Ing. AUREL MXLAIU ( P r w c d l n t e de onoare), ing.

ELISE1 TARTA IRedaclnr s e f 2 Presedinte exe-

Revisis lunar5 dc informare tel1nic5 gi gtiintificg, schimb de experientii $i opinii editat5 de Asocial ia Crescfitorilor de Albine din RomSnia Pre~edinte Eugen M ~ R Z A

Anul LXXVll
CUPRINS

Nr. 4

aprilie 1993

c r e t G general d e redactie), VICTOR NEAGU, COSTACEIE PAIU. MTHAELA SERBAN. ine. STEF A N ~ A V U L E S C U ,Ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Redactor $?i l d junct). in<. EUGEN Z ~ K I C I (zedactor $ef adjunct). REDACTIA $1 ADMTNL3TRATTA EDITURII ..ALBINA ROMANEASCA" Str. Tomas Masaryk nr. 17. Bucure$ti, s e r t . 2 BI Cod. 70'?81 0 Tel. 611.47.50 8 F a x 613.80.3.1 0 Telex 11 205 aplrom-r d Cont vir. 45980102 B.A.S.A. Sucursala hlunicipiulul r.ucure$t!.

1 Francisca BALTACEANU : Lucrarea albinelor

$i bucuria invierii 2 Ion POPESCU : Dezvoltarea familiiler d e albine pentru valorificarea in conditii optime a culesului d e nectar d e la salciin 6 Ilie CORNOIU, Gheorghe MIHAI : Asigurarea apei pentru albine I : Nicolae V. ILIESIU : Un produs biostimulutor $i dietoterapeutic : APIVITAS-Forte 9 Traian V. BUCOVINEANU : Roinita (Melissa officinalis) 10 Victor NEAGU : Actul vinz5rii 13 Ion MILOIU : Hr5nilrea stimulentj. a familiilor d e albine 15 Cecilia POPESCU, Steluta DUMITRESCU : Cercet5ri privind conservarea materialului seminal l a Apis mellifica carpatica 1 1 1 Gheorghe Dan TUCUDEAN : Nevuia de informatie in apicultur; 20 Aurel CHIRULESCU : Caracterul social a1 albinelor 23 Stefan ALEXE : Sfintul Ambrozie - sf5tuitor a1 cre~tinilor 26 *** Alexandru NICOLAE (4 mai 1930 - 2 ; februarie 1993) 28 Nicolae V. ILI-IU : Calenclarul apiculto!.ului pentru luna mai 30 DOCUMENTAR APICOL : Glandele Kojevnikov ... d a $tiu... d a r la matc8 ? ; Albincle ; glande peste tot ! ; Protejarea ramelor inlpotriva moliei cerii : pericol ! ; Pentru a lucra in stupin5 far; m 5 n u ~ ; i Cum se prinde un roi in p5dure
?

I -

I -

POLEXUL - U N U L DiNTRE 1 ) ~ i l G I L E D A R NECL'NOSCUTE1.C N0;lSTRE PKODU.SE

Institutu1 international de Tclznologie si Economie Apicold a t A P l M O N D l A roagci producdtorii d e polen d i n toatii tara sd furnizeze cantitiiti ntici (1 kg) d e polen monofloral, sau preponderent monofloral, din producfia anului 1993. Pretul : negociat prin telpJon, corespondent6 sau personal ; plata : pe loc sau ramburs ; conditii de livrare : produs curat, uscat s a u nu, d a r ? n orice caz n u t r a f a i chimic, ambalat la interior i n pinzd. Pentru liimuriri suplimentare, coordonatele nonstre : Bucure~ti Bd. Ficusului nr. 42 A Telefon : 633.09.18 Vd dorim u n sezon bun $i v6 multumim anticipat pentru colaborare.
I.I.T.E.A. APIMONDIA
22 martie 1%3

C o p e r t a I : APIVITAS-FORTE - u n complex d e substante naturale apicole cu proprietriti dieto-alimentare, biostimulatoare, vitalizante $i terapeutice indicat Si in asteniile d e prim5var5. ProducBtor : Combinatul apicol a1 A.C.A. (Diacolor : Constantin DINA)
--- -

C o p e r t a IV : BANCA AGRICOLA S.A. prieten statornic a1 tuturor apicultorilor (Macheba : arh. Florin STEFUREAC)

un

LEI 50

($2 'sod

u$ a r n n u ~ l u o ~ )

-.,;

aynanq ards eu!wnl rra yur eaqdaou I Ien!z ea yrru!wnl !J rra eaydrro~" i : s!ras g)s area ardsap ealdaou alsa tqsrraag 1 i .!).row u!p )e!au! e SO)S!J[~ snsI area ui i i ~nsrraa!S rrawara !lSouna ys lop rr-s !) a!) !earnu i : aldsou ylppaj qrrrgaape na i I i i .a?vgpn i i t S a y n u . m w u a d m u w d ? s uf au?s ap wadtnrpp 'na?ny~za~aua6 'mqu ; i -*pq vlpnuf alvod Znuo 'ro2au?q~o ~)YUW Inpod pu!nry .(I& '1 wzaua3) j i , , a p ~ o Jm n q nv.m ' p ~ m ZS p n y d o-a2" am3 ad ' , , n a z a m n a ? n ~ p e-a2 J a?p ajzw?" zS p '2ntuo z m n u n u pdnmq as zn2nzmuoa z.l.taznu; azapwor ap p3 i I a?$a?uztu~ q6dn?q ?n2n?xa~ vqu?.u ; p?aJx-zp 102 Wuazadd 'gjuqSoun3ar i !n3 p1v~u;a a?sa 102 wpm? <,,DO! ap a z m nn3 ~ ~ V U ? U 'patun L T I ~ ~ ' a $ d . uj ~ o i~ !.?rupu;tunl w pqmusa~yuuf wma3 LqzuauLno ?palo n D ado3 a*vo?punz au?qlv 1 a2aqdmus ap g??n n u (,,-nmq ap a?zvsad? p ~ " ) mrnxz znuuz 'zzzun2 ! i vadamd n3 puzdauu; '2312wau~oz)wo?q pmo? uf admo??n?uzu ?zuzzunZ Ins ! i -raw p m p u v ~ 6m@muzo-d?u; puzgdzua~tw3 ' ( w q - A I ~203as uzp p u ! ! " tun311 punsgg i ! - zzqoqo.~dpzvapp a3) ,,!!ryururnI rr ~ p n ~ ?vazpanpr?s -t6a.~qu; zttun~~ d n a$Sap m ! I i -u~dspras ? m n q la3 so7q.q) ap p s n p va.tl;n?u;zu zaJ?m 30% :pu?hnl ap ! i admu o-.L?u~ p?wpp3s u n m a +aun?uf u ; p?v-pulnJn~a~am2fa3 v3zJasza ! i -pjvJ ap !a3 3@3 a2zdpu!un2 pupdv !Sf va q ap : Jq2V 2 ) a~n!sa3oJdu zI 'p2wsvd WadZFUw72.7 p n p a?sa ',,i sOqs!rD In1 ?2u!wnqU W p~wu~?qm

Z
-

! : a ~ v q m u a 2 m ~ duly ~ 2+qa~n, uf 'puymds 'nzyaad I i -sad !nlnuv 111513 fS v6au0 )S vJlb azaJa?q ' p n d 3 !a~u?Js pmuas A ~ p q u n ~ o.~od~ u f p z v a w (odv ' s u w w nou 2wol pzva?qnlwmrzq inloadd I '!!tun2 nu I i -!wn7 ' ~ m n u fla3 so?qd3 ad 2-npu;?uaza~da.t' ~ a ~ u m u a s a i i v3w d d m ) d d uz jv.~?ua3 20.~un MW adw3 ' p ~ v x v da.~m;ung ZP~.LIIUL ap u m w 2nsp u f p?az i -goqtuzs a wJswa3,v .!gaznu? var?mp.t?s p?dva~So?!Sol;3qpau ' n f ~ o z u !S I tnln~o3pdm z a q pzva~a6nsam3 zn+aun?u; uj .zzupmz znuuas ap ~?o6a2 i a?sa )?~vd ap ujdou ~ a ~ v ~ q a '??uySa,u pa !$o? nJ?ua.d

i
I!

! pqn2oszpuz

1 I

PE AGENDA FIECAREI STUPINE, LA RUBRICA PRIORITXTILOR :

Dezvoltarea familiilor de albine pentru valorificarea & condifii optime a culesului de nectar de la salcim
A " -'. ., 'r

'
<

Ion POPESCU c V Apicultorii profesioniSti cunosc d i n experienta proprie cli recolte mari d e produse a p i ~ o l e$i i n special de miere se obtin numai de la familii de albine puternice. De asemenea sint cunoscute $i aplicabile numeroase tehnologii de dezvoltare $i dirijare .a creqterii. farniliilor d e albini, iin a$a fel t n d t dezvoltarea maxim5 sd coincidd primdvara cu aparitia primului cules intens de productie, % care dupd c u m qtim pentru fara noastrd este culesul de nectar de la floarea de salcim. La acest cules apicultorii harnici, pasionati $i dornici d e performante in activitatea lor, cu familii de albine puternice obtin a n de a n producfii de miere marfd incadrate i n medie intre 15-20 kg pe familiu de albine. Cunoaqtem de mai multi ani $i f n special de anul trecut cd rnierea d e salcim este incadrat6 prima In categoria sortimentelor de miere superioarii, Ioarte upreciati atit de consumatorii interni &t $i de .cei externi. Pretul d e vinzare-Cumpcirare la mierea de salcim in anul 1992 $i P n prezent este rnai mare cu 50-100fl,,b decit a1 mierii poliflore. Din argumentele de m i sus rezultli ~i importanta economic6 pe care o are valorificarea in conditii optime a culesului ' I : 2 de la salcim pentru tori apicultorii. f n cele ce urmeazd n e propunem ad omintim apkultorilor eiteva eunoglinte despre biologia familiei de albine i n perioad,~de primdvard $i ctteva lucrliri 2 de bazci care. contribuie la dezvoltaree timpurie a familiilor d e albine.

.
$

: :
. . I . -%

Familiile de albine din tara noastr5 E n ~ e r i o a d aactual5. - cind inc5 se rnai mahifest.6 influenteie nefaste ale pesticidelor si chimicalelor folosite i n agriculturs si silvicultur3, cit $i a secetei ,pielungite din toamn5 $i var5, care se repet5 consecutiv de rnai multi ani, la ie$irea din iarn5 (1-15 martie) - au in medie 15 000 -20000 d e indivizi $i 8-12 d m 2 fagure ocupat cu puiet pe ambele fete, deci put e m spune c5 sint de putere rnijlocie. Ca s5 putem aprecia in perssectivg dezvoltarea $i puterea familiilor de albine este necesar s5 mai amintim citeva date tehnice citate de literatura de specialitate $i anume : 1 d m 2 d e fagure pe ambele fete confine 800 de celule, o ram5 STAS (stup 01-izontal) are circa 11 d m 2 fagure, iar o ram5 de stup multietajat are circa 8 dm2 fagure. Albinele culeg5taare eclozionate in perioda activi (martie-iulie) tr5iesc i n medie 30-45 zile, perioada de incubatie l a albina lucr3toare (ou-adult) este de 21 de zile, temperatura optima d e incubare din cuibul familiei de albine la care se dezvolt5 albine viabile $i viguroase este de 35-36C. Minimum rezervei de hran5 din cuib, echilibral5 in miere $i piisturii In care familia se dezvolt5 nestingheritg este de 6 kg. Prolificitatea mritcilor dup5 cum cunoaqtem este deosebit de mare, h coilditii optime de temperaturg, hranj $i echilibru biologic E n

familie, o m a t 5 viguroasii depune 25002 4 de ore. 3000 ou8 i8n 8 Primilvara, la stabilizarea temperaturii $i aparitia culesului de nectar $i polen care coincide cu data de 25 martie mEitcile depun in medie 1000-1500 ou5 in 24 de ore. Timpul necesar prim5vara pentru dezvoltarea familiilor de albine este de 5055 zile. Cele rnli importante conditii pentru dezvoltarea familiilor de albine sint :

1. Mentinerea in stupin5 numai a familiilor de albine selectionate cu mlitci tinere viguroase.

2. Asigurarea unui regim termic optim in cuibul familiilor de albine prin impachetare suplimentari qi strimtorare sau liirgirea cuibului la strict5 necesitate (in pas cu dezvoltarea).

3. Asigurarea rezervei de hran5 din abundentg $i echilibratli in miere qi polen.

4. Asigurarea $i mentinerea echilibrului biologic normal la tot efectivul familiilor de albine.

5. Aplicarea tratamcntelor qi a tuturor mssurilor sanitar veterinare indicate de Laboratorul de patologie din cadrul Institutului dc Cercetare $i Productie pentru Apiculturg.

familii declasate biologic din stupin5 cum sint : sens~bilitatela boli ei iernare, dezvoltare lent& neproductive, agresive, etc. La acestea inlocuim mgtcile $i aplicsm toate lehnologiile de *revigorare vtiind cB prin trintorii lor $i transmiterea bolilor influentea25 negativ intreaga stupins.

Cunoscind in -totalitate eele enunjate mai 2. Asigurarea unui regim termic optim s a $i considerind cii sintem in decada a treia a lunii martie - inceputul lunii apriin cuibul familiilor de albine are d e asemenea importants deosebit5 rnai ales prilie, cind primsvara se manifest3 pe deplin in taate zonele tirii s-au marit $i inmsvara cind dorjm o dezvoltare cit mai rapids $i crevterea de albinS tSn5toas5, unultit zilele insorite, care favorizeaz5 apabun5 de productie. Acest deziderat se rearitia numeroaselor flori spantane cit $i a l i z e a d prin impachetarea suprimentari a celor d e la pomii fructiferi, bogate in postupilor in special la podiqor pe unde se len $i nectar - hran; de bazi in dezvolpierde de regulS aerul cald $i dimensioilarea familiiJor de a'lbine este necesar narea cuibului cu faguri la strictul nece65 1 ~ 6 m in atentie toa'te lucrgrile de sezcm. sar pe etape d e dezvoltare. In prima etarncepind din aceasts perioadi intilnim p5 $i in special la farniliile slabe $i mijnumeroase zile cu temperaturi d e peste 20C locii se elimin5 ramele din cuib reacoin care albinele d e s f i ~ o a r 5 o intensg acrite de albine iar in locul lor dups diativitate atit in interiorul cuibului cit $i in afara stupului, la cules. De acuma locuml fragm5 se i n t r d u c materiale izolante (polistiren expandat, perne cu paie, d-$euri $i gindul apicultorilor este in permanent5 textile etc.). In a doua etapa cind puietul in stupin& al5turi d e albine, dirijind dezS-a extins $i pe fetele interioare ale ravoltarea $i crestarea lor in scopul valomelor d e acoperire a cuibului, incepem rific5rii optime a culesului de productie lsrgitul acestuia introducind Gptsininal d e la salcim. cite un fagure intre rama de acoperirede In continuare consideram necesar s5 dezla diafragm5 $i ultima ram5 de puiet. Ravoltrlm lucrarile enumerate la punctele mele introduse la inceput in cuibul fa3-5. miliei de albine trebuie s5 fie ma: inchise la culoare, in care s-au crescut 31. Material biologic selectionat (familiile 4 generatii de puiet, care au celule uni, d e albine), putem avea numai dac5 fieform crescute pentru albinfi lucrstoare $i care apicultor in stupina personal% an de pe cit posibil coronite cu miere. Ace$ti an $i in fiecare sezon face 0 munc5 rigufaguri mentin rnai bine caldura cuibului roasi d e selectie, u r m s r e ~ t e$i evidentiazs $i sint oaati mai repere'de matc5. Pe pein caietul stupinei familiile cu cele mai rioda d e inflorire a pomilor fructifei'i sau v a l o r w e i n q i r i biologice. PrimBvara % a altor culesuri timpurii, abu.ndente In evidentiazg familiile rezistente la iernare polen $i nectar de care beneficiaz5 stupila care pierderile de albine prin mortalinele inaintea culesului d e la salcim, la fatate au fost nesemnificative, consumul d e miliile puternice, $i mijlocii care au in pebrans a fost redus in cornparatie cu canrame cu puiet $i rioada respectiva 5-6 titatea d e albine iernati, ramele din cuib 7-8 ralne acoperite compact cu albin5, s-au mentinut curate, f5r5 semne de boal5. cuibul poate fi 15rgit $i cu faguri desMgtcile a u Enceput ouatul de timpuriu cu c h i ~ il a culoare sau artificiali. Se introintensitate buns, puietul are aspect srin5duce cite unul la 4-5 zile sau s5ptgrninal tos, este compact, l a 25 martie 1 apriin raport de capacitatea de lu.cru a fami- ' lie ocup5 3 faguri (circa 20-25 dm2). Alliei de insgmintare a fiecgrei mgtci. fmbinele culegstoare circul5 la cules $i pe pachetajul din interiorul stupului se elitimp mai putin favorabil asigurind consumins treptat pe mjsura dezvolt3rii famimu1 necesar de hran5 la intreaga familie liilor de albine (lzrgirii cuibului), iar de la $i depozit d e pgstur5 $i rniere in fagurii podisor o datg cu echiparea stupului CU din apropierea puietului. faguri pentru inmagazinarea mierii marInswirile valoroase evidentiate prim5fid e la culesurile d e productie. vara le corelam cu cele din vara $i toamna anului precedent (miere marfa realizat5 la 3. Asigurarea rezervei de brad in pefiecare cules de productie, rnai putin roirioada de primavar5 a$a cum am rnai toare, rezistente la boli, blindete etc.). P e ar5tat $i cum majoritatea apicultorilor cubaza criteriilor arstate rnai sus alegem fanosc are o deosebit de mare importants. miliile d e pr&ili din care in luna rnai I n perioada dezvoltirii intense de primavom cre$te matci selectionate $i vom provar5 consumul de hran5 este 'mare. De duce roi artif iciali. asemenea, $tim c5 o dezvoltare nestingheN,u neglij5m nici notarea aspectelor neritfl a familiilor d e albine se realizeaza gative care caracterizeazs activitatea unor

