nu recolteazi
cearri, polen $i propolis, asta Inseamnri c3
proprietarul ei este putin inteiesat in rentabilizarea albin5ritului.
Procedeele pentru obtinerea producti~lor
respective sint indeob~tecunoscute, ele situindu-se in prim-planul atentiei celor interesati. ExistA ins8 o serie de fenomene
~i lucr5ri specifice acestui anotimp care nu
se bucurri de o atentie similar& d g i iele
pot driuna masiv $i uneori brutal integrikltli potentialului productiv a1 stupinei.
Mil refer la roit, la intoxicatiile chimice,
l a fagurii vechi $i la minus variantele din
stupins.

EVlTAREA ROITULUI NATURAL

La. sflr$itul primului culcs la salcim, stupii sPnt plini cu miere $i albine, doicile
tinere nu a u . de lucru din lipsa puietului
necSpScit, ceresek $i ele se afl8 In j m a j
tehnic, neavind ce construi, afar5 este cald
iar ventilatia din stup, precaril. Toate aces-

te cauze laolalti ($i altele inc5 necunoscute)

conduc la roit $i, implicit, la depopularea
masiv5 $i brusca a stupilor.
Fenomenul
m a t e fi evitat in mare mSsur5 prin urmitoarele precautiuni :
- la producerea de roiuri artificiale s5
nu se foloseascB familii roitoare :
- mitcile din stupini s2 fie tinere;
- cuibul cu puiet sti fie largit la timp,
astfel ca matca s 5 nu inceteze ouatul ;
toate catcgoriile de albine, cu deoscbire ceresele $i tinerele doici sii a i b i in pernanentti de lucru, prin introducerea de faguri necrescuti $i raine clgditoare de c e a ~ 5;
ventilatia sa fie suficient8, prin deschiderea larg5 a urdiniqului, folosirea fantelor
cle aerisire din capacul stupilor orizontali
~i mentinerea sitelor de ventilafie la cei
verticali ;
- stupii s i fie umbriti, mai ales in orele
de ziduf ale zilei ;
- fn cazul unui a1 doilea cules la salcim, d u p i prima extractie cuibul va fi
Smpsnat cu faguri necrescuti, iar restul stupului (la cel orizontal rnai ales) cu faguri
extravi, In numhr suficient pentru mobilizarea la lucru a lntregii populatii. La stupul vertical, in rnijlocul cuibului cu puiet >e
o r introduce 2-3 faguri necrescuti (in
locul celor extravi sau cedafi altor familii
dacB sint cu ptistur5), iar peste corp se va
aplica corpul 11 sau catui, ambele prevrizute atPt cu faguri extra$ cit $i necrescuti.
In cazul cind lntre prilnul salcim $i urm5torul cules exist5
un interval, suprapopularea va fi frEnat5 prin scoaterea de
faguri cu pitiet $i albin5 $I formarea de roi
suficient de puternici (pe 5-6 rame) pentru a intra fn i a r n i $i a demara, bine in
primSvar2, f5rh nici un alt ajutor ; folosind
.fie mtitci Emperecheate, fie botci crescute
prln mhsuri h a t e fnainte de Inceperea pri-mului salcim, fie botci de schimbare lini$titti a mitcilor. Fagurii sco$i vor fi inlocuiti cu faguri necrescuti, iar la nevoie (la
familii foarte populate) cubajul necesar sti
fie asigurat prin ad5ugare de corpuri sau
mag3zine.
Si dacH familia a intrat in frigurile roitillui ? Trebuie vtiut cti nici o metod5 nu-i
va opri evolufia spre roit, q q c5 cel rnai
bine este s-o ajutim s5-$i creases in bune
conditii botcile,
distrughdu-le
pe cele
proaste $i oprind pe cele bune, luind
in
fine
mlisuri pentru a impiedica ievirea
roiului. Pentru aceasta : facem un roi cu
matca bAtrIni, trei rame cu puiet cliplicit
(crirora le rupem eventualele botci), dou&
cu provizii $i snficientB albinh ; tragem
stupul vechi ln spate $i 11 inlocuim cu cel
putm doi stupi goi, fn care impirtim in
mod egal ramele cu botci, provizii $i albine ; oprim in
fiecare din a c e ~ t i a 2-3
botci din cele rnai frumoase $i le punem in
cugcli ; e2bersm dup3 ce iese matca cea

mai frumoasti $i distrugem sau formhm cU

celelalfe alte roiuri.
Si dac5 roiul a ie$it? Experienta ne Invat5 c2 trebuie s5-1 a v z i m in locul SOpului din care a plecat, $tiut fiind c5 marea lui putere de lucru, combinat5 cu a tuturor culepBtoarelor ce i se vor adsuga,
ii va permite ca ulterior s5 fac8- o recolth
apreciabilg. Cit despre stupul bazg? El va
f i mutat fie in alt loc din stupins - 12slndu-i matca bhtrln5 sau iniocuind-o cu
cfteva din botcile existente
fle a$ezindu-1 deasupra roiului, cu care va fi unit
atunci cind matca tfnSr5 a acestuia va Incepe s5 ouri.

