'

Revisti lunar5 de rchimb de experien* qi Indrumare metodologid apicol& editat% de Asodafia Cresdtorilor de Albine din Republia Socialists Romania

1
I

V. DAVIDOIU : kpicultura fn contextul noii revolqui agrare V. YARNAJ : Institutu1 International de Tehnologie $i Economie apicolB a1 APIMONDIA Retrospectiva '86 E . TARTA : HrHnirile d e necesitate la familiile de albine 2. YOICULESCU : Prepararea wrbetului din zahgr pentru albine L. PADUREAN : 0 metodil de c r e ~ t e r e dirijata a matcilor A. HEROAICA : Sporirea . produqiei de cear8, factor important In rentabilizarea stupinei A. ADAMONI : Despre reformarea famrilor $i topirea cerii E. MARGINEAN : Consideratii privina rezervele de hrana pentru iernarea familiilor de albine C. VASILIU : Stup cu 6 nuclee V. BAZILIUC : Izolator de mat& Eailia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCUDICULESCU : Hrisoave apicole domneqti S. BODOLEA : DouA pasiuni - o vial& -41. NICOLAE : Juristul r k p u n d e la intrebarile durnncavoastri% Elena-Ramona ROTARU : P~siunea*invinge d~f~cultatile inceputului DFY VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE V. POPESCU : Intercs ~i preocupare pentru apicultura bBniItean5 CALENDARUL APICULTORULUI TEMATICA REVISTEI INDRUMARI PENTRU COLABORATORII NOsTRl
CU PRILEJUL ANULUI NOU 1987 Redactin revistei "APICULTURA IN ROMANIA'' $i n publicatiilor apicole ureazii tuturo? dtitorilor si colaboratorilor un cdlduros LA MULTI ANI, sdndtate deplznii, fericire $t succese mereu mai marf i n activitatea apicola. C o p e r t a I : f o t o Pave1 TANJALA

La Tnceput d ' e an nolp

'

Viorel DAVIDOIU Adjunct a1 Ministrului Agriculturii

,,Revolufia agrarB, revolufia tehnico-qtiinfificg nu se poate face decit cu oameni cu o conceptie noug, revolutionar5 ! Trebuie sB ridicgm constiinfa revolufionar5, patriotic& a fiecgrpi cetgfean ! SB facem ca fiecare cetgfean a1 patriei noastre sti simtg rgspunderea pentru viitorul poporului, pentru bunastarea sa, pentru independenfa patriei !"
(DIN CWINTAREA TOVARASULUI NICOLAE CEAUSESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN 31 PRWEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA TINUTA LA MAREA ADUNARE POPULARA DIN MUNICIPIUL SLATINA, IN ZIUA DE 19 OCTOMBRIE 1986, LA SARBATORIREA ,,ZILEI RECOLTEIU)

Angajati plenar in activitatea de realizare a hotiririlor Congresului a1 XIII-lea a1 Partidului Comunist Rom*, apicultorii al3tw-i de toti oamenii muncii nu precupetesc nici un efort in vederea traducerii in viati a sarcinilor izvorite din Prograrnul de dezvoltare a apiculturii in perioada 1986-1990. Apicultura ca ~i celelalte ramuri ale agriculturii es@ orientat2 conform cerintelor Noii Revolutii Agrare. In cadrul acestor cerinte se are in vedere atit dezvoltarea $i mdernizarea fortelor de prductie, folosirea rational3 a tuturor resurselor, a intregului potential tehnic, material $i uman, promovarea sustinuu a vtiintei, tehnicii si tehnologiilor moderne, lcit gi ridicarea gradului de calificare a oamenilor, imbun36tirea organiz2rii productiei gi a muncii, perfeetionarea sistemului de conducere democratic5 a sectorului. fn acelqi ti,mp, Noua Revolutie Agrari presupune $i un salt calitativ fn ce sriveqte effcienp economic3 a prodMiei, astfel incit fiecare unitate apicola s5-qi desfg~oareactivitatea in conditii de rentabilitate. Se are in vedere, de asemenea o revolutie in conqtiinta oamenilor pentru intelegerea prolfundil a indatoririlor ce le revin, intronarea unei discipline ferme,

responsabile in munG, pentru rezolvarea problemebr complexe pe care le ridic2 o apicultur2 aflat2 in plin proces de rtnodernizare ei dezvoltare. FBr& indoiali c5 obiectivul prioritar a1 actualei Revoluvi Agrare il constituie sporirea substantial5 a productiei vegetale gi animale ceea ce inseamni c5 in cazul apliculturii cea mai importans sarcing vizeazii cre~tereaaccentuat5 a prductiei apicole. ' Rezultatele obtinute in 1986, primul an a1 cincinalului, ne intgresc convingerea c2 in anul 1987 crescitorii de albine din tara noastr5 vor depune eforturi sporite pentru fndeplinirea sarcinilor ce revin apiculturii r m h n e ~ t i fn contextul Noii Revolutii Agrare, pentru sporirea efectivului familiilor de albine, a productiei apicole, a fondului de stat qi realizarea, unor disponibilitilti mereu mai mari pentru export.
Conform Programdui privind deivoltarea apiculturii In perioada 1986-1990 se prevAd o scrie de obiective printre care :

cresterea efectivului total a1 familiilor de albine in 1990 cu 80 % fatti de nivelul anului 1986; cresterea producfiei totale de miere cu 92 010 ; cresterea livrsrilor de miere' la fondul de stat cu 200 O / o , ceea de va

>

> . -

'

..q-*;v ,.;g, : . \ raprezenta 63 l _3.

3

-'

.3:

- 1

< '

--

o / ~ ' din productia total5 de miere. Pentru atingerea acestor obiective, se impune desfiqurara in toate stupinele- a unor actiuni s ~ s t i n u k si qi multilaterale, actidni in care s i fie antrenati toti oamenii muncii care prac'tic5 apicultura ca apicultori profesionisti sau -atoris sDecialisti agricoli, 'zootehniciehi, medici ve'terinari, cercetitori ~tiintifici,precum ~i cadre din invit5mintul mediu $i superior de specialitate. f n cadrul activititilor ce urmeazi a s e desfi~ura pentru realizarea sarcinilor previzute in Program, se impune initierea $i infiptuirea unor misuri tehnico-organizatorice care s i creeze conditiile in stare s5 conduci la atingerea ~i depi+irea obiectivelor propuse. Astfel, un accent deosebit va fi pus in urmitorii ani pe o cit mai bung organizare a productiei apicole ati.t in sectoarele apicole ale unitAtilor socialiste - in special in unitgtile agricole de stat $i cooperatiste - cit qi in gbspodiriile populatiei. f n unittitile socialiste de (stat se va intensifica concentrarea stupinelor prin organizarea de fe&e apicole specializate, in raport de resursele melifere naturale $i cultivate $i de cerintele de polenizare a culturilor agropomicole ~i legumicole din zonele respective. Fermele apicole vor trebui dotate cu utilaje, instalatii .tji mijloace de transport necesare la nivelul cerinOelor impuse de concentrarea ~i specializarea prodiuctiei, precum ~i in corelare cu volumul acesteia. In vederea organihirii $i dezvoltirii stupinelor din coperativele agricole de productie, s e prwede ~ ca, pe ling2 fondurile proprii ale unititilor, .s5 se asigure anual sub form3 de crdite, investitiile necesare dezvoltirii acestui sector la nivelul realizirii atit a unor productii sporite de miere marfg cit $i a cerintelor minime de polenizare a
z L

'

culturilor agrioole entomofile din fiecare cooperativ3: Cunoscindu-se ,,sporurile imprtante de seminte, legume ~i fructe, obmu'te ca urmare a p o l ~ i ~saturate i i $i dirijate cu albinele a &helor cultufi, nu trebuie niciodaa uitab, c'qxdbinele s9nt un aliat credincias a1 agriculturii. fn conditiile intensificsrii accelerate a agriculturii, entomofauna spontan ,p lenizatoare dispare treptat, conse&i* aplicirii pe scar5 largi a tratamente: lor cu substante chimice insecto-fun- gicide qi erbi'cide. fn asemenea 9ituatie albinele rimin unicul agent polenizator a1 culturibr agropomicole si ill loturilor de sminceri legumicoli, astfel c i sarcinb de a proteja albinele impotriva intoxicatiilor cu substante utilizate in tratamentele fitosanitare devine o inalti indatorire patriotic5. Daci tinem cont de faptul c5 albina rimine un factor de stabilizare ~i pistrare a echilibrului ecologic in agroecusisteme rezulti o dat5 in plus necesitatea asiguriirii ~ a d r u l u iadecvat pentru cregterea patrimoniului national apicol. Efrtinderea, perfectionarea si modernizarea apiculturii P n gospod5riile populatiei se vor materializa in raport de conditiile locale, urmgrindu-se valorificarea optima a resurselor melifere din toate zonele Hrii $i rationalizarea strict5 a transporturilor in patoral. Paralel cu aceste misuri vor trebui intreprinse actiuni sustinute privind : administrarea si valorificarea rational5 a fondului melifer a1 t5rii concomitent cu , imbun5tiifirea bazei melifere si amplificarea actiunilor de polenizare cu albinele a culturilor agricole entomofile ; ameliorarea materalului biologic autohton si difuzarea anual5 in teritoriu a unui numsr insemnat de miitci . selecfionate de mare productivitate ;

elaborarea ~i extinderea in producfie de noi tehnologii de creqtere si exploatare a albinelor ; diversificarea iarg5i a productiei apicole qi valorificarea superioar5 a acesteia; prevenirea la timp qi combaterea radical5 a bolilor ~i intoxicatiilor la albine : stimularea prelugrii la. fondul de stat a unor cantitgti sporite de miere qi alte produse apicole. fn contextul acestor noi ~i importante directive, dezvoltarea continufi a apiculturii a ciipiitat nu numai parametrii noi, continut si valoare, dar ~i necesitatea imprimiirii Unei riispunderi majore in mobilizarea eforturilor creatoare ale 'tuturor apicultorilor membri ai Asociatiei CrescAtorilor de Albine pentru realizarea sarcinilor ce revin apiculturii tiirii. In acest scop intregul aparat voluntar $i retribuit a1 Asociatiei CrescAtorilor de Albine trebuie sii-$i mobilizeze toate fortele in vederea traducerii in viatii a sarcinilor importante puse in fata apicultorii de catre tovar5$ul NICOLAE CEAUSESCU, pre~edintele t5rii ~i secretar .general a1 partidului prin Programul de dezvoltare a1 apiculturii in perioada 1986-1990. Sarcini Pnsemnate stau de asemenea in f a b colaboratorilor qtiintifici ai Institutului de cercetare $i productie pentru apiculturg precum qi a muncitorilor qi specialistilor Combinatului apicol. Crqterea numiirului familiilor de albine este condieonatii de asigurarea intregii baza tehnico-materiale necesare ca: stupi, unelte $i utilaje apicole, faguri artificiali, biostimulatori apicoli etc., unelte ~i materiale apicole care trebuie imealizate la timp $i de calitate, cit $i,in cantittitile echivalente cu crgterea nurnarului familiilor de albine prev5zute in Program. Cre~tereaprductiei de miere se va iealim atPt prin sporirea continua a efectivului, cit si prin ameliorarea ma-

terialului biologic existent prin pro&cerea qi 'difuzarea anualii h stupine de ciitre Institutul de cercetare ~i productie pentru apiculturii a unui num i r de cel putin 80 000 miitci selectionate $i verificate, cu fnalf2 productivitate. Totodata vor trebui elaborate qi generalizate noi tehnologii moderne de cre~tere$i intretinere a fainilfilor de albine potrivit conditiilor natarale din fiecare zoni bioapicol5, stabilirea marimii optime a stupinelor ; valorificarea superioarii a resurselor melifere . s i organizarea rational5 a stupgritului . pastoral ; prevenirea $i combaterea . . bolilor qi intoxicatiilor la albiae, toate acestea constituind sarcini importante. ce .stau in fata aparatului ~tiintifical Institutului de cercetare $i productie pentru apiculturii. Asociatiei Cresc?itorilor de Albine prin filialele sale teritoriale ii revine sarcina aprovizionarii tuturor sectoare- -. lor apicole ale tArii cu tot ce este necesar P n vederea indeplinil'ii qi dep5sirii obiectivelor din plan privind pro- . , ductia apicoli, cre~tereaqi ameliorarea efectivului farniliilor de albine, valorificarea ogtimg a bazei inelifere, precum $i asigurarea medicamentelor necesare prevenirii ~i combaterii bolilor la albine. Ridicarea nivelului profesional a1 apicultorilor din toate sectoarele $i form a e a de-cadre tinere prin Liceul apicol, popularizarea largii qi introducerea in practica apicol2 a tehnologiilor noi corespunziitoare conditiilor Vrii .noastre, constituie de . asemenea . sarcirii principale ce stau in fatal organizatiei : 'apicultorilor romini. . . fncurajati de realiz8r'ile. de pin5 acum, de rezultatele obtinute, avind,% permanent indrumarea hteleapt5 qi:,,, sprijinul neprecupetit a 1 partidului ;$%: statului nostru sintem convin$i..,c2toti' ;, apicnltorii vor depune eforturi .ca in . .. acest a1 doilea an a1 cincinalului 1986-1990, apicultuia tsrii s& inr& gistreze noi qi Pnsemnate succese. . '

'

,.

'

Prof. dr. ing. V. KARNAJ Pre$edinte.de onoare a1 APIMdNDIA Pre~edintea1 Comitetului de Directie a1 I.I.T.E.A. "Editat In atelierele . ~ o li a a f i c e ale Institutului International de ' Tehnologie ;;i Econornie A~icolB a1 APIMONDIEI" sau. mai simpltl ,Editura APIMONDIA" o caseta w i c 8 tot mai des IntIlnitii pe lucrarile cu specific apicol scoase gub teascurile tipografice ale acestei edituri. 0 caset3 tehnica, o semn5tur8, cunoscutti $i apreciat8 astgzi de catre apicultorii de pe toate mesidianele globului, P n spatele careia se afla munca plinti de d k u i r e $i pasiune a unui mic colectiv de oameni ai muncii de la I.I.T.E.A. APIMONDIA. Anul acesta s-au Pmplinit dous decenii d e cfnd, Pn. 1966, In urma hottiririlor Consiliului Executiv a1 Federatiei Internafionale a Asociatiilor de Apiculturg APLMONDIA, la Bucurevti a Pnceput sa functioneze Editura APIMQNDIA, devenitg doar doi ani rnai tPrziu, prin diversificarea ariei sale de preocupsri, Iilsttiutul de Tehliologie $i Economie Apicola a1 APIMONDIEI, stattlarea sa fiind consernnata tntr-un Decret de Infiintare semnat d e tovarB$ul NICOLAE CEAUSESCU, prevedintele Republicii Socialiste Romgnia. Doua decenii de clnd apicultorii din lumea PntreagA beneficiazg prin intermediul institutului de o largB difuzare a lucrgrilor specifice ariei lor de preoc lucrari traduse $i tiparite la B u c u r e ~ % rnai multe limbi d e circulatie international& Pornind de la un fnceput modest, an de a n activitatea I.I.T.E.A. APIMONDIA s-a amplificat $i s-a diversificat, fiind obtinute rezultate tot mai bune, remarcate fn repetate rinduri atIt de catre conducerea foruiui -international sub a1 csrui patronaj se aflEi, cit $i de catre organele conducerii de partid $i dk stat din tara noastrti care au apreciat, In acelavi timp, aportul institutului la dezvoltarea colabortirii $i coopertirii Pntre popoare In general, la promovarea pe plan mondial a unei apiculturi moderne, la baza ctireia stau cele mai, noi cuceriri a l e $tiintei $i practicii apicole. Activitatea a n u l u i p e care 1-am lncheiat s-a dovedit a fi fructuoasa pentru Institutul International de Tehnologie $i Economie Apicola a1 APIMONDIEI, rezultatele obtinute situhdu-se la Inaltimea exigentelor puse in fata institutului atft de catre beneficiarii extesni, cTt $i d e catre beneficiarii din tar& Dar nu numai cartea de specialitate tradus8 $i tiparit3 aici h t r u ne$te astazi aprecieri unanime, ci $i revista ,,A p i a c t a" editatti sub fngrijirea redacfiei institutului fn cele cinci Limbi oficiale ale APIMONDIEI (francezl, englez3, german5, spaniola $i rusg). Revista r5spunde prin articolele inserate in paginile ei cererii mondiale de informatie de ultima or8 I n domeniul apicol, precum $i interesului rnaselor largi de apicultori din diverse t5ri pentru activitatile organizate de forul international. Este P n prezent un lucru cert c5 organul oficial de presg a1 Federatiei Internationale a Asociatiilor de ApiculturB ofera prin fiecare num5r a1 sEiu o privire global5 asupra mutatiilor ce au loc h cadrul apiculturii, asupra evolutiei cercet5rilor C n domeniile economiei apicole, biologiei $i patologiei apicole, a1 florei melifere, tehnologiilor de productie, apiterapiei etc., cercetAri ce se desfti~oaraE n cele mai bine de 60 de ttiri membre ale federatiei, situate pe cinci continente. Au fost tiparite in mari tiraje ciirti de mare important5 pentru apiculturil In limbile rusii, engleza, spaniola etc. Binemeritatul prestigiu a1 institutului a fost cf~tigat in timp $i - grafie tiparirii Sn limba romlna a unorcgrti d e referin@ din domeniul apiculturii \ca de exemplu ,Mierea" de E v a C r a n e $i ,Cre$terea mtitcilor" de Fr. R u t t n ex. 0 lung5 serie a volumului lucr3rilor Congreselor APIMONDIA Inceplnd cu cel de-a1 IX-lea din Bucur g t i $i terniinlnd cu cel de-a1 XXX-lea jubiliar de la Nagoya Japonia aflat sub tipar, vine s A Pntregeascg alaturi de lucr5rile simpozioanelor organizate periodic de APIMONDIA seria publicatiilor d e prestigiu realizate tn conditii grafice de exceptie. Demnti de a fi relevat5 este, fn acelavi timp, $i preocuparea constants a institutului pentru Pmbogatirea literaturii apici~le In limba roman2 prin publicarea unor lucrari a v h d drept autori reputati speciali~ti din tara noastrB. A$a de exemplu sfnt volumele ,Manualul apicultorului" $i ,Bolile $i dkuntitorii albineloru.

