RevistH lunarii de informare tehnicEL $1 $tiintificiI, schimb de experientg qi opinii editat5 de Asoaiatfa Cresciltorilor de Albine din Romania Presedfnte

Euaen MARZA

Anul LXXVtll

Nr.

7 iulie

1994

CUPRINS '* * : Importanta albinelor in economie $i in

23
26

29 30
31 32

viata omului * * * : Grldina zoologicH din Alaska expune albine Ilie CLUJEANU, Gheorghe SALAJAN : Stimularea dezvolthii familiilor d e albine in sezonul activ * * : Calendarul apicultorului pe luna august Elena Grosu : Influent. caracteristicilor morfologice ale glandelor nectarifere asupra secretiei de nectar la floarea-soarelui Cecilia POPESCU : Caracterizarea biometricg a populatiei d e albine din Podivul Moldovei Petre Mircea POPESCU, Dana Alexandra M. POPESCU : Tratamentul unor afectiuni oculare cu produse apiterapeutice biologic active sub form3 de micelii moleculare Aurel PAPADOPOL : Succesiunea anotimpurilor $i dinamica sezonierl a albinelor, repere ~entru ~ r a c t i c a r e aunei a ~ i c u l t u r iDe baze ecoiogice (III) Luciana JIPA : Ferma a ~ i c o l... g irnprlstiatil in . . cele patru vanturi * * * : A1 XIV-lea Simpozion National de Istorie .$i Retrologie Agrarl a RomAniei Elisei TARTA : Biruit-au ghndul ! Ilie CORNOIU : Din biologia albinelor melifere (I) Emilia $i Marin POPESCU-DICULESCU : Incredibil, dar adevilrat... uneori (11) DOCUMENTAR APICOL A. LXCRENIER, P. POLUS : Roirea A. I. KUDAR : Ultrafonoforeza cu rniere in aingivitele catarale ~ u c i l t & i aapicoll : Universitatea Milrii Negre * : Pentru ca produsele stupinei dumneavoastrti sH fie vandute repede $i bine

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. AUREL MALAIU (Prevedinte de onoare), ing. ELISE1 TARTA (Redactor Sef - Pre~edinte Executiv), PETRE MIHAI BACANU, MIHAI BESLIU (Republica Moldova), SORIN BODOLEA (Redactor de rubrics), NICOLAE V. ILIWIU, ing. ION MILOIU (Secretar general de redactie), VICTOR NEAGU, COSTACHE PAIU, MIHAELA SERBAN, ing. fjTEFAN SAVULESCU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Redactor $ef adjunct), ing. EUGEN ZORICI (Redactor $ef adjunct). REDACTIA $I ADMINISTRATIA EDITURII "ALBINA ROMANEASCA" Str. Tomas Masaryk nr. 17. Bucure~ti, sector 2, Cod 70231; Tel : 611.47.50 Fax 613.80.34 Telex 11205 npirom -r; Cont vir. 459601102 B.A.S.A. Sucursala Municipiului Bucure~ti.

C o p e r t a I : Luna iulie - lun5 d e v&rf in cresterea mltcilor

CE ESTE APITERAPIA Veninul de albinl a r e o traditie indelungatli ca remediu al artritei $i maladiilor degenerative. Cercet5ri recente au stabilit efectul lui remarcabil ca antiinflamator, analgezic, imunostimulant. Mierea pur5 (neinc5lzitil) este un remediu cert a t i t intern cat $i extern. Constipatia, insomnia $i obezitatea sunt doar cateva dintre indicatiile ei ... Putini germeni, special adaptati $i anume nedilunltori, rezist5 in miere cei mai multi mor. fn @.ri ca Franta, Germania, se recomand5 utilizarea ei in tratarea arsurilor $i ranilor SUperficiale sau profunde ...

Din Ce este Apiterapia : lntrebdri ~i riispunsuri, SUA, C o p e r t a IV : Banca Agricol5 S.A. - un prieten statornic a1 tuturor apicultorilor
1992.

Aflati mai multe, participand la Cursurile Universithtii M5rii Negre.