PREVENIREA
INTOXICA~ILOW
CHIMICE

Considerate chiar de la fnceputul lor ca

un r5u necesar, pesticidele au devenit In
timpurile noastre moderne o adevarats calamitate intrucit, abstractie ficind de actiunea lor benefic5 pentru agriculturg, ele
polueazti mediul Enconjurtitor $i omoara Insectele utile. Pentru aplirarea albinelor impotriva acestor chimicale, tara noastr5 beneficiaza de o legislatie foarte bun&, Ins2
nu intotdeauna prevederile ei sint respectate. Cele rnai frecvente abateri d e la continutul ordinului comun nr. 76/1163/32 din
1980 se constat5 la executarea erbicidSrilor,
a caror anuntare este neglijat5 pe considerentul slabei toxicitati a chimicalelor folosite ; dar care, atunci cfnd este vorba de
erbicidul 2.4'~, PmprB$tiat din avion, ocazioneaz5 multiple intoxicatii la albine in
luna aprilie. De asernenea, e x i s a abateri
notabile la amplasarea culturilor sub raportul epocii lor de stropire $i a apropierli
de resursele melifere, ceea ce ocazioneaz3
executarea unor frecvente aviotratamente
la rnai putin de 3 km de resursele melifere
(agricole sau silvice) aflate En faza de fnflorire, precum $i survolarea acestora de
c2tre avioanele care particip5 la actiunile
respective.
Abstractie f5cind de aceste cauze subiective, luna iunie este cea rnai periculoas5
perioadti pentru albine in privinta intoxicatiilor. Acum se procedeadi la fito-protectia intinsqlor suprafete de griu, folos~nclu-se categoria cea ma4 toxi& de pesticideinsecticide, pe care temptratura ridicatri le
transform& in aerosoli, capabili s5 atingri
distante apreciabile. Aceste tratamente gasesc stupii suprapopulati, cutiile de rezervg
ocupate cu roi, iar stupina In multe cazuri
expus5 tot timpul zilei la soare; astfe1
fncit, chiar $i in cazul cfnd stuparul este
avertizat, el se g g s e ~ t eIn imposibilitate d e
a-$i proteja albinele, crici dach le-ar Pnchide, ele risc5 s5 piar& prin sufocare. Pentru a fi evitatti aceast5 situatie, este necesar s5 se ia cu mult timp inainte urmgtoarele mBsuri :

'\

Stupina s5 fie amplasatk in# apa fel

incit s5 fie umbrita. in perioada cea mai
c5lduroaszi a zilei.
0 Stupii s5 fie prev5zuti cu site de aerisire, iar cei orizontali .cu fante de ventilatie in capac. Pentru inchiderea urdinipelor s5 nu se foloseasc5 biocuri compacte,
.ci rame cu sitti metalic5. Idealul a r fi ca
soclurile sii fie grevizute cu decup5ri de
cel putin 10 cm , acoperite cu sit5 metaliczi $i capac culisant.
S i existe Pn permanenfzi un numsr
suplimentar de corpuri sau caturi d e rezerv5, cu care sii poat5 fi majorat la nevoie
spatiul din stup.
Apicultorul s5 anunte consiliul popular
c2 are stupina amplasaa .pe teritoriul lui
~i s3 tin3 legzitura cu uniutile agricole din
zon5, pentru a fi informat despre eventualele stropiri.
I n cazul c5 tratamentul chimic este iminent, idealul a r fi ca stupina sii fie mutatA la un cules aflat In curs de desfiipurare7 sau care va incepe In curind. Dacg
aceast5 posibilitate este exclus5, se va proceda la inchiderea stupilor, operatia care
necesit5 urmzitoarele m b u r i :
s5 se ia legatura cu unitatea beneficiar5 de trataient,,pentru a cunoaqte exact
ziua Pnceperii acestuia
- Ln seara premergiitoare acestei zile sA
ae suplimenteze cubajul stupilor prin adiugarea de corpuri sau magazine, precum qi
prin permiterea accesului sub capac la cel
ofiz6ntali ;
- s5 se pun5 hrinitoare '(sau faguri) cu
a p l ~i sii se asfgure c5 exist5 hranzi suficiena in stupi ;
SB se inlocuiasri
podi~orul stupilor
verticali cu sita de aerisire, urdinipul s5
fie Pnchis cu rarna prev5zut5 cu sit5, iar
eventualele deschideri praeticate la fundul
'tsoclul) stupilor, sii fie pi ele puse & stare
de funcfiune ;
l a . hcetarea d a m e i
se testeze fn
prealabil absenta pericolt~lui, prin desclliderea mai intii a unui stup puternic pi nurnai dacZ in r5stimp de 4-5 ore de cules
nu se constat5 albine bolnave in fata lui,
atunci s5 fie deschipi ~i ceilalti stupi.
$i dacli intosicatia s-a produs? In cazul
clnd ea a fost deosebit de sever5 este necesar :
- s5 curatam din stup albinele n i o a r k ;
- s& restrlngem cuiburile, ca puietul r i mas neacoperit de albine s i nu &ceascA ;
- s5 ne convingem cii exista hran5 suficienEi pi, rnai ales, c i puietul nu a fost
si el. atins de intoxicatie, examinind suprafata, densitatea $i aspectul lui ;
- s5 repetam acest control dup5 0 s5ptAmlnii, d n d verific5m dac5 nu au intervenit goluri in masa puietului (celule cu
? a w e moarte care nu au mai fost cgpgcite)