'

Toate aceste rezultate au fost puse P n anul an de aniversare jucare s-a inchefat biliarSi In slujba dezvoltiirii apiculturii pe plan mondial, a promovgrii colaboririi $i cooperirii Intre toate asociatiile nationale membre ale Federatiei Internationale a Asociatiilor de Apiculturs, I n slujba prieteniei $i apropierii fntre popoare, a consolidgrii pgcii $i securititii pe planeta noastri. Sint realiziri ce au fost evidentiate $i cu ocazia vizitei la Bucurevti, P n cursul primsverii. anului 1986, a preqedintelui APIMONDIEI, Raymond B o r n e c k $i a secretarului general a1 acestei organizatii internationale, dr. Silvestro C a n n a m e l a, P n Pntilnirile $i convorbirile pe care acevtia le-rlu avut, la sediul I.I.T.E.A. cu personalul de conducere a1 institutului, cu prilejul prirnirii lor la conducerea Ministerului Agriculturii, n Pntilnirile cu delegatii $i conprecum $i P ducitorii unor firme beneficiare din d i f ~ r i t e tBri ale lurnii, care a u venit la Bucureqti pentru perfectarea unor noi acorduri de tip5rire $i djEuzare a cSirtii apicole. Totodats, putem mentiona buna apreciere de care s-a bucurat din partea Cornitetului national polonez de organizare a1 celui de-a1 XXXIlea Congres a1 APMONDIEI tipgrirea, la Bucureqti, a primei circulare pentru aceastSi manifestare de nivel international ce va n luna august 1987 la Var~ovia. avea loc P In contextul analizirii activiutii 1.I.T.E.A' APIMONDA $i stabilirii directiilor ei viitoare de dezvoltare, Pntreaga activitate desfi$urat% pe parcursul anului 1986 a fost bine apreciati de citre membrii Comitetului de directie (din care fac p a r k $i .cinci

romiini V. H a r n a j, E. M i l r z a , C. C o n s t a n t i n e s c u , E r i k e D u m i t r a q c u $ i V i c t o r i a F e t e c S i u ) , reuniti P n ~ e d i n t ila Bucure$ti P n prima siipt5mfn5 a lunii decembrie a anului trecut, fiind exprimate colectivului felicitAri chlduroase pentru permanents preocupare In vederea ridicgrii calit5tii muncii $i eficientei lntregii activititi econornice a institutului Si cu acest prilej, a fost relevat aport& important a1 activiGtii de traducere. redactare +i tipsrire a unor lucriri apicole d e c3tre I.I.T.E.A. APIMONDIA la promovarea idealurilor fnalte ale practicarii apiculturii pe plan international, in folosul direct a1 celor mai bine de cinci milioane de apicultori de pe Pntregul glob. Au fost apreciate eforturile depuse pentru terminarea amenajilrii corpului central a1 tipografiei, subliniindu-se intentia de a dota unitatea cu echipament tipografic modern, grafie caruia lucririle editate ss cP$tige un grad sporit de competitivitate corespunzritor cerintelor partenerilor externi. In noul an, in fata Institutului International de Tehnologie $i Economie Apicoli al APIMONDIEI stau importante obiective trasate de critre Federatia Internationals a Asociatiiloi- de Apiculturi, pentru a caror realizare colectivul de oameni ai muncii d e la I.I.T.E.A. APIMONDIA I$i concentread de pe acum fortele, cu convingerea nestrsmutati ~5 $i pe mai departe P$i vor aduce o modest5 contributie la realizarea telurilor nobile ale APIMONDIEI de dezvoltare a apiculturii Pntr-o lume a picii, colaborSirii $i intelegerii internationale.

+:C ,-,

' , -

.-

'

,> .:

.:

-,
.
.

'

','

. ,, . . ,

....

. . .

..
\

lucrare de maxim5 importanfa a

a.eeit4 perioade:
'

Ing. Elis6
I

Am publicat in numerele anterioare control superficial, uqor de e m u t a t la din anul trecut ale revistei noastre Samiliile de albine ne poate spune dteva materiale legate de hr5nirea fafoarte mult. Dac5 se ridic5 pcdiqorul miliilor de albine atit in perioada presau scindurelele podi~oruluiqi nu se g5tirii rezervelor pentru iernat cit !$i observg albine imediat sub podiqor, se fn timpul semnului inactiv, materiale aude un zurnzet uniform, de mica intensitate, inseamn5 c5 iernatul famicare au fost bine apreciate de cititori. liei decurge normal. fn cazul in care, Trebuie ins5 s5 subliniem c5 - a9a fntr-o zi friguroasg, sub pdiqor, pe cum este f d e o b t e cunoscut - o prespetezele (leaturile) superioare ale raglitire corespunzlitoare a ierntirii familiilor de albine, care presupune (pe melor exist8 multe albine aglomerate, unele prinse de podi~or, deducem ling5 altele) existents in zona ghemuaproape sigur c Z i rezervele de hran5 lui de iernare a unor cantittifi sufidin zona circular3 a ghemului de ierciente de rezerve de h1'anCi de calitate scutefle pe stupar de multe griji ~i nare s-au epuizat. Dac5 temperatura exterioari este neplticeri in toatli perioada iernlirii. mai ridicat5 +i ghemul de iernare este Experienta PndelungatZi (a noastrz afinat se poate t o t u ~ ica albinele s5 de aproape un deceniu ~i jumgtate, a aiM hran2 in zona unde ulterior se va altora de cfteva sau mai multe derestringe ghemul. $i aceast5 situatie cenii) ne-a convins c5 dac5 in timpul poate fi uSor decelat5, distantind suciernii se pierd cele mai multe familii cesiv, foarte putin, foarte atent si exde albine din diferite cauze, pe primul trem de rapid cite dou5 r m vecine loc a1 acestor cauze se situeazZi abpe care s-a format ghemul de iernare. sent~ hranei in zona ghemuluf de ier&re. Desigur sint qi alte cauze ca de - Miqcind cu grijg albinele, prin woara lor indep5rtare de' pe o mic5 portiune pildii calitatea necorespunziitoare a rezervelor de hran5 sau inaccesibilitatea din partea superioar5 a ramelor, se p a t e obselva dac3 fn zona respectivg albinelor la fagurii cu hran5 datoritg unei incorecte orfnduiri a cuibului cu exist5 sau nu rezerve de hran5 sau in ce stare se d l 5 aceste rezei-ve. Dup5 ocazia lucrarilor de preg5tire a famiaceast5 scurt5 constatare ramele se liilor qi a stupilor pentru iernat. reaproprie qi integritatea ghemului se De ce lipsqte acum hrana din stupi reface. Bineinteles c5 dac5 se constau nu mai are rost s5 d i s c u t h , imporabsenta hranei trebuie intervenit prin tant este ca atunci cind constatlim abadministrarea unor plZici de zahar sent~ sau inaccesibilitatea hmnei sii acg&m rapid. h ce mod se constat5 candi sau ~ e r b e t .Cantitatea adminisabsenta rezervelor de miere din zona trat5 depinde de puterea familiei si ca ghemului ? Aqa cum relatau celaboo reg& trebuie s5 retinem c5 placa ratorii n o ~ t r Virgilius i qi Ion Vasilache t de zahiir candi sau turta de ~ e r b e este in articolul ,,Hrtinirea albinelor iarm" bine sli acopere toat6 zona superioarii apgrut in nr. 1211986 a1 revistei, un a suprafefei circulare sau elipsoidale a

,
I

I .

-.

'

.,

ghemului de iernare. La un interval de 7-15 zile; in functie de puterea f* miliei se controleaz5 din nou stupul si da& zahEirul candi sau ~erbetul s-s consumat se procedeazii la o m u 5 hr5nire! Aqa cum precizeaz5 autorul articolului urmgtor, avind in vedere unele conjuncturi, exist5 in aceast5 perioad5 posibilitatea ca la un moment dat cantiGtile disponibile de zahBr candi sau Serbet produse de Combinatul apiml s2 nu poat5 acoperi Pntregul necesar. Solutia r a ~ i d ade rezolvare a problemei st5 Ia indemina fiechui apicultor care p a t e s 5 q i prepare singur sau a o c i i d u - s e cu alti apicultori furajele 0 m e t d g de preparare a zahBrului candi in gospodgrie am publicat-0 in m. 10/1986 a1 revistei noastre (autor : Zaharia Voiculescu), numgr in care a aparut $i un sit material (autor : ing. Stefan Popescu) referitor la citeva de brans Proteic5 - aceast5 hran5 putind fi administrat2 cu grij2 qi discerngmint sub form2 de turte proteice, primzvara timpuriu sau chiar mai devreme, P n perioada de dup2 un zbor energic de curgtire. Dup2 cum am mai subliniat ~i in alte ocazii, important este sZ ptim din timp ce avem cle fgcut, sc fim bine peg&i5i Si sc put(,rn actions prompt ~i eficient in orice imprejurare, intervenind p e n t r ~ a t~adreptasttirile anormale, situatiile necorespunztitoare constatate. S5 nu u i e m c5 in toate prilejurile c,n~ vm interveni in stupi cu hrgniri de necesitate sau de stirnulare trebuie F . 5 intrMI~cem cum re.zult5 ~i din articolul urm2tor) in amestecul f ura jelor qi preparatul PROTOFIL realizat de 1=titutul de cercetare 9 productie Pentru apiculturz, Preparat Care fi-a dovedit cu prisosintii virtufile curative ~i biostimulatoare.

PREPARAREA SERBETUlUl D N I ZAH~R PENTRU A[Bl#

Zaharia VOICULESCU
,

'

Asmiatia ImastI-5 produce fn cadrul Combinatului apicol un biustimulaCor Pentru albine denunlit ,,Fondant din zaGr" sau ~erbet.Acesta este f010sit cu bune rezultate in stimularea farniliilor de albine sau pentru salvarea ac~tora de la pieire atunci cind cuibul nu a fast bine 0rganiza.t in vederea iernbrii, hrana fiind insuficient.5 sau inaccwibil5 ghemului de iernare. Pm- ., ChIsul se prezintg ca 0 pasta untoas5 de culoare alb5 cAtre am,f5rg cristale de Si cu un con$inUt de apg de , 13-150/0. f n aceasti perioads, datoritb unor cauze obiective, Cornbinatul api001 nu p a t e satisface toate cerintele de cjerbet astfel incit producerea lui in ' gospodarie devine o necesitate care se poate rezolva uwr de api- , cultor, o~ mijloace simple, Penttu obpnerea ~ e r b e t u h i nu sint rzecesare in~talatiispeciale ci vase de bucgt6rie, apb, zah5r $i sursa de cgldur2 iar dac5 exist5 $i un .termometru industrial cu sali de peste 1 0 0 0 ~ . fntr-un vas smgltuit cu capacitate dub15 fat5 de zahEirul ce vrem s5-1 prelucrgm se toarnii 0,750 1 a p i pentru fiecare kilogram de zah5r ~i se pune pe foc. DupEi inc5lzirea apei, turniim treptat zah5rul in Si il amestec2m, pin3 ce acesta se dizolv2. ~~~g dizol_ varea zah5rului vasul cu amestecul rese spectiv se a$azg pe un foe mic las5 sii Siarbg incet iar cu o lingurzi de spumuit se d u n 5 spuma strinsZi deasupra, lichidului Si se indv5rteaz52 . L;a apraape.30 de minute de fierbere, timp in care compozitia se.ameste&, se face proba densitilii (legfirii) siropului, l5sinduse s i cad5 htr-o cea~cB cu ap5 rece o pic5turfi de sirop care pu trebuie, ss &fuzeze in apg ci sbSi p&treze consistenta $4 poate f i adunata Pntre degete. Introduchd .termometml in so-

$r

5, ;
.,

.. ,,{',--'.":...: . ', . .
~

..
: '

.;;:

.. ,.
;.... : <: .';
.- . .

-. . .

.,.
.

li
. .

lutia care fierbe acesta va ar8ta 1 1 6 ' C . Imediat ce am constatat cg siropul este legat, oprim focul qi v i l r s h lichidul intr-un vas curat care a fost .:' . a~ezat in alt vas cu apg rece $i in. .,. ceperh mestecarea energici ~i rapid5 ... B sirqului. Dupil aproape 8-10 mi. . nute de la inceperea amestec8rii siropului, acesta i ~ schimb8 i culoarea _. : ~i incepe s8 .opung rezistenti la amestecare, operatie care n u t r e b u i e aoprit5 sub nici un m o t h deoarece scum este momentu1 cfnd obtinem pasta de y r b e t prin ingro~are.Cind mai este cald dar puam&epul tern sg tinem in el ad5ugjm 34 ml Protofil Pentru fiecare kilogram d e pastil. ,Prin frgmintare repetat5 cu mina omogeniz&n pr~tofilulin mas Serbetului. pTotofilul are rolul de a stirnula familiile de albine in dezvoltarea lor ~ i de ' a combale nosernoza care, in uncle cazuri, poate duce la . unor familii de albine sau, .de cele m ~ rrLulte i Ori> la szi3birea a+ :centwltii a puterii lor, astfe2 incit in l-espectiv aceste familii nu m i ,dau n * pl-oductie. S e r b d u l , odata obtinut se pktreaz8 'in vase d i n sticl5 sau in Ijdite taptate cu hlrtie pergamerit. Pe timpul iernii se administreazi , familiilor de albine in pungi de polietileni cu orificii prin care albinele ,ajung la serbet. Primilvara,. qerbetul boate f i administrat in hrgnitoarele uluc alsturi de caib. In Serbew dat albinelor primivara se p a t e amesteca ,qi polen conservat din timp cu zah5r pudr2 sau miere, polenu1 putfnd s& reprezinte la, 20-25% din greutatea ~erbetului administrat. In cazul In care densitatea nu a fost sau focul a fast. pe'a &abiliti tare, siropul va cristaliza pe timpul fierberii .qi aanestecSrii, ,fapt ce duce .la degradarea vi imposibilitatea folosirii lui, In. aceasti situatie se reia t 0 t d . de la cap d g u g h d din nou apg. Pentru a constata calitatea produsului intrducem o, linguritg cu ~ e r b e tintr-un cu a p i rece. DupB 15 miOnUte 9erbetul trebuie d se mentins aderent, pe linguritg. .
' '

Din experienfa unor apjcultori

.
LIVIU PADURE4N

Matcile noi astfcl obtinute, provens8 din linii superioare, crescute In cele mai bune conditii, vor f i superioare

In a afirrna

c5

nigtcile provenite prin i n t , absolut superioare fillor de crqtere. Sht

:'