LEI

200

Precizu'n' nctitnle privi ud

IMPORTANTA ALBINELOR i N ECONOMIE $I i N MATA OMULUI

Din vremuri imemorabile albinele au avut un loc important i n evolutia vie1i.i pe Terra, inc5 din indepirtatele ere geologice aparitia albinelor in cadrul unor complexe $i complicate procese evolutive - a insemnat f5r5 indoialH dobindirea acelui rol pe care-l au qi asttizi $i anume de agen!i,polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosisternele zonale r+i continentale. Marea rbsplndire pe care o cunosc $i astHzi rasele de albile denotb o accentuatH capacitate a acestor insecte la cele rnai variate conditii edafice$i.climatice. lntre albine $iplante s-a creat o IegbturH indisolubilb pe care savantul Gastor Bonier a sintetizat-o i n butada: Albinele au nevole de flori ca s i t r i i a s c i $1 florile au nevbie d e alblne c a s E i rodeasci, ceea ce face sb chracterizeze albina i n traditia ca si i n istoria actual& este intiietatea sa printre insectele utile. 0 privire retrospectivH asupra istoriei omenirii eviden$az8 c8 omul s-a legat de albin8 din cele mai vechi timpuri chnd el era un culeggtor de miere $i inch nu cre~tea albine ling5 adiipostul s5u. Prezente ale acestui culeg5tor de miere se'mai intilnesc si astHzi i i isocietH!ile um'ane mai putin evoluate, ca de pild5 cele din Nepal sau unele zone ale Africii. Este de o b s e ~ ac& t i n cadrul isboriei creqterii animalelor, albinele se constiiuie ca una dintre prirnele vie!uitoare pe care omul gi le-a apropiat pentruca obtine pretioasele produse mierea qi oeara. De aceea nu este deloc g r e ~ ic t i n d se.afirm5 c5 istoria ornenirii se intrepHtrunde organic cu istoria apiculturii. Suficiente date istorice, arheologice, lingvistice, etnografice $i folclorice atestH cu prisosintti o asemenea intrephtrundere de-a lungul mileniilor si p i n & i n zilele noastre. Chiar dac5, i n cornparalie cu alte specji, albina - datorit5 particularitH!ilor ei biologice - prezinte un foarte puternic caracter conservator i n sensul cb interven!ia omului i n viafa $iactivitatea ei nu se poate petrece decit i n acord cu instinctele speciei - solid consolidate genetic - t o t y i putem remarca interesul si preocuparea omului de a cunoaste $iexploata aceastb harnic5 insect&. Dacfi la alte vietuitoare domestice cele trei elemente ce definesc "artificializarea total&" i n scopuri productive a cregterii acestor specii: ADAPOSTUL, HRANA gi ~NMULTIREA,la albine s-a reusit artificializarea paflialh a adbpostului prin stupul cu rame mobile cu remarca evidenth ca fagurele i n care albina desfbgoarH actiabti specifice este construit i n mod natural. Atunci c l n d ne rderim la albine denumim familia sau colonia o activitate bine sudatg ~iorganlzatb instinctual dupH reguli riguroase caracteristice gi akor insecte sociale ca de pildb furnicile pentru cH albina singua i n afara familiei este un nonsens. . in privinfa hranei, albina manifest5 un puternic conservatorism preferand nectarul (ca hranH glucidic8) qi polenul (ca hranH proteic5) florilor, astfel cH nutritia artificial&, hrHnirea dirijatfi nu cuprinde d e c i t foarte pptine preparate mai ales bazate pe zahHrul industrial ca atme sau invertit. C i t despre nutritia artificial5 proteicH, utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare degi s-a dovedit c5 fHina de soia inactivatH si laptele praf degresat pot suplini deficitul de polen din natura. Referitor la inmulfire, insHrn&n?areaartificial8 (deci controlat8) a m5tcilor devi este o metodti bine pus5 la punct ear nu se utilize'azH i n practica largH avhnd mai mult un rol i n lucririle experimentale de cercetare $tiintificH.

Asigurarea unui mediu inconjurator san&tos impune obligalia de a conserva resursele naturale !inand cont de raportul ce exist& intre conservarea nealterata a acestor resurse si ins&$ existents oamenilor. Albinele pot fi considerate resurse biologice de importanla vitala. Prin polenizarea plantelor

spontane si cultivate - proces in urma caruia se produce fecundarea si ca atare formarea seminplor, legumelor si fructelor - albinele au un rol esen!ial h perpetuarea si deci supravie!uirea a sure de mii de specii care formeaza vegeta!ia Terrei. Din susrse anorganice si energie solara 'In plante se