sau daci golurile preexistente nu au progresat. Tot acum ne asigul'5m $i de axistenla

mgtcilor, in care sens prezenta oualorsau,
din contrzi, a botcilor, ne dau indicatii sigure pro sau contra ;
- Pn cazul c5 puietul este lntrerupt,respectiv cind golurile din masa lui se ?nmultesc, aceasta denot5 cii in stupi S-a acun~ulat'o mare cantitate de polen toxic (situafie produs5 In special de pesticidele pe
bazzi de arsenic). Una din mssurile .i11di-~
~ a t ein acest caz este periatul albine!or
y e rame goale, sfingtoase, $i gruparca puletului ciipicit.
Dupg eliberarea de puiet,
aceste rame vor fi tinute In apzi 24-48
ore, centrifugate apoi qi puse la uscat. Acest
tratament face polenul de neconsumat $i il
contract& astfel incit albinele I1 pot scoate
uqor din faguri $i far5 risc.
Atft pentru luna iunie. Din lips5 de spatiu, riimine ca problema fagurilor vechi
s i a minus variantelor din stupin5 s5 fie
abordatzi In luna viitoare.
Dr. Ilie OGRADA

Prognoza
meteorologica
pentru luna iunie
Urmirind valorile medii lunare climatice
de cantit5ti de precipitatii, numirul de zile
cu ploi avlnd caracter de avers%, frecventa
lunar5 a descirc5rilor electrice pi a ciiderilor de grinding, constatAm c5 in iunie se
atinge o culme anualdi a instabilitditii atmosferice. b e de a l t i parte, luna lui cirepar,
calendaristic, este prima lun5 de varii, anotimp caracterizat h zonele de mica altitudine de arpit5 $i usc5ciune.
Se a~teaptiica in acest an s5 se realizeze
un echilibru intre perioadele ciilduroase $i
deficitare in precipitatii $i intervalele rdicoroase cu instabilitate atmosfericdi acce7tuatd.
fn jum5tate din zilele lunii tn zonele de $es
dtn sudul $i vestul tLlrii se vor inregistra
zlle tropicale (temperaturi maxime de 30C)
fiind probabila o valoare maxim5 a temperaturii in jur de 35C ce s5 se Pnregistreze
i n Cimpia Romdndi. In restul zilelor Pn care
vremea va fi riicoroasil $i instabil5, se vor
produce intensificiiri ale vhtului care pe
alocuri vor avea caracter de vijelie pi totodatii se vor semnala clideri de grinding pe
un fond de ploi cu caracter de avers3 $i de
frecvente desc5rcari electrice.

*-

pentru prognoza acestei luni sInt de a$teptat

valori dgficitare in Oltenia $i excedente ift
Moldova, pentru restul teritoriului anticiplndu-se cantitsti de ap5 In jurul mediilor
multianuale ale lunii. P e areale restrinse
ploi torentiale pot conduce la depitgirea normelor $i in Muntenia $i Dobrogea.