In acest scop s-a recurs la : In anii 1960-1963, pe cPnd colectoarele de polen erau mult rnai putin efidente ca 1. Amputarea aripilor. S-a constatat ins2 cele de azi, am incercat $i eu colectarea cB tiiierea moderata nu are nici un efect, de polen. In fiecare dimineat& lnam din nedeterminind schimbarea, numai I n cazul polenul acelor familii care colectaserg Pn E n care aripa este tliiata complet de la ziua precedent5 polenul dorit, aflat En exbazi, matca fiind astfel mutilata. ces $i 11 administram fn sirop '2 :3, In sco2. Amputarea picioarelor, metoda rnai pul stimularii coloniilor. Duph s5ptAmfna veche, recornandata fn U.R.S.S. la inceputul a treia $i In continuare, am constatat sil anilor 1950, a dat rezultate contradictorii. la rnai multe familii au inceput s& w a r 5 Sint rnai multe procedee de amputare, a botci de schimbare linigtita. Clte 4-7 $i unuia, a douri sau chiar a trei picioare, la c h ~ a r 9 buciti. Uneori erau $i de virste diferite nivele. Studiile lui W e d m o r e diferite. La fnceput am blinuit c?i m5tcile din 1932 duceau la concluzia cg numai amsint necorespunziitoare, poate bolnave, d a r r putarea rnai serioasi a unui picior ante- .puiet se gBsea din bel$ug, chiar foartc rior provoacg Inlocuirea m8tcii. In anul mult, familiile erau extrem de bine dezvol1957 cercetiltorul 0 r a S i P B 1 Zolthn a tate, puternice $i slin5toase. La un moment ficut un studiu rnai complex cu diferite dat, chiar $i citeva matci din anul fn curs, genuri de mutilari, asupra unor mgtci de crescute la finele lui mai. fnceputul lui vbste diferite. Schimbare reuvita a mitiunie, au prezentat acelea~i simptome. In cilor s-a constatat la 54O10 din familii, gO/o urmatorii doi ani am procedat cu citeva a u pierit far2 a fi inlocuik, rsminind bezfamilii la fel, constatlnd acelagi Penomen. metice, 9% au produs-mlitci frir5 valoare, Am socotit cil acest procedeu poate fi focrescindu-le din botci de salvare, iar restul losit de catre stuparii cu un numar rnai de 28Ol0 nu au schimbat matca. Defectul redus de stupi, ca o modalitate de cre$tere\ acestei metode e cu atPt rnai eficient. cu cIt dirijata a mritcilor, caci de la 10-15 familii I1 aplicam pe rnai multe familii $i incercim de albine se obtineau fntr-o serie 50-40 a face din acest procedeu, o metod8. botci extrem de bine dezvoltate, In general 3. 's-au rnai facut fncercgri in a obliga suficiente pentru o stupin5 de 30-40 farnatca sli-$i reducg activitatea, prin ingf-6milii de albine. Metoda are din punctul direa ei in spafii rnai restrtnse prin difemeuy de vedere doui plirti slabe: nu se rite procedee, ca fmpiedicarea (Butler), izoputea planifica nici dear cu relativZi exaclarea, restrfngerea de spatiu etc., dar f i r 5 titate ziua cind $i rnai ales En cite familii, rezultate. cIte matci se vor putea recolta $i apoi era prea mare numgrul de familii crescatoare Personal consider oricare din aceste me(nu numai 2-3). astfel c5 nu se putea face tode, ca ceva forfat, absolut nenatural care o selectie pFea riguroasg. Sub aspectul pronici nu meritit a fi descrise fn aminuntime. dueiei. toate familiile cu care se lucra r&f n fine, totalitatea procedeelor expuse sub mlneau familii productive, deci s u b acest . cele trei puncte duc la degradarea $i In fiaspect nu este nici un inconvenient. nal la pierderea unor mlitci de calitate. De perioada ma ocupam foarte Tot In aceea~i asemenea, se produce numai o serie foarte activ de cresterea mBtcilor $i de productla micB de botci, pe lfngri faptul c5 nici un de 15pti$or. Cre~teammlitcile din ou5, pe apicultor cred c5 nu aplicri cu inima imcare le recoltam de la 3 4 familii de alpicats diferitele metode de mutilare. bine care aveau matci trecute de un an CercetZitorul englez C. G. B u t 1e r, de$i care In sezonul precedent fusesera refinind In articolul lui din Bee World cordiste. Ele proveneau de la familii de nr. , 1i1959 procesul de Inlocuire linivtiti a aceeavi natura ~i fntruneau $i restul cerinmatcilor arBta c l "aceasta constti in cregletelor necesare spre a fi alese fn acest scop. rea matcilor de cdtre albinele lucrtitoare, in Procedam in sensul c5 puneam cite o ram5 prezenta mlftcii virstnice $2 in ajara periproasprit construii4 $i Inca neins5mintata, oadei de roire naturalti". S a u ernis multe stropitri fn prealabil cu sirop de zahar cu ipoteze pentru explicarea acestui proces. 100/0 miere, In cuibul familiilor de albine care poate fi datorat rnai multor cauze sau de pr8sil5. A 4-a zi le scotead pentru a nu , factori, dar B u t 1e r trage concluzia cB se resimti familia. De fiecare d a a cInd Si ,numai imputinarea substantei de matcli luam o rama cu ou8 ce continea eventuat cste cauza imediatti a inlocuirii mlitcilor $2 $i citeva larve, In cazul cli matca o fnsi-, ti tofi ceilalfi factori care tind sli provoace mPnta Enci din prima zi, P i dadearn o ram5 schimbarea mlitcilor determind in fapt o rede la o al,ta familie bun& $i s8natoasa c U ducere a substantei de matcii". Deci albipuiet c5pgcit. Dup5 ce recoltam oulile ne-. nele I$i dau seama,..adicri sint informate cesare, rama cu restul oualor $i puietul de defectiunea mritc~~, datorit.5 diminutirii tin2r o avezam In ~ t u p u lde la care luasem producerii acestei substante de citre matci puietul ctip5cit. Ln 2-3 sliptamfni, dupa $i atunci procedeaza la schimbarea ei. prima operatie care n repetam tot la 4 zile, Aceastil explicatie fn general este fmp5rt5am observat c5 f n rfndul acestor familii au $itti. $i astAzi. aparut botci, $i cil se produce fenomend

schimb5rii lini~tite.In anuJ u r d t o r , atentionat fiind, cind a apHrut acelaqi fenomen, mi-am dat seama c5 aceasta n u e o Y n timplare $i mi 1-am explicat In siqgurul fel posibil. Aceste familii, dup5 circa 12 zile de la prima recoltare de ram5 cu ou5 nu au mai avut puiet tfn5r de hranit, fiindca ou5le $i puietul tfnar care a existat cu 12 zile fnainte a fost cap5cit $1 aproape tot ce fnsarnfnta matca P n 4 zile, adic5 o ram5 stas, o scoteam. Dup5 ce lu5m cele 50-60 de ou5, o dadeam altor familii, ea reprimind numai rame cu puiet c5pScit. Albinele tinere in exces provenite prin eclozionare din ramele introduse, nu aveau unde intrebuinta 15pti$orul produs de glandele faringiene $i spre a-1 folosi treceau la cre~tereade matci, ap5rfnd un dezechilibru 'intre cantitatea de albine doici $i' cantitatea mica de puiet larvar. Aparea o stare artificiala de roire, creat5 de apicultor. Familiile cresc numai atitea botci cPte socot c3 sint in stare a le hr5ni exceptional, pentru care motiv sint qi de o calitate deosebit5. Dar aceste familii de pr2sil2, stimulate zilnic cu 250 g sipor in cazul cri nu esista cules - erau puternice, cu un numar mare de albine, din care foarte multe de virsta la care sarcina lor principal3 e producerea hranei necesare larvelor. Nefiind P n stup decit foarte putine larve $i neavind ce face cu laptirjorul produs, trebuia giisit un deb u ~ e u $i acesta se realiza prin cre~terea unui numar mai mare de botci, adic2 de 4-6-8, spre a sclipa de hrana carc constituia o adevaratj. povar2. Ajuns la aceast3 concluzie, am facut lcg2tur5 lntre cele douri manifestari si am imaginat o mctod3 nculi de cre~tcre, c5reia i-am zis dirijntii, pentru cd produce m2tci la termene dorite, din farnilii care nu au insu~ireade a fi roitoare, dar care sint puse in nivte condifii de hranri $i populatie tinar3 excesivri. Oricarc apicultor care are de la citiva stupi la 50-60 sau chiar 100, i$i poatq creSte miitci ile cea mai aleasri calitate, incomparabil lnai Sune clecit prin orice alta metodri, far2 nici un a!t artlficiu. Singurul lucru pc care trebuie sB-1 fac2, e s3 urn12reascri pcrioclic familiile cle pr3silri (din 1 in 4 zilc), care sint concomitent $i crescritoare, s2 tin5 o evident2 scrisii a situatiei $i apoi, la timpul fixat sB recolteze, prin decupare, botcile mature, intrebuintindu-le dupri necesitgti. Procedeul are in final trei vaiiante, din care unul mai intensiv, seriile succedlndu-se din 8 In 8 zile (uneori chiar din 4 h 4 zile), a1 doilea mai comod, din 12 In 12 zile. A1 treilea e mijlocul prin care stuparii cu cftiva stupi I$i pot dubla efectiirele. Cu circa 35-38 zile Inaintk de a avea nevoie de botci mature, gata pentru Sntrebuintare, d5m fiec5rei familii din care intentionam a cre$te m5tci, cfte 2 rame cu puiet c2p5cit, far5 albine, luind cite o ram5 de la douri familii bune. Tot acum e bine s5 fie introdus5 hr5nirea cu sirop, fn care. dupa procedeul aratat anterior, se pune 10-15/o polen recoltat I n ziua precedent5 de la alta familie, c3ci la familiile creststoare nu avez5m colectoare de polen. Daca stupii sint plasati fntr-o vatra mai lndepBrtat2, astfel c2 nu pot fi vizitati zilnic, ayezBm sub p o d i ~ o ro turt5 f5cut5 cu 20010 polen, pe care o completiim pin5 la epuizare. Dupli 12 zile, deci cu circa 23-26 zile Inainte de a avea nevoie de botci, proced5m la ridicarea tuturor ramelor in care marea majoritate a puietului este nec2p3cit sau sint insamintate cu ouri. Aceste rame le plasam In alte familii. S e pot inarca cu o pionez5, pentru a le recunoarjte, pentru c5 dup5 c5p5cire le putem Inapoia pe rind, In schimbul ramelo'r cu puiet nec2pScit. Lurim apoi' o, ram5 cu puiet clipacit Parri albine de la familia la care am dat puietul necAp5cit rji o punem in familia crescatoare, impreuna cu o ram5 cl5dit3, goalB, pe care o stropim cu sirop. Dup5 4 zile repet2m operatia, luind rama nous ce a fost proaspst lns5mintata $i punind in locul ei tot una goal5 lmpreuna cu , o raina cu puiet c5pricit. Hrrinim in continuare, in felul ar5tat. Dupri alte 4 zile (deci a 8-a zi c1e la cIeclan$area cre$erii), in general apar primelc botci inssmintate. Repetrim $i de data aceasta operatia. Dupri alte 4 zile, cind deschidem stupul spre a repeta operatia botcile au deja larve de 2-1 zile. In eventualitatca c5 la controlul anterior nu a m gasit botci, acum o s5 g'iisim cu sigurantd. Operafiunile se repet2 in continuaretot la 4 zile concomitent cu recoltarea botcilor. Deci, socotind 12 zile de cind am dat 2 faguri cu puiet c2p2cit, plus 12 zile cind observ3m botcile cu larve de 2-4 zlle. plus 10 zile pPn5 la eclozionare, fac In total 34 de zile. Ccle crescute In familiile care au reactionat numai la a1 3-lea interval de. 4 zile, vor ecloziona la circa 38 zile de la, pornirea cre~terii.

f N CE CONSTAU CELE TREI VARIANTE ALE METODEI ? f n prima, putem recolta botcile de 3-4 zile Pnc5 necZip5cite $i s Z i le dfim altor familii doici spre finalizare. In acest scop, ca qi la cre~tereamiltcilor dup5 procedeele clasice, organizfim familii crescatoare (doici), P n care a$ezsm botcile htr-un compartiment, lntre 2 rame cu puiet tmar separat . cu gratie, matca cu restul puietului fiind In cealaltii parte a stupului. Cu acest procedeu putem recolta la fiecare 8 , zile, uneori la 4, cite 4-8 botci, In medie 5 - 6 . La un stupar cu mai putini stupi, o familie produce In 3 4 serii toate botcile de care are nevoie. Un stupar cu 50-60 de stupi, lucrind conconlitent cu 3 familii In cre~tere,i ~ poate i produce, de asemenea, m5tcile necesare. fn a doua variant8 botca nu este scoasa la 8 zile ci la fiecare 12 zile $i este pus5 direct Intr-o colivie cu 5-6 albine, cu o picatur5 de $erbet $i plasat5 fntr-o familie pgstrstoare, dups regulile $tiute. DupA 2-3 zile se poate Intrebuinfa fie ca botci, fie dup5 eclozionare ca matca tPnBr5 proasp5t eclozionat5. Aceste m5tci se fmperecheazil rnai repede ca cele crescute prin alte metode $i h c e p ouatul mai repede cu 3-4 zile, dezvolthd familii foarte puternice, fiind $i foarte longevive. In a treia variantii, E n cazut tn care stuparul Oncepiitor are putini stupi $i are nevoie de putine m5tci imperecl~eate de 5-6 buc5ti sau de dou5 ori atitea pdate ' 15sa botcile fn familia sau in familiile crescatoare, pin5 la 1-2 zile Inainte de eclozionare, a n d cu cite o ram5 cu puiet c5pBcit $i cu o botc5 existent6 sau altoits pe ea, s5 formeze 5-6 nuclee de familie. La acestea rnai adaug5 o ram5 construit6 $i una cu provigii cu albinele ejtistente pe ele, de la alte familii, conform tehnicilor cunoscute. Dup5 Emperechere, nucleele sint I folosite potrivit planului prestabilit. Familia crescstoare poate r5mine cu matca virstnic5, originals, cu restul puietului, a rezervelor, a albinelor de 15e acestea $i cu $oat5 albina zbur5toare. completindu-i-se tagurii lips5 cu rame cu faguri artificiali. .Metoda propuss de mine, fiind o metod8 natural&, respect3 automat toate condifitle d e mediu. In plus, prin hr5nirea stirnulent5 continu5, cu sir* amestecat .cu polen, in p~ezenta unor familii puternice f5i5 predispozitie iminentl do xoire, cresclnd botci t n num5r limitat, fiind de la Inceput supraalimentate, respects $i principalele condifii

pentru producerea'vnor miftci de cea rnai aleasi3 calitate. De asemenea eSte foarte comod, ma1 ales varianta a doua $i a treia, fiind la Indemha oricsrui apicultor. Hrilnirea stirnulent3 are un rol deosebit Ih aplicarea acestei metode, dar pentru a asigwa o calitate superioar5 trebuie s5 existe $i un cules de intretinere, concomitent cu un cules de polen. Singurul lucru ce poate afecta in parte calitatea mgtcilor este temperatura, rnai ales In Transilvania, d n d In urma unui val de frig se instaleazs zile si mai ales nopti reci. fntr-o astfel de Imprejurare familiile se string, putind psrasi eventualele botci crescute la bAza ramelor $i care In aceast5 situatie pot r5c1, depreciindu-se. Cine vrea s5 creasc5, cu rezultat asigurat, mfttci extratimpurii e nevoit s5 recurg5 la Pncalzirea electric5. Un sisiem de Incglzire (exist5 diferite posibilitgti constructive), In putere variabil5 de 10-1418 W, in functie de temperatura exterioara, plasat pe fundul stupului, rezolv5 total $i aceasta problem& inclusiv dezvoltarea mult rnai rapids a farniliei. Putem produce matci cu sistemul expus - u r d n d instructiunile date -, in serii luni, familia 1'8continue, timp de 2-3 mfnfnd permanent activ5, cresclnd botci, clsdind, produdnd $i miere, cind exist5 cules In natura. Precizez c5 in aplicarea acestei metode pu trebuie. lucrat rigid. Citeva exemple : fn indicatiile date am plecat de la premiza c& dorim a Incepe cre~terea devreme, spre finele lunii aprilie, spre a avea mllitci timpurii. Atunci trebuiesc date In prealabil dou5 rame cu puiet $i avteptat 12 zile, ca eclozionind s5 m5reascA $1 ma1 mult num 5 r d albinelor In familia crescatoare ~i aceasta rnai ales pentru asigurarea cit rnai bun5 a regimului termic. CInd incepem crevterea rnai tirziu, clnd familia e bine dezvoltat5 $i a trecut pericolul zilelor reci, nu rnai e nevoie de int5rire $i operatiullile de crevtere fncep direct cu faza eliminsrii puietului tin5r. Apoi, nici respectarea termenului de 4 zile nu e obligatorie. Lal fel de bine se pot ridica 'ramele din 3 fn 3 zile sau clnd matca nu oua in rama plasat5 de" noi In acest scop, ci In una In care e eclozionat puietul capscit sau $i-a !mp&rtit ouale in 2 rame, atunci ne acomodam situatiei, luInd ramele In care a ouat matca $i le fnlocuim cu un num5r egal de puiet c5pGcit.

Supunem atentiei durnneavoastra' fndemnul ~i experienfa unui apicultor

.
I'

SPORIREA PRODUCTIEI DE CEARA, FACTOR IMPORTANT IN RENTABILIZAREA STUPINEI

. .