cind au in cuib hranri din abundent2 6-8 kg. Consideram cB au hran5 indestulatoare familiile de albine la care fiecare ram2 cu puiet are coronite de circa 0,5 kg format2 din miere $i p5stur2, de asemenea, cele dou5 rame d e ac6.p-rire din extremitatile cuibului sfnt pline cu miere $i p5sturri. Rezerva de hran5 se poate cempleta $i mentine la nivelul ar2tat prin rnai multe cdi : in prima etap5 cu rame pline de la rezelva stupinei sau de l a alte familii la care hrana prisosejte, precum $i cu pl2ci din verbet sau zah2r candi preparate in casS sau cumpsrate de la magazinele f ilialelor apicole. fn a doua parte a primriverii de reguls familiile de albine i$i asigurg $i completeaz5 rezerva de hranri din culesurile naturale (flori, de p5dure, arbuvti, pomi f l - ~ ~ c tiferi, rapit5 cultivat5). In perioadele neprielnice culesului natural $i in lipsa acestuia, rezervele de hran5 s e completesz.2 prin administrare de sirop din z a h k 111, portii de 500 ml de 2-3 ori pe s5pbmin5 la fiecare familie.
4. Echilibrarea biologic5, prim5vara in mice stupin: dupd ce am eliminat camrile iremediabile, intilnim familii puternice care la 25 martie 1 a'prilie au 5 -6 rame cu puiet $i 7-8 rame cu albin5; de regul5 acestea reprezint5 60n/0 din efectiv. Familii de albine mijlocii care la aceeaqi dat5 au 3-4 rame cu puiet $i 56 rame cu albinri. Acestea reprezintj de reguls 30% din efectivul stupinei $i altri categorie care la aceeavi data au numai 1-2 rame cu puiet $i 2-3 rame cu albin5, m2tci tinere din toamna anului precedent provenite din material selectionat, care ins5minteaz5 peste puterea de acoperire $i cre$kre a puietului de catre albinele lor. Cauza principals a intfrzierii in dezvoltare a ultimei categoii; constii in punerea la iernare a unor roiuri mici $i alte defectiuni de iernare. Familiile din prima categorie (puter' nice) dacri au rezerv5 de hrani $i sint amplasate ling5 0 surs5 de cules se dezvolt2 intens far5 prea multe interventii din partea apicultorului putfnd ajunge la dezvoltarea maxima $i inactivitate (preg5tirea de roire) inaintea culesului de la salcfm. Pentru a preveni aceasti2 stare nedorit5 (roirea timpurie) $i pentru echilibrarea biologic5 a intregului efectiv, E n a doua parte a prim5verii (aprilie) efectu5m urm5toarele lucrriri : dimineata, in zilele insorite inainte de plecarea albinelor la a l e s pulverizSm cu tuic2 diluatj sau sirop din ceap2 cuibul, urdinivul $i scindurelel: de zbor la un numjr egal de stupi, format din familiile cele rnai puternice (6-7 rame cu puiet cSp2cit $i mult2 albin2 tlnsir5) $i cele mai slabe din stu-

ping, dbp2 care facem schimbarea de loc pe vatr2 intre stupii puternici $i cei rnai slabi. Prin aceas& migcare albina culegdtoare din stupii puternici la intoarcerea de la cules populeazri familiile slabe. In aceea$i zi dar in timpul prinaului cind temperatura este cea rnai ridicat.5 facem $i un 'schimb de rame cu puiet. S e procedeazi astfel : lu2m cite o r m cu puiet c5p2cit gata de eclodmare de la alte familii puternice care nu au participat la cedare de albine prin schi'mbarea locului pe vatrd $i o introducem in familiile slabe, dar populate cu albin2 culeg2toare de la care ridic2m cite o r a m i cu ppietu'l cel rnai tinar pe care il dacem la cre$tere familiilor puternice'care ne-au cedat cite o ramA cu puiet c5p5cit. Sch*hbul de rame cu puiet intre familii puternice $i slabe il repetam de 3-4 m i la interval d c o &#ptiimin5 fiind siguri c2 pri'n aceasta echilibram biologic intreg efectivul dn stuping putind valorifica culesul de la salcim far5 pierderi.

5. Tratame~rtele sanitar veterinare de primgvar5 pentru famlli~le de albine au mare importan@ $i sint cele recomandate de Laboratorul de patologie apicola din cadrul I.C.P.A. fvezi articolul din numirul anterior de la pagina 6). Aplicarea lor se face diferentiat de la o stupini la alta $i numai in caz de necesitate. Tratamentele facute in exces $i far2 cauzalitate sint dsunAtoare, pe de o parte produc intoxicatii $i stagnare in dezvoltarea familiilor de albine iar pe de alt5 parte gr2besc specializarea fiziologici a agentilor patogeni $i aparitia unor forme rezistente la tratamentul cunoscut $i o mai mare agresivitate pentru albine. Neefectuarea tratarnentelor la timp in stupinele unde boala a fost diagnosticat5 clinic sau prin examen de laborator precum $i in stupinele in care anul precedent s-a manifestat 10ca european5 sau american5, puietul v2ros ori alte boli infectioase este 0 practic2 rnai dgun2toare intrucit familiile bolnave $i netratate slibesc, i$i diminuead capacitatea de aphrare, d e dezvoltare $i productie - degenereaz2 biologic, duc la pieire, $i infesteazj intreaga stupins. In ceea ce privgte combaterea parazitilor $i in specid a acariandui Varrm jacobsoni tratamentele sint obligatorii pentm toate stupinele i n h c i t acest parazit atac5 atit albinele adulte $i rnai ales puietul acestora, iar inmultirea lui este d e b i t d e acceleraG In special prim5vara $i toamna la familiile slhbite la care temperatura din cuib este mai red&. f n perioada de inmultire femelele varroa intr5 in celula cu puiet iii care depup in medie 5-7 oug din care dup5 dou5 zile

ies larve d e ambele sexe care la $apte zile s e transform5 in acarieni adulti, se hperecheazg in celule inaintea eclozion6rii albinelar, dup5 oare parazitul i$i reia ciclul biologic. Atit larvele cit $i adultii de varroa s e hr5nes.c cu hemolimfa larveloc, nimfelor $i aLbinelor adullte pe care paraziteazs. Puietul d e &bin5 infestat chiar d e un num5r redus de acarieni dB na$tere la albine mici, cu viabilitate redus5. In situatia in care celulele cu puiet sint parazitate de un numar mare de indiviri v x r o a , albinele rezultate sint neviavile cu aripile rmse, picioarele diforme, cad pe fundul stupului, in diminetile reci pot fi observate moarte pe scindurelele de zbor ale stupilor. Familiile de albine la care nu se aplic5 primsvara 2-3 tratamente cu varachet In intervale d e vapte zile din care ultimul s5 fie aplicat cu cel putin 10 zile inaintea culesului de la salcim pin5 toamna s e depopuleaz5, ducind de multe ori la pieire. Trebuie s5 retinem c6 in sezonul de cules de productie (mai-iulie) combaterea chimica a varroozei este mai greu de aplicat $i neindicat5 din mai multe

Dac5 apicutorii introduc in aceast5 perioad5 o ran12 cl5ditoare la fiecare familie dezvoltat5 reusesc s5 elimine din fiecare stup l a 2 s5pt5mini cite un fagure cu circa 6000 celule puiet de trintor $i aproape tot atitea femele de varroa. Aceast5 metod5 contribuie $i la realizarea unei productii importante de cear5.

- s e p a t e polua mierea marf5 ;- majoritatea stupinelor sint deplasate

in pastoral la cules ; - familiile d e albine sint dezvoltate $i au nevoie de aerisire, este mai greu de asigurat eficienta necesar5 tratamentului. Farniliinle d e albine care nu sint t.atate cu varachet in a doua p a r k a sezonului activ se depopuleaz5 masiv intr5 in declin biologic, devin p r a a $i altor agenti patogeni, sfiqind d e multe osi prm mortalrtate. In timpul sezonului activ cind familiile de albine se g5sesc la maxim5 dezvoltare, beneficiind de hran2 natural6 (nectar $i polen) sint indicate in combaterea acarianului varroa m&urile biologice din care cea mai eficient5 este folosirea ramei cl5ditoare pentru cear5. Cunoa$tem din experient5 c5 Varroa jacobsmi are o mare afinitate pentru puietul de trintor d e asemeni cunoa~temcu familiile de albine dezvoltate in perioada mai-iulie cresc la extremitiitile cuibului celule de trintor mai ales cind sint introduse ramele clsditoare. Celulele de trintor in aceast5 perimd5 (reproductie la albine) sint ins&mintate de matc5 cu ou5 nefecundate din care rezultZi puietul de kintor.

DacS aplicim cu rigurozitate toate misurile de dezvoltare intensivi a familiilor de albine primrivara urmirind ~i datele meteorologicc cu prognozarea infloririi salcimului putem avea in jurul datei de 10 mai intreaga stupini capabili s i valorifice in conditii bune culesul de la salcim. La data respectivi fiecare familie crescutri pe ram5 STAS va avea 7-8 rame cu pujet qi 12-14 rame cu albinri iar cele crescute pe rami de stup multietajat vor avea in medie fiecare 8-9 rame cu puiet Si 14-16 rame cu albini.

DE MAXIMA IMPORTANTA IN SEZONUL ACTIV -CARE A INCEPUT

Asigurarea epei pentru albine

Ing. Ilie CORNOIU, ing. Gheorghe MIHAI Universitatea de Stiinte Agricole Cluj-Napoca Facultatea de Zootehnie

Dup5 parcurgerea sezonului-rece specific iernii, odat5 cu aparitia primelor semne ale venirii primherii, familia de albine se preg5tegte treptat s5-$i intensifice activitatea. Cre~tereaduratei zilei, a radiatiei solare $i implicit a temperaturii atmosferice, de-' termin5 creqterea frecventei ouatului la m5tcile din familiile de albine care au iernat normal. Este stimulat in paralel zborul d e mrgtire, 'care se produce in conditii optime in zilele senine, cind temperatura dep5$e$te 1 2 1 3 C . Polenul proaspEit este asigurat de primele specii de plante trezite din amorteala iernii, cum sint : podbalul, (Tussilago farfara), ghiocelul (Galanthus nivalis), salcia $i r5chita (Salix sp.), alunul (Corylus avellana) gi

altele. Folenul cules d e albine S n aceasth perioad5, constituie hrana de maxim5 important& pentru larvele care vor asigura primele generatii We albine din noul sezon. In lunile din prim5var8, in mod deosebit, d a r $i in toat5 perioada activ5, apa este unul din factorii esentidi care conditioneazB derularea normal5 a activiatii in stup. Sursele principale de an2 pentru albine sint precipitatiile atmosferice sub form5 de ploaie (care contin $i azot) sau cea rezultats prin topirea z5pezii. Apa din piraie $i riuri constituie o sursii escelent5, in mod deosebit cind stupina este amplasat5 in zone nepoluate. Consumul de ap5 crevte iiniar cu cre$terea $i dezvoltarea lat-velor, a populatiei de albine, a culesului $i a temperaturii. Apa este folosith in cantit5ti apseciabile in prepararea ,,terciuluiU proteic pentru hr5nirea larvelor. In situatii critice, in lipsa apei, albinele doici extrag limfa din puietul larvar $i clp5cit (continutul larvelor in ap8 esto de 75--85O/,~), com,pletindu-$i pe aceast5 cale o p a r k din deficit, dar cu efect nefavorabil asupra populatiilor (generat,iilor) viitoare de albine. Frecvent, perioadele deosebit de secetoase, asociate cu temperaturi ridicate, determing scjderea umiditstii relative, lips2

A 1
6

,Fig. 1 - Addp6torul apicol B - medere lateral6 - vedere din fat6 ; - corp de stup vertical cu capac; 2 - rezervor din tabla zincat6; 3 - strat termoizolant : 4 - robinet : 5 - sdndurd d e alimentare cu $ant tn zig-zag ;

- picioare ' d e susfinere.

'

d e rou5, accentuindu-se astfel deficitul in ap5. f n asemenea situatii, albinele consum% a p a st5tut5 din unele lacuri sau bllfi, a p a poluat5 d e ling5 ad5p5torile pent r u animale sau fintini $i uneori scurgerile lichide provenite in u r m a ferment5rii gunoiului d e grajd, toate acestea periclitind srinstatea albinelor. Albinele ,,sacagile" depun un efort considerabil in alimentarea cu apri a populatiei stupului. Se apreciazii c5 pentru alimentarea cu 0,5 1 ap5 sint necesare in medie 30.000 d e zboruri, cnre antreneaz5 pierderi d e albine. Aceste pierderi nedorite p r i m i v a r a , cind familia d e albine i$i schimb8 generatiile, se pot evita prin asigurarea unei alimentriri cu ap5 corespunz5toare din punct d e vedere cantitativ 2i calitativ. P e d e alt5 parte, se preintimp i n s pierderile datorate uzurii (prin parcurgerea unor distante mari) sau c a ' u r m a r e a imboln5virilor provocate d e eventualele surse cu ap5 infestatg. f n acest sens, s e recomandii confectionare3 sau procurarea cji instalarea prim5vara devreme in stupin5 a unui ad5petor apicol (Fig. 1). AdBpgtorul apicol este un utilaj care poate fi realimt din surse existente in inventarul stupinei, f5r5 a s e antrena cheltuieli deosebite. ht?'-un tor?, u z ~ t SXLI d o u s - (in functie d e m5rimea stupinei) d e s t u p vertical (1) dupri reconditionare $i vopsire in culori ccrespunz?~toare, d e preferints deschise (nu se recomand5 culoarea ncagr5 sau rovie) s e introduce un rezervor paralelipipedic (2) confectionat din lab15 zincat8, cu dimensiuni corespunz,?toare, astfel incit s 5 asigure un spatiu liber d e 510 c m intre peretii corpului qi r e 7 ~ r v o r . In spaliul liber se vor introduce diferite rnaterihle cu sol terrnoizolant (trestie, de~ e u r itextile, paie $.a,). f n partea inferioar5 a ,rezervorului (la 1-2 cm d e la fund) prin peretele din fat5 a1 corpului d e s t u p s e monteaz5 un robinet obivnuit (-1). S u b robinet s e -a$eaZii in plan inclin a t o scindur5 de alimentare cu dimensiunea d e 150 cm )( 15 cm, pe suprafata c5reia se practic5 i n zig-zag un $ant d e circa 0,5 c m tadincime rji 1-2 c m latime (5). f n functie d e lungimea scindurii, a $an*lui d e scurgere $i unghiului d e avezare, robinetul se regleazri astfel incit s5 se asigure o picurare inceat5 a apei. Adspritorul s e fixeaz5 pe picioare d e sustinere (6). Ad5p5torul se instaleaz5 in stupln5 intr-un spajiu deschis, f e r i t d e curentii d e aer, in fat5 $i putin lateral d e aliniamen-

tul stupilor. In primele zile, pentru a atrage albinele sau a l e forma reflexul cond,itionat d e alimentare s e picur5 putin5 miere inc5lzit.5. Periodic (de regulri s5ptiminal) se face toaletarea interioar5 a rezervorului. C u aceleavi scopuri - m a i ales cind ;tupina se deplaseazH fn pastoral $i pent r u o mai bun5 sigurantri alimentasea cu a p 5 a albinelor se poate realiza din cabana apicol8. (fig. 2).

Fig. 2 Addpdtor apicol in caband 1 cabana apicold ; 2- rezervorul ; 3 f u r t u n d e cauciuc ; 4 clemii-pensd ; 5 scindurd d e ali?nentare cu yant O n zig-zag.

I n r e z e r - o r u l pentru a p 5 (2) - chiar un bidon d e 25 1 aqezat in cabaniila Inriltimea d e 50 cm, s e introduce (pin8 l a 2 c m d e fundul rezervorului) un furtun d e cauciuc elastic (3) cu diametrul d e 0,5 cm. Furtunul se scoate in exterior (prin spatele sau prin una din partile laterale ale cabanei - in functie d e aliniamentul stupilor) p r i n k - u n orificiu d e aceeagi dimensiune, deasupra scindurii d e alimentare (5) fixat5 sub nivelul rezervorului. P e furtun, d a r in interiorul cabanei, se fixeazri o clemri-pens5 (4) cu ajutorul c5reia s e regleaz5 scurgerea lent5 a apei. Mentinerea homeostazei populatiei de albine poate fi asigurat5 prin cunoa$tesea $i optimizasea unor factori ecologici. Apa este, dup5 cum s-a p u t u t remarca, unul din factorii esenfiali, care conditioneaz5 : crevterea $i dezvoltarea puietului, alimentarea corespunz5toare a populatiei d e albine, prin conversia polenului $i nectarului, p5strarea st5rii d e s i n s t a t e , nivelul $i calitatea productiilor apicol6

EXPLICATIE LA COPERTA I

UN PRODUS BIOSTIMULATOR $1 DIETOTERAPEUTIC!

APlVlTAS -Forte
Nicolae V. ILIESIU
Combinaturl apicol a1 Asoci'atiei CrescBtorilor de Albine din Fbm5nia este titularul Brevetulai de inventie O.S.I.M. nr. 84586l1980 privind : ,,Produs biostimulator $i dietoterapeutic pe bazd de apiextrese gi fitoextrase: Apivitas-Forte, cu apilarnil". Alutorii acesitui brevet s,int : Nicdlae V. Idigiu, dr. Victor D z h i e $i Namdia Nlcolau, iar realiztorul preparatului respectiv este Cambinatul apicol brevhlui. A.C.A., ti'tu11,aru~l Preparatul ,,Apivitas-Forte" r q r e z i n t i un complex de substante naturale apicole, cu proprietgti dieto-alimentare, biostimulente, vitarlizante $i teraipeutioe, datorak extractului concentrat de polen, mierii $i triburatului larvar apadrnil. Campozitia sa este : extract concentra~tde polen f k 5 exinii : 6O0JO; 'miese poliflor5 : 3a0Ic $i apilarnil lioti3iza.t 2n,'0: Alpli,cind tehnologia in,dustriala de p r d u c t i e prev5zut5 in Bmrevetul de inventie, Combi.natu1 apicol a realimt acest prepalrat prin inl5turarea invdi$uJui polenul,ui (exina) astfel ca slu~bstanteleacti've dtn imnteriorul gr&untelu,i de polen recoltat de albine (aminoacizi, vi~hmine, ena;me, feimenti, oligo@lemente etc.) s5 deving libere $i u w r asbmilhte in pmportie de U00/,,. fn amestecul omogen a1 polenului fgr& exin5 se addug5 mierea poliflor5 (,mai bogat5 in sgruri minerale decit mierea m m f l o r 8 ) . Apontull mierii, ca pradus apicd bogat in glucide invertite, se manifes.tii attt prin caiiihatea sa nutri,tiv5 cit $i de actitvator a1 principiilor active din palen, ,,Apivitasul-Fonte" substiltuiind E n conditiuni superioare pgstura din faguri. Operatiunea de omogenizare se incheie prin i n t d a c e r e a in compozitie a apilla~niluilui liofiiizart. Prezenta in com,pozitia ,,Apiviltasului-Fo&" a trituratului la,rvsr ,,ApilarniZU, in foam5 de extwot total liofilizat obtinut din larve de trhtor, confer5 acestui preparat rea1iza.t. de Combinatul apicol, proprietgti biostirnulatme $i energizante su,perioare asupra metabolismudui general. Fmtorii biost,imdenti naturali contin,uti in epilarnil sin,t in mod deosebit bogati in p r e o w ~ r ihormonali. Apiliarnilul asociat cu substante biologicactive diln polenul fk-5 exin5 $i din miere, actioneaz5 terapeutic $i contribuie la dezvoltsrea factori'lor naturali de ap5rare ex,istenti in organismul urnan. Pentru accste motive p~-eparatul ,,Apivi+as-Forte" mte un bun biostirnubtor, energizant $i vitaminizant a<l intregului organism, far5 s5 prezinte efeote toxi,ce, intalerante sau contraindicatii previzibile (se recornand8 totu$i ca suferinzii de diabet s5 consulte in prealabil medicul de spccialit,nte). ,,Apiv;ltascl-Fonte" este hr5nitor a1 celulei hepatire, mucoase $i musculare $i actioneaz5 favorabil in procesele fiziologice ale aparatului gentrto-udnar, impiedicinjd hipertrofia prostatei. Prin aportul substantelor hormonale de tip gonadic existente in apilarnil acesta contribuie la reechidibratrea tulbw&rilor hormonde (preclimax, astenii sexuale etc.). Datorit5 compozitiei sale ,,Apivitmul-Forte" are urm5toarele indicatii : in afectiunile cronice ale Acatului (hepatite cmnice, ciroze) ; d e stomaculul (gastrite cronice, ulcere) ; in sinld.rom astenic digestiv ; in astenia muscularg $i ca stimulent in regimul de ef01-t $i in alimentatia sportivilor ; in surmenaj fizic $i intelec1,ual. in imb5trinirea precoce $i in toate afectiunile care necesitg tonice $i trofice generale ; in tulbur5ri hormonu:e (climax, astenii sexuale etc.). Mod de administrare : De 3 ori pe zi cite o lingurit5, dup5 cele trei mese principale (dejuln, prinz $i cin5) - in total cima 6 0 g zilnic. Se poate administra : ceai, infuzii, limonad5, sirop, lapte fie ca atare, fie dizolva,t in diferite l~ich~ide etc. Durata tratamentului : Utilizalt ca tonic gi trofic, in scop de intretinere sau de completarc ruliman8tarkcura cu ,,Apiv?tas-Forte" este d e 50-60 zile, du,p&care se poate face o pauz5 de 10-15 zile, inainte de reluare. U s indicatiile medicului tratamentul terapeutic si dietetic, se p a t e prelungi mai multe luni.