Temperaturile minirne nocturne se vor si-tua In general Pntre 7 g i 17OC coborSnd.Pnsii

In depresiuni pin5 la 1-ZC $i Pnregistrind
valori rnai ridicate Pndeosebi in Banat si pe
titoral, unde se a ~ t e a p t aca unele nopti s5
fie tropicale (minime de 20C).
In conformitate cu regimul precipitatiilor
.din. grupul de ani selectionati drept analogi

Pngnara infleririi salcirnului fn and 1987

Condqiile agrometeorologice din anul acesta

s-au caracterizat prin iarn5 instabil5, desprirngvgrare tirzie ~i precipitafii neuniform
repartizate pe teritoriu.
Cele mai joase ternperaturi ale iernii s-au
produs in cursul lunii ianuarie, cind tempe-raturile minime au coborPt pin5 la -24.;.
-30%
in partea oentral5 ~i nordica a Moldovei. vestul Banatului $i Pn Inare parte din
zonele centrale ale t5rii.
Luna februarie a fost ugor rnai c5lduroas5
dm? in m d obi~nuit.Astfel pe parcursul
lunii, temperaturile m x i m e au atins h sudul $i sud-vestul @rii 13-16"C ,$ 9-12"C in
restul teritoriului. In ultimele zile ale lunii
februarie ins5, vremea s-a r5cit simtitor,
atinend -10 - -11C in zonele centrale $i
nardice.
Un fenomen deosebit de rar pentru zonele
noastre I-a constituit extinderea conditiilor
de l'iarnd in prima jumdtate a lunii martie.
Ternperaturile minime din iarn& au coborit
de regul5 pin5 la -14 --20C.
iar f n zona.
Dealurilor Subcarpatice,
P o d i ~ u lGetic 6i
fn zonele centrale ale t5rii valorile termice
an s c k u t piha la -23--25C.
Id aceste
conditii solul a reinghetat ping la adfncimi
specifice lunii ianuarie.
fri a doua iumRtate a lunii martie s-a prod w o fncglzit-e brusc5, de scud5 duratg, cind
temperaturilc maxime in orele de amiaz& au
atins 20-26C in zonele din sudul tgrii si
16-20C in vest ; .aceasta a favorizat reluar e a . ~ r m e s e l o rde vegetatie la flora spontana
$i curtivatb.,
Prenpitatiile cazute fn sezonul de acumua r e . a apei in sol (1 octombrie-31 martie)
au fast abundente in majoritatea zonelor din
sudul* vestul $i centrul teritoriului (150-200
&
m
'e.)
In partea central2 $i sudicii a Moldovei; precum $i Iln nordul BSriiganului precipitatiile aU fost mai reduse cantitativ (5075 Ilm2). Cele mai. mari cantititi de apii
@este 200 urn7 s-au Inregistrat in estul Ba.

natului $i a1 ~ r i ~ a n e precum
i,
~i in vestul
zonelor centrale ale t5rii.
In consecint5. rezerve de urniditate i n sol
pe orizontul de 0-100 cm optime $i .apropiate de optim (1 100-1 900 m31ha), se setnnaleazs in cea rnai mare parte a zonelor sudice Si vestice ale tdrii, precum ~i in estul
zonelor centTale, astfel cii, speciile melifere,
atit. ce!e arborescene cit ~i cele ierboase perene vor avea o bun5 aprovizionare. cu ap8
precum $i premise favorabile secretiei . d e
nectar. Doar II? JumZtatea d e sud a Moldovei, continutul de ap5 En sol este rnai sc5zut, situindu-se Sntre 700-900
m"a.
In intervalul 1 febharie-31
martie potentialul termic a1 desprimdvitrdrii, in general pe Gritoriu, a fost mai sC&zut fats de
mediile multianuale. Avind in vedere $i evolutia factorilor de timp . hperspectiv5, s e
prevede ca faza de inflorire La salctm in
, trnul 1987, sEi se-producd rnai tfrziu cu 4-7
zile decit in mod obQriuit, in majoritatea
Zonelor.
fnflorikea cea mai timpurie este de q t e p
tat sii se producii in sud-vestut Banatului ~i
sudul Cinzpiei Romdne (12-15 rnai).
In jumiitatea de'nord a dmpiilor din oestul tiirii si cea mai mare parte a Cimpiei Rbmcine faza de inflorire a salcimului se va
declansa intre 16 si 19 ntai.
f n Dobrogea, faza se va produce mai tbziu, pe mfis~rfiCe ne apmpiem de librat.
fn nord-estul Podisului Getic. nordul Cimpiei ~
~ Cimpiac siretului
~
Inferior
~
~i ,
nord-vestul Dobrogei, partial Cimpia Somesului, piemonturiie vestice si pe
edioa
a Carpatilor Apuseni, faza se va declansa in;
tre 20 Ji 23 mai.
tfrriu se va sentnola
in mrd-vestul ,,,,ooldovei, pi estul zonelor tentrale ale fdrii (28-31 mai).
,

PROGNOZA A FOST ELABORATA DE

INSTITUTUL DE M E T ~ R Q L O G I Eqf
HIDROLOGIE

Tipard mecutat la- I. P. ,I3 Decembrie 19f8" mb cornan& nr. c. 4/37

..

I UTlLAJE APICOLE SI MOOUL

LOR ' DE I