Aurel HEROAICA

;
,

Din numeroasele articole publicate in revista ,,Apicultura in Rombnia" gi din alte publrcatii de ~peciali~taite se ?tie c i dup5 miere, c e a r a este cel de-a1 doilea pi-odus principal pe care stuparii 4 1 obtin de la albine. Din necesitatea diversific5rii pmduselor a p i a o k ciit ~i pentru renbabilizarea apiculturii, tinirld seam5 c5 acest pmdus arc multiple fntrebuint h i , atit in apicultur5 cit gi in diferite ramuri de industrie cum ar f i : farmaceuticg, cmmetic5, chimid, electronici, metalurgid ctc., avem ne-~oie de cantititi mai mari de ceari care s5 rgspundi cerinlelor m m u crescindp ale acestor ramuri. Mai s h t inc5 stupari care, d g i au putine familii de albine gi deci cantitatea de cear5 care le trebuie este mult mai mic5, n u - ~ ipot asigura necesarul prin forte, proprii, aceast5 situatie datorimlu-se lipsei de preocupare, atit pentru cerintele stupinei, cit $1 pmtru c&e h e econodei naQona1e. In acest articol vreu sti reamintesc unele m h u r i prin care s i demonsrtrez c5 se poate obtine o cantitate rnai mare de cear5 de la familiile noastre de albine. Numai acordind o atentie mai mare aceatui produs important, fgr5 cheltuieli suplimentare, productia de ceari poate creqte sirntitor. fnCepind cu revizia surnar5 de primivari qi pin5 la impaclietarea pentru iernare. putem recolta o cantitate mai mici sau mai mare de cearz, care adun a t i la un loc poate s5 dea o produc12

tie apreciabilH de materie primli. Personal, lucrez cu stupul R. A. 1001 cu fundurile fixe, pentru a nu pierde prima recolt5 de ceari - r4z5tura (denumitii uneori cred c i impropriu roz5turi) - care se depune pe fundul stupilor, indiferent de tipul de stup cu care lucrim. Rizitura, (roz5bra) in cea mai mare p a r k nu reprezinti altoeva decit cipricelele celulelor din care a fost 'consumat5 mierea de c5tre albine pe timpul iernii. Ialli cum lucrez : TG toamnti, formez cuibul in partea sting5 a stupului, iar in golul rimas dup5 diafragmi introduc pernele din papuri. Primivara, Enainte de a face albinele zborul de curitire, intr-o zi mai c5lduroas5 cind albinele incep sii ias5 din stup, fac revizia sumar5. Ridic capacul stupului, perna care se afl5 deasupra podigorului, podi~orul gi apoi scot pernele care sint qezate in partea dreapt5 a stupului. Dac5 Ximpd 'imi permite, iau fiecare ram5 in parte ~i o a$ez in partea opus5 a cuibului, iar dac5 nu, imping toate ramele deodat5 pin5 la marginea stupului si in felul acesta nu deranjez albinele. Mgtur fundul, adun r5zgtura Intr-un colt qi o scot afar2 cu un ~paclu, dup5 care imping ramele la locul unde au fost inainte, iar ceara adunati o pun htr-un sac. Dac5 este nevoie.0 pun la uscat qi o cern, pentru a separa r5z5tum de albinele moarte. Pentru a-mi q d r a munca, in fiecare toamn5, cind fac impaclietarea

familiilor de albine am grij3 s5 ung cu puting vaseling sub speteaza ramelor ~i pe suprafa@ unde se agaz5 r m a , asffel ca albinele s5 nu rnai prupolizeze qi s5 imi fie rnai ugor s5 imping toate ramele deodat5, atunci cind tim-' pul nu-mi permite s5 le iau pe fiecare in pante. In sezonul activ procedez la introducerea unui num5r sporit de faguri artificiali pentru cladit, inlocuind fagurii vechi din cuib gi beneficiind astfel de trei rnari avantaje : 1 - asigur oollditii de igien5 qi de prevenire a unor boli care ar putea apare numai pe fagurii vechi din cuib, d e w e c e printr-o schimbare periodic5 si intr-un interval rnai scurt, nu se creeaz5 conditii favorabile aparitiei acestor boli ; 2 - asigur m cuib necesar pentru o dezvoltare normal5 a generatiilor succesive de albine'care vor eclozima din faguri noi evitind posibilitatea degenergrii lor datoritii faguriIor vechi, care au celule mici, subdimensionate prin acumularea fnveli$utilor nimfale care au ramas in celule de la generatiile eclozionate anterior ; 3 - din topirea fagurilor vechi se obtine cea rnai importanig ca.n%itatede cearA. La culesurile principale folosesc r a m clliditoare. Ce1 rnai bun procedeu- este acela prin care se utilizeazii o ram5 normal5 din cuib, din care a fost t2iat fagurele pentru topit, 12sindu-se numai sus, linga speteaza superioar5, o flqie de aproximativ 2 cm de faguri, pentru a atrage rnai u$or albinele la constructia integral& a acestuia. Precizez c8 fnainrte de a introduce rama cl3ditaare, o curtit gi o dezinfectez iar deasupra spetaei fac un semn cu t q , pentru *mi q u r a identificarea de la prima vedere, cind ridic podivrul. Rezultate bune se obtln prin introducerea ramei cliiditoare In imediata apopiere a ramei cu puiet necliplicit, deoarece albinele, nesuportbd gold

Pntre rame, tr,&, la clAdirea-fagureiui cu celule numai de trintor. Nu . trebuie. neglijatii rama cl5ditoare, pe care rnatca o irfs5minteaz5 , n h a i cu ouii de trintor, aSa c5 pentru a nu l h a albinele s i piaxdg prear mult timp $i s5 fac5 eforturi inutile . . . cu cregterea puietului de trintor, fagurele cl5dit trebuie t3iat chiar atunci .. cind a fost construit la .jutn5tak. , .. Dac5 se las5 s3 se c5p5ceasc5 'puie- . tul, la tupit 'se pierde din cantitaka '. de cear5 datorit5 larvelor care se . arnestec5 cu ceara impurificind-o.. Folosind rama cliiditoare, aceasta va fi $i un indica,tor a1 st5rii familiilor de albine, cliidirta rapid5 ~i uniform5 a fagurelui at-Atind o &are bun5 qi un ' ., ' cules abundent. CearZi se rnai obtine qi din reformarea fagutilor rupti la extrasul mierii sau la transport, pe care nu trebuie s3-i rnai folcwirn chiar dac5 ace$tia nu sint prea vbechi. La desctipiicirea fagurilor penku extragerea mierii, se adunZ .toatii ceara, j . se scurge mierea, se spa12 ceara CIA ap3, dupg -care se pune la uscat si : apoi se p5streazZi intr-un loc adecvat, :. pin5 la topirea ei. , Subliniez faptul cti toate procedcele 1: arlitate mi sus pentru, sporirea pro.',; ducfiei de, cearti vor ji aplicate : Z n . ; complex numai familiilor puternice, clr - l ; : ; , multli albinii .tfntirii, cu glande cerie?.e., . 7 dezvoltate pi dacd existii un cules bun-" de nectar pi polen. . . Dacli se acordti atenfia corespztitzti- . toare acestui produs cu ocazia. tuturor:, intervenfiilor- din primtivard ~i piM . .. : toamna, la utilmul control se poate obtine anud cel pu@n 1,5 kg de cearii . pe familici de albine. Obtinerea producfiei de cearli rlispunde pe de o parte_::-. unor necesittiti stringente ale economiei apicole ca $i a celei nationcde iar ' pe de altd parte se constttuie c a t q z factor important d e sporire a efi~ientei economice $ a rentabilittitii fiecitrei stupine. ,
,

:::,.

'

--,

,,

~,

.
~

""

-'

'

Mum cind

lucrarea este de actualitate un apicultor ne face c l t w -prec/ziiri utile:

.

DESPRE REFORMAREA FAGURILOR $ITOPIREA GERII

Aurel ADAMONI

De rnulte or2 am observat cd ceara adusti de unii stupari la fzlialele .ri cercurile noastre aplcole este de calitate necarespunzdtoare, fiind refuzatd la achtzitionurs. ~Multi dintre ace$ia, Cn special fncepztorii nu cunosc unele amdtrunte de mure importantti t n tehnica toptrii qi limpezirii cerii. De aceea md voi referi la ctteva conditii care trebufesc respectate de clitre fiecare aptcultor pentru a putea obfirle o ceard de calitate corespunziitoare.

Pregtitirea fagurilor reformati pcntrp topire s e face in felul urm5tor : se sorteazli fakurii dup8 culoare, dup5 care se fiirimiteazli in buc8ti ~i se pun ink-un vas corespunziitor cantit5tii' lor. Peste ei se toarni a p i de ploaie sau ap5 rezulbat5 din zapad5 topiti, unde se tin la muiat 2-3 zile. fn acest interval, in care apa se schimbti de mai multe ori, se produce inliiturarea substantelor colorate ~ ; i a substantelor neceraase, precum ~i imbinarea c h 5 ~ i l o r nimfelor, rezultind o oantitate mai mare de cear*, de culoare deschisZ ~i de calitate supefioar5. Pentru conditionarea fagurilor, cft $i pentru topirea cerii se Entrebuinteazii numai apli de ploaie sau ztipadii, care s Z i nu fi l m t contact cu obieqtele - feroase, pentru c5 fierul proooacii saponificarea cerii. Topi~eafagurilor se ~ o a t eface cu ajutorul topitorului cu abur tip A.C.A. sau cu alte tipuri de topitoare descri\ se in revista noastri. Limpezirea 'se poate face prin strecurare prin tifon, pus in dou5 sau pin alt material textil care si aibZi tekiitura suficient de rari. Strecurarea se face intr-un alt vas din mterzal p b t i c sau emailat. Racirea trebuie s i fie foarte lent5, ceea ce presupune ca vasul s i fie izolat cu vati din sticli, paturi reformate, saci etc.

In felul acesta se obtine o cear5 curat5, f i r & impurititi $i de bunZ calitate. In cazul In care ceara nu se strecomb ea rimine cu impurititi qi trebuie retopit5 de mai multe ori pentru indepartarea acestora. Fagurii reformati mai pot fi topiti si cu ajutorul topitorului solar, &r daci se 1ucreaz5 incormt c w a obtinuti contine de multe ori unele impuritgti care-i dau uneori un aspect inferior. De aceea sint situatii cind se impune retopirea ei. La topirea fagurilor reformati se mai p t folosi vbse emailate, vase din cupru, dar in nici un caz vase din font5 sau fier care innegresc ~i degradeazg ceara. Cu vasele ernailate ,sau din' -cupru se procedeazs. in f e h l urmgbr : se pune apil de ploaie care acoper5 cu un stfat de 3-5 an fundul vasului, dup5 care se pun fagurii firimiwti in bu' c5ti. Vasul il pun pe foc, las ceara s5 se topeasci bine, amestecind din cind in cind cu un fZic5let din lemn. DupZi topire se procedeazs ca mai sus, obtinind un calup omogen, curat ~i de bun5 calitate, fiindc5 impuritatile ~i reziduurile care au mai r5mas se dcpun la fundul calupului. Ele se curit5 bine cu un cutit sau cu ajutorul daltii apicole.
!

DE HRANA PENTRU IERNAREA FAMILIILOR DE ALBINE !

,

STUPUL

CU

NUCLEE

mi^ MARGINEAN

Referitor la. eyctragerea cu centrifuga a unor sect.il1r.i de miere Jin faguri, lucrare '+ publicatti In num5rul 12!1985 a1 revistei f noastre, consider c5 metoda este corecG. + I n scopul micvorsrii volumului de muncl, pqsonal trec ramele cu pete de miere necapticit2 d u p l diafragml, spre searii le stro- @ pesc cu sirop de zahtir, iar albinele care au acces In acest compartimcnt car2 mierea + tn cmib. 9 ~u miere mai mult5 si nisi ma-; turata le psstrez intr-o canler5 uscatii $i t le folosesc P n prim2vari la lsrgirea cuibului. Consider c2 fnlocuirea mierii in totali- + tate cu sirop de zah2r (prelucrat de albin~le din vai-5) este dLiun5toai-e albinelor. Personal Inlocuiesc doar 50% din mierea O pentru rezervele de iernare cu sirop d e i zahsr. In anii 1970-72 a m avut colegi care au f iernat familiile 'de albine numai pe sirop de + zah2r prelucrat in luna august. Inca din acei ani am a ~ u t pri\ejuI SK constaam cci albinele au iernat pe aceastii miere destul de bine, cu ~ ~ ~ o r t a l i t in a t eli1,nite normale, far5 diaree, dar in prim&- 9 varii s-au dezvoltat foarte anevoios. 0 dat5 cu intensificarea crevterii puietului s-a constatat o depopulare mai accentuat5 in familiile% iernate numai pe sirop t de zahcir iar dacii nu a apzrut un- cules timpuriu, de la rfichitti sau. salcie de exemplu, aceste fnmilii a u fost slab productive la culesul de la salcfm I. I n anul 1972, fticind o comparatie cu col e m l meu care a iernat familiile numai pe sirop, a m constatat cii in cuiburile fami-i liilor mele era cu 3 4 dm? mai mult puiet In luna aprilie, 'devi la intrarea P n iarn8 + + aveam amhdoi familii egale ca putere. + Fiind primavhr& capricioas3 i-am recomandat s(i administreze miere familiilor lui pentru . a realiza o cit mai bun3 stimulare a ouatului matcii +i a 'cregterii puietului. In concluzie consider cti nu se poate inlocui I n totalitate mierea din rezervele d e . i iernare cu sirop de zal~tir, ci cel mult in procent de 50%. iar la stimularea timpurie a familiilor de albine este indicat sti utili- 4 z5m toate cantitstile de mieI'e disponibile. f
,

S t u ~ u lcu nuclee, formate din cite o ram5 Pntreag5 Dadant, p a t e fi folmit la : - imperecherea matcilor pducerea de botci. ! Toti stuparii doresc $i vor ~3 aibg , i in stupinele lor familii de albine puternice, sgngbase, fgrg tendinte de roP ~ Q ~ ~ ~ ~ i'ie $ Toate aceste deziderate se pot rea! liza prin folosirea matcilor se- .* lectionak, schhbate la un an sau doi, ! pe care le avem In permanentz la dis- . . p0zitie in stupin5. Pentru aceasta 'propun stupul cu 6 nuclee.
,

! ! O

Arh. Constantin VASIWU

1 Dimensiunile fundului stupului sint .' de 495 X 432 mm. Cei 4. pereti au groi simea de 20 mm. Stupul este previizut ! CU : 5 diafragme (D) ; corniere din ta- ,: ': ! bla gdvanizata de 8 X 8 X 0,s mrn (c); .. ,;:; orificii de ventihtie (V) cu , 0 20 mm, i a ~ p e r i t ecu sit5 $i 6 urihini~e(1, 2; '- .:: . i 3, 4, 5, 6). . : i Co.rniere1e se prind de fund cu ouie i:., de geam, 5 bucgti lungi de 454 mm .':, !,qi 5 bucgti scurte de 60 mm. ,Se :jl, ! apoi g2urile pentru ventilatie cu 0 20 . . : ; . . . . .. .. :. ! mm ~i se amperg cu sits. . Peretii laterali au dimensiunile d e I : . ' ..
'

D E S C R I ~ R E A STUPULUI (fig. 1 $i 2)

, .

i i

335~495'~.

%-.

Podi~oarele nucleelor au dimensiunile urm2toare : 4 bucqi 55 ~ 4 9 .@. 5 + 2 b u d t i 65 X 495 mm iar podi$oiuI.-ge-e-: n e r d dimensiImile 460x520 rnm. ,, : de 500 X 560 W ' s e , '. : . ! Capacul stupului tabla galvanizat3 de 015 mm- c! ! Diafragmele (D) se confecJioneazfi . + din d 0 ~ 5 pliici din PFL dur, lipite, de : . . .i 5 m.m &WS~,W (10 mm): Cornierele sint din tab15 &!alvaniza&. . de 8 X 8 X O 1 5 mm, prime cu cuie de geam ,lungi de 320 mm. Hriinitoarele care se pun la urdiniae au fiecare capacitatea de 125 g.

.
, '

- '

,,

15.