Prezetttare: in borcane de 500 g, inchise e m e t i c Barcanele cu produsul ,,Apiv;tas-Fortea se pktreaz5 in incsperi uscate, aerisite, far5 mirosuri strgine, la tkrnperaturi cuprinse instre 0C la 20C, ferite de luminh $i de conditii care s5 favorizeze fermentarea.
Valabili.tatea : 18 luni de la data fabricatiei. S e poate prwura de la toate un~it5tile teritoriale apicole ale Asociatiei CrescAtor;lor de Albine din R o m h i a , precurn $i de la farmacii.

ROlNlTA

(Melissa officinalis)
flora spontan5 $i se utilizeaz5 sub form5 d e ceaiuri in tulbur5ri digestive, In sp2cia1 la copii. Se inmulte~teprin seminte $i prin desp5fiirea tufelor (butaqi), recomandindu-se a se cultiva in jurul vetrelor de stupin5 pentru imbun5t5tirea bazei melifere. Sem5natul se face in luna aprilie, folosinduse 3-5 kg s5minV la ha. Planta prefer5 un sol uqor $i insorit, a t e putin prctentims5 $i foarte rezistent5, putind atinge virsta de 10-15 ani. Am plantat, cu ani in um-15, citeva tufe de melisa ling5 cabana mea, care s-:u extins apoi ca o buruian5. Inainte de a umbla la stulpi obiqnuiesc s5-mi frec miinile CIJ frunze de melisi ; imi este foarte util5 in cazul unific5rii a dou5 familii sau cind trebuie s5 prind un roi natural. Roinita inflorgte in lunile iunie-august, este intens cercetat5 de albine, produce mult nectar mai ales in miezul zilei, dar foarte putin polen. Productia de miere evaluati esle de 10C-150 kg/ha, iar cantitatea de nectar mg. in floare variaz5 intre 0,07-0,2

Ing. Traian V . BUCOVINEANU

Denurnit5 popular roinita, melisa, iarba stuipului, floarea rwilor sau lsmiita, este una din cele mai valoroase plante melifere din familia Labiate. Este o planti erbacee peren&, h a l t 5 de 30-80 cm, cu flori de culoare alb-g5lbuie sau lilhcee. Frunzele ovale, d a d sint strivite in min5, degaj5 un miros glicut, aromat, de lamiie, prodm d e un ulei eteric volatil ; uleiul de melis5 este bogat in citronelal, citral, gerani01 $i linalor. Cu frunzele de melis5 se freac5 peretii stupului in care se introduce un roi, finidcs m i m u l atrsgitor calmeaz3 albinele $i reduce la minimum riscul ca roiul s3 p5r5seasc5 stupul. De asemenea, cu ajutorul unei cutii d e placaj frecatg in interior cu frunzele acestei plante se ademenesc afbinele cercetaqe $i se prinde mai q o r un roi natural. Melisa este, totodat5, o valoroas5 planti medkinal5, utilizatg inc5 din antichitate In st5ri d e hipocondrie, fiind apreciati pentru actiunea e i carminativ5, pentru stimularea poftei de mincare, inlesnjrea digestiei, calmarea nervilor $i a spasmelor stomacale, precum $1 ca stimulator general. E s t e cultivatii sau se culege din

prof. Victor NEAGU Pentru cititorii revistei noastre, articolul axat pe problematica actului vinziirii conslibuie o nouci posibilitate de a cunoaqte i n profzinzime adeviiratele forme de manifestare ale procesului vfnzcirii produselor apicole. In actualele conditii ale sciracirii populatiei, asocialci cu r e a n o q t e r e a valen?elor valorizatoare ale mierii de albine, apicultorilor le revine sarcina imbuniitiitirii manageriale ale actului vinziirii. I n ce mci pripe~te - .$i cred c i i $i in cnzul altor apicultori produciitori d e miere situatia este identicci - inainte de 1989 productia d e miere a fiecdrui a n apicol era absorbit6 d e Ccitre clientela d e msci pe care reqiisem sd o formez i?a timp. A u fost ani cind, i n uTma oinzcirilor masive a trebuit sd cumpiir .miere de la alti apicultori, i n scopul mentinerii lolienfilm vechi gi formcirii d e noi clienfi. Azi, ca ~i rrziine, multi apicultori au miere nevindutd i n c i d i n sezoanele 90-91-92. Prezentul 51 c u n o a ~ t e m ,dar ce me rezervii viitorul ?. .. Concluziile $i ~ncisurile de Ombuncitdtire se pot trage mumai privind ntent la starea actual6 a economiei r o m d n e ~ t i $i a perspectivei economice. Economi$tii $i finali~tii o prezintci sub diverse unghiuri astfel : aproape jurniitate d i n populatia Romaniei, ceea ce reprezintd circa 11 milioane de perswne trciievte sub pragul sdrdciei, aSa cum aratii u n studiu publicat in luna iulie la Buczcre~ti,de ccitre Inslitutul de cercelciri asupra calildfii vietii. Pe de altd parte F.A.O., prezintd cii o parte din venituri - 70-80 la sutci - sDnt destinate cumpcircirii de alimente ( i n statele avansate circa 18-21 la sutci). Prognoza economicci a anului 1993 ( a n u n p t d de Guvern) sun6 astfel : cea optimist6 are i n vedere stoparea declinului la nivelul anului 1992, iar cea pesimistci presupune +i i n continua.re dificultiiti in asigurarea imporltqilor productive, inertii in abordarea reformei, conducind totqii h 0,diminuare a P.S.B. (Produsul social brut) i n 1993. Ca o incoronare a celor de mai sus, limita de u n milion de ~ o m e r ia fost deja atinsii. Iatd greutiiti czl care ne confruntcim i n prezent $i ne v o m confrunta i n urmiitorii an*. Pin& la miere de albine, cetdteanul de rind va trebui sii a m p e r e piine, lapte, brinzci, unt, ouii, zahiir, ulei, came... Economia apicold n u poate actiona separat in afara econonziei tcirii. Complexitatea mzdiului economic, a relatiilor financiare-bancare i n care este angrenatii azi, impune diagnosticarea acesteia, operatie care poate lviza activitatea Qn ansamblu sau anumite segmente : tehnic, organizatoric, financiar saw comercial. cu toate cci noi apicultorii in vechiul regim eram familiarizati in parte cu privatizarea, azi, Iranzitia la economiu de piat5 impune o recomandare a abordbrii problematicii desfaccrii, atit prin prisma activitcitii d e sine, cit $i prin prisma n i v e l ~ l u i pregcitirii profesionale a celui responsabil d e actul vinzcirii. Problemele referitoare la prefigurarea viitorului apicol defin o pondere crescindd, dnca 0 raportcim la prognozele de mai sus. F.A.O., F.M.I., B.I.R.D. (Organizatia Natiunilor Unite pentru Agr~culturci $i Alzmentatie ; Fondul Monetur Internafion a l ; Banca Interna$ionald pentru Reconstructic +i Dezvoltare), Guvern, indicind f n prognozele pe termen scurt sciriicirea i n continuare a populatiei. Trebuie sii anticipcim starea economiei, puterea pietii c u capacitatea ei de absorbtie a produsehr apicole. Trebuie sci con~tientiziim $i sd preintimpinrim aspectele negative ce caracterizeazci starea actual& ! La baza orientcirii manageriale trebuie sd se afle identificarea celor doi factori : vinzdtor - cumpcircitor.
-

Publicarea acestui articol, de altfel i n premiers $i interesant prin multiplele sale aspecte legate de practics, reprezintg i n primul rind o pledoarie pentru imbunlitgtirea radicals a actului vinzgrii.. Prin problemele puse in discutie nu emit pretentia unor posibile traiectorii obligatorii i n

adoptarea u n w strategii de urmat In activitatea de vinzare a produselor apicole. f m i propun ss sprijin acest prcxes dezv a d i a d o parte a mecanismelor economice de piatli specifice organizsr'ii actului vLnzsrii. rncerc sB evidentiez practicile manageriale de o mare diversitate, determinate

'

de cele dou5 forte fundamenttale ale economiei apicole ; oferta (apicultorul ca producgtor si vinz5tcrr) $i cererea (populafia). Aceste informatii vor aduce avantaje pe piatg, dac5 sint folosite in mod creaiiv, pentru a atrage mai multi clienti, in scopul d e a vinde $i a d$tiga cit mai mult $i in mod constant. demonstreaz5 c5 nu Azi pnactica ne exisla inc5 o relatie clar5 in abordarea dintr-o pewpectlv5 nou5 a raportului apicultor - consu~mtor.Consumatorii nu cunosc fndeajuns produsele apicole $i recomandsriie in directia utildz5rii lor. Nu le cunosc prea bine nici vinzstorii din magazinele noastre de specialitate. $i nici producstorii pe care-i numim agenti economici. Din piicate am constatat - $i oricine se poate convinge - c5 majoritatea apicultorilor nu au preg5tirea necesar5 practic&rii unul comert modern $i civilizat. Actul cump5r5rii unui produs apicol se rezum5 d e m d t 5 vreme, cft $i in prezent la cuvlntele : cit cost5 produsul ..., urmat de rilspunsul vinz&torului, far5 alt5 explicatie. Sintem noi suficient de angajati public pentru actul vhz5rii ? Azi apicultorul trebuie s5 fac5 eforturi substantiale pentm a se orienta c5tre nevoile clientilor, la un nivel de urgent5 mult mai ridicat. De aceea, este evident5 necesitatea rea~ez5rii cit mai rapid5 $i eficient5 a ideidor in aceste domenii, prin cursurlle de inv5tBmint apiool, prin studii individuale, cuplate cu o capacitate mai prompt la orice mare de a r k p u n d e whimbare impus5 de mediul economic $i socital I n care tr5im. Cum se poate explica diferenta enorma care exist5 E n consumul de miere pe cap de locuitor la noi $i in t5rile avansate ? RBspunsul trebuie E n mod evident s5 tin5 cont de particularitgtide de dezvoltare socio-economic5, d e traditii $i de alti factori. Piata ne asat5 c5 exist5 un dezechilibru in economia care se manifest5 prin excedent de prodwe, a c5rui productie nu I$i g % q t e recunoa$terea social5 nu din necesibate, ci din neputinta de cumpfirare cit $i din ignoranw populafiei (tentafia e mai mare penitru dcool, tutun $i cafea). Scaderea productiei nu este benefic5 pentnu economic, iar m h u r a ieftinirii produselor apicole nu e salutar5. Actualele preturi de desfacere de-abia acoper5 cheltuielile de productie. Conceptia de organizare $i desf&ulrare a vinzgrii, are o deosebiit5 semnificatie privind rolul atribuit fiec5rei laturi (vinzktor-client) a negocieridor $i prin aceasta poate prezenta un deosebit inter- pentru apicultorii producfitori $i chiar pentru lucr5torii gestioneri $i vinz5tm-i din filialele noastre din intreaga tars. In actul vinz5rii actiunile de tip managerial se sprijin5 $i pe notiunea de cultura a individului in asemenea ma-

sur5 i~ncitcele dous dilmensiuni - vinzare-cump5rare - se pot constopi intr-o. singur5 entibate.

1. Imbuntitiitiri manageriale pentru client

Clientul a r ,,,trebuid' sd cunoascd cOte ceva despre : densitatea mierii (volum exprimat in grame), calitatea mierii reflectatd E n pret, de ce cristalizeazd mierea, conditii de pdstrare, de ce frmenteazd, topirea (lichefierea) ei, degusture, apreciere, recomdnddri y i falsificarea ei.

2. lmbuniitiitiri manageriale pentru vinziitor

Tot ceea ce clientul nu prea $tie plus principalii constituienti ai mierii (compozitie), despre culoare, modificdrile naturale ale mierii, depozitarea ei, valoarea alimeniarii gi terapeutcd, aspectul mierii, continut, limpezime, fluiditate, defecte olfac,tive, gustative.

3. lmbun5t5tiri manageriale ale actului vinziirii

Infmmarea clientului este consideratd ca o dimensiune primordialti. Pornim de la ideea cd informatia este un element esentia1 a1 cunoa~terii,u n ,,bun1' economic, social, politic, o marjd, u n capital.

Atuurile noastre trebuie raportate la : 8 Servicii de calitate prestate, speciali-

zare, sjaturi date cumpdrdtorilor - sint citeva cerinte care fac ca apicultura sd-$i reci$tige locuL pe care-1 meritiS fn topul vfnzdrilor. d e creqtere a vtnzdrilor ; folosirea puterii numelui, a prestigiului, a influentei pentru a vinde. Apicultorii cu renume benficiazd de consumatori stabili, Qi pdstreazd $t dezvoltd clientela de-a lungul timpuluf.

() Dezvoltarea strategillor

@ Previziunile pe termen scurt n^t ,vi cele pe termen lung ne oferiZ informatii de mare important&. Cunoscind tendintele de evolutie a pietii putetf avea u n serios avantaj fat6 de competitori.

@ Afaceri avantajoase se pot realiza tinind s e a m d e numeroase detalii ; incepind cu denumirea produsului, expeditia, ambalajul, recipientul, etichete, cdrti de vizitd, modul de a rdspunde la telefon, de a purta o conversatie, totul trebuie orientat spre a vinde.

Pentru dobindirea succesului este esentiald stabilirea obiectivli, fdrd false

ambitii sau pretentii a locului exact unde se afld apicultorul i n ceea ce pri.
ve$te aptica~ea metodelot culitii$ii. Per

@ Stabiliti relatii $i

sonal cred cd la acest capitol rdminem mult datori. Graba de la u n pastoral la altul, prin extragerea unei canfitiiti de miere ~zematuratii, minuirea $i pdstrarea ei i n conditii necorespunzdtoare afecteazii mult calitatea. @ Buna cunoastere a produsului, popularizarea lui chiar gi de ccitre membrii familiei pot contribui la valorificarea superioard a miirfii. @ De-a lzingul anilor, apicultorii $i-au constituit o clientelii fideld de case. Trebuie mentinut $i chiar mdrit numiirul acestei clientele pzin : calitatea superioarii a produsului, cornpetenti, a~nabilitate gi alegerea exigent6 a produsului. @ Pentru pdstrarea clientelei, a pietei apicultorul trebuie sii actioneze la timp consecvent gi eficient. Riibdarea, promptitudinea, explicatiile necesare, dorinta de a determina pe client sii cumpere (cdci oricine Tntreabd de preful produsului este u n potential cumpiirdtor) trebuie sd fie elementele de bazd ale unui vinziitor. Modul i n care ne prezentiim poate inf l u e n t ~O n maze miisurii clientul asupra prestatiei $i competenfei noastre. A eta. la o tinutd dernnh, cu o tent6 de modestie dovedegte i n fapt echilibru, stdplnire de sine ce ar trebui sci ne carncterizeze. Nu v o m convinge pe nimeni dacd tinula noastrd vestimentard sazi aspectul fefei lasii de dorit. U n zilnbet cald este esentinl ca gi pulin zLmor. Se $tie cd u n vinziitor posac gi i17cricntat alungd cumpiircitorii. lmbuniitdtirea annlizci $i studlttiui piepei, al clientilor, efectunrea de i?zves.itii i n acl!o~tatea de publicitate (unde $i cind este cazul) gi relatii cordiale cu publicul - sporcsc vinziirile. (D Trebuie sii tinem la curent clientii asupra tu!uror sclairnbdzilor, incluzind pretul, adresa $i numiirul de telefon. @ I Aprecierea pretului poate varia de la zln client la altul (mai sint $i cei siiraci). @ Respectati totdeauna riguros tcrnzei~ul de livrare.

comunicatii eficiente cu principalii furnizori.

@ fncercati o mai bun6 aduptare la gustul p i exigentele clientului.

Q Ca z;itzdtor trebuie sii accepti ideea cii

i n afaceri cumpiircitorul este acela case conduce (ldsati-i aceastii piirere) : ,,clientul nostru - stiipinul nostru!" Purtati-vci cu multii amabilitate deoarece clientul pune u n mare accent pe prima impresie.

89 A f i atractiv, simpatic

$i indatoritor devine u n avantaj net i n favoarea v f n rirtorului.

Retultate bune i n vinzare se pot obtine in conditiile unei mornlitiiti desdcirgite. unei colaboriiri onorabile $i a unei integritdti tolale.

@ Calitatea prod~isului va asigura succesul $i nu cantitatea, aceasta vine din calitote. @ Succesuf nosiru depinde, in ultimu instantd, de capacitate~noastrci de a ne menpine clientii mulfumiti.
U n ultim pentru a anumitii Limbajul precis. obiectiv care trebuie alins completa acest tablou este o sf dpinire a vocabularului. trebuie sd fie clar, simplu $i

1:1 actul vinzgrii nu sin; nici complete nici

Ace5t.e date .,concentrate" referitoare

0 Evidentiafi caractel-isticile particulnre

ale unui produs, prezentafi-1 concingiitor !

ciefini!ive, t o t u ~ i elc ofer5 (pentru cine vrea) drsiule informatii pentru a crea o iina.;ine asupra felului cum ar trebui sB cvo!uezc actul ~rinzsriiin perioada de tranxitie si chiar a celci urmiitoare - de sta11ilit;l;e economic5 pe care tofi o a$tept Bm. Intr-o prczentarc cu o asemenea tematicii ce poate implica interpretiiri ale unor detxlii probnbil c3 multi cititori vor avea p5reri proprii, difcrite, asu,pra irnor pasajc. Eqte ii8rc.s~ ca pe mgsurg ce studiem, pr0gres5m. dobindim experient5 i n diferitele fazc ale acestui proces de perfectionare s5 vedeln unele lucruri intr-o viziune personal; poate mai bung. oricum perfectibil5. Ynchei cele prezentate transcriind un fonrte vcchi proverb chinezesc :

0 Fiti i n stare sB upreciati dorintele, nevoile consuiizatorilor, pledafi produsul pe care il oferiti. pentru

,,Banii nu pic5 din cer, comorile nu se rostogolcsc pe p5mint ; Dacri vci semrina bine ogorul, te vei bucura de recolt5".

IN AJUTORUL APICULTORULUI INCEPATOR

Hranirea stimulenta a f amiliilor d e albine

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I

Ing. Ion MILOIU ~ I = I = I = I ~ I ~ I ~ I - I ~ I - I = Hrdnirea stimulentd se efectueazd indiferent de cantitatea proviziilor d e miere existente .in familie, in cazwl cind nu exist8 culesuri de intretinere flaturale. Important este ca, prin modul cle ad~nini.strare,sd se creeze albinelor senmtia de prezentci permanentd a sursei de cules. Hrrinirea de stimulare a r e ca scop intensificnrea ouatului miitcii. Se recomandd cu hrrinirea stimulentci sd inceapd cu cel putin 6 siiptdmini inainte de perionda infloririi salcimului. Hrcinirile stimulente se pot clasifica in : a. hrdnire energetic6 b. hrdnire proteicii c. hrdnire energo-.proteicii.
l l l l l l l l l l l l l l l t l l ~ l .

1 1 1 m 1 1 1 1 1 1 1 m 1 m l m l m 1 m l m

a. Hrgnlrea energetic5 de stimulare se face : prin descgp5ciTea fagurilor c u miere Cantitatea de miere desc5p5ciG este in raport cu puterea familiei, la cele p u t a nice se descSp5cesc 3-4 dm3, b r la cele mediocre 1-2 dm2. La desc5p5cire se folosesc f a g ~ de i la rezervri care au cantitati mici de miere. Cind timpul este rece fagurii se introduc la rnarginea cuibului ; cind este rnai cald se introduc dup5 d i a f r a g ~ pentru a evitn marirea cuibului. Atrase de miros, albinele incep s5 transporte mierea in cuib. Aceast5 activitate determin5 o crqtm-e a temperaturii, declangeazri o putexnic5 stimulare a familiei, cu efect direct asupra cre~terii puietdui. Aplicat.5 in conditii lipsite de cuks metoda impune multii atentie, pentru prevenirea furtiqagului. Ca prim5 m5sur5, operatia se execuG seara, dupri incetarea activitatii de zbor ; - stimularea cu sirop de zahar - concentratia siropului trebuie s5 fie 1 la 1. Adrninistrarea sub form5 de sirop se va face in doze mici de 300-500 g la intervale de 2-3 zile (cantitatea de sirap administrat5 depinde de puterea familiei de albine). Administrarea siropului in doze $i la intervale mai m a n creead d w r somri. Albinele r i d i a siropul cu d m e b i t 6 pllcere, i$i formeazri un reflex conditionat pentru orele la care au fost obi~nuite s l fie hrlnite ; - o m e w eficace, cu rezultate bune asupra intensifidrii cre~terii puietului este adminisbarea siropului in faquri. Desigur fagurii se pot instala dupri diafraqm3. dar efectul cel q i puternic se realizeazl la introducerea fagurilor \n mijlocul cuibului. Fagurele central introdus este cl1r5tat. lins $i devine corespunzator pentru a T i

insiimintat. In zilele urmiitoare (la 5-7 zile) operatia poate fi repetatri. Aplicarea acestei metode presupune din partea apicultorului un nivel profesional ridicat. Trebuie apreciat5 bine puterea familiei, ca nu cumva sri se realizeze o extindere prea msre a fagurilor ocupati cu puiet $i sri lipseasc5 albinele de acoperire, fapt ce poate determina aparilia diverselor boli. CercetArile intreprinse in tara noastrl cu privire la efectele hranirilor stimulative ale familiilor de albine prin descSp5cirea fagurilor dupS diafragmi in comparatie cu administrarea de sirop de zah5r (I. Barac, 1954) s-au incheiat cu urmatoarele rezultate : familiile hranite stimulativ prin ciesc5p5cire fagurilor cu miere au crescut cu 28% mai mult puiet comparativ cu lotul martor, in timp ce familiile hrsnite cu sirop de zah5r au crescut doar cu 19.5'/" rnai mult puiet decit lotul martor. Deci rezultate m,ai bune se obtin prin hrrinirea stimnlstiv5 cu faguri cu miere desc5p5citi $i introduvi dupg diafragmz ; hrlnirea stirnulent5 se p a t e realiza $i cu zah5r sub form5 uscats, mh5r tos. Aceast5 metoda prezint5 o serie de avantaje, in special economie de m u m 5 1 kg zah5r tos poate fi su'ficient pentru dou5 s a p m i n i . Metoda mai prezint.5 avantajul continuitZtii. o sursa de hran5 care este in permanenti l'a dispozitia albinelor. Albinele i$i iau dug5 necesigti, nu a,par momenk de intrerupere gi nu exist2 pericol de furtisae. In acest caz este bine ca albinele s l a i b i acces la a~p5. Unele albine il consum5. altele ins5 7 1 car5 afarl. Pentru a contracara aceast.5 situatie se pun citeva ~ i c 5 t u r icu ntiere in hranitorul cu zah5r tos. b. HrZnirea de stimulare groteicg prezenta unui cit de mic cules de polen

din naturiI mFire$te cu mult efectul hrHnirilor stimulative. In lipsa acestuia, este absolut necesar5 administrarea de polen sau .de inlocuitori de polen, ca surse drproteine in vederea cresterii puietului. CercetHtorul francez R. Beauraing spu nea: ,,Cind vorbim de polen trebnie s i ne gindim mai intii la folosirea lui pen. tru cre~terea puietului $i apoi la utiliza, rea lui pentru om". c. Hrgnlrea de utimulare energo-pro beica. PrimEivara tirnpwiy cind albinele nLv pot zbura din caum timpului nefavorabil, administrarea hranei combinate (glucide + proteine) este deosebit de util5. Forma cea rnai economic& de administrare este cea a tul-telor. Ele se asea7.3 deasupra ramelor direct sau invelite in tifon, prevenindu-se uscarca lor prin ase7nrea unei hirtii cerate saudin plastic. Albinele 65sesc astfel o surs5 de proteine la indemin5 gi crevterea puietului se desf5goar5. continuu, indiferent de conditiile exterioare. Hriinirea stimuleng cu proteine nu este periculoas& dac5 albinele au efectuat zborul de cursfire inainte d e administrare. Astfel, consumul de hran5 proteica in conditii in care intestinul gros a1 albinelor este i n c h a t ar putea avea urm5ri nefavorabile prin declanvar~a diarcei, fond pe care nosemoza $i alte boli se pot instala ugor. Procentul de proteine din hran&, la inceputul sezonului, se recornand5 s& fie rnai redus 5-10/0 $i apoi sj creascg. Hriinirea de stimulare se s ~ l i c & atit tim,p cit familiile nu dispux de cules. In mu-

mentul cind in cuib ,are loc zilnic aport de nectar $i polen h r h i r e a de stimulare nu mai are rost. 0 important5 deosebia o are proporti a in care polenal concur& la formarea pastei proteice in raport cu inlocuitorii. Penbu orientare r e d h dup5 R. Beauraing sitat de Malaiu, 1976) dependents intre adaosul de polen la f5ina de soia $i puietul ~ e s c u t In perioada februarie-martie :

.-

Hrana dat5 albinelor :

Nun& de larve crescute :

575
2 600

- Miere simpl5

- Miere + f5ina de soia - Miere + fain5 de soia + 12/o pwlen - Miere + fain5 soia + 25% polen - Miere + &in&soia + 5O0j0polen - Miere -I-polen

4 900

5 500
7 100 8 600

Rezult.5 c& prin ad5ugarea de polen la amestecuil de substituenti se m e t e num5rul d e larve crescute. Ca m a r e a hr5nirii stimulente, se intensificii activitatea de depunere a ouiilor de ciitre matc5, i n stup cre$te nurnjl'ul de faguri ocupati de puiet. S e recomandii verificarea periodic5 a farniliilor de albine pentru a asigura la timp spatiul necesar dezvdgrii familici.

Culorile oficiale internationale i ( crescute in sezonul respectiv sint :

anuale pentru marcarea miitcilor

\ \

1990 = albastru 1991 = alb 1992 = galben 1993 = roqu 1994 = verde
1

Dup5 anul 1994 culorile se repet5 in aceca~iordine.

O---------------.~-.~Z~CZ--*

\ \ \

ATENTIE ! Bandcrola do la baza copertei revistei noastre a fast qi este coloratii in fiecare an cu o euloare 0ficial5 international; de marcare n m5tcilor. Deci, fiecare cititor poate $ti ce' culoare trebuie sii poarte marcajul mltcii crescut5 in anul de referin$& respectiv virsta m5tcii.

i
\

'cz---

REZULTATE ALE CERCETARII $TIINTIFICE

Cercetn'ri privind conservarea materialului seminal la Apis mellifica carpatica

Ing. Cecilia POPESCU cerceGtor gtiintific Med. vet. Steluta DUMITRESCU Datoriti conservtirii cu succes a spermei de rnarnifere $i d e passe, s-a dovedit c5 aceask3 tehnicti a t e un instrument util in c r e a m 8i pistrarea raselor, in munca de ameliorare a acestora. Conservarea in vitro a spermei d e trfntor pe termen lung (3-4 luni pin5 la 23 ani) preocupti pe mai toti selectionatorii din apiculturs. Spemntele reu$itei se bazeaza pe existents modelului natural acestei canserv5ri - spermateca miitcii care poate inmagazina pe asemenea durate mari cca 6 milioane spwmatozoizi. Ca urmare a depoziurii spermei de trintor, se va ajunge la perfectionare? insrimintririi artificiale care va aduce numeroase benef icii. Ca avantaje ale conserv5rii spermei de trintor s e cuvin a fi mentionate : - intrqinerea unor linii valoroase cu cheltuieli miniune ; se pot face in tot Y'rnpd anului &)ferite combinatii hibride ; dependent5 redusii de conditiile d e mediu $i d e restrictiile impuse de sezonu l de ere$ tere ; se vcrr putea face inGmingri instrurnentale nGtcilor chiar $i atu,nci cind acqtia nu sint in natur5 ; obtinerea de mjtci limpurii rji lirzii, rji nu in ultimul rind valorificarea la maximum a trintorilor in conditiile in care ei apar in numar mare rji sint uyor de crescut ; mposibilitatea import5rii gi exporKrii de material genetic in absenw riscului d e rrispindire a unor boli. Problema conserv5ri~i spermei cle trinto:. a f a t deja d e mult abordatii. La Congresul International d e Apicultur5 de la Berlin (19291, Rosch a demonstrat viabilitatea spermei in diferite - medii. S-au putut mentinc in viaj9 spermntozoizii timp de cel mult 2 1 ore l a temperatura camerei. Sperrna nediluatj, pptistrat8 intre l a m i $i lame12 a supravietuit 2-3 zile la temperatura camerei (Woyke, 1966). Jaycox (1960) a expnriinentat conservaren spermei nediluatri in capilare de sticl5 tinute la 25C timp d e 22 zile. Taber $i Blum (1960) au fost primii care au demonstrat cri spenna poate fi conservat5 la tcmperaturn camerei pin5 la 68 d e zile, interval in care ea poate fi utilizat.5 cu succes la insjmintare. Conservarea spermei a inregistrat dificultsti din cauza efectelor adverse ale cre~terilor bacteriene determinate d e contarninare. S-a ajuns la concluzia c5 ad5ugarea de antibiotice prelungea viabilitatea spermei consemate. Sperm3 astlel trataL5 cu streptomicin5 sau tetraciclin5 $i-a mentinut in parte capacitatea fertil5 timp d e 16-18 Gpt5mini la temperatus3 camerei. MBtcile i n s h i n t a t e cu sperms netratatri, conservats mai mult de 12-13 s5pt5mini nu au produs 01.15 fertile, Poole gi Taber (1969). Vasilov $i Melnicenco (1971) considers c5 ccl mai bun diluant de protectie a1 spermci este hemolimfa insFqi a trintorilor donatori de spermi, pH-ul spennei $i a1 hemoli,mfei fiind apprcape identici. Incercjri de conservare au mai fost f5cute de Verma (1973-1978), Harbo (1977) care a stabilit cB dimetil-sulfoxidul folosit ca factor criopprotector in procent de 10% a favorizat supravietuirea spermtozoizilor la -19SaC. Harbo (1986) a efectuat cercetriri privind supravietuirea spermatozoizilor in azot lichid. fn \%rile in care se practicj inssmin@rile instrumentale, metoda folositti in exclusivitate este aceea utiliz5.rii spermei diluate, singura care permite prelungirea supravietuirii in vitro a spermtozoizilor pe o duratii de tim.p mai indelungats. Pentru aceasta a fost nevoie d e gjsirea $i aplicarea acclor metode care s5 permi% reducerea dar reversibilri - a metabolismului spermatozoizilor. Procedeul folosit pentru prelungisea vietii spermatozoizilor prin reducerea sau sporires temporarj a activitstii metabolice, se bazeazi pe actiunea temperaturii scszute, care pentru a putea fi suportat5 de celula serni'nalri are nevoie in prealabil de tratarea spern~eicu solulii protectoare. Un bun mediu de dilutie trebuie s2 indeplineasca citeva cerinte gi anume : sii fie izotonic cu sperma ; - s j aib5 calitriti nutritive ; - s5 aib.5 a c e l a ~ i pH cu sgerma ; - s 5 posede un mare potential bactericid ; - s5 prelungeasc5 viata spermatozoizilor cit mai mult ;

presiunea osmotic5 este un factor important a1 mobiliutii $i 1ongevitAtii spermatozoizilor. Desigur, de-a lungul timpului a u fost incercati mai multi diluanti, dar pin5 acum nu s-a ajuns la unul care d corespund5 tuturor acestor cerinte. Pe ling5 diluantul propriu zis, trebuie asigurat un agent crioprotector. 0 prim5 metod5 care a fost incercaCi in conservarea spermei d e trintor a f a t liofibizarea, care const5 in deshidritarea produselor lichide, sau semi-lichide, cu ajutoml frigului $i vidului. Acest procedeu are avantajul deshidratsrii rapide $i a1 pHstr5rii nealterate a componentelor. In functie de calitatea aparaturii folosite, deshidratarea se realizeaz5 pin5 la 1-5/0 api. Produsul de liofilizat (materialul seminal, diluantul $i crioprotectorul) a fost ambalat in fiole care s-au introdus in rotorul liofilizatorului. Acesta se inchide emetic, actionindd-se vidul si frigul (Lipfilizarea dureaz5 citeva ore). Dups atingerea parametrilor de deshidratare propu~i, fiolele au fost inchise imediat, la f l a d r a . Produsul liofilizat (materialul seminal, diluantul $i crioprotectorul) se prezint&.ca o pulbere aglomeratii, de forma unei pastile pe fundul fiolei. Pentru a readuce sperrna la forma initiali, a fost introdus in fiol5 acela$i diluant folosit. Examinindu-se la microscop viabilitatea spermatozoizilor s-a constatat o mortalitate foarte mare a acestora, la unele probe ajungindu-se la 9010O0J0. Amestecul folosit in cazul acestei metode a fost format din 60/0 spermi, DMS (dimetil-sulfoxid-agent crioprotector) $i 30/0 ser fiziologic. Tot in cadrul acestei metode de conservare prin liofilizare, s-a mai folosit un alt diluant solutia modificaKi Ringer (care contine NaCl, KC1, CaCl,, glucoz5 $i ap5, distilati) solutia Kiev (Na citrat, NaHC03, KCl, glucoza, ap5 distilat2) care pin5 in prezent au dat cele mai bune rezultate. 0 altii metod8 folosit5 pentru conservarea spermei de trintor in afar5 de liofilizare a fost congelarea (rapid5 $i treptats). In cazul congelsrii treptate, in primii ani, neexistind o aparatur5 adecvat2 asiguririi treptelor de congelare pentru asigurarea parametrilor s-a recurs la urm5torul procedeu : 2 ore la 4OC, 2 m e la -15C iar apoi la -196C (azot lichid). In anii urm5tori a fost folosit pentru congelare un aparat cu posibiliGti d e scidere a temperaturii in trepte (culo/ min. pin5 la -7OC, apoi 0,3OC/min. pin5 la -30C $i cu O,l0C/min. pin5 la -33OC $i apoi la -196C). Ca material de dilutie s-a folosit solutia Ringer $i Kiev folosite in anii anteriori $i la conservarea prin liofilizare, iar ca crioprotector DMSO $i

glicerolul. Materialul seminal impreunii cu diluantul $i crioprotectorul a fost congelat in paiete., rnainte de congelare, s-a exarninat mobilltatea spennatozoizilor timp d e 40' fSu8 adiugarea crioprotectorului, mobilitatea fiind foarte buns. Materialul seminal dup5 recoltare a fost diluat in solutie Kiev glicerol 2O0lO apreciind un sfert din volumul initial a1 materialului, adzlugindu-se dup5 aceea Kiev sucroz5 0,3 volume, duph care a fost examinaa la microscop pentru a-i vedea mobilitatea, care de asemenea a fost foarte bun5 : s-a fgcut dilutie 111 cu Kiev $i suc r o d 0,5 M testindu-se rnaterialul m i nal dutpii dilutie $i observindn-se de asemenea o mob~litatea foarte bun5 a spermat~izilo; r s-a urm6rit crioprotectia cu glicerol in principal asociat cu DMSO secundar ; s-a asigurat crioprotectia lent& evitindu-se qocul osmotic la congelare prin adiugarea mioprotectorului in 3 trepte. Neavind intotdeauna aparatul mai sus mentionat s-a apelat la metoda gospodareasc5 folosind urnGtoarele materiale : vas plastic 1,5 1 ; - stativ in care s-a fixat un termometru de minim5 (-60C) ; - I lingur8 ; 1 1 alcool etilic d e 98' sau acetana ; cronometru ; azot lichid ; agitator manual. Ritmul de scadere a1 temperaturii a fost de 3"C/min. acesta fiind asigurat adsughdu-se cu lingurita azot lichid in alcool, agitinduse In permanents S-a urmsrit c a intre -5OC $i -14OC sB se realizeze prin ad5ulgare d e azot lichid o sc5dere suficient de rapid5 (5"C/min.) pentru a nu permite cre~tereatemperaturii prin degajarea temperaturii d e cristalizare. Temparatura a fost sc5zut5 astfel pin5 la -45"C, dup5 care materialul congelat a fost mentinut in vapori de azot lichid pentru echilibrare $i apoi plonjat in azot lichid. A fost incercat $i alt ritm de sckdere a temperaturii ; aceasta fiind sc5zut5 pin5 l a 0C cu ~m ritm de 2OCjmin., apoi cu 3"C/min. $i 4"C/min. pin5 la -30C dups care probele au fost flnute timp de 10' in aburi de azot lichid, apoi introduse in azot lichid $i tinute timp de 7 zile. In m e t d e l e de conservare au fost 010siti diferiti diluanti : solutiile modificate Ringer $i Kiev, hemolimfa trintorilor de l a care a fost recoltat5 sperma $i diluantul folosit la pasare a carui c o m w i tie a fost urmgtoarea : MgCl,, KCl, acid glutanic, fructozh, zaharoz5, inozitol, NaHC03 $i NaHP04.