"

Fig. 1

Folosesc rame Dadant qezate pe supofii, distanveri din tab15 galvanizati de 0,5 mm. I Fa@dele A q i B au prev~zuteurdiniqele 1, 3 qi 5 ch scindurelele de zbor qi de protejare a lor, iar fapdele C si D cu urdini~ele2, 4, 6 de asemenea cu scindurelele de zbor ~i cele de protejare a lor (fig. 1, 2).
MODUL DE ASAMBLARE $I EXECUTIE

Toate urdini~ekse vor fixa la pozitia d h fatade. Se precizeazi c5 s-a i&at distmta de 15 mm pentru .a se q u r a introducerea rarnelor cu botci qi pentruqca albinele s2 le acopere cit rnai bine. Pe fatadele C ~i D urdiniqele 2 si 4 qi respectiv 3 gi 5 se vor vopsi in culori diferite, pe suprafaw cuprinsj intre marginile scfndurelelor de zbor ~i cele ale scindurelelor de protectie, pentru o mai bun5 orientare a albinelor. De altd'el, orientarea se face gi dup5 f o m a scfndurelelor de protectie. Hrgnitoarele se parafineaz8. Pentru a obvne rezultate bum, este necesar a avea la dispozitie, pentru o stupin5 de 30 familii de albine, 3 buc5ti din aceyti stupi, fn care s5 se f a d imperecherea mgtoilor. Vom folosi la Tnceput stupul pentru botci.
1. POPULAREA NUCLEELOR PENTRU

BOTCI

Se asambleaz5 cei 4 pereti de care se prinde apoi fundul. Se prind Gbliteie din tab13 galvaniaat5, ou cuie de geam, cu 2 mm rnai sus de f a l p l ramelor, in care se a p z 5 ramele, astfel ca ele s i se situeze la 15 mrn dep5rtare de peretii transversali qi diafragme. Se prind colnierele pe peretii transversali, la cotele amintite, ele trebuind s5 fileze cu cornierele lungi de pe fund. Se monteazi cite o diafraging s i se pri* pe rind cornierele mici, impingind. diafragma spre cornierele ce o , contureazg. Se prinde rama de 125X 15 rnrn pe care se sprijin5 podiqorul general. Se pune capacul care .este acoperit cu tab15 galvanizatg de 0,5 mrn grosime. S e executii apoi ggurile pentru $-diniqele 2, 3, 4, 5 in imediata apropiere a diafragmelor, pentm ca albinele s& p a t 5 circula mai q o r pe distan@ lEisat8 de 15 mm pin5 la rame.
>

Se aleg din skupin5 familii foarte bune, recordiste, de la care se iau cele 6 rame necesare popul5rii nucleelor, Lucrarea se va face T n prirnele 2 zile ale infloririi salcimului qi P n jurul orelor 11-12, cind albinele culeg5toare ies masiv la cules, iar matca, datorit5 abundentei culesului de nectar, iqi va intensifica ouatul. Vom ggsi atunci cu siguranti puiet de 1-2 zile pe mai multe rame, unde albinele doici qi albinele tinere se vor afla in n m B r mare. Se selectioneaz3 ramele ce vor fi luate; cite 1-2 de la fiecare familie aleas3, pe care se gheqte puiet c6p5cit, polen, miere qi puiet (0115) de 1-2 zile, cu care se vor popula nucleele. Aceste rame se aqazg la stinga stupului, izolat ,etanqU cu diafragme de restul farniliei. Dac5 sint dau5 sau chiar trei rame alese, se vor aqeza distantate la 3-4 cm una de alta qi la fel distantate de peretele stupului gi diafragm8. Pentru m u l a r e , peste aceste rame se vor peria albinele tinere de pe alte rame\cu puiet proaspat. In aceast5 lu-

ware se r m a n d 5 pulverimea cu a1p5 ciXIdut5 a . ramelor pentru c a abinele s Z i r h i n 5 toate pe rarne. Se acoper5 ou scindura podiqorului. Cele 6 rame alese vor r5mine in stupii respectivi pin5 spre s e q 5 d n d culesul scade fn intensitate, dup5 care ramele se trec in nuclee. Se acoper5 nucleele cu podiqorul $i urdiniqele ou sita, iar pe scindura de zbor se aqaz5 un obstacol pentru a opri lurnina. Asffel completat, stupul se a.cpz5 la urnbrii, in ,w fel ca atunci cind vor circulatia albinefi deschise urdini~ele, lor la cele 4 fzit..de s5 se faci f5r5 obstacole. In hrhitoare se pune past2 moale de rniere cu amestec de polen qi se accrper5 cu geamd-capac. Stupul riimine asffel inchis $i a doua zi, cu ventilatia asigurat5 pentru fiecare nucleu,. prin deschiderile de la fund $i sitele urdiniwlor. Albinele de pe rarne, care au stat 8 ore izolate in stup vor c5ra noaptea si a doua zi in nuclee pasta din hr5nitor si i ~ vor i -vedea de lucru. F a p M c5 albinele au stat 40-44 ore izolate, far5 a ie$i afar5, reduce msiderabil depopularea nucleelor, c^md se vor deschide urdini~ele a doua zi. h zilele ce urmeaz5 se vor controla hrhitoarele qi se va vedea prin geam, d a d rnai au nevoie de past5 pentru a se comp1e;ta rezerva. La contmlul pe care i l vom face dup5 4-5 zile ,ne vom da seama de realiz5rile &btinute la fieoare nucleu $i vom $ti pe ce cont5m.
2. POPULAREA NUCLEELOR PENTRU

pentru imperecherea m5tcilor pe care le avem prin cei 4 sbupi cu 6 nuclee. Vom fixa deci programul de folosirk a m5tcilor, tinind seam5 c5 o pafie din botci pot fi folosite ~i prin altoire pentru schimbarea miitcilor necorespunzitoare, ele urmind a se imperechea in familiile unde au fost altoite. Pentru restul m5tcilor preg5tim materialul biologic necesar, cite o ram5 pentru fienucleu, marcind in stupii respectivi ramele posibile de folosit $i notind fn carnet, pentru o bun5 evident5 ~i unngrire a lucr5rilor ulterioare. Ramele trebuie s5 aib3 cit mai mulit puiet c5p5cit care a fnceput s5 eclozioneze rji pug care au dep&jit 3 zile, miere qi polen, la data (ziua) cfnd s-a hotgrit popularea nucleelor. Aceste cerinte sfnt posibil de realizat tinind seam5 c5 botca este c5p5cit5 la 9 zile, deci la 7 zile rnalterialul biologic luat in atentie va fi preg5tit . corespunz5tor.
Stimafi cititori, Intentionfnd s5 v6 ajutgm in direcjia unei cit mi dqllne document5ri dorim i s A publicsm in limba romgnit volwnul 1 cu lucrdrile celui de a1 XXX-lea Congres jubiliar a L APIMONDIA desf%$urat In j 1985 la Nagoya In Japonla. Pentru a pu- j tea stabili tirajul acestei lucari care i va apare in conditii grafice de exceptie, ! vB rugam completati talonul de pe ; verso $i expediati-1 pe a d m a redactiei i noastre. considerind trirniterea /ca o pre- -i comandg. R E D A W I A PUBLICATXILOR APICO~Bi Bucure~ti, sh. Zulius FucZk nr. 17 i sector 2 cod 70231

..-..-..--.-..-....---.................................................

IMPERECHEREA MATCILOR

Pentru o stupin5 de 30 familii de albin? pe limn@nucleele pentru botci sint necesari inc5 3 stupi cu 6 name pentrv imperecherea m5tcilor. Tinind seama de modul judicios in care au fmt preg3tit.e ramele pentru producerea de mgtci, este de wteptat ca pe fiecare ram%s5 se giiseasci 5-6 botci bune, reu~ite,ceea ce ar insemna un necesar de 24-30 de nuclee

,Ramele alese, s e vor aveza la stinga distantindu-se intre ele la :' . . 3 cm, a p i se va peria peste ele albina .:.' . ~ ,.. . '" tin5r3 de pe o .ram$. Se deapart .':'. ,etan!ju de restul faniiliei cu ajutorul ., . -. : : diafragmei ~i se amper2 cu sci,n.dura .. :'. de podi..or. Se mentin astfel pin5 a ; ... doua zi cind' se va incepe operatia de .:). . decupare a botcilor din nuclee. Se altoiesc. pe rame ~i se populeaz2 nucleele pentru imperechere. Se amper5 urdini5ul cu sita. Hr5nitorul se ~unple cu past5 moale de miere cu polen. Stupul se q a z 5 la umbr5, astfel ,ca ' circulatia albinelor lsa cele 4 fatete s5 se fac5 fSr2 obstacole. Spre sear5 urdini~urilesg vor des.. chide. Pe fiecare din cele 6 rame din\ stupul pentru prodwcerea botcilor se vor 1 lssa 1-2 botki bune, din care m5tcile ce vor ieqi se vor im.perechea. La 6-7 zile de la popularea nucle,elor se va controla eclozionarea miitcilor, iar la 15 .zile incegerea ouatului. In ac&st2 expunere am prezentat detaliat ~i dmumentat stupul cu 6 nuclee, in scopul de a ,fi cft mai usor de executat, de inteles atit de stuparii avansati cit ~i d e cei incep2turi. Mi-am in&duit s2 fac acest yucru, bazat ~i pe faptul. c5 .in cei 46. de ani de cind, pmctic cu dragoste ~i cu ,con; . . deiulU in min2 aceast5 fndeletnicire -: am avut ocazia s5 v5d, s8. simt, ~i s2 , cunosc multe din tainele acestor minunate gize.
..':
\~,-

.;.: . -

,.

-:'stupului,

- ,,

Sa' construlm singuri un

.
,

IZOLATOR DE
~asil'e BAZILIUC

,~

'

,,

. .

I , , ttj i ..
I!.

i!

ii
1 ;

..
.

'

:1
I

j :

. . . . . . . . . .i [ PRENUMELE : . . . . . . . i i Str. . . . . . . . nr.- . . . i i LOCALITATEA . . . . . . . . . . i i / WDUL . . . ./

i ' NUMELE
.
:

i . . TALON DE
: ,

~LSCRIERE

:.

1 : . , .

j JUDETUL

1.

Telefon

./

Izolatorul de mate3 conceput de mine poate inlocui cu succes diafragma Hanemann (fig. 1). Modul de utilizare : se a ~ a z 2izolatorul pe fagurele unde 3e afl5 m t c a b2trin5 si se apm2 pin2 cind nu rnai de sub exist5 nici un spatiu de i e ~ i r e izolator, iar albinele pot circula nestingherite de sub el. Acest izohtor se poate folosi pentru orice tip de ram5 in urmstoarele situatii : cind este cules bun de nectar, la familii - puternice, ' se izoleazii matca, pentru a da posibilitule albinelor cle a culege nectar mai mult ; - in vederea restringerii omtului mlitcii pentru ca familiu sii nu inlre in frigurile roitului ; - in cazul unei familii bezmetice se ia o matcli cu citeva albine ~i se introduce sub izolator, bineinteles duph efectuarea la familia respectivli a procedurilor cunoscute de apicultor. Se introduce apoi rama in stupul respectiv unde se va fine 2-3 zile, dupii care se elibereaza rnatca cu albinele ce o insotesc ; - in cam1 d n d apicultorpl lucrehzli In ture (12/24 .ore), el izoleaza matca la familia predispusli roirii, aslfel salvind pierderea roiului ;i a nectarului pe care il iau albinele cind roiesc ;i nu pot f i prime. Avantajele acestui izolator sint urm5toarele : 1 - pretul de cost este mai redus decit cel al diafragmei Iqanemann ; 2 - durata folosirii izolatorului este muM mai mare iar dac5 este confectionat din material inox, nu are moarte;

Din istoria apicdl$urii

-'

HRISOAVE APlCOLE. DOMNE$Tl

. -

sp? exterior ~i ele au dus in alte @ri faima $i cinstea de care dadeau 'dovadii gospodarii romdni. In vederea stimuliirii produciltorilor ~i ap2Zx5rii
,

19
.
~,
,

..

.. . , .

.
.

"

:,
-

.
/ . .

!
,

1 ,:.:. -.:i.
;

; , . : . . :. .',>.
'

, . ;

. , ., ,. - ., . ., .~. . . .
'

. . .. -. . ' . < . . .

- - --- . .--. . i -

..

. I .

..

. pe-pristicari sil nu-i tulbure nimeni" . - . . . . (idem, act 69). ,+. . . . . : Tot de la Stefan cel hlare p5str5m :,:: -. un act din 1466 iulie 9, Sucmva, prin , . care .se acord5 m3n5stirii Pmbota ,,ju. .. miitate- din ceara adunatli de la Tirgul . Frumos $i berbeniFele de miere din , . zeciuiala care 'se va strfnge din satele 1 ei de la Botne". Pentru a-i stimula pe > _ albinari sii produc5 mai mult d8 porunc5 in acelqi act ca ,,nimeni sli nu a h a treabti cu ea (prisaca de la Visoca) nici cu oamenzi lor" (idem, act 138). , Nu numai pe stuparii mai bogati T i ; ocrotqte domnul, ci $i pe EncepBtori, fie c5 e vorba de o persoani sau de o instituue, dgruindu-le teren ,,ca s e - ~ i faCii pe locul acela prisacti" (idem, act 142). Pana diaconului Coresi Pnregistreaz5 porunca domnului Radu de la Afumafi care, in, 1525 septembrie 8, la Tirgoviqte, iriargte episcopiei din Buziu, printre altele, $i ,,I5 vedre d e miere" (D.R.H. seria B, Tara Romfineasci, vol. 1 1 , p. 457). Mierea constituia pe atunci un mi$loc obiqnuit de pla.ti, de la care nici I. voievozii nu erau scutiti, cind viskriile lor s'ecituiau. Un alt voievod care se WurcS cu : - plata in natur2 este Radu Paisie care, j . .,. :prink-un act din 1536 iulie 17, Bucu:. , . '. . q t i , dB m5nZktirii Snagbv, printre altele, ,,in fiecare an... $i miere, zece uedere" (,Documente privind istoria RMnbnieiu - prescurtat D.I.R., vol. 11, Tars RomAneasc3, act 210). H r i d v e l e ne infBtiveaz5 o stare de \. spirit favorabilg acestei kupatii pa$,, . nice s i i-entabile. Organizarile hciale . de at,unci erau canalizate in vederea i, '. . ,;specializ3riiU qi Pnfiinprii de . pris3ci .. . . mari, bamte pe .o eficinv sporit5. Ne 1:; indic3 acest fapt denumirile zipioole pe I care le-au luat satele, locurile unde se . : practioa stup3ritul : ,,prisaca de la 1. Fundu, dincolo de Siret ..., $igrisaca Cozia, de la Bohotin ..., prisaca de la Iti. . : chilu (D.R.H., Moldova 1 1 , act. 107), ,,pisaca lui David ... pi prisaca de la I
. ,

j.;:!
I

Visoca" (idem; act 138), ,,prisaca E u i Ivanco @ prisaca Zagornei, @aca de la Covmna", mosia PrisB&i de jos,
sattd Albina (Actele de furndatie si proprietate ... Bucurgti 1904, p. 241). Chiar ~i numele apicdtorilor au Empurnutzit cuvinte ce d e n m e s c indeletnicirilor h r : comisul qerban Prisdceanu din Scaulnul Craiovei, postel-

'

nicul Constantin Prisliceanul, Albinescu Coststandin din BBrbBksti;-VPlcea (Comori arhivistice vilcene, vol. 11, , act 1399). / Deprim cu indeletnicirile 'sale, romiinul a ajluns pin5 a se pierde intre albinele sale ~i identifica cu ele $i-n nurne qi-n viata de toate zilele. e m n i i romfini au inteles aceast5 pasiune $i au favorizat* vtiind c8 au de ci~tigat$i ei, qi tara. Cuvintul voievodului Alexandru Ilia? are putere de lege cind imputernicqte pe Athanasie mitropolitul Sucevei s5-qi apere hotarul pris5cii sale de la Bac5u : ,,Si nimeni sti nu in-

drZizneascb a merge acolo sli pascli vitele sau sii taie lemne ... Iar cine se va afla tiiind lemne sau urnblind cu vitele, sii se ia de la el tot ce va fi avind, numai sii-1 lme go1 (D.R.H., Moldova,

vol. 21, act 163). Alti domni, dimptriv3, au avut griji sB inrobeasca ~i s8 s p o l i e z e , ~ albinari.' Aflim de acest fapt din ,,Letopisetul Tgrii Rombnqti in sec. a1 XVI-leau : ,Mihnea-vodii... au m i

1.
/!!
,

adaos O n tarZ un bir ce i-au zis ndpqte. Ti au PUS pre ro$ii u n bir foarte mare ; $i pre megi&i gtileatii de pQine p i dijma din stupi un stup" (Literatura

1'

'

rom&n5 veche, Ed. Tineretului, Lyceum, p. 233). De~i sint acte oficiale, purtind mnstura si gindurile exclusive ale' domnilor, seci prin relatarea faptelor sau normelor pe care le stabilesc, unele dintre aceste hrisoave. au exprim5ri alese pe alocuri, ~i nuantate, de m u l k ori pline fiind de poezie $i elegantg literara.

Statornicul nostru colaborator Sorin BODOLEA, redactor la Institutu1 International de Tehnologie gi Economie Apicolil a1 APIMONDIA a realbzaf un. reugit $i interesant interviu cu un harnic $i priceput apicultor care este dmpotrivil $i un foarte talentat $i unanim apreciat bariton a1 prestigioasei OPERE din ,capitala Moldovei. Am fi w t u t intitula interviul ,,CONFLUENTE : ARTA APICULTURA" dar-ytiut fiind faptul c H un cm nu se poate realiza deplin in apicultur5, in arts, in $tiin45 sau in oricare alt domeniu nici inti-o intreagfi via@ decit punind la temelia a tot ceea ce face 0 IIuternicH pasiune, o aleass abnegatie $i nlults dHruire de sine am pftstrat titlul initial propus redactiei de autor :

Sfirgitul unei toamne frumoase se inst5pinise peste Iayul copil5riei . mele. Xlg intorceam aici pentru a cunoagte un om care de 30 d& ani slujegte cu devotament scena Operei Roni6ne din Iagi f5cind in acelagi timp dintr-o alt5 mare pasiune - apicultura - o fndeletnicire de-o viatii. P e baritonul Ion H u m i t 5 , am avut prilejul de a-1 intilni - dup5 ce cu o sear5 inainte 1-am urm5rit ~e sccn5 In distributia spectacolului cu opera ,,Alexandru L5pu$neanuu la sediul filialei lagi a Asociatiei Crescjtorilor de Albine clin Romgnia. Tinip de douj , ore, m-am aflat in fata unui om de elfvat5 cultur5> pasionat rji reputat apicultor, preocupat in mod egal de slujirea cu abnegatie a scenei care 1-a lansat, cit gi dc desfS$urarea unei activiati sustinute p e t5rimul apiculturii. - Stimate Ion Humits, sinteti membru fondator a1 Operei Romlne din I a ~ i , .care in luna noiembrie, anul trecut, $i-a anlvcrsat trei decenii de existents. Cum ati ajuns pe scena liric5 ic$ean?i, dumneavoastrft, absolventul unei facultgti tie zootehnie? - Am s5 incep prin a v5 mgrturisi c5 de copil am fost st5pinit de dou5 mari pasiuni care mi-au insotit apoi toat5 viata - muzica $i apicultura -, domenii pentru care cducatia mea a inceput In familie, foarte de timpuriu. TaGl m e y Zaharia Humit5, avea pe ling8 o qoce minunat3 care incinta pe asculutori $i o statornic8 pasiune pentru stupina sa de la Lugoj. - mniltean? Viata v-a purtat deci pagii spre plaiurile moldovene de care ati ramas atasat Este adev8rat c5 m5 trag dintr-o familie de b5n5feni. Din aceste locuri au mai pornit multe nume cunoscute fn muzica romPneasc5, cum au fost de pild5 muzicienii Tiberiu $i Mihai B r e d i c e a n u $i, ca s5

...