Ca agent crioprotector a fost folosit in diferite combinatii cu diluantii, dimetilsulfoxidul (DMSO), glicerolul separat sau amindous in acela$ timp, nedeps~ind totu$i 8-12O/0, deoarece in procent inai mic nu asigurii protectia corespunz5toare iar mai mult de 12O/o estd toxic. Este bine cunoscut de la celelalte specii, c5 fFi1.5 utilizarea agentului crioprotector, spermatozoizii nu rezist5 la congelare.

In cazul folosirii diluantului Ringer cu crioportector glicerol in proportie d e 8%. S-a incercat $i o decongelare bruscLI a materialului congelat, la examenul microscopic efectuat observindu-se o m o M i t a t e foarte mare. D . , 10 mstci insgmintate cu -terialul seminal supus ccmservgrii care in urma examenuluimicrwopic a prezentat viabilitatea cea mai rid'catg, 3 mgtci au avut in descenden@ albin5 lucr?itoare. Cele mai bune rezultate au fost obtinute c i n ~au fast congelati trintorii vii (congelare rapid5) $i veziculele se&nale ale acestora pline cu sperms. D ~ 24 ~ de H ore de congelare (in azot liehid) s-a procedat la decongelwe rapid&. La examenu1 micmscopic spermatozoizii prezentau a,evi mobilitate Si viabilitate , . . Si cei din sperms proaspat r e c o l t a ~ . In cazul congelarii trintorilor vii prin m c t x l a ~i~,~odrireascEi, aplicfndu-se o srKdere a temperaturii in trepte (3"Cfmin.) $i du@ 0 decongelare tot t r e ~ t a % viabilitatea spermatmoizilor a fost mai sc5zutEi iar duM citeva ore tinuti la t e m ~ m a t u r a observat mortalitate fOa* mare. Aceasti problemri, pe departe a fi rezolvatri, st5 in continuare in atentia cercet8torilor, de aceea in acest material nu au fost prezentate decit citeva din incercgrile mmstre Penku COnSa-varea materialdui seminal, m i n d ca c e r c e ~ l e s3 fie continuate $i date spre publicare.

Decongelarea
Probele, indiferent de metcds de consefivare f d o s i u , au fast tinUte 7-14 zile du~5 care s-a trecut la deconeelarea acesf n cazul cind a f m t folosit aparatul cu m i b i l i t s t i de scadere, a temper a b i i in t r e ~ k~ r o b e l e continind m3terialul seminal, diluantul $i crioprotectorul (DMSO) a fost scos din ap5 inainte de a se dezgheta in intregime continutul congelat $i intreg materialul se va v5rsa in de ori mai mult llchid de dilutie, fEiTEi DMSO rEicit la O ~ C um-nd a f i tentrifugat la centrifuga cu racire $i resusS-a tinut p-ndat in diluant far5 10'/1000 turatii, inlgturindu-se suspend3tul. S-a resuspendat in lichid de dilutie proaspHt $i s-a recentrifugat 10'/1000 turatii (in ambele cazuri, centrifug5 cu r2tip). Dupg a 2-a centrifugare, s-a suspendat $i s-a diluat din nou intr-o cantitate m i mics. Examinindu-se la micl-oscop viabilitatea spermatozoizilor, s-a observat 0 martali.tate de 4&50/0 a acestnra. Remltate mcli bune au fost obtinute

Vre$ s5 constrniti cau sfI v6 amenajati casa ? Asociatia Cresc3torilor de Albine prin ~antierul Combinatului Apicol vii ~ 0 a t easigura urmstoarea gam5 de lucrlri pentru construcfii in Bucure~ti$i zonele limitrofe : .- r~paratii ~i extinderi de clridiri ; - modificdri de clddiri ; - ainenaj6ri de mansarde ; - inchideri d e balcoane ; - tmprejmuiri $i grilaje ; - lucrliri de iastalafii : - sanitars - incdzire - electrice - construcfii noi ( P qi P 1 ) LuerfIrile de mai sus se cxecutg dupl documentatiile beneficiarului sau la cerere, dupii documentatiile intocmite de executant. Cei interesati se vor adresa la : Str. Thomas Masargk (fost5 ING. TRAIAN RADULESU Iulius Fucik) Nr. 17 TELEFON : 611.23.88 ARH. CRISTIAN MAIMADUC

riewoia de informatie in apiculfurci

Gheorghe Dan TUCUDEAN In orice domeniu de activitate informatia a cdpdtat u n loc privilegiat. E mare lucru sd at acces la m u tn ramura economic6 i n care iti d e s f d ~ o r activiiatea. i Informafia, fn secolul nostru, a devenit cea mai scumpd marfd. Ndscocirile $i tenacitatea mintilor inbelepte au fiicut ca gi apicultura sd beneficieze de u n mare $6 pretws fond de cuno$tinfe adunat de-a lungul generatiilor. Aparitia primelor cdrfi apicole a fost u n pas important faicut de apicultura mondia16. T w t e cuno$tin@le, tehnicile d e intretinere a familiilm de albine, inventiile s-au putut rlispindi prin diferite scrieri. Desigur, s-ar putea crede cd informatiile despre trecut n u ar m i f i necesare sau 8ntersan:e. Dar ele reprezintd ace1 izvor miraculos $i limpede spre care me indrept d m i n ceasurile de siirbdtoare sci ne oglindip, chipul $i sd ne rdcorim sufletul. Oricdrei case trebuie m i intii sd i se pun6 temelirr, ni se spunea adeseori la ~coald. Cuno$tintele trecutului sint temel i u tuturor descoperirilor ce s-au fdcut sau se vor mai face. $i lumul acesta este general valabil i n toate domeniile cunoa$terii. Orice apictrltor serios, pe lingd tendinfn fireascci de n cunoaste cit mai repede m u tiitile legate de indeletnicirea sa, este interesat aproape i n egald miisurd $i de trecutu2 apiculturii. Diferite unelte, stupi, ~ d r t i$i ~ e v i s t e vechi, n u pot decit sd-i stirneascd interes. Studierea lor poate O n cropi o impresic despre implinirile $i neimplinirile inuinla$ilor, etalind fondul de cunogtinte a1 ncestora la u n moinent dat. Din 1985, cind a m inceput ,,sd fac ochi" in apiculturd a m vdzut apicultori multumiti de munca lor, precum $i nemtt!tumiti, disperati chiar. Stuparul de la care a m cumpdrat eu albinele a pierdut tot efectivul i n anii 19861987. &a ceva n u i s-a m i tnttmplat niciodafci Ids cind avea stupi. Fiind bdtrin. necazzil I-n doborit mergind i n nefiintd dupd albinele lui dragi. U n alt stupar cu experientd, tot prin 1987. a moi riimas c u 5 familii de alblne din 50 cite avusese. Folosind metnd-. de fnmultire intensive a reusit totugi sd-$i refacd stupinu la mdrimea ei anterioard O n a l i i c3 c w tcrnznt. U n domn lector a povestit o altd tntimplare la cursul apicol organizat d e filiala A.C.A. Timig. A v f n d stupii ntaC departe de TimQoara, intr-un sat bdndtean linigtit, n u pregeta sd-$i viziteze albinele chiar dacd sezonul era ,,mart. Administra albinelor sirop medicamentos, le supraveghea iernarea, pe scurt lua toate m a u ~ i l enecesare trecerii cu brio prin ,,repausul" de iartld. Tdranii d i n sat ce aveau $f ei stupi, il ironizau adeseori deoarece prea .i$i ,,doftoriceaC' albinele c u ,,chimicale". A venit insd primdvara $i i-a gdstt pe unii dintre tdrani fdrd albine. Atuncl nu inceput sd vind sd ceard sfaturi gi ajutor de la domnul lector care-gi vizita albinele regulat, cu acela$i sirg, $tiind cd osteneala i i v a f i rdspldtitd in vard. Existd $i slupari multumiti, a m cunosc t ~ chinr f $i anul acesta citiva. Dumnealor spuneau cci albinele culeg bine salcim~i! $i flora spontan&. $i n u m i p a i d e s c cu extractia mierza. Aceste tmpllntri n u ar l i posibile fdrd transpunerea f n practicli a cuno$tintelor dobindite de apicultorii respectivi. Cel mai important mijloc de propagare a noului i n apiculturd este, tncontestabil, ,,Ronzania apicold". Tocmai de aceea este lipsitci de inteles atitudinea unor apicultori de a renun@ la abonamente. A$a cum vietuitoarele de pe Entreg pdntintul sint intr-o continud aduptare la mediul natural, tot a$a $i apicultura trebuie sd fie adaptatd la cerintele momentului. Deoarece albinu este foarte pretentioasd la condifiile de viatd a fost consideratd drept barometru a1 echilibrului ecologic. Iar acum d n t asemenea timpurt tncit nimcinui nu-i este convenabtl sd gre~eascd. Nimeni nu-$i mai poate imugina cd as cxista tindeva u n stupar sihastru invdluit de micter bi uitare, trdind din rodul m u n cii lui, a albinelor ~i pddurii. Chiar dacii accst lucru ar f i frumos, la ora actualii nu mai este posibil. Civilizatfa a avut $i efecte secundare negative de care stntem nevoiti sd finem cont. Chimtzarea agriculturii si silviculturii impune mnltd atentie i n practicarea apiculturii. Orice apicultor trcbtrie sci $tie cind se fac tratamente chimice cultzirilor agricole sau pjdurii din npropierea supilor sdi. Informatfa aceasta o furmizeazd presa locald. Orice apicultor trebuie sci afle noile tehnici de exploature $i intretinere a familiilor d e albine, sd cunoascci uneltele de mare randament sau medicamentele eficace pentru prevenirea $i combaterea bolilor. In cazul acesta, informafiile de care are nevole le va gdsr

i n ,,Romania apicold". N u a m fost angajut sd-i fac publicitate, dar aceastd revistii reprezintd pulsul breslei. Valoarea abonamentului a rdmas tot Cam aceea$i : m i putin de 1 kg miere (liberalizatd !) iar pretul unui exemplar a1 revistef este cam al unui sul de hirtie igienicd de calitate medie. Ani de-a rindul Asoclatia

Cresccitorilor de Albine editind diferite lucrdri apicole, a contrlbuit la formarea multor generafii de apicultori. RedactM publicafiilor a p i c ~ l ea A.C.A. are menire& s; continue promovarea uteraturii de specialitate pentru a asigura viitorul apicultlirii romane$ti.

DIN SCRISORILE SOSITE LA REDACTIE

hi

- -

Stimate domnule redactor yef,

SZnt .unul din zecile de nnii d e aplc%l?ori amatori pentru care activitatea apicold reprezinta &nlprimul rind satisfacerea unei nevoi d e ~cunoa$tere$i d e autodepd~ir~ $i 'in ,secundar obtinerea unor produse i n ~ c o p u l valorificdrii lor (scop d c altfcl ell :34::: ; : : ~ ! i f i ~ ~ b si i . ld2 !ii?:;E.1: ? - ~ l i . ; ' . cei ce-1 urmliresc). Practic d e putin itimp .stupci7itul (ail:. 1988) cu u n num& redus d e familii ( n u a m depd$it niciodutd zece). N u a m frecventat ,(din lips6 d e t i m p ) nict un c!irs teoretic sou praclic, b t ceea ce $ti11 provine din excelentele surse de documentare pe care le oferci A.C.A., cbrtila .yi colecfia revistei ,,Romdnia apicdd". Cu citiva ani f n urmd a m rumpdrat o micE proprietate ling6 Cimpina, unde este a m ~ l a s a t dmica mea stupinii qi unde, d e cind a m ie$it la pensie Qmi petrec werile. $i ca deformatie profesiomld, deoarece a m lucrat o v i a t i i n .proiectare, ;mi impart vremea intre ingrijirea unei mici griidini $i a stupinei $i proiectarea a tot felul d e .nimiczrri utile, pe care 1. $i ren.2izez intr-un modest atelier dmprouizat. Mentione* printre realiziirile m a i importante ( i n ordine cronologkii) : u n topitor solar de cearci, o preid pent.ru rearii, u n cintar apicol, cdectoare de polen Dncorporate lo fundu! s!upt!lui, u.n usccitor c!ectric de polen, un uscdtor solar de polen - fcird cxpuncrc dircctb). Este inltti.1 sfi vfi descri,u satisfnciiile pe care $i aceasti activitate mi le oferd. Astfel, in 1992 an1 produs 1,3 kg cearri medie pe ~ t u p (cred cd pot realiza n?ai inult pe miisurfi ce voi ciipiita experientii t n 'exploatarea stupilor. ' De asemenea, poIenul rccol!ct S; uscat i n .ccle douii .tipuri dc u.scdtor, a avut toate calit6tile necesare conscrva'rii fa'rd pericol dc .degradare. A m tinut sii, 2 % rciate.~ ccle de m.ai srts cu gindul cd unele din zealizllrile mele ar paten interesa qi al$i apicultolri. Stiu ,cd printre ei pint multi indeminatici, dnr poate lipsiti de bagajul $e c u n o ~ t i n t e2eoretice necesare lconceperii unor utilaje :cu u n anume grad de col:tplexitate. T i n s6 menfionez cd m j o r f f u t e a cons!ructiilor pe care Ee-am realizat n u uu necesitat decit u n m i n i m u m de muteriale $i cd cle se preteazii elaid dccodat suportul teoretic, la multiple 'modalitdfi cle ~XeCUtie, dunetie dc m?teri.~!c!caflate la dispozitia celor interesatd. In acest aens vd tnaintez u n ariicol ( i n cazul cii este rpublicabt.2 f i pwtefi da eventual ult tltlu mai adecvai) in care descriu rezultatele unor campanti d e urmiirire a varktiilor f n greutate a unui stup i n ani,i 1991 $i 1992, precum ~i u.n m i n i m u m de date neccsare constructiei unui cintar. , C u stimd, i w . Gh. Petrescu '

P.S. Regret cg mu vii pot trimite $i fotografii ale cintarului (pentru care dispun de negative) dar n u a m r e u ~ i tsd gdscsc tn comer$ revelatori foto. N.R. In nurnsrul ul~ngtorwm publica nrticolul tri'mis redactiei.

CARACTERUL SOCIAL AL ALBINELOR

r-,., Comportamentul de adaptare la mediu depinde de caracterele biologice ale7 fiintelor $ i de relatiile lor cu condifiile. acestuia. Deoarece i n prima parte a i 1 vietii, puii nu pot indep1in.i aceste condit~i,p2i~intii ii retin o perioadh de t i q , 1 i ii p r o t e j e ~ $i ii cresc, adaptabilitatea fiind asigumt5 de farnilie. In cadrul i ei toate fiintele au u n comportament sociA1 ,,,indiferent de caracterele lor biolo- ' ! giceu. Cind relapile farniliare se intrerup, membrii ei p%esc Pntr-o a l t l e d s - I tenf8, In care comportamentd lor se modificii. De aceea nu sint consi.derati 1 n b t e fiinte socide. I M a r e c e n u au calit5tile necesare adapt5rii la m.ed4ul natural, albinele i !nu piirkesc cdonia, pentru c5 ea n u raprezintg numai o famllie adunatl in jurul mgtrii, familie care temparar le protejeazii de agresivitatea acestuia (a mediului), ci o altl ,,form5 de viati", i n care s h t integrate fntr-o struoturl I ! riguroash d e relatii sociale. Dacl aceste relatii sint perturbate sau se intrerup, j ! colania se d e s t r m 5 $i devine o mas5 agi'tath de albine, i n care nu mai are loc nici o activitate ~i nicy u n fenomen cu k c e p t i a dezondinei. In afeastil impre1 jurare, cu toate ch n u s-a produs aici o modificare a caraoterelor lor bialogice, ele nu mai au u n comwrtament social $i oricite ingriji,ri le-aim acorda, se risi- i pesc $i pier. 1 Desprinse de cdonia din care fac parte, aceste fii.nte sooilale pierd ,,funi ctia" de catre dapinde exislenta, calithtiie $i manifesthrile lor biologice $i pe care I Ic caracterizeazii : ,,cctracterul socialu.
1 ,. 1 ,. 1 , 1 m , 1 ,, 1 ,

ImIml.,l-l-l~,ml~

"U'C'

Cx"ULESCU

I -

~ , 1 1 1 1 1 1 1 1 m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I I

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - 1 -

Structura socials a coloniei gi functiile ei

acestor comenzi, fdrd de care automutismul biologic al acestor reactti n u poate functions $i se deregleazd. Restabilirea ordinei necesitii u n proces prin care ener0 conditie esenttalii a oricdrei forme de gia liber&, dezordomtd $i destructivd a vista, btologicd sau social& este ,,ordineaU. i,,, albineloT sii fie camliurtd, di.rijatd Activitutea albinelor $i manifestarea fepi ordonati, pentru a putea fi utilizatd nomenelor intr-o cobnie sf? desfd~oard intr-, ,,form6 o~ganizatd". Organizarea este intr-o ,,anurnit8 ordine", respectatd cu insd problemc de comunica,.e, care instrictete i n executarea tuturor lucrdrilor, trd colmie se rezolvd pTinrebtiile albideoarece ,,modelul" acestorn, materialul neb,. A~~~.~~ au functb unor ,,mijbace utilizat $i ,,algoritmulr' succesiunii operade comunicare~, ce se mnifestd pl*ntr-o tiilor necesare efectuiirii lor sint prevdzuseam6 de semnale : olfactlve, tactile, vizute i n .,programzll genetic de functionare" ale, vibrarea aripilor, jeromonii mritcii, a1 albinelor. Probabil cli dezordinea apa- , dansul etc. ~ ~ tde f relatii ~ l nu s;nt intree rent6 in care se executii curdtirea stuputinute cu albinele strdine. c o l o n b ca $i lui es?e consecinta faptului cd aceastd luorganismul oriceelement din afar6, crare putfnd f i efectuatc pfin diferfte W e care pztrunzind 3n intedorul lor ar putea ratii, n u are u n model $i un algoritm, care produce dezordine. Dintre w s t e relatii s6 fie inscrise i n acest program. cea mai important6 pare a f f schimbul de Transmise prin ereditate, informatiile hranii, specific fiintelor sociale, la care ncestui program sint n i ~ t eimtructiuni de albinele cdrora li S-au amputat antenele functionare. Rigiditatea genetic8 $2 unffor- $i nu Pot comuntca, n u ~artici~d. mitatea lor determinii caracterul u n i f o r m Functia lui se constatd la urdini?, unde p i automat (reflex) al reaetiilor albinelor albinele striiine ce ofer6 nectar paznicereactiile agresive ale acespi miitcilor, ele a v i d n u m i dou6 posibi~ O Ttransformd , litiiti de manifestare: sd se declan~eze$i tora intr-un comportament social. s& se opreascli. Pentm ca aceste reactii Toate aceste relatii reprezintd niqte lesd se producd dupd 0 anumitd instructiugdturi de coeziune $i u n factor junctional ne, sd fie modificate sau diversificate, este ce determind ca intreaga activitate d i n colonie sd se desfdswre Entr-o strinsd internecesar ca fn colonie sd li se comunice albiirelor o anurnit6 comandd. dependent&, i n care albinele se influenteazd, se coordoneazd $i interactioneazd ,,haDezordinea ce se manifest6 intr-o masd de albine, este conseclnta . Entrempe~ii te asupra tuturor", colonka asupra albine-

dent m i ales i n constituirea pi f u c t i o lor sale. Fiecare dintre aceste interactiuni stimuleazd u n anumit segment (instructinarea ghemului d e Iternare. Intre ordinea biologic6 a albinelor gi organimrea social6 une) al programului albinelor p i ,,cornana coloniei relatiile s?nt de naturd dialecd d " o anumitd reactie. Diversitatea acestor relatii determind in colonie procesul ticd. mganizare prin ,,diviziunea social de Constatarea acestor relatii a determinat nzuncii", ce impune u n proces biologic ,,diu n progres calztativ a1 metodelor de exjetentietea functionalii" a albinelor. ploatare i n apicultur6. Efectuind anumite In perioada ntarelui cules, prin aceste modificciri ale ordinei coloniei rewirn sd interactiuni unele albine sint retlnute i n dirijdm functionarea albinelor cdtre anustup unde, i n contradictie cu instinctul mite activitdti productive (ceard, mdtci, lor dominant, efeclueazd diferite lucrdri la ldpti$or) pi sd stimuldm dezvoltarea cololocul lor de muncii dupd diferite instrucniei pentru valorifiearea culesului. 0 preotiuni ale programului. Dacd matca este accupare importanid i n exploatare a devenit cidentatd gi n u mai poate fi fnlocuitd, se , astfel ,,aspectele functionale" ale albineexercitd asupra unor albine douii interaclor. tiuni specifice : o hrdnire diferentiatd $i Constituirea coloniei g t functionarea ei, solidtciri intr-o anumitd functie, pe care aciivitatea $i comportamentul albinelor i n mod normal le constatdm i n activitatea sint nQte ,,fenomene asoclate" organizdrii, suitei miitcii $i care le comandd sd pre:a dirijate de u n mecanism social $i execufunctiile acesteiu. I n colonie ca p i i n ortate de u7t mecanism biologic. De aceea ganism preluarea functiilor (total6 sau pari n aceste fenomene sint implicate procese tial@ ale unui organ accidcntat se efcctubiologice $i sociale. Reglarea lor este ,,o eazii prin acelea~i interactiuni, ce au defunctie a coloniei", pe care o exercitd prin terminat pe parcursul evolutiei specializainodd:cdri adecvate ale structurii, avfnd tea miilcii $i a organelor. I n aceastd imdrept obiectiv mentinerea integritdtii sale. prejurare colonia utilizeazd aceea$i strateS u b acest aspect ele sint nQte fenomene gie prin care $i-a meat matca. Modificdde infrastzucturd. rile fiziologice (dezvolturea $i atrofierea ovarelor) sint forme de adapture la functie Cercetarea fundamentalii $i tehconsecintele acestor interactiuni. Relatiile sociale reprezintd ,,structurad nologicii in apiculturii i n care are loc procesul social de constiOrdinea i n care se efectueazd a c t f v i ~ a tuire a coloniei $i organizarea activitcitii tea albinelor fntr-o colonie, este o reacalbinelor. Ea este mecanismul ce dirijeazd fie a ,,existent& lor biologice". Organizajunctionarea normald a programului generea acestei activitciti reprezintd o manifestic a1 albinelor $i determind comportatare a ,,exislentei lor sooicrle". mentul .lor intr-o ,,form& socinld de orgaCind antropologia, influentatd de connizare". ceptia dorwinistd a evolutiei biologice, pi-a Conditiile mediului, printre care $i moextins domeniul investigatiilor g i asupra dificdrile climatice, au confirmat calitiiexistentei sociale 'a omului, s-a constatat tile de adaptare ale acestei forme de vincd pe parcursul istoriei, e v o l u t b lui nu td. depinde de caracterele biologice ale rasei Sub acest aspect colonia este ,,un sistem din care face parte ci de complexitatcn dinamic", deoarece reprezintd u n fnlreg relatiilor (economice, politice, istorice, culomogen compus d i n elemente interdepenturale etc.) ale societdtii in care trdiepte. dente i n care intregul actioneazii asupra Constituirea coloniei, comportamentul alpdrtilor sale. I n functionarea lui (ca $i i n binelor $i fenomenele din interiorul ei sint orice sistem) distingem : - u n dispozitiv de comandd $i control consecintele unul proces evolutiv ce a - structura social6 a coloniei (de u n avut loc i n existenfa lor social6 in functie de cre$terea complexit6tii relatiilor deosebit interes pentru tehnologie) p i - u n dispozitiv efector - de executie d i n structura sa. Cercetarea lor presupune ,,o analizd a structurii" care le genereazd. - programul genetic a1 albinelor. Obiectivul principal al cercetdrii i n apiObiectivul principal al functiondrii acesculturd fiind existenfa biologic& a albinei, tui sistem este mentinerea ordinei. Orice fenomenele ce se produc E n aceastd form6 modificdri ale acestei conditii de viati, de organizare au fost explicate prin obincidentale (accidentarea mdtcii, deterioraservatii nemijlocite pi pe considerente biorea fagurilor) sau provocate finversarea corpurilor, spargerea cuibului, orfaniza- logice, de exemplu : comportamentul sorea) declan.$eazd i n stup agitatia albinelor, cial, diferentierea functionalti, construirea botcilor, dezvoltarea p i atrofierea ovarelot, cind se produce o modificare a relatiilor $ i diviziunii muncii, o reorganizare, i n fumtiile de reglate ale miitcii g i feromonllor ei, adaptabilitatea $t productivitatea alvederea restabilirii ordinei. Adaptabilltabinelor, constituirea pi functionarea colotea la conditiile interne sau externe se , realizeazd printr-un astfel de proces, evi- nfei etc. Aceste fenomene n u se produc

intr-o mas& de albine dewrece stnt consecintele unor constringeri sociale exercitate de colonie. Ceea ce putem constata prin observatii, sint doar aspectele exterioare,, de executie ale acestora. Diversitatea lor a determinat i n literatura noastrii o sumedenie de explicatii, care i n realitate sint niste descrier,i ale fenomenelor. Functiile coloniei, care depind de caracterele albinelor, n u se regdsesc la acestea, dupd cum proprietdtile apei n u sint cele ale I?idrogenului yi oxigenului deoarece rezultb din interactiunile elementelor din care se compun. Ceea ce dijerentiazii colonia de mslsa dezvoltatci a albinelor n u este ,,compozitiaU lor biologicii, ci ,,structuraa sa sociald, ce face posibild realizarea acestor fenomene. De aceea cercetarea unui sistem g i a fenomenelor ce se produc i n interiorul sdu se efectueazii pe ,,mdele cibernetice", in care sint luate t n considerare $i analizate numai relatiile (legiiturile) ctintre elementele sale, struclura sa. Complexitatea fenomenelor dintr-o colo.nie este consecin@ caracterului lor social. lgnorarea lui a determiltdt ca apicultura sd fie consideratd o ramurd a zootehniei, ceea ce a influentat $i cercelarea noastrd tehnologicci, a cdrei preocupare este utilizarea acestor fenomene f n vederea cregterii productivitcitii. Acest obiectiv s-a realizat i n zootehnie prin interventii $i ameliorarea a doi factori : calitcitile productive yi conditiile de viatd ale animalelor din exploatare. Utilizarea acestor metode n u a avut aceea$i eficientd $i i n apiculturii deoarece ele n u se refer& gi la caracterul social al acestor factori. Conditiile de viatci ale albinelor sint asigurate yi calitd$ile 107 productire se manifestii numai inlr-o colonie. I n abordarea lor este necesar sii Iudm in considerare yi aceste relatii,de dependentd. Productivitatea albinelor yi conditiile realizdrii ri sint obtinute printr-o activiiate organizatd. Relatiile sociale prin care se desfd$oar& aceastd activitate, i n care albinele colaboreazti, se coordoneazd yi se ajutd, au functia unor ,,mijloace de productie". Prin aceastd functte g i procesele sociale ce le genereazii, structura coloniei reprezintd factorul decisiv a1 organiziirii, ce determinci o ,,productivitate a muncii", i n care sfnt implicate procese biologice g i sociale. I n apicultuvd productivitatea fiind u n f e nomen asociat organizdril este nec'esar sii asiguriim n u numai conditiile biologice de viatii ale albinelor, i n principal hrana, ciildura pi' ordinea, relativ uyor de reoltt a t , dar yi pe cele sociale de organizare ale coloniei, care sfnt intr-o continud nlo-

dificare i n functie de conditiile interne $i extern? ~i i n care trebuie sii intervenim. Complzzitatea metodelor noastre de exploatare rezultd din aceste interventii in strz1c:ura de organizare a coloniei, pe care le uiilizcim Encepind cu revizia de primdvard yi incheind cu impachetarea ei penIru i e r m t . Ele sfnt mai efidente $i m i u$or de efectuat d e d t cele din structura biologic6 a albinei. Utillzarea stupului cu rame mobile a oferit posibilitatea de a cunoa$te g i existcnta social6 a albinelor. Cre~terea prodttciivitdbii $i diversificarea productiei, realfznte i n apiculturd la Dnceputul acestui secol, s-au datorat acestor cunogtinte obtinute i n praclicci. Caracterul lor empiric $i limitat a dcterminat limitele progresului nostru tehnologic. Aceste realizdri, perspectivele cc le deschidea utilizarea stupului modern $i lwrdrile lui Karl v o n Frisch nu stimulat activitatea de cercetare in apiculturci, dar n u au influentat $t orientarea ei, ceea ce a produs o oarecare discrepuntd intre preocupdrile qtiintifice $i cele ale practicii. Acumularea unui volum impresionant de cuno.ytinte referitoare la existents biologic5 a albinei, ca g i imporianta ce s-a acorda schimbului de experientd, n u au conribuit i n mod satisfdcdtor, a$a cum s-a crezut, la depciyirea acestui fenomen negatfv.

Concluzii
Existenta biologicd a albinelor este posibiEii numai intr-o existentii sociald, ce oferci calitdtilor lor functionale caracterul so"ic1, necesar supravietuirii. Existenta socia16 a albinelor este o form6 de organizarz i n cars fenomenele reprezintd ,,o reaclie a coloniei", la care pa~ticipii direct $i indirect intreaga populatie. Cauza lor e f f i ciens rezultii din functia coloniei de organizare yi reglare a acestei reactii, iar cauza flnalis este mentinerea integritdtii sale. De aceea, aceste fenomene asociate organiziirii n u pot avea u n caracter local, cauzz specifice yi explicatii diferite. Investigarea lor poate fi realizatii prin ,,analiza structurii" sistemului, care le guverneazd, ceea ce va asigura u n caracter ,,sisternutic yi unilar" necesar oricdrel cercetdrl stiinfifice gi care i n aceste conditii poate oferi posibilitiitile progresulul tehnologic. Din aceastd perspectivii obiectivul cercetlfrti f n apiculturd fl reprezintd ,,Colonia, albinsle sale gi relatiile lor", din cure se v a constata importanta functiei esentiale victii yi activitdtii. acestor fitnte sociale ,,caracterul lor social".

PROTECTORUL NOSTRU $I OCROTITORUL ALBlNELOR

Pr. Prof. VtePan C. ALEXE

\ ! ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l 1 t ~

- Facultatea de Teologie Bucuregti

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ~

Dupe cum este cunoscut, Sfintul Ambrozie a fost ajezat ca episcop i n I i i scaunul din Mediolan (azi Milano) l a 7 decembrie 374 *. Om d e o ,vast6 clllturh i - profanci, el ~ i - adat seama d e imporlanta covir$itoa.re a demnitiitii primite neavind ! preglitirea necesar8 Q-n acest sens, d a y m i ales de rdspunderea slujir'ii sale, ! 1 astfel cii s-a apucat imediat sli studieze $i sii aprofundeze Sfinta Scripturli bi I i teologia Sfintilor Pdrinti ai Bisericii. Cunoscincl bine limba greacd, studiul siiu i, s-a orientat asupra teologiei rcisciritene, Sfintul Vasile eel Mare fiind unul dintre ] scriitorii ~ l prefrati. i Invlifo penlru sine ji i n acelaji ,limp invlifa pe eredinciopi, ! 1 a$a cum .mcirturise$te el Cnsu~i : ,,Am fost luat de ,la tribunalul judeciitoresc $i I i a$a am inceput eu a instrui mi "zainte de a ji invcitat eu insumi. De aceea, i trebuie ca eu sii le unzsc acum pe amindouli, a invita $ i a instrui, ciici nu mi-a inyiiduit tin?pu! eb invii) ru moi inainte" (Despre datorii'le slujitorilor bisericqti ! I I, 4). ScrieriEe sale a:aia ci~de adz*nc ji variat a fost studiul siiu. Fericitul Augus- I i tin, care a prim:i botezul de la Sfinful Ambrozie, mcirturise$te cd lil , v i ~ t a desitul 3 de des pe evlsviosul episcop $i-1 gcisea totdeauna citind sau naeditid la cele citite. !

r : l l l l l l l l l l l l l l l l l l m ~ m

. 1 1 1 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ 1 ~

Una din laturile activitiltii sale, ci?reia Sfintul Ambrozie i-a acordat cea rnai mare important2 a fost cea pastoral5, adic5 grija de credinciosii s2,i incredintati spre Iklstorie. In acen vreme, 1;5ginismul Encj puternic $i diferite erezii, unele sprijinite de persoane influente de la curtea imperials, bintuiau Bisel<ca Ortodoxi? a lui Hristos Domnul $i Mintuitorul nostru. Sfatwile date crgtinilor cucereau sufletele pentru c5 ele plecau de la ua suflet curat, impodobit cu mu!te virtuti, dintr-o wedint5 puternicri int5ritii necontenit prin rughciune si post. Sfintul Ambrozie aven un farmec a1 sfinteniei care atrBgea $i mobiliza. Sfintenia vietii lui era alimentat5 prin lectura zilnicri a Slintei Scripturi $i a ciirtilor d e teologie $i trsire ortodoxi? a credintei. SSfinta Scriptur5 invat5 credinta cea adevgrat5 iar postul ~i rugsciunea tin mintea treaz5 $i dau un echilibm sufletesc necesar cunoagterii a ceea ce este trebuitor pentru viat5 $i p e n h mintuire. Celor care-$i puneau speranta in bog5tiile lumi,i acesteia, le spunea : ,,$i tu care datorexi credinta lui Hristm, pistreaz5 credsinta care este cu mult mai d e pret decit banii. Credinw este o bogiitie ve~nicri, banii, ins5 sint o
Despre Sftntul AMBROZIE, protector a1 apicultorilor ji ocrotitor a1 albtnelor au apiirut in revvista noastrii citeva articole in numerele : 12/1991 la pag. 5 ; 111992 la pug. 1 ; 41992 la pag. 11 $i nr. 12/1992 la pag. 1 . . . . . ..

boggtie trecgtoare". (Despre Taine I, 6Sfintul Pgrinte amintea mereu cii mulca este izvorul binecuvintat a1 celor de t r e b ~ i n t h pentlu sine $i pentru altii. El da ca exemplu de mulnca pe albine. Viata albinelor este o via!% de comuniune, de virtute, d e munc2, de intelepci~uno, de modestie, de dgruire pentru altii. De aceea trimitea p c ! cre~tini sB mechteze asupra cuvintelor intelept~dui Solomon care indemna astfel : ,,Mergi la albini gi vezi cit este de harnicii ~i ce lucrare iscusia 65virvegte. Munca ei 0 folosesc spre sinstate gi regii gi oamenii de rind. CBci este minunat5 $i rivnii,b de tofi' (Pilde G,8). RugBciuaea este o leggturi? tainic8 a credinciosului cu Dumnezeu, m e are in centnu iertarea &atelor ~i inEirirea in vktute, de aceea celui ce se roag5 i se cere curstie sufleteasc8, smerenie $i sentimentul cg c w t i n i i sint fii iubiti ai PGrintelui ceresc. Sfintul Ambrozie s-a striduit s2 dea lumii crevtine un mod de a triii, necunoscut lumii prigine, care avea la tcmelie sentimentul cunoscut cu numele de pudoare. Implantat in viata de toate zilele, acest sentiment devine o fort5 sociala a cur5tiei sufletqti, fort5 care a imb5rbltat pe m,artiri $i mrirturisitori in f d persecuv~ilor.Castitatea ca expresie n sentimentului de pudoare a fost o flea-e aleas3 crescu,G in familia episcopului milanez. Unirea eu Hristos, ca virf a l d e sS.vir$ix%i c r q t i ~ weste efectzll propriu a1

la).