-%

dau doar'un singur exemplu . , de tenor cu voce liric5 cu timbru strrilucitor - Traian G r o z 5 v e s c u marele solist a1 Operelor din Cluj gi Viena. Nu cred c5 este lipsit de important2 s5 amintesc cB In Banat, Snc5 acum 1 1 1 ani, la Buziav s-a petrecut statuarea primei asociatii de apicultor5 din teritoriul nostru. Astfel se explic5 poate, prjn influenta mediului, cele dou5 pasiuni statornice ale tatalui meu, pasiuni sau preocupiiri care mi-au marcat pu' ternic co~il5ria si adolescenta. In timpul studentiei, la facultatea de zootehnie, la Arad, am urmat in paralel $i Cursurile Scolii populare de art& . gi am activat in corul Filarmonicii ar5dene. , . Am fost repartizat ca absolvent a1 facultfitii la Iagi, unde mi-am inceput cariera ,.' de cadru didactic a1 Institutului agronotmc. ,-@ Viata muzlcal5 bogat5 a acestui importat~t -, centru de cultur5 imi st5pinea ins5 din c e . , ip ce mai puternic sufletul ~i... prima mea profesie, cronologic vorbind, a dat intiietate pasiunii pentru scena operei. Am devenit din nou student, la Conservator, dfndti-mi seama cu timpul c5 de fapt nu este necesar s5 aleg intre cele doua pasiuni gi profesii deoarece se completau $i se sprijjneau fn modul cel'mai fericit. - Se pot completa? Cft se pot fntilni inteleg, dar... , - . - In apiculturg am g5sit mereu refugiul. oaza de linigte necesar5 perioadelor de pre- . . gatire intens5 a unui nou spectacol, a unui ; ' nou roll cadrul de meditatie la cea mar,.adecvat5 modalitate de reliefare a caracterului unui nou personaj, de transpunere fn linie melodic& a acestuia. Aici, fn prisaca din apropierea Iqului, fmf regbesc puterile dup5 marea fncordare pe care o presupune transpunerea scenic3 a unei partituri de oper5. $ 1 mai este un aspect p e

;,4

!; .q;. . . care unii II bagatelizead ... stupina mi-a ofe-

-.

. .*I.\ ..->.. . ,:8

. :

.
, .

7:

rit nu doar linivte $i reg&ire In clipele de deoqbit efort psihic, c i gi un plus de vi: .. goare, de robustete prin tot ceea ce a m . . . obtinut gi am consumat de la proprii mei stupi. .. , FHrg d c i o jncercare de a vP. m5guli $i nici din dorinta de a vil face un compliment de 'circumstantti, voi spune t o t u ~c& i am . in fats un om de o vitalitate $i o prezent5 . de spirit deosebite, un om pe care imi este greu a - 1 'cred c l se apropie de virsta pension5rii. Cite roluri ati interpretat in cariera dumneavoastr5 artistic5 ? Sa nu vti mire, le qtiu exact n u d rul. SPnt 64 de roluri, In aproape 2 000 d a spectacole sustinute atlt fn tart5 cEt $i E n spun cB turnee peste hotare. $i v& ~i in permanent% am cButat' $i Pn prezent caut s i i gdsesc $i sti-mi Pnsugesc cele rnai potrivite modalithti de realizare scenic& a personajului abordat, Imbuntitatind linia melodic&, folosind noi subtiliati ale acesteia. SB gtifi cti un interpret de o p e d are de InvBtat toata viata dacti vrea sB nu-si dezamBgeascB publicul, s5-i dGruiasc5 interpretari care mai ffrziu sB fie purtate tainic P n suflet, ca o iluminal'e $i o bucurie a spiritualit5tii $i sensibilitgtii fiectirui spectator. Revin la apiculturg, d c i in discutia noastra pasiunile se impletesc. In acest domeniu, ce credeti, s-a spus totul? Nu, nici aici nu s-a epuizat subiectul $i nu se va epuiza curlnd, In primul rfnd G gi ele, albinele, evoluead in din cauzil c Pncercarea permanent5 de adaptare la con'ditiile de mediu care s e rnai schimbG, In !. lupta lor continua Impotriva bolilor $i I d&un&torilor care rZIv5gesc $i uneori pun i capat scurtei dar superb organizatei vieti. a .. lmi place sB fiu $i In acest do!..%, - .- .stupului. . meniu la curent cu tot ce apare nou En i' literatura de .specialitate, dar P n mod deoi/ sebit sint preocupat de aplicatiile produse1: lor apicole P n medicins.. ;V5 preocupl problemele apiterapiei ? Nu di,.se.pare c5 faceti cumva oarecari concesii unei'mode ? Nu, nici nu poate f i vorba de o mod&, cind referirile la tratamente pe bazl de produse apicole coboar5 de-a dungul timpului plnB la vechile civilizatii antice. Nu, acesta este un lucru foarte serios. Eu am participat deseori la simpozioane medicale organizate de Uniunea Stiintelor Medicale filiala I a ~ i ,unde a m prezentat comunid r i legate de probleme ale apiterapiei. Un alt aspect care mti preocup3 este cel legat de analiza calitativg a mierii, rnai ales sub aspectul calitatilor organoleptice. $titi c5 la Editura Apimondia se afls sub tipar o lucrare tradus5 din limba franc e d , intitulata "Gustul mierii': care trat e a 3 tocmai subiectul degustBrilor $i con,

iiq

'

,.

" '

h,
1;

cursurilor de *miere? Ce parere aveti, cum va f i primit2 ? Daca lucrarea va rBspunde exigentelor celor interesati de apicultur6 i n general $i de produsul principal a1 apiculturi~ mierea In mod special, atunci cu sigurantB va fi apreciat.3. Daca nu mB h$el, este prima aparitie In limba rom&nB a unei cAGi d e acest gen. Este intradevsr o premiers $i aceasta. Stimate Ion Humit5 am aflat c Z L avefi multumirea sli vedeti cele douH pasiuni ale dumneavoastra transmise rnai departe in familie. - Era de presupus cil aqa se va htfmpla. Fiica mea, Gilda, a mo~tenit de la mine $i dragostea pentru sceni $i Pndemlnarea in ale apiculturii. Ea m-a Ensotit de micti, pot spune chiar cB a crexut b opera gi, deopotrivti, P n stupin%. Este studentti la Conservator $i a debutat deja pe scena liricti a Ia$ului, iar ca apicultoare, sS nu v& inire, fngrijevte tot atitia stupi cPt $i tat31 ei 30. $i afirm cu toaG convingerea cti amlndouti lucmrile le face cu dBruire $i seriozitate. $i s5 mai $titi dumneavoastrd c& $i sotia mea Imi este un n lucrarile de la stufoarte pretios ajutor P ping. Ce ginduri d e vitior aveti ? Voi continua bineinteles sB cint pe scena 'iegeanz. Voi ramlne pe ma1 departe un colaborator statornic a1 operei $i sper cB voi mai face roluri frumoase. Apoi, voi consacra mult timp cercului apicol municipal I q i a1 cBrui prevedinte slnt incB de la Pnfiintare, acum 29 de ani, precum qi activitdtilor filialei judefene A.C.A. a1 carui vicepregedinte sPnt. Voi lucra Impreung cu fiica mea $i sotia la stupin5 $i mil voi dedica constant preocupilrilor mele legate de apiterapie. Precum vedeti, multe proiecte. Iaca s l fiu sincer, acum imediat, mi3 voi gr5bi l a repetitie, reinnoind invitatia pentru dumneavoastrB $i toti cei ce iubesc muzica de opera de a fi prezenti la cPt rnai multe spectacole ale operei ieqene de care m5 simt legat sufletegte prin cele rnai trainice $i frumoase amintiri. Iar eu voi incheia discutia cu dumneavoash.5 multumindu-vl $i exprimindu-n~i convingerea cri am cunoscut un om care $-a vazut visul implinit intilnirea n douH mari pasiuni ($i totodat5 dou5 autentice reu~ite)nutrite de s t ~ d a n i aconsta~ltli de a dsrui semenilor cite ceva dintr-o str5veche $i definitiva triads ; - cea a binelui, a frumosului $i a adevlrului. $i voi dta, fie-mi iertata indiscretia, dintr-o scrisoare a dumneavoastrg catre Redactia revistei noastre dous rinduri referitoare la apiculturB care m-au impresionat ~ u t e r n i c : ,NE

NE-AM LEGAT FIIN'J'A NOASTRA".

CARE

PRIN

TOATA

Mai multi apicultori s-au adresat- cu scrisori -rqdactiei, solictfnd consultatii juridice cu privire la modul de acordare a vetrei de stupine. Informgm pe toti apicultbrii c5 in anul 1980 a fost elaborat ordinul comun a1 Ministerului Agriculturii nr. 74, COmitetului pentru Problemele Consiliilor Populare nr. 28. Uniunea Nationals a cboperativelor agricole de productie nr. 22 $1 Ministerului Economiei Forestiere $i Materialelor de Cbnstructii * nr. 1132,, privind atribuirea de vetre.de stupin5 unitatilor socialiste cu sector apicol $i apicultorilor persoane fizice membrii ai Asociatiei CrescBtorilor , de Albine. La 'pct. 1 a1 ordinului comun se a r a a ,,Unitstile agricole de stat, inspectoratele silvice judetene, birourile sau dupg caz, comitetele executive ale consiliilor populate comunaie, oragenegti ~i municipale precum $i cooperativele agricole de productie, pot acorda in folosinfa temwrarfi 6 fBr5 plats, la cerere, pe duratfi determinatii, pe bazB de contract. unifitilor socialiste $i membrilor A.C.A., teren pentru vatrg de stupins in conditiile ordinului comun sus amintit, cu resaectarea dispozitiilor Legii 59/74 cu privire la fondul financiar $i Srfi a afecta productia agricolfi sau silvic5". Suprafata de teren pentru vatra de stupin5 se stabile~teluhdu-se in calcul pins la cel mult 5 m2 pentru fiecare stqp, fEir5 a de&i 800 m2 pentru fiecare stupin3 apartinfnd unit5tilor socialiste $i 400 .m2 pentru fiecare stupin5 proprietatea apicultorilor persoane fizice membri ai A.C.A.

(
8

Unitgtile agricole de stat, biroufle sau dup5 caz, comitetele executive ale consiliilor populare comynale, or&Bne$ti munic~pale $i cooperativele agricole de productie pot acorda fn folosing pe o durat5 de un an, pentru vatr3 de stuping, terenuri improprii culturilor agricole $i In perimetrul plantatiilor pomicole, In conditii care s3 nu dziuneze pro: ductiei acestora. Inspectoratele silvice judetene pot ~ c o r d ain folosintzi pe duratA de un an. pentru vatra de stupinti, terenuri improprii culturilor silvice $i la liziera pgdurii, cu conditia s5 nu fie stlnjenit5 demoltarea nornlalg a arboretelor. Vatra de stupin3 se acord5 numai pe baza recomandsrii date de filiala A.C.A. din judetul in care apicultorul &i are domiciliu $i in mod obligatoriu' trebuie s3 prezink certificatul de s3nBtate a1 fa- 9 miliilor de albine, eliberate de organul $ 6 ranitar-veterinar in raza c5ruia se afl5 f stupina. % Contractul de folosint5 temporax-5 a terenului pentru vatra de stupins se incheie pe un an calendaristic ~i poate fi fielungit pentru anul urmstor p h 8 .$ cel rn h i tirziu la data de 1 octmbrie' a anulai in curs. Pe terenurile vetre de stupin& pot fi amplasate, In scopul servirii stupinei numai cabane tip ,Apicolau, platforme mobile rulote $i ad5pSitoare. Pentru protejarea stupinei se pot executa imprejmuiri ugoare.

Alexandru NICOLAE Consilier juridic -9ef

* Denumirea actual5 : Ministerul gilviculturii.

.

Cfteva ginduri $i mcirturisiri ale unei tinere apicultoare;

Pasiunea invinge dificultd~ile

,

Elena Ramona ROTARU Elev5 Pn clasa a XII-a B la Liceul apicol Bilneasa. Bucure~ti