CaStit3tii sau fecioriei. fntr-o lucrare intitulata : Despre leciorie (VII, 35), Sfintul Ambrozie afilrm un adev5r la care se cuvine s5 medittim adinc $i cu mult5 seriozitate. El scria agi : ,,Populatia c r e ~ t e amlo unde se cultiv5 fecioria, iar acolo unde sint putine fecioare acolo gi polpulatia se impufineazB". Aceas& afirmcrfie este de o important5 coplgitoare, dac5 sia in consideratie o informatie, s c u r u $i d ~ r e r o a d , d in u l t i d i do1 ani in m a noastr5 a u fost efectuate peste douii milioane de avortwi. Castitatea ceruta de Sfintul Ambrozie se referea deopotriv5 $i la membrii familiei, nu nurnai la mmahi $i mmahii. El sfatui-te pe cei c5siitoriti s5 nu se desparta, chiar dac5 legea omeneasd ina d u i e acest lucru. Legea dumnezeiascl ins5 nu ing5duie despkiirea. ,,Ascultati legea Domndui, indeamn5 Sfintul PBr i n k , de care ascult5 chiar gi cei ce alcBtuliesc legile o m e n g t i : ,,Omul sii nu desparta ceea ce a unit Dumnezeu". A uita aceasta 11u inseamn5 num2i a c 5 l a o p o r u n d cereasc5, ci, intr-un anurnit fel, a inlstul-a lucrarea lui Dumezeu.' (Omilie l a Evanghelia dupil Luca VIII, 4). Tilcuind cuvintul Ecleziastului (3, 7 ) : .,Vreme eate s i l taci $i vreme sil grgiegti", Sfintul Ambrozie observ5 c5 vorbirea $i tgcerea se cuvine s5 fie folosite cu intelepciune. Dac5 sintem trwi la rgspundere pentru vorbire nefolositoare, la fel, sintern traqi la Aspandere p e n h o tscere nefolositmre. Vorbirea trebuie s& reprezinte pe omul interior, pe omul spiritului. Ea trebuie s5 aib5 un continut mral, care zide~tesufletele. Sfintul Apostol Pave1 ii scrie lui Tit (2, 1) : ,,Gr&ie$te cele ce se cuvin invgtilturii siln&toaseU.De la caz la caz, se impune fie ticeres, fie vorbirea. Inpleptul spune : ,.Nu raspunde nebunului dupil nebunia lui, ca s5i nu tc iasemeni $i tu cu el". $i rnai departe : ,,RAspunde nebunului dup5 nebunia lui, ca s& nu se creadil intelept in ochii lui" (Pilde, 26, 4-5). Intelepciunea este sB $tii cind te po4i intr-un fel gi cind in felul celillalt". ,,Cea dintii datorie, precizeazii Sfintul Ambrozie, este, avadar, pSzirea buneicuviinte in vorbire. Prin aceasta se aduce lui Dumnezeu o jertf5 de lavd5 ; prin aceasta se v5dejte respectul in timpul citirii Sfintei Scripturi ; prin aceasta se cinstesc pgrintii. Eu sint convins ins5 ch foarte multi vorbesc numai pentru c5 nu inteleg s5 tach $i este r a r cazul ca cineva s5 tac5 pentru d vorbirea nu i-ar folosi la nimic. Cine este infelept, acela cumpgnegte inainte de a vorbi, ce, &re cine, fn ce loc ei in ce timp vorbevte. Exist&, q a d a r , o dreaptil socotealil de tiicere $ I de gindire; la fel $1 E n lucrare. Este bine totdeauna PnsA a tine mgsura

datorieiu (Despre datoriile slujitorilor bisericevti 1, 35). Vorbirea trebuie po<trivitA cu tema ce se discutri. Este o vorbire intim5, o vorbire care are ca obiect credinta $i o vorbire care are ca obiect obiceiurile. f n orice situatie, vorbirea s9 fie blind&, blajinil, condusil de bunSvointH $I solicitudine, f&r&arogantg, f&r&dorinta de cearfi, f&r&minie, f5r& supgrare, fSrii asprime, far& s& aducil ofensil. Vorbirea s% fie cu judecat5 gi intelepciune (Idem 22). Tilcerea este iun act inalt de mdestie, iar modestia este o virtute care trebuie observas d ~ n tinerete. Sint unele datorii care trebuie observate in a$a fel ca ele sg c r e a s d odat3 cu virsta. Se cuvine ca tineretul cumlnte s5 se deprin& cu o adev8raki temere de Dumnezeu, care este inceputul intelepciunii, de a se supune pBrintilor, de a respecta bgtrinetea, de a tine m t i t a t e a la in5ltime $i sfintenie, d e a nu nesocoti smerenia, de a iubi blindeka $i modeskia, cZci toate acestea sint p d o a b e ale virstei mai tinere. Bgtfinul se cere s5 arate seriodtate plin5 de intelepciane, b k b ~ t u lin putere ager5 hotsrire, iar tin2ml modestie ca un dar propriu a1 vtrs k i lui. Modestia, se arat5 chiar in mi$car- $i tinuta corpului $i in rni$carea obi~nuitti. Nu rareori, caracterul sufletului se arata in tinuta trupului. Aici se ofer5 un punct de refer~tltii pentru judecarea omului nostm interior : dac5 inirna este u$uraticB, ingimfat5 $i iute la minie, sau da& este serioasl, totdeauna curat5 $i credincioasl. In acest sens se poate spune CZI miwarea trupului este limba sufletului (Idem 65 $i 71). 0 a l a virtute recornandat5 cu d d u r 5 d e SPintul Ambrozie este dreptatea. In aplicarea drepttitii potrivit Sfintei Scripturi, binele trebuie f5cut in folosul multimii, nmu in folos personal. A$a cum a fBcut Mintuitorul Hristos care s-a smerit pe Sine primind trupul omului ca sB imbog5teasc5 omenirea cu puterea faptelor Sale dumnezeievti. Omul $i-a primit numele de la pBmht. In latine$te om se zice homo, iar plmintul humus. $i, adaug5 Episcopul milanez, p&mintul nu rSipgte nimknui nimic, ci ianparte tuturor toat e $i oferl roadele sale felurite pentru trebuinta tuturor fiintelor vii. Inrudit cu cuvintul om $i piimint, in latine~te este cuvintul humanitas, care inseamn5 umanitate sau omenie, virtute innriscuth omului filndcB ea creeaz5 o relatie strinsh Pntre oameni. Mila este una din fetele omeniei, iar milostenia este eel rnai simplu act de reeunoavtere in aproapele p e omul care e$ti tu. DimpotrivB, dup5 Sfintul P5r i n k este o crim5, cind este furat cel cu care trebuia imp5qit5 sufeiinta, cind se aduce pagubg in mod viclean aceluia chruia nr trebui 65 i se dea ajutor. Cu alte

cuvinte, a f i uman sau om de omenie Enseam115 s B fii drept, iar lipsa de omenie aratg nedreptatea. Pe cel care, lipsit de intelepciune, nu tine s e a m de ce este drept $i ce este nedrapt, Sfintul An~brozie il trimik sB ia aminte la cuvintele fnteleptului : ,,Cel ce achit9i pe cel vinovat $i cel ce osindegte pe cel drept, amindoi sint uriciune inaintea Domnului" (Pilde 17, 15). In ierarhia virtutilor, adevirata credinm se potrivevte cu dreptatea, de aceea pietatea se indreaptri mai intii d t r e Dumnezeu, in a1 dollea rind c5tre patrie, a m &re familiei $i, in fine, d t r e toti semenii. In tineretea cea mai fraged5, no1 iubim viafa ca pe un dar al lui Dumnezeu, iubim patnia $i pririntii, apoi $i pe ceilalti cu care dorim sii trzim in comunitate. Aici se aflg originea dragostei care se A $ c 5 Spre altii nu spre sine, cake nu