h conformitate cu neua orientare florilor $i z h i s l e s c un produs de leprivind integrarea organic8 a inv5t5gends - mierea. mintului cu cercetarea qi producpa, h familia mea o preooupare pentru elevii Liceului apicol de pe p l a t f o m crgterea albinelor nu a avut-o nimeari, b p l e x u l u i apicol B 5 m w a 1 Asoins5, de mic8, dulceata mierii m-a ciatiei Cresciitorilor de Albine au la atras, iar albina m-a vrtijit, m-a ferdispozitie multiple mijloace de inm e a t , chiar m-a uirnit cu puterea qi struire practics, atit la stupina liceu- hamicia ei. fi priveam zborurile, oprilui, cit $i la fermele Insti~tutului de rile si mi~c5rileei pe flori, i-am simcercetare $i produc$ie pentru apiml-, tit ~i fnepitura. Aflasem din povesti-I tur4, ale 1.A.S.-ului MogoSoaia, la cenrile bunicului cum a f6cut de stxajB t trul zonal apicol de la Tulcea si h omului de aici, cu PntepAtm ei, &II cadrul Chmbinatului apiool. potriva tiltarilor $i a, altor ~ v ~ t o r i . Dupii terminarea cursurilor de hv5Abia a m , fn liceu, am r q i t sg t h h t nt 1 1 5 iunie, noi e w i i clasehr deseopiir c5 familia de albine este B adevarats uzin5 care procur5 din naa XI-a am fast repartizati pentru buns i desffqurare a practicii apicole, dup2 tura materia prim% Pe care 0 p ~ l u I I p~ferinte in de ,pr&enien@ la read oferindu-ne o dive~sitate de 'i f e m e apicole $i 1.A.S.-uri. Aceass Dincolo de fnchipuirile mele %rezit curiozitatea c ~ n w _ repaeizare a fast fgcua ou mult dis- de copil S-a 1; ;c e r n b i n t , d~ cgtre tovarii~ap o f . i w . terii cit mai aprofundate a viepi $i : activistii familiei de albine. Oltea Scorneicc pentru a f i p q i ~ I I Vecinul bunicilor mei, dinmcontact direct cu problernatica practicii qi pentru a ne verifioa o bmii mung cu nurne de trandafir sabatic parte, din cuno~tintele Pnsu$ite la de pe malul Dungrii, Moqu Bicu, uxn cu1-3~14+i din cartile de specialitate. il poanenim, s-a fndeletnicit $i ou Aceste ciirti, rod a1 unei indelungate crgterea albinelor. Acum, in vfrst2i c k si fruotuoase practici, m u a l e l e 86 de ani dsiruie~te cu generozitate din noastre de specialitate (,,Tehnologia i n v s m i n t e l e ~i intelepciunea sa pencregterii albinelorc', ,,Manualul apicultru mintile noastre iscoditoare. $i la , 7 torului", ,,Baza melifer2iU qi ,,Utilaje gi aceasta v i r s ~mg asculG cu inkres conarucpi apicole"), elaborate cu con- Si Uneori chiar discutiim aprins despre 'curs~ulspeciali$tilor din platforma api- cola Bgneasa, ne sht de mare folos. ceea ce invat eu despre a p i d t u r a din fnv%abr $ Qrele de curs, rnaterialele didactice, tam noastrg. 11 pot m ~ m i ! vizita la ferma scolii $i .la Casa mein ale albinsritului $i & el pot f i numorid8 ,,Tudor Argheziu, au trezit miti multi altii care au o pr&icil 'incuriozitatea, dorinta qi mai mare de deIuargaGi qi care au fnvgpt ~i pe altii cun-tere a vietii albinelor, aceste mirnai tineri din-fainel vietii albinelor. nuni cu aripioare care culeg esenta Timpul s-a saurs repede, ,de la primii > . -

~~~e.

a .

9 .

p a ~ i$n studierea apiculturii, pin5 la hatarirea de a mii dedica ei. Practica despre care am vorbit mai inainte urma s5 o fac la Tulcea, in punctul Bididia, la o unitate specializ a g pentru crqterea miitxilor. Amlo a prins viatii tot ceea ce auzisem de la tovarg~ii profesori $i tot ceea ce cartile imi destiinuiserri. Timp de o lung de zile albinele au fost atit pentru mine cit $i pentru colegii si colegele mele, o mare atractie care s-a .manifestat prin raminerea la stupin5 ~i dup5 orele de program. Practica ne-a fost indrumat5 de tovarikja inginerii Aurelia Chirilti $i apicultorul Paul Batiog, fost elev $i absolvent a1 liceului unde Jnviit ~i eu. fn Dobrogea, albiniiritul a g k i t dintotdeauna conditii dintre cele mai bune, fiind favorizat de p5durile bogate de tei $i de abundenw finetehr naturale. Inforrnatii despre crqterea albinelor fn teritoriul provinciei dintre Dunire si Marea Neagrii ni le-a l h t Ion I o n e s c u d e l a B r a d , cu prilejvl c515toriei de studii pe care a inkreprins-o in Dobrogea anilor 1850. Z i la r o m h i i din nordul DoEl nota c brogei apicultura era m a din ooupatiile principale, datorit5 p5durilor cu ,milioane de teiu. Dup5 cum ne-a informat apicultorul Paul Batiog, punctul Bididia functioneazii de anul trecut cu stupin5 si unitate de cregtere a m5tcilor apax$in h d Institutului de cercetare gi productie pentru apiculltur8. Situat la 5 km de Tuloea, la, poalele unui deal cu o altitudine de 200 m stupina are in prezent un n m 5 r de 160 familii de albine ~i 1000 nuclee. fncepind cu mu1 1987 amlo se va construi un centru modern pentru cre~tereamgtcilor, o adevZrat3 statie-pilot de cercetare $i productie. Acolo a fost prima & t i cfnd am umblat singur5 fntrun stup cu albine. Aveam s5 desoopgr cu proprii mei ochi frumusetea muncii far5 r5gaz a albinelor care aduceau aurul florilor in stup. La prima intep5turH m-am speriat

putin, dar apoi m-am obipuit,' simtindu-m5 dup5 wi, timq ca g n ade; . . . v5rat apicultor. I . . Zilele de practic5 incepeau' la orele' 8 dimineata 'gi se desfiqumu in f e k l . m 5 t o r : fiecare dintre noi, adic5 . . s . . elevele practicante aveam de efectuat - ( . diferite l,ucr&ri de intretinere gi c e r - . ' . ... c&re - controlul stupilor gi nuclkelor, pregiitirea dopurilor de plastic si aqezarea lor pe leaturi de cite 15, confectionarea locqurilor pentru botci, . lipirea .acestbra pe leaturi cu ajutorul cutitelor apicole Pncinse, transvazarea ( - '. . larvelor (din celulele de pe rame) fn . : botcile preg5tite cu ajutorul unei lan- . '''.,; tete, sortarea botcilor acceptate ~i in. : trodwerea in izolatoare intre gratiile . :. Hanemann, introducerea a cite cinci . albine lucriitoare gi o matc5 i n cqti ., Zander, controlul cu~tilor Zander, urnplerea acesbora cu gerbet, marcarea . : . m5tcilor, preggtirea siropului pentru j: albinele lucrstoare, cornasarea, intro:'r ~ ducerea cwtilor Zander in izolatoare ; ; intre gratiile Hanemann, qezarea la 2; maturare apoi introducerea in nuclee, . ..'I. marcarea si livrarea m5tcilor P n co.:,.: ' livii de lernn cu qerbet si '7-12 al- . , .'i; bine lucr5toax-e ... operatimi pe care le .;,i;? indeplinearn cu pasiune dar $i cu o E-- 2 ,r:? ; decsebit5 atentie. . .. Mai sus pe deal, un p5dur;r ' care ; : :,.. avea citiva stupi venea $i mai .furau , .din meseria noastrii. &e @ndri' eram . c5 putearn fmpiirti$i altcuiva din cu., -..- : nqtintele noastre. . , . : . ..., - .Acele zile minunte de varA,: lornrile pitorqti unde ne-am desf5gurat practica vor r5mfne nqterse din - . , . amintirea mea. Ori de cite, ori voi . .. . -privi o #in3 zburind sau poposind pe o floare'pentru a-i culege nectarul ~',. si polenul, imi voi retine respiratia ca .: ,a,,. inchingcivne pen8tru$eSnicia trudei ei,. A fost un Pnceput frumos, dificil $i w i o n a n t , ocazie cu care, am fnv5t.t c5 viata trebuie conceputZ conform principiul,ui muncii pline de abnegatie gi dgruire asa ca cea a albinelor, in armonie ~i cooperare.
I;-. , ,' , ,

,',,

.,,.

./:;

#.

,-

? .

'

INTERES $1 PREOCUPARE PENTRU APiCULTLlRA .

BWN~~TEAN~

Vasile POPESCU Pregedintele Cercului apicol municipal Timi~oara Preocuparea sustinutg a apicultorilor din zona de vest a t5rii noastre pentru continua perfectionare a tehnologiilor destinate sporirii productiilor $i cre~teriicalitatii acestora, precum $i importanta ce o prezint5 pentru apicultura romAneasc5 ecotipul rasei ,Apis mellifica carpatica", existent In. Banat, ale carui insu~iri morfo-productive sint recunoscute pe plan mondial, a atras curiozitatea $i interesul multor apicultori din tar5 $i din strriinstate. Ace~tia,din dorinta de a cunoagte c5ile gi metodele de practicare a unei apiculturi cit mai rentabile, au efectuat vizite de lucru gi nunieroase schimburi de experientri la unele din principalele obiective apicole ale filialei Asociatiei Cresc5torilor de Albine din ,judetul Tirnig. Astfel,. deosebit de vizitele schimb de experient5, efectuate In anii anteriori de grupurile de apicultori din R. S. F. lugoslavia, din R. F. Germania $i din tarri, ca de pildil din judetele Mures $i Arge$, in ultima perioadri cle timp. apicultorii timirjeni au fost gazde a mai multor vizite de lucru a unor delegatii din partea Comitetului Executiv al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania, a Insttiutului de cercetare $i productie pentru apicultur9, precum $i a unor delegatii din strzinatate, venite pentru a realiza schinlburi de esperienffi, dintre care. ca mai selnnifi,cative, amintim pe urmiitoarele : - Vizita de lucru, analiza si dialogul desfrirjurate In zilele de 11-12 octombrie 1985 ch Comitetul filialei judetene A.C.A. Tirni,s, de critre ing. Eugen A4 d r z a secretarul Comitetului Exccutiv a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine din R. S. Romania ; ing. Aurel M d 1a i u director si ing. Elisei T a r fi a - secretar ~tiintific la vremea aceea a1 Institutului de cercetare rji producfie pentru apicultur5 din Rucuresti ; - Vizita - schimb de experienfri a delegatiei apicultorilor din Republica Popular& Bulgaria, condusri de Velicico V e 1ic i cov director a1 Statiunii centrale de cercet5i-i apicole din Sofia ; - Vizita - schimb de experientj a apicultorilor italieni din cadrul Universititii

ora~ului Udine, delegatia fiind condusri d e Mauro D ' A g a r o, un reputat 'specialist a1 FacultAtii de protectia plantelor a universitritii ; Vizita schimb de 'experientB din perioada 27-31 august 1986, efectuats d e o delegatie format5 din qase reprezentanti ai apicultorilor din Indonezia. Delegatia a fost insotit2 de biolog Plihaela $ e r b a n $i ing. Ion D a 1 b e n - R o t a r u secretar $tiintific de la Institutul de cercetare $i productie pentru apiculturs din Bucureqti. Bucure~ti. Obiectivele vizitate In scopul realizarii unei imagini cit- mai cuprinzgtoare asupra apiculturii bAn5tene au fost : Statia zonalii pentru me+-terea mdtcilor din Timi~oara, ferma apicold a Inspectoratului silvic judetean Timis de la Pischia gi stupinele pavilioane ale apicultorilor : Viorel . F ii g ii-. r a S, Constantin M i h u f, Ndstase B ob e s c u ~i Ion B o b e s c u, Szylard I a n c u $i altii. - Tot in acest context se cuvine amintit5 vizita de lucru cfectuat5 P n zilele de 12-14 septembrie 1986 de prof. Costache P a i u - vicepre~edintea 1 Comitetului Executiv a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine ta din R. S. Romania $i ing. Elisei T a r , redactor $eE a1 Reclactiei publicatiilor apicole gi a1 revistei ,,Apicultura in Romiinia". In cadrul acestei rodnice vizite de lucru s-a purtat un amplu dialog cu Comitetul judetean a1 filialei A.C.A. Tirnig, cu comitetele cercurilor apicole municipale Tiinisoara $i Lugoj, precum qi cu colectivul Slapiei zonale de crestere a mdtcilor din Timisoara, f5cindu-se o analizii a stadiului octual si a1 perspectivelor de dezvoltare a apiculturii din cimpia de vest a tiirii nonstre, corcspunz5tor bazei melifere existente Si a metodelor avansate prin care se practicri apicultura In Banat. De ascmenea, s-a scos In evident5 preocuparea Comitetului Executiv a1 Asociat~ei CrescBtorilor de Albinc din R. S. Romhnia, pentru introducerea in nomenclatorul republican de profesii a indeletnicirii de apicul tor, precum si a reglementZirii dreptului de pensionare a1 accstuia, cit +-i studierea po-

si:bilitdfilor si condifiilor necesare infiinfdrii unei unitdfi centrale de intr-ajutorare a apicultorilor i n caz de calamitdti naturule (furtuni, inundatii, incendii, accidentari etc.), n vedere acordarea de desp5avfndu-se P gubiri pentru daunele provocate. A fost subliniata importanfa imbundtiifirii slatut'ulud socio-profesional. a1 meseriei de api.cultor. 0 alta t e m i ce a fost abordata de vicepregedinte!e Asociatiei Cresciltorilor de Albine din R. S. Romania a fost aceea refe&toare la necesitatea populari'zdrii prin toule mijloacele posibile $i pe toate ciiile a cunoasterii $i aprecierii juste de c&re factorii de decizie din agriculturii a rolului apiculturii in productia agro-plimentard. Aceasta se poate face demonstrind cu argumente logice ~i convingind definitiv pe tofi cet interesafi clf albina este aliatul'cel m a i statorntc si leal al agriculturii, preculn $i u n factor important al pdstrdrii nealterate ,a mediului Onconjurlftor, fapt pentru care cercetarile efectuate de O.N.U., au cla'

sificat aceast3 harnica $i minunat3 insect5 pe locul a1 IV-lea dintre principalele elemente ale apar3rii echilibrului ecologic. Tot cu ocazia vizitei s-a apreciat ca pozitivd munca pe care o desfdgoarZf activul voluntar a1 filialei judetene ~i a1 cercurilor teritoriale, cdrora le-au fost adresate calde mulfumiri pentru activitatea neobosftii pe care o depun pe linia popularizdrii si dezvoltilrii apiculturii. In Pncheierea dialogului, reprezentantii apiculturii baniltene, prin conf. dr. ing. Carm e n Lia S p d t a T u $i jurist Vasile C r,Og o r a $, pre~edinte $i respectiv secretar a1 filialei judetene A.C.A. Timi$, au multumit prof. Costache P a i u bentru vizita de lucru efectuata P n acest minunat colt de tars, cit $i pentru pretioasele fndrumgri ce le-au fost date, anmjtndu-se sd munceascd i n continuare mai mult $i mai bine i n vederea realizdrii intergrale a prevederilor progra'mutui de dezvoltare a apiculturii i n perioada 1986-1990.

'

I%.

Stupina tindrului ~i pasionatului apicultor Ioan Ciapa; membru a1 Cercu. lui apzcol municipiul Alba lulia, din cadrul Asociariei Crescdtorilor de Albfne, la c u b s de zburdtoare, in comuna Lupsa, jud. Alba. F o t o ; Gheorghe ROTAR

'

$ 8 $ 6

exist5 un exces, acesta pate f i ni& derat prin inlocuirea Pmpachetajului umed cu altul uscat.
ASIGURAREA HRANEI PROTEXCE
'

Lucrarl apicole fn luna febsuarle

Februarie, ultima lun5 de iarn5. D g i timid, natura incepe t o t q i s5 se trezeasc5 la viati. In stupi, aceast5 trezire se manifest5 prin aparitia puietului de albin5, fenomen deosebit de imporitant, intrucit el ,exprim5 starea bun5 a familiei, iar precocitatea startului si desfz~urareaulterioar5 conditioneaz5 dezvoltarea populatiei in prim5var2 $i, implicit, rezultatul primului cules principal. Pentru ca totul s5 decurg5 normal in acest sens, stuparii trebuie s i actioneze in directia urm5toarelor preocupbi : PASTRAREA CALDURII TUIBULUI Sint unii apicultori care, pentru a preveni condensul vaporilor de ap5 si aparitia mucegaiului, impacheteaz5 familiile de albine, asffel incit intre interiorul ~i exteriorul stupilor s5 existe o permanent5 comunicatie, l5sind - la stupii orizontali - cite o mica deschiziitur5 in podisor la nivelul fantelor de ventilatie din capac (cind ierneaz5 ?ite dou5 familii intr-un stup, lipite de diafragma mediani) sau numai o singur5 deschizstux-5 la cap5tul opus cuibului, cind ierneaz5 o singur5 familie in stup. fncepind cu luna februarie, , aceste deschizituri (ca ~i urdini9eI.e superioare) trebuiesc suprimate, permitindu-se asffel albinelor s5 p5streze si s5 extinda pe o suprafat% cit mai mare de fagure cele +3435C pe care le dezvolt5 in mijlocul ghemului, temperatur5 de care matca are nevoie s5 depun5 ou5 ~i la care puietul poate s5 tr5iasc5 $i s5 se dezvolte normal. Tncepind cu aceast5 perioad5 condensul nu rnai este periculos, intrucit el este mentinut in limite normale prin consurnul sporit de ap5 a1 albinelor (corespunz5tor consumului sporit de hl-an5), dar daca totusi

1 I1 I
I
1-

0 data cu aparitia puietului, albis nele incep s5 consume rnai multi hran5, pentru a putea face fat5 atft nevoilor energetice proprii, cft ~i ale tinerei generatii. Un cuib strins, format din rame pline cu miere nu ridicti probleme. In cazul h.ls5 cind familiile de albine nu au fost asigurate din toarnn5 cu hrana necesar5 (peste 14 kg miere pentru o familie puternic5, normal dezvoltat5) sau cind in centrul cuibului au fost lasate rame cu miere putin5 (mai mult de dou5 rame avind miere sub jumgtate din capacitatea lor), exist5 perimlul ca accste familii s5 moar2 de foarne. In astfel de cazuri este necesar s5 se intervini cu hrliniri suplimentare, respectiv cu pllidi de zahZir candi sau turte de .rerbet, aplicate pe sita podi.prului sau direct pe rame. Chiar dac5 pericolul mai sus arnintit s e dovede~te iluzoriu, aceste hr5niri se justific5 prin efectul stimulator pe\care E l au asupra activitlirii mlitcilor. Este bine ca aceste l~rliniristi fie administrate dupH ce albinele au executat un zbor de curtirire, precautie avind drepf scop ss previn5 consecinta nefast5 a unei eventuale perioade indelungat5 de timp rece, asupra unor albine inc5rcate deja cu dejectiuni qi urmind a face fat5 in continuare la un consurn sporit de hran5.
STIMULAREA ZBORULUI D E CURATIRE

?
1

Mentinerea indelungati a albinelor in stup (peste 3 luni de zile) p a t e duce la aparitia dizenteriei si, consecutiv, a nosemozei, cu atit rnai y u l t cind familiile sint slabe sau deranjate pe parcursul ierngrii. Oricare ar fi starea familiilor, efecluarea in cursul lunii februarie a unui zbor de curiifire de c5tre albine constituie o q u r a r e nu numai pentru acestea, ci ~i pentru apicultor, care poate a ~ t e p t a de-acum incolo sfirsitul iernii mai relaxat. Este indicat ca in prima zi inso-.

riti, cu temperatura de peste 10C d i n luna februarie s5 se stimuleze zborul de curAtire a1 albinelor. Aceastg stirnulare se reduce la descoperirea si expunerea la soare a podi~oarelor, precum ,qi la lgrgirea urdiniwlor. Se va evita r5cirea cuibului prin ridicarea podiSorului, precum ~i producerea de socuri, intrucit acestea constituie cauze deranjante (cu consecintele negative cunoscute) asupra farniliilor slabe sau a aceiei p5rti din albinele familiilor normale care nu vor i e ~ ila zbor cu toate insistentele noastre. Dac5 zborul este substantial, albinele profit5 de el A se ,cur5teu ci ~i sii se nu numai s regmcpeze pe fagurii cu miere; dup5 cum ~i apicultorii pot profita de ocazie pentru a face revizia surnar5 a stBrii familiilor, a a m p h a mai bine rezervele de hran5, a introduce faguri cu miere in familiile cu rezerve sgrace sau m5tci in' farniliile orfane etc. h cazuf cind la data sthuliirii zborului de cur5tire stupina este acoperit5 cu z5pad5, .aceasta va fi cur5taa din fata stupilor ~i presgrat5 cu paie, talq, coceni, ziare Sau alte m e r i a l e , pe care albinele s5 se poat5 q e z a f5r5 a risca s5 inghete.

pentru luna ianuarie

-\

Luna februarie, ca +i oelelalte luni din a~a-zisul sezon apidol ,inactivu, pennite efectuarea pe indelete a unor ZucrEiri de atelier cu mare eficient5 ulterioar5. Este vorba de repararea, curi4tarea ~i dezinfectarea inventamlui apicol, deparazitarea fagurilor cl5diti de la rezerva stupinei, wnfectionarea ramelor, insirrharea lor, valorifioarea fagurilor vechi etc. 0 lucrare cu m e eficient5 si la indemfna oricui este opfirirea cu apd fierbinte ~i rEizuirea ramelor vechi, operatie de igienizare qi intinerire sinonim5 cu curatenia de prim5va& a a e l o r noastre. Documenturea profesionalti, participarea la oursuri si conferin@ apicole, vor ocupa de asemenea o mare'parte din timpul unui stupar pasionat.
Dr. nie OGRADA

Luna ianuarie din acest an se a ~ t e a p t 3 i , s5 fie marcat5 de extinderea unei dorsale a anticiclonului de iarn5, din estul Europei , deasupra sud-estului continentului. 0 a doua . . caracteristic8 va fi predominat5 circulatiei maselor de aer de-a lungul meridianelor, tara noastr5 fiind situat5 la limita dintre componenta sudicii ce va domina centrul Europei $i componenta nordicii dominant3 In estul continentului. , Ca efect asupra vremii, In'Moldova, pentru perioade mai mari, temperaturile maxime ziua vor fi negative iar minimele nocturne vor cobori sub -lOC. fn regiunile sudice doar temperaturile in ctrrsul zilei se vor mentine coborite ; nebulozita. tea mai pronuntat5 pe care se conteaza Pn aceste zone Smpiedic5 pierderile radiative . de cAldurZ, astfel cil numarul noptilor geroase va fi destul de scitzut. fn vestul si ," cenlrul tiirii valorile termice vor f i in li- ,' mite normate in zonele de $es ~i in depresiuni ~i vor f i mai ridicate in zonele . de deal. Ninsorile ce vor c3dea vor fi in general slabe astfel h c l t nu se prognozeazA forinarea unui strat continuu de 26.'. pe intregul teritoriu. Pe areal? restrinse din sudul @ria cantit3tile de precipitatii vor putea depilvi valorile ~nedii multianuale ale lunii care se situeazii la . nivelul Intregii tar1 fntre 30 $ 60 l/mz. Tot , pentru regiunile sudice slnt.conditii de producere cu cea mai ridicatti probabilitate a fenomenulut de viscbl. fn Clmpia vesticd $ 2 . in centrul tiiririi frecvent se va produce ceafii cu depunere de chicturii. In ceea ce priveee velorile extreme de temperature3 nu se a$- , teaptti fnregistrarea unor valori mini& record. In timp ce pentru valoqile maxime 'se conteaz3 pe depligarea a +1O0C in zonele deluroase. I id In ceea ce prive~te unele caracteristiei ale vremii pe intervale mai lungi din anul care fncepe, h lunile februarie ~i martie se a5teapt8 o alternanw a unor perioade de Imprimiivtirare timpurie $i d r revenire la caracteristici de iarn8 prelun8iG. Ciclul de ani seceto~i pe care-1 parcurgem incepfnd din anul 1978 va cunoa~teo atenuare a caracteristicilor de ariditate I n perioada de vegetatie aprilie-ilnie.
s

' -'
'-

Corneliu POP

. .::'. -. ..:' - " .'. :.. . < . , .:

.:*.:+-:,w:.: .

, *
,

. '

-: .. 4.

,,SH organizgm rnai bine apicultura, s5 n e . ocupZim de ea ca

de una din problemele importante ale economiei nationale"

NICOLAE CEAUqESCU
TEMATICA REVISTEI NOASTRE SPRIJINUL REALIZARII SRRCINILOR CE STAU FATA APICULTURII fN CINCINALUL
1986-1990

rn

Conform 'obiectivului s5u fundamental dezvoltarea puternic5 in continuare a fortelor de productie, a bazei tehrtico-materiale, fnfhptuifea E n linii gcilerale a Programului partidului de f2urire a societ2tii socialiste multilateral dezvoltate gi inaintare a RomBniei spre comunism, noul cincinal 1986-1990 va asigura realizarea unei c r e ~ t e r ieconomice intensive prin modernizarea structurilor de productie, ridicarea permanent5 a nivelnlui tehnic $ calitativ i a1 produselor. sporirea productivitiltii muncii, ecofiomisirea strict5 a resurselor gi valorificarea lor superionrii, crepterea substantial& a eiicientei economice in toate pectoarele dc nctivitate. Trecerea economiei romAneyti intr-o nou5 etap% calitativ superioarr! 51 dezL voltsrii sale, etapa dezvoltarii preponderent intensive presupune nu necesitate deylasarea efortului general a1 societ&tii catre acest obiectiv. n perioada Programul special de dezvoltare a apiculturii din tdra noastr5 f 1986-1990 pune sarcini mari $i de r5spundere i n fata apicultorilor. f n acest nou cincinal efectivul familiilor de albine urmeaza s H creascH la 2 milioane iar productia total3 de miere la 20 000 tone. Parale1 cu aceasta se va asigura in continuare diversificarea productiei apicole, punfndu-se un accent deosebit De calitnte $i pe valorificarea superioars a produselor apicole, printr-o gams mai larg5 de sortimente gi derivate alinicntare concentrate vi energovitalizante. f n realizarea acestor sartini un rol deosebit revine revistei ,,L<picultura 'In RoinBnia", publicatie lunar5 de schimb de experienta gi indrumare metodologicI I apico18, editat5 de Asociatia Cyesc5torilor de Albine din R. S. Romania. f n acest scop redactia i n v i a cititorii, colaboratorii $i corespondentii s5i voluntari s l consulte ternatica noastr5 $i s& ne trimit2 spre publicare articole care s5 prezinte . un interes general $i sg fie utile pi eficiente in activitatea cresc3torilor de albine, trati~~ temele d sugerate, problemele noi $i de actualitate privind realiztiri concrete, din experienta lor proprie, articole d e opinie, critice $i autocritice. ptiri $i infnrmafii din via* organizatiei, a cercurilor apidole comqnale, or3penevti $i mur~icipale, a filialelor judetene, a cercurilor apicole pioniere~tigi a celor gcolare, din activitatea apicultorilor fruntavi $i a unitstilor fruntave 7.a.m.d. Tematica revistei noastre are i n vedere urmatoarea structurH: ,

I. Organizarea qtiintifics a productiei, productivitate, diversificare, eficientti tehnico-

1 1 . Crepterea $i intrctinerea familiilor d e albine

Factorii ce influenteazg comportamentul $i productivitatea familiei de albine, teh: nalogii de crevtere $i Pntretinere, Inmultirea familiilor, creqterea mEitcilor, rnunca de selectie In apicultur8, preggtirea $i valorificarea culesurilor, organizarea stup8ritulut pastciral, iernarea familiilor 'de albine. Procedee de. furajareq a albinelor, Pnlocuitori de polen, Pnlocuirea fagurilor vechi,. despre bolile, parazitiii $i d5unEitorii albinelor, precum $i m8suri de prevenire $i combatere a acestora etc.

Organizarea muncii $i a proceselor de pro'iluaie In stupine, mijloace de sporire a productivitgtii, de diversificare a productiei, de rentabilizare a activiutii stupinelor, I n sco~ u obtinerii l unei mai mari eficiente tehhico-economice, o atentie deosebit3 urmlnd s8. fie acordatii Endrumsrii apicultorilor, atit .amatmi clt $i cei din cadrul stupinelor $i fermelor apicole din sectoarele agriculturii de stat $i cooperatiste.

SII. Sporirea ~i valorificarea resurselor 'me-5ifere

Posibilitati $i actiuni pentru Pmbun3t;Xtirea, sporirea $i 'valorificarea resurselor melifere. Polenizarea culturilor agricole entomofile de catre albine, metode de sporire a eficientei de polenizare a acestora. Preocup8ri, realizgri Si rezultate obtinute pe calea sporirii productiei agricole, datorate polenizsrii culturilor cu albine.

site Pn apiculturti, inventii, inovatii.

In

tarti $i fn stt.&iniItate,

V. Produse aDicoIe
,

IV. Materiale gi utilaje folosite in apicultur5

Descrieri, prezentgri, kcheme, imbunst8tiri, detalii constructive, eficient3 economic% a utilajelor, materialelor $i accesoriilor folo-

Descrieri, componente ' chimice,' caliati energo-vitalizante Si apiterapice, metode de, , , realizare, conditionare, diversificare. con- .. servare, desfacere, calitate, privind,atit pro- !, - : dusele apicole de baz5 miere, cear5, POlen, 15pti~or de matc3, propolis, venin, . . . .'? ., . apil'arnil - cft $i derivatele lor. ... . Rezultate, PndrumSri ale sectoruluf medi- ,; -1 <', , . .. ~ . . cal de apiterapie. . .. , \rI. Opinii, sugestii gi discutii

-'-:,

Pn legZtur% cu subiectele tratate.

**~~+~*~+*+~+0*~*~*~.o.~****+~.o.~+****~*~+

INDRUMARI PENTRU 'COLABORATORII NO$TRI PRIVIND MODUL DE REDACTIE A ARTICOLELOR TRIMISE REDACTIEI SPRE PUBLICARE

. .
,

..

. .. . ,. . > : .-

. . .i
Y

00
-

Aparitia revistef noastre este asigurata prin tipgrirea articolelor ce rti le . :' trimit colaboratorii nogtri g i ca urmare revista este cu atit mai apreciatii de ci- , i; titori cu cit este mai.mare .num5rul colaboratorilor, mai variat, inedit gi in actua!itate continutul articolelor publicate gi rnai ales cu ,cit sint pmzentate mai multe - : . aspecte, practice d e indrumare $i schimb de experients in cre~terea$i ingrijirea .:,, . ... familiilor .de albineRedactia consider5 c5 fiecare apicultor cititor a1 revistei este totodat5 un ,:;, potential colaborator sau corespondent a1 publicatiei noastre; n~otivpentru care .; Solicil-gm ca cititorii si5 ne scrie. in num5r cit mai mare articole tratind probleme . de interes general pentru cresciitorii de albine din intreaga tar& .. , Pentru uvurarea muncii acestora la .redactarea materialelor ce ni l c trimit ...'. spre publicare redsm in cele ce urmeaz5 citeva indrum5ri practice d e care .Qrebuie s6 se tin5 seama. Cu cit vor fi mai mult respectate ,recomand5rile noastre cu atit ,:$ , . mai m a r i vor fi gansele tip5ririi manuscriselor trimise redactiei. P : .. La alegerea.temelor se recomandii s5 fie ,studiat'mai intii planul nostru te,matic, dup5 care .- o dat5 -tema aleasii, documentarea efectuata gi stabilite pro--?* blemele propuse a fi dezvoltato spre a fi imp5rtgyite cititorilor nogtri se va --'..:, trece lu scricrea propriu-zis5 a articolelor. cu care prilej, functie d e fell11 acestuia : 1 vpr trebui s5 se respecte, dupH caz, urmiitoarele indicatii :
,
3 .

, , .

,::;

.:
.

titlurile s3. fie cit mai scurte; articolele economic3 a metodelor studiate, cit Qi!;bn- - ' . . :s5 aib5 introducere, tratare $i o incheiere cluzii $i indicatii pentru productie-; : . . cu concluzii practice ; materialele s3 fie dactilografiate pe -0 . . stilul folosit s5 fie clar; concis, $i logic, singur5 parte a hfrtiei la don3 rinduri, iar " . :pentru a nu da naltere la Confuzii sau inca dimensiune s3 nu depti$easc% pa- .,-'iflj terpretgri diferite ; gini ; c i n d articolul nu poate fi .dac ilogra- .. ' p e ppima pagin5 s3 fie, scris titlul arfiat, se impune s3 fie scris de mfn3, cU cer- . , ticolului, iar sus, in dreapta numele $i pre- ' neal3, cit rnai citet posibil ~i In rlnduri : , : : . .. . .. ..,. numele Pntreg a1 auforului, institutia sau distantate ; mtreprinderea unde lucreaz5, specialitatea fiecare articol sil fie hs6tit de un re- ' L ; : : ,,: zumat de maximum 5 rinduri pritrind esenp-~2.c' $i furtctia, adresa complet.5 .$i exact5 a dosubiectului tratat, iar bibliografia, cfnd ester'.:.' miciliuluj, telefon, precum $i adresa $i telefonul de la locul de munc5 ; la s f i r ~ i t , cazul, s5 fie indicatg fn limita s t r i d .a* articolul va purta semn5tura original5 a auutilitgtii, astfel. : numele $i p r e n u m e l e - 3 ~ torului ; torului, tilul complet .a1 choii sau revistei, cercetsrile originale se recomandti s5 editura, localitatea $i anul aparitiei pCntru includ5 atit considerafii privind eficienta carti $i, in plus, volumul, nurn3rul. !una
,

'

'.

4 y

:
1

<.-.

',

'

'

r * ,

I
I

;
.

(pentru keviste), precum gi paginile folosite pentru documentare ; tabelele sti fie scrise pe pagini separate, sti a i b l cite un titlu scurt, iar In text sii se indice locul de inserare ; s e recomandil ca articolele sil fie ilustrate prin schite, desene, fotografii etc., nurate, fi aib5 cite un titlu scurt, iar i n text $i o legendti scris5 clar ; I desenele tbhnice s& fie executate corect $i Pn tu$ pe hfrtie de calc, iar cifrele $i explicaqile de pe figuri SA fie m i s e cu creio-

nul, pentru a se putea face o prezentare uniform6 In revisa ; pentru publihrea In t i p util a aiticolelor ce se refer5 la lucrtiri inedite, indicate pentru un anumit sezon, acestea trebuie s5 fie trimise redaqiei cu cel putin 3 luni mai fnainte de data c h d este oportuns publicarea ; redactia P$i rezerva dreptal de a interveni $i reduce unele articole dac5 ests cazul ; articolele nepublicate n u se hapoiaz5 autorilor.

;**-*******************4

f t

t
f

f
t

Materialele primite la redaaie sin supuse reviziei tehnico-gtiintifice $.i analizei colegiului de redactie care hot?hH~te asupra publicsrii lor. Articolele publicate sint remunerate potrivit tarifelor P n v-igoare. TRIMITETI-NE SPRE PUBLICARC ARTICOLELE $ 1 CORESFONDElV$'ECE fN DUBLU EXEMPLAR PE D R E S A : Redactia revistei ,,APICULTURA IN ROMANIAU, str. Iulius Fucik nr. 17. sector 2, cod. 70231, B u c u r e t i.

2
!
f

I
r I

!
7

! 6
i

'-*-*-*-*-+.*-**********:*.***.*****

.*****.***********************~

~ ' ' ~ ~ ~ \ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ \ \ \ \ \ \ \ \ ~ \ \ \ I M \ ~ \ \ \ \ U \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ ~ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ U \ \ \ \

I
INFORMAM CITITORII CA REVISTA ,APICULTURA TN ROMANIA" PUBLICA ANUWBRI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI $I CUMPARARI DE MATERIALE SI UTILAJE APICOLE, ROIURI SI FAMILII DE ALHINE CU SAU FAHA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ETC. Cost111 unui cuvint este d e 5 lei. Se primesc minimum 1O.cuvinte. Pentru alt caracter de liter2 se a ~ l i c s o majorare de P/e, iar pentru EnchMerea textolui in cl~enarse aplicg o majorare de 300/8 f a v d e costul total al anuntului simplu. Anunturile se primesc de,cstre'redaqia noas&&, str. Iulius Fucik nr. 17, sector ?, cod. 70231, Bucurestt, c&t 45.06.01.4 B.A.I.A. Sucursala municipiulut Bucu1-qli, cu mentiunea ,,pentru mica publicitate", prih scrisoare $i mandat po$tal dc la solicitantii din provincie $i personal de la solicitantii din capital6.

- ,/
) I

i
t

VIND stupi verticali populati, nepopulati, centrifugg, cabanti Two. Telcf. 53 93 34.

ViND 60 c u t ~ ino1 tip s e r h r penbu pavilion, capacitalea 19 rsme STAS. Pu$ca$ Vasile, DumbrBvita 1218, jud. Bra$ov, VIND ~ a s i upavilion apicol sistem directie $i frInare complet, lungimea 5 6 m. Ploie$ti, telef. 971/25191. VIND pavilion apicol pentru 32 familii $i 12 ajutgtoare, cabin5 lucru, far& albine. Nadlac nr. 218, jud. Arad. Telef. 969/74997.

Tiparul executat la I. P. ,I3 Decembrie 1918" sub comanda nr. 41304