cautB interesd propriu $i toclnai in aceasta se afl5 superioritatea dreptBtii (Idem ILI, 15-16 ; I, 127). Am adus in fat& lturnai citeva sfaturi ale Sfintului Ambrozie, cu privire la purtar- cre~tinilor in via@, sfaturi pe care le somtim folositoare $i astgzi, nu numai pentru altii, ci $i pentru noi invine. DEE ca aceste sfatuni pe care le recornandiim a l h a s3 r o d a x 5 e necesar s5 reflecum ~i la u m i t o a r e a pova@ a Sfintului PBrinte: ,,Acela care d5 sfat altars trebuie s H se poarte in a$a fel ca el insugi s& se arate pe sine model in toate faptele bune ; in invfitituri, ca $i in caracterul silu cinstit $i agezat, pentru ca sB fie cuvintul lui lecuitor gi nep&tat, sfatul -1ni folositor, v i a a cinstitii, opinia sa binevenitg" (Idem 1 1 , 86):

~~~~nnnunnn~nnnnnn

LUCRAREA ALBINELOR $I BUCURIA INVIERII I

i - (continuark din p u g .
I)

In aceast5 noapte de har, primqte, agadar, P5rinte Sfint, I lauda acestei jertfe de sears, pe care, oferindu-ti solemn, prin miinile slujitorilor ei, luminarea pascal5 din truda albinelor. i ti-o aduce sfinta Biswicfi. i Acum gtim ce ne veste$te acest stilp de luininil 3 aprins in cinstea iui Dumnezeu de la focul binecuvintat : de$i flaciira sa a fost impirtitri la atitia, !ea nu qi-a pierdut nimic din strfilucire. Intr-adevgr, ea se hrsnegte din fiinta multor flori preschimb'at5 de maica albin6 in cearii pretioas8 Te rugrim, agadar, Doamne, i ca luminaroa aceasta sfintiti in cinstea numelui t5u 3 - s5 lumineze fir5 incetare, I risipind intunericul acestci nopti. !S5 fie grimit5 de tine intru miros ds bun5 mireasmii !gi sii se albture luminilorilor cerevti. SH o afle aprinsfi luceaflrul diminetii, ' ace1 Luceaflr care nu cunoaqte asfintit, I i Cristos, Fiul t.511, care, inRltindu-se din adincul mormintului, i $i-a revrirsat asupra neamului omenesc lumina ling i gi vietuiegte $i domne~te in vecii vecilor. Amin.

...

5
f

5 I
I

2 2

2 I
-

1 ...

...

I
I

! !

5 I

i i

1
-

1 I 1
i

! !
I

! !

F'mncisca BALTACEANU

' 1 I I I I I I I I I I . I I I I I I I l I I I I ~ 1 1 1 1 1 1 , 1 - l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I I I I I I I I I I I l I I I I I I I I I , 1

ALEXANDRU NICQLAE
(4 mai 1939

- 27 fehruarie 1993)

In ace& timpuri de frdmintdri $i nesigurantii a scrie despre u n o m plecat julgeriitor dintre noi i n ve$nicia fdrd intoarcere, a evoca viata $i hbplinirile lzli presupune, 0 dat; i n plus, 0 desfii$urare de ginduri $i idei incdrcate de o imensci tristete. Alexandru Nicolae a hpdrat $i ocrotit patrimoniul Asociatiei Crescdtorilor de Albine a ajutorul legii fiind un redbtabil reprezentent a1 conducerii asociatiei $i a1 apicultorilor i n confruntdrile juridice. Mostenirea asociatiei pe care a apiirat-o in ideea consecventd de a o pistra neatinsd de interese strfmbe $i lacome n u se ~ e f e r dn u m i la u n pdt~i?WJni~ material, juridic dar $i unul spiritual pe case abia il intrezdrim sau abia il putem contura i n perspectivii, dnr eforturile sale ne indeemnd la a privi cu optimism $i incredere viitorul organizatiei noastre. Disparifia ndpraznicd d u p i o scurtd $i grea suferintii a celui care a fost colegul $i Prietenul nostru trebzrie sii ne facii incii o datd atenti asupra fragaitdtii existentei urnane treccitoare, asupra necesitdtii de a trdi scurtu noastrd viatii i n conformitate cu legile omeniei, ale bunului simt, ale onestitdtii gi corectitzldinii de care toti trebuie sii ddm dovadii i n toate zilele v e care Dumnezeu ni le-a hdrdzit. A cunoa$te, a apdra ~i promova respectul legii a fost pentru ALEXANDRU NICOLAE a n crez fundamental de viatd pe care a incercat $i de cele m i multe ori a r e u ~ i t sd-l imprime gi celor din jur. De la colegul nostru ne-a riimas o sporitd capacitate de a intelege neorind u b l a unor desfd$uriiri ale prezentului ca $i necesitatea de a privi viitorul intr-o Pers-Wctivi ordonatoare, care obli@atoriu trebuie sii depd$eascd vicisitudin:le gi imperfectiunile momentului. asc cut la 4 m i 1939 i n comuna arge$eand Poiana LQcului dintr-o familie d e buni romani, ALEXANDRU NICOLAE a u r m t treptde $colare gi universitare in $coli $i institzbtii de fnviitdmint civile ~i mi,litare. A avut importante functii i n Ministerul de Interne ca ofiter, in nfinisterul M i n e b ~ ca redactor, i n Ministerul Const7uctiilor unde a fost consilier juridic. Din anul 1983, deci de scum zece cni, a fost consilier juridic $ef a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine din Romhnia. A$a cum se sublinia anterior, i n organizatia noastrd s-a remarcat prin corsctitudinea, profesionalismul ~i tcnacitatea cu care a $tiut sd apere interesele generale ale asociatiei a $i interesele particulare ale apicultorilor intr-o vreme cind i n Romania proprietatea privatii era privitii ca u n rdu care trebuie sd disparii. fntr-un rcginz politic care milita pentru o a$a zisd proprietate socialkrtd, omul legii s-a striduit sii apere proprietatea privatii, libera initiativli $i in fond 0 apiirnt democrajia, libnttatca individual6 $ i demnitatea urnand. Privind retrospectiv se poate afirma cd cel dispdrut a vtiut, a vrut $i a putut sd impunci la organele de decizie respectarea legii, respectarea proprietdtii private dt $i a cslei de grup apdrind la bard, i n instunfele judecdtore$ti de diverse grade, interesele Celor multi $i neciijrti. Nu a pregetat i n a face deplasdri l u G i $i obositoare i n tribunalele din oricarc localitate din tar& pentru a pleda convingiitor E n multe Procese sau a sustine adeviirul i n fafa unor organe locale ale puterii. Destlnul implacabil $i soarta nemiloasd 1-au supus unor grele incercdri. Intr-v?r, tragic accident si-a pierdut unicul coptl pe care-l adora $i pe care il evoca cu dusere greu stiipinitii. A auut u n autentic suport moral in a $ti aldturd mereu, la bine $i la rdu Pe minunata sa sofie, farmacista Mariann Nicolae care s-a devotat lui alinindu-i

grelele suferinte din ultimele zile. Pind i n clipa final6 s o f k sa a fost u n exemplu de aleas6 sbnegatie, n e s f i r ~ i t dddruire de sine gi statornicd devotiune fat6 de cel cu care a impfirtit bucuriile gl necazurile. A fost u n bun cdeg, u n o m plin de optimism contaminant, apropiat d e semenij s6i, modest $i siritor. I n relatiile de serviciu, i n celelalte relatii interumane, i n celc de asistent6 juridic6 acordatd apicultorilor era Ontoldeaunu plin de solicitudine dovedind alesele calitdti ce caracterizeazd pe omul de omenie. Chiar i n ultima perioadd, cfnd boala nemiloasd E l miicina implacabil, a gtiut sd p6streze cu o rard delicatete sufleteascd relafii dintre cele mai bune cu tofi colegii Endeplinindu-gi cu rigoare sarcinile de serviciu care n u erau nici simple ~i nici uvor de rezolvat. A avut chtig do cauzd i n multe procese grele gi complicate astdzi cind o senlint6 judeccitoreascd poate f i influentat6 de o serie de factori incompatibili cu cinstea $i onoarea. Intr-un litigiu greu care ' i r e n u ingrijwdtor asupra organtzdtiei noastre a rpugit sd ias6 invingdtor pentru ca asociatia sd pout6 prospera intr-un viitor de care din piicate el n u mal poate sd se bucure. Pentru toate acestea $i pzn:ru multe altele il regretam $1 21 v o m regreta pe consilie7ul m s t r u juridic gef sau pe domnul consul c u m i i spuneau cet apropiati. Disparitia lui lasd u n go1 imens i n viafa tuturor celor care 1-au pretuit. Dumnezeu sd-1 odihneasc6 i n pace !

DOCUMENTAR APICOL

Pentru a lucra in stupin2 far2 manu$

Intr-o sticlg inchis5 la' culcarc se pu7 muguri d e brad ping la 415 din continutul sticlei. Se completeazri continutul cu esenfi d e terebentinri, se a s t u ~ 5~i so plstreazri 30 de zile intr-un loc uscat, rece $i intunecos. Dupi 30 d e zile se reumple o stir15 cu m q u r i ssu virfuri de brad. Se transvaz a z 5 lichidul dlin prirnul rerecipient. Se completeazh cu escnf5 de terebentiud $i se astupg. Se pjstreaz5 in aceleayi conditii incri o lung de zile. Dup5 acest interval solutia se poate uti!iza. Inainte de a incepe lucrul in stupin3, se spa13 miinile cu aceast5 solutie, care are o culoare f m o a s i verde $i un rniros pl5cut. Albinele se vor a$eza pe mina dumneavoastrl $i-$i vor inhlfa abdomenul in semn d e satisfactie. Doug sfaturi : purtati-vii c u ele totuvi blind $i nu lisali sticla deschis5 i n apropierea stupinei, veti vedea formindu-se u n mic roi.

Cum se prinde un roi In piidure

Practiaa apaqinc unni apicu!tor din Vosges. In fiecare an el i$i improspiteaz8 stupina cu roiuri naturale. Capcana sa se compune din 4 nuclei, avind fiecare u n urdini? cu diametrul de 4 cm. In interior, in centru, e x i s t i o ram5 inchis5 la culoare care a continut puiet ; d e o p a r k $i c d a l t 5 exist5 cite o ran-& cu fagyre neconstruit, apoi u n fagure construit de u n an, in total 5 rame. Peretii nucleului se freacri in interior rji exterior cu frunze de m e n t l proaspete rji citeva frunze intacte sint puse pe rame in interior. Pe fiecare latur3 a ramei centrale se prelinge .cite o lingurit5 de miere. Nucleul se a$mzA pe u n pom, la o inhltime de 2,5 m . In fiecare s3ptSmin5 se reimprospFiteaz5 frunzele de m a t 5 $i se campleteazA mierea consumati. Dup5 ce albinele au ocupat capcana, la 10 zile sint aduse in stuping.
Din ,,La Belgique, Apicole nr. 5 g i 6/1992 Rubrics prelucratii $i traclusti de Liliana BRETOTEAN

CALENDARUL -APICULTORULUI PENTRU LUNA MA1

Nicolae V.

DacA vremea $i prevederhle meteorologice sint normale, in aceasti lung temperatura aeruld va creste corespunz5tor persistind intre +llC $i -/-15"C, ceea ce permite atit impuknicirea continua a coloniei d e albine cit $i dezvoltarea vegetatiei poleno-nectarifer5 de care este conditionat2, in principal, ins55i activitatea fiziologic5 a coloniei de albine, cu refetitre special5 la capacitatea ei de in,multire ca num& de indivizi $i deci $i ca productie apicol5 posibil5. 0 data cu incslzirea $i statornicirea vremii luna mai este perioada de inflorire a pomilor fmctiiferi : tire$ $i v i ~ i n (Ceresus avicum $i Ciresus vulgaris), p6r (Pyrus comrnunis), m5r (Malus domes-), p m , cais, etc. De asemenea, in unele regiuni din tara noastr5 intflore~te : salcimul alb, paltinul d e munte, piipsdia, rapita, trifoiul i n a n a t etc. Dezvoltarea coloniilor de albine este favodmtA de primele culesuri pe care le oferii natura $i care determina imputernicirea lor p r h cresterea puietului $i a albinelor tinere. Aceast5 situatie este observat5 de apicultor nu numai din crqterea puietului $i a inmultirii albinelor tinere culegatoare, dar $i din constatarea unei p r o n u n t a t tendinte de construire de faguri noi $i o evident5 ocupare a spatiului in stup, inclusiv rezolvarea $i asigurarea necesitiifii de spatiu, &ci dac5 nu exisa, la timp, asigurat spatiul necesar ritrnului de dezvoltare, coloniile de albine ajunse la supragapdare intr5 F n ,,frigurile roitului". De aceea, interventiile in stupin5 ale apidtorului, in aceast5 perioadi a lunii rnai, se concentreaz5 asupna urm5toarelor obiective : 1. Observarea efectului de strimtorare a cuibului executat anterior (cu prilejul examinsrii sumare din luna precedentfi) $i rearanjarea obligatofie a fagurilor in cui~b,a v zindu-se fagurii cu puiet in mijlocul cuiibului iar cei cu rezerve d e miere $i p5stur5 (polen) vor fi a $ a a t i pe cele dou5 laturi ale cuibului. De retinut c5 in cuib se 1x5. nnmai fagurii acoperiti cu albine. 2. Asigurarea (f&r& intrerupere) a albinelor cu hrang energetics $i plastic5 (miere, sirop sau turte, polen-phtur5 sau inlo~uiltosi d e polen), iar d a d florile . din naturg nu asigurii un cules normal, suficient, de intretinere, apicultorul este obligat s i continue $i in aceasti5 perioad: com-

pletarea de hran5 $i de stimularea ouatului m5tcii. fn eventualitatea unei lipse de cules in aceast2 perioad5 din cauze neprevazute - stuparul va efectua hrgnirile necesare administrindu-le numai seara, atit in scop de completare a necesarului de hrana cEt $i pentru stimularea ouatului d t c i i . Prin acest sistem de hr6nire dirijat5 se poate obtine $i o productie de miere corespunz5toare aalitativ datorit5 aportului de transformare $i invertire a hranei administrate de c5tre albinele lucr5toare tinere, a cfiror viatfi nu dureazS mai mult de 40-50 zile timp pe care stuparul trebuie s5-1 foloseasc5 cit mai rational $i economic, chiar $i atunci cind natwa nu o f e d suficiente surse nectarifere. 3. Organizarea temeinicg $1 complex& a cuibului avindu-se in vedere : a . Asigurarea spatiului necesar d e dezvoltare - amlo unde este cazul prin introducerea de no1 faguri clilditi $i artificiali, prin extinderea cuibului din stupiii de tip orizcmtal sau de punere a corpului doi sau a magazinului la stupii de tlp vertical. In evaluarea puterii coloniilor se vor avaa in vedere criteriile urm5toare : colonii puternice sint cele cu 7-8 intervale (spatii intre faguri) ocupate cu albin5, dintre care 5-6 faguri cu puiet compact ; - colonii mijlocii s"mt cele cu 5-6 intervale ocupate cu albin5 dintre care cel putin 3-4 faguri cu puiet ; colonii slabe, cele pe 3-4 intervale ocupate d e albine. Aceasti5 clasiflcare a puterii colonMor i n d i e existents $i calitatea d t c i i . coloniile de albine far5 mat& sau bezmetice se lichideafi. - mloniile de albine slabe se intilresc cu puiet c5p5cit luat de la coloniile puternice sau s e unific5 intre ele, respectindu-se tehnologia specific5 recornandat5 , in manualele apicole (unificarea prealabils a mirosului prin simp aromat pulverizat pe faguri $i albine ; pastmrea unei miitci pentru rezerv5 sau facerea unui roi sau nucleu). b. Efectuarea unor munci auxiliare determinate de inlotuirea mstcii necorespunzgtoare precum $i pentru- evitarea roitului natural. Aceast5 combatere se realizeaz5 prin ridicaxea a 2-3 faguri eu puiet cgp5cit (de obicei f5rA albina acoperitoare) $i introducerea acestora in rn-

loniile slabe, in vederea imputernicirii lor. nectaro-polenifere $i a conditiilor favorabile de clim5 din sezonul apicol activ in Cu fagurii acoperiti cu albins $i cu puiet c&p5cit, ridicati din coloniile putercare ne g s i m , un bun stupar are posibilitatea ca de la aceeaai colonie de albine nice se pot organiza noi colonii in vederea mentinerii efedivului din stupin5 sau s 5 , obtin5 toate produsde apicole. Deci, divepificrsrea produselor stupului depinde, pentru mires efectivului. c. Verificarea $i clasificarea tuturor fain primul rind, de puterea culoniei de algurilor din stup, recoltarea propolisului $i bine $i a canditiilor de mediu gi in al a cerii din ramele cl5ditoare, cur5tirea in-doilea rind de tehnologiile $i metodele apliterioarB a s t u p ~ l u etc. i cate d e stupar in scopul realizSrii acesd. Deschiderea complet5 a urdiniyului tor produse : roi, miere (de diferite sortimente florale), cezu-5 (inclusiv cear5 din in timpul culesului. \ descsp5citul fagurilor), ErpCi$or de rnatc5, 4. 0 grij5 specials se va acorda monapilarnil, venin de albine, polen, propolis 681% $i bunei functionari a adiipgtoarelor $i apitotal. de apg pentru albine, astfel ca ele s5 nu Stulparul adevsrat s e gindevte ins5, cu fie obligate a-$i procura apa necesars mult5 luare aminte ; pe care anume procrqterii puietului din b5ltmce, vanturi etc., duse din aceast5 diversificats productie apiunde apa este infectats. ' ml5 sii le includ5 in propriul lui pro5. In aceast5 lun5 extragerea de miere este posibilg, ea constituind o preocup~re gram de rentabilizare a stupinei pe care o posedii. S e va intreba $i va decide : ce pe care stuparul va trebui s-o aib5, tinind anume, $i cit va putea realiza din stupsseama d e vegetatia poleno-melifer5 speciritul s5u static sau pastoral in cadrul unui fics zonei in care este amplasat5 stupina. buget real gi posibil de venituri gi chel6. Munca stuparului se va concenti-a cu tuieli ? toat5 atentia asupra aplicsrii divcrselor tratamente medicale recomandate pentru prevenirea $i combaterea unor maladii posibile s5 apar5 in aceasti lun5. Se vor lua probe pentru laborator, atit albine cit $i poQiuni cu faguri $i puiet necesare in vederea diagnosticgrii nosemozei sau ale unor boli ale puietului. Se recornand5 consultarea in acest scop, a serviciilor veterinare de specialitnte. 7. Nu se va neglija'obligatia de afumare in continuare, cu sulf a rezervelor de faguri, av.indu-se in vedere faptul c5 moliile de cear5 se dezvolti $i mai mult in aceast5 perioad5 datorits cresterii temperaturii. 8. Ca u m e a interventiilor executate conform prevederilor continute in calendarul apicultorului pe luna mai, legat de planul economico-apicol alc5tuit inc5 de la inceputul anului, fiecare stupar care $i-a intocmit fi$a situatiei stupind pe care o posed5 (fie c5 este profesionist sau apicultor incepgtor) va concluziona astfel : In conditii normale d e dezvoltare a coloniilor de albine, de asigurare a bazei

MICA PUBLICITATE V I N D 50 familii dbine, cu stupi tip orizontal 20 rame, Iernut

Telefon : 0955!70426 V f N D platform6 apicold, stupi. Telefon :094/633679_

- Murev.

(5)
(6)

V ~ N D pavilion m u 70 stupi nejolosifi (1.000.000 lei), Stamate, Tg. Ocna, str. Costache Negri 104, Telefon : 0933/41375 (7)

DOCUMENTAR APICOL - .

7 -

Glandele Kojevnikov ... da ~ t i . u.. dar la rnatcci?

Aceste glande mici enigmatice, care sccretg acetatul de izoamil, substant5 atractiv8 pentru albinele lucrptoare, exist5 $i la match. Ca $i la lucrhtoare, ele 'nu WI rol secretor, dar cu o durata lirnitat5. De fapt, la m8tcile bhtrine de un an, ele se degradeazi (ca $i glandele cu venin). De$i aceste glande K. se aseamhng morfologic la matci $i lucrhtoare, ele nu secreta aceiagi produ$i. 0 echiph franco-israelian5 a studiat aceste glande la match, punindu-$i mai intii intrebarea : la ce pot ele s5 serveascg ? Cercetarile au fost orientate prin cunoavterea faptului crl atunci cind lucrhtoarele a u eliminat o matc5, aceasta igi scoate acul din vagin, i$i etaleaz5 membrana p5roas5 care este palpatd $i lins5 de lucrdt w r e (cf. articolul precedent). Aceasth membrang pgroaszi impregnats cu secretii ale glandelor K. nu s-ar afla la originea camportamentului agresiv a1 lucrhtoarelor ? Autorii lu-i a u prelevat glandele K. a m6tci tinere, au facut din ele un extract alcoolic $ i s au badijonat cu el abdomenul lucr5toarelor. Pentru camparatie, au procedat la fel cu glande K. luate de la lucrhtoare $i cu ale cliror extracte alcoolice au fost badijonate diferite lucr5toare. Lucr5twrele astfel badijonate au fost prezentate pe rind la intrarea in nuclei putin agresivi : o albinh u s 5 cu extract de mat& $i alta cu extract d e lucrstoare. Aceste 1ucrBtoare badijonate proveneau bineinteles din acelagi stup ca $i cele care populau nucleii. Rezultatele nu s-au 18s3t agteptate. Lucstoarea unsh cu extract de lucrhtoare a fost respins8. Dar, cealalt5, uns8 c u extract de matc5, a fost luati deaparte gi ,,impachetatA1' ca ~i cum a r fi fost vorba de o adevhrate match. * Astfel, reactiile agresive ale lucr5toarelor fat5 de mgtci nu provin numai din perceperea mirosului glandelor nandibulare, cum s-a crezut mult timp, ci $i din cel a1 glandelor K. CE POT SEXRETA ACESTE GLANDE ? Aici lucrurile se complicg cind se studiazh la ora actual2 produsele secretate de astfel de glande mici : se utiaizeazh aparate foarte elaborate numite cromatografe in faz8 gazoas8. Aceste aparate sint atit d e performante incit inteap8 toate moleculele diferite pe care le intilnesc. $i cercethtorii s e afl5 in fata unor avalanye de p r o d u ~ i c5rora trebuie s i le studieze apoi valoarea biologic5 pentru insecta studiat5. Tot a$a s-a intimplat $i cu glandele K. ale mhtcilor. S-au detectat nu mai putin de 28 de produgi diferiti. Ce se poate spune despre a c e ~ t produqi i ? Mai intii c5 nu se g5segte aici acetat de izoarnil prezent in glandele K. ale lucrhtoarelar $i care induce recrutarea lucritoarelor. In schimb, in aceast4 panoplie chimica se noteaz5 3 produ$i care exist5 $i in secretiile glandelor mandibulare $i ale glandelar tarsale ale ,m8tcilor. **) , - p. menthan. 9, el se reghseate asffel in glandele ~nandibulare ; - acidul hexadecanoic in secretiile tarsale $i tergale ; - 1-7-pentat~iconten In glandele mandibulare $i tarsale. Rhmine de vtiut acum ce rol li s-a convenit acestor componenti deosebiti $i dac8 intervin ei in reactiile de agresivitate ? Dar, cum nimic n'u este simplu in biologia albinelor, trebuie $tiut in plus c5 mai multe glande pot actiona sinergic pentru a induce o reactie. Astfel, matca atrage masculii prin mirosurile glandelor mandibulare $i ale glandelor tergale. Pe de alt4 parte, cind albinele fac o curte foarte apropiatg mhtcii, au ele perceptia secretiilor glandelor K ? ***) 0 matcs5 a cgror glande K. au d'egerat poate induce inc5 agresivitatea lucrhtoarelor, $i dac5 da, prin ce mecanisme ? h fine, o intrebare crucial5 : de ce m5tcile secret5 pro,du$i care declan~eaz8 o agresivitate fat5 de ele ? Sintern in fata unui fenomen de sinucidere ? C'um se vede, rhspunsul la o intrebare este o operatiune riscant5, c5ci pentru rezolvarea unei probleme s e ridic5 alte 10 mai complicate. Cercetarea este ca un filet fdr5 sfirgit !
f n aceste experiente mirosurile, badijonate pe corpurl camuflau mirosul de acetat de fzoamil produs 4n mod normal de lucrdtwrele fntroduse. Autorit nu menffoneazd deloc dacd lucrdtoarele badijonate I $ f etalau sau nu membrana pdioasd. ** Care apicultor ne poate spune dacd a vdzut mdtct care erau ,,mpachetateU (inghesuite) ,9i in ce circumstan$e ? *** Aceastd intrebare poate contfne contradictli. Lucrdtoarele ar face curte unei mdtci a1 cirror miros induce agresivitatea. Dar, din articolul precedent : o aceeagt substantd este capabild sd fnducd reactit opuse tn functte de concentra$te. 0 mcmbrand pdroasd scoasd din vaqtn nu ,,mtroaseU desigur ca una ascunsd f n camera acului, pentm cd cantitdtile de substanf d aflate f n ioc stnt tnlfinttes.fmale,

ALBINELE : GLANDE PESTE TOT !

Am evocat in acest articol glande despre care poate nu ati auzit incri : Glandele tarsale, numite $i glandele Anhart, sint prezente la lucritoare $i matc5. Sint ascunse in interiorul celui de-a1 cincilea $i ultimele articulatii ale tarsului celor trei perechi de picioare. Ele se deschid spre exterior printr-o fanti3 minusculi l a baza tarsului, la limita ventuzei inti-e ghiare. P r o d u ~ i i de secretie se depun deci pe substrat cind albina merge. Glandele tergale ale miitcii sint situate sub tergitele 4 ~i 5 cn :i glnnde!e Nassanov ale lucritoarelor, dal. nceste3 sint ascunse mai jos sub tergitul 6. Glandele Nassanov nu exist5 la matck. Glandele K despre care am vorbit. Glandele mandibulare situate in cap $i care se deschid la baza mandibulelar.

Exist& $1 altele...
Majoritatea acestor glande nu exist5 la trintori. Toate aceste glandc au aceeaqi origine embriologic5. Ele provin din diferentierea celulelor epidennice care se individualizeazii in cursul dezvolt&rii, eliben^ndu-se astfel de participarea lor la constructia tegumentului. Aceste glande metablizeaz5 p r o d u ~ i complec$i, diferiti la matcg $i lucr5toare $i care actioneazs ,supra comwrtamentu~u~~ secretiile lor

p,Nuc amatecuri mirosibare ce se percep prin antene $. participg la ,,limbajul

al albinelor. Tinind cant de originea errjbriologic5 comparabilfi a acestor glande, nu ne mirEim c5 s e regAsesc ici $i colo in secretiile produ~iloridentici.

Sistemul glandular la albina lucr5toare = L $i la matcii = M ;

1 - glands mndibuLur8 ; 2 - glande hipofaringiene ; 3 - glande salivare ;4 - g k n d e tergale ; 5 - g h n d a Naswnov ;6 - glanda de venin ; 7 - glandele Kojevnicov ; 8 - ghndele Dufor; 9 - glandele ceriere ; 10 - glandele barsale.

Protejarea ramelor lmpotriva moliei cerii: pericol!

Mai multe produse chimice sint indicate In mod traditional penhu combaterea moliei cerii. Unele dintre ele $i-au demonstrat dicienta, dar sint periculoase pentru albine $i pentru miere : este vorba de paradiclorbenzen, numit $i naftalin5. Utilizat c a insecticid menajer se ,prezintEi sub fonnA de bulgsri caie s e transformfi lent intr-un gaz foarte mirositor. h general, apicultorii care folosesc acest produs trebuie d aeriseascs ramele inainte de reintrducerea lor in primSvar5. Dac5 nu se respectA aceast5 precautie, o mare parte din albinele colaniei vor fi omorite : c u n a c un astfel de caz ! Recent, un cresc5tm german s-a interesat d e utilizarea paradiclorbenzenului. P&@nd aceastA substant5 in prezenta m u i kilogram d e faguri artificiali, acegtia absonb 37,6 g in 30 de zile. Dups ce se expun astfel de faguri la aer, concentratia din fagurj, scade, dar se mentine in proportie de &14O/* din cantitatea initials dup5 12 zile de aerisire. Se constats deci marea afinitate a paradiclorbenzenului pentru cears (p8trunde foarte u$or $i in cantiltate mare) $i dificultatea de a-1 elimina total prin simp12 aerisire. Utilimrea fagurilor care contin reziduuri de paradiclorbenzen pentru recoltarea mierii va avea drept coasecinw contaminarea acestei mieri. Astfel, din 109 e~antioane de miere analizate in 1990 in Cennania de Vest, 51 contineau paradiclarbenzen ! Este vorba de un produs realmente periculos ale c5rei conditii de utilizare sint incornpatibile cu apicultura. N o h c5 exist5 ast5zi un produs biologic, B401, care se utilize& $i s e pulved i ,,La ~ Belgique Apicole nr. 711992, autor : H. Guerriat ; qcoala de apicultura din Sud-Hainaut

0 scrisoare din Basarabia

Mult stimate d m n u l e Pregedimte Eugen Mkrza, Mult stimate donznule redactor $ef Elisei Tartq
P

A m primtit scrisorile dommiilor voastre $i vd multumesc pentru u g r i l e de Criiciun gi de Anul Nou, pentru abentia pe care ne-o mordati. Vti informez cii prezenta domniilor voastre g i a delegatiei fratilor romdni la Memorialul Prof. d ~ ing. . V . HARNAJ din 7 miembrie 1992 a enviorat mindria mastrii fatti de pciminteamul nostru. Atribuirea n u m l u i Prof. clr. ing. V . HARNAJ gcolii noastre ne obligii pe m i profesorii, elevii sii fim demni de nxrnele lui. Ccirtile ddruite sint citite de ccitre ulevi cu mare interes. Spre egret @nii In prezeTt n u s-a eliberat casa e n care s-a nfiscut V . HARNAJ. Amenajtim i n gcoalii o .camerii-muzeu. Dorim pii mai a v e m exponate d i n v k t a mvantului. Se creeazii un cerc de afiiculturii, condus de cdtre profesorul $colii Ion Gritcanu. Vci transmit domniilor voastre cele mai bune wrdri de bine, stintiDate, f ericire ... a Vii rog sd tmmsmiteti acelewi urdri domnului profesor Costuche PUiu, domnului director ing. Aurel Mdlaiu, doamnei biolog Maria Drdgan, d ~ m n e director i biolog Mihaela Serban qi L a toti ceilalti ce ne-au o m r a t plrin prezenw lor la Baimaclia. Cu stinui, Mihai Benu Directorul $mlii medii m f i m l e ,,V. Harnaj" din B a i m l i a , Raionul Cciinari, Republics Moldova .

32