ST1MULAREA DEZVOLTARII FA&+IL~ILOR DE ALBINE i~ SEZONUL ACTIV

llie CI,UJUNU, ~ h e o r ~ h e ' SAJAN A1 Univcrsitatea de Stiinle Agricolc Cluj-Napoca Facultatea dc Zootchnie , ,
Chiar dacd vara este anotimpul specific exploatdrii famlliilor 'de albfne In vederea obJinerii de produse apicole - o atenfie de0sebitd va trebui 'acordetd ' modului de dezvdtare si men!inere in stare activa a unitdfilor biologice.
In deheral ' dupa. perioada declansarii instinctului de roire natural&$ dupa definitivarea lucrarilor de 'hmunire prin fonarea de roiuri artificiale, o parte difi familine de albine isi plerd din ''caben?a"dh0harii. Chiar daca - bidlogic, functional - fenomenul'bare normal, de cele mai muAe Ori este accelerat de necundasterea anllmit& factori dernni de considerat. Astfel: daca la formarea roiurilornu s-au folosit matci selec!ionate, apare riscul unei evidente Pntarzieri in ce priveste declansarea Pontei matcilor pe care albinele si le-au crescut dupa propriile "puteri". Acest lucru duce la pierderea cbtorva genera!ii bune de albine ce-ar trebui sa participe si sa valorifice culesurile pBna vara tbrziu; daca la formarea roiurilor, din fainiliile de s-au ridicat prea multe rame cu puiet qi .albine (dintr-o dorinp tbrzie de a avea roiuri puternice) - respectivele familii nu vor dispune constant de suficiente albine culegatoare; extraclia mierii si. folosirea colectoarelor de polen in mod neralional - pe fondul golurilor de cules - conduce la o stagnare a dezvokarii unitQilor biologice si la o slaba vitditate a.albineior; golurile de cules din anumite zone bioapicole, conduc la o insuficienta stirnulare a matcilor, reflectata printr-o restrhgere a suprafe!elorlcu oua si larve; neobservarea si netratarea la timp a bolilor specifice in perioada sezonului activ (loca, puietul vBros, varraoza) - conduc la depopularea lent&' sau uneori violent& a familiilor de albine. Considerbnd cele . menlionate ,syccint, drept factori importan!i ce influen!eaz& starea famililor de albine - se impun o serie,ge lvcrari menite sa stimuleze dezvoltarea gi menlinerea uni@\ilor biologice in stare activa corespunzatoare, pe toata perioada sezonului activ. Acestea pot fi concretizate h: Pe. cat posibil, la formarea roiurilor artificiale sa se foloseasca matci .tinere selecfiqnate, capabile sa reechiiibreze in scurt timp ritmul , de dezvoltare al noilor unit?$ biologice. . :,e La familiile de albine puternice, ramase din diferite motive far8 matci, sa se foloseasca in.- timp util - M t c i tinere seleqionate (cu respectarea masurilor tehnice menite sa dea siguran!a,aqqeptArii). . . Extiaqia mierii si oqinerba polenului sa se efectueze in aga fel incat, familiite-dealbine sa nu ajunga in, starea de infometare (cbnd vor fi nevoite sB-si consume propriul puiet). Prbvenirea roitului natural prin largirea si spargerea cuiburilor cu faguri cladqi si artificiali, iar. dupa caz (la familiile cu instinct ridicat de roire) - formarea de roiuri artificiale. Formarea roiuriior artificiale se efectueaza in funqie de situalii, dupa metodele consacrate (divizare simpla, stolonare, muta!ie simpla) fara a diminua excesiv puterea familiilor de albine donatoare. Dupa formare, roiurile necesita o ingrijire stimulativa suplimentara, pbna la constituirea unui numar suficient de albine culegatoare. Prezen!a golurilor de cules i n anumite perioade ale sezonului activ se va acoperi prin aplicarea alimentaliei stimulente cu

SUCCESIUNEA ANOTIMPURILOR $1 DINAMICA SEZONIE~ A ALBINELOR, REPERE PENTRU PRACTICAREA UNEI APICULTURI PE BAZE ECOLOGICE (111)
Biolog Aurel PAPADOPOL
In continuarea celor prezentate in articolul precedent (nr. 6/1994), cu acelasi titlu, menjionam - la inceput - cdteva date necesare corelarii activita!ilor desfasurate de albine cu condi!iile ecologice sezoniere (In difeite ecosisteme naturale si antropice si, in diferite zone de latitudine si de altitudine). Este tocmai baza ecologiei, care studiaza sisteme supraindividuale (popula!ii, biocenoze si chiar structura biosferei, adica a florei si faunei globului terestru), toate integrate in mediul abiotic (fara viap), deci fizico-chimic, adica in diferitele forme de biotop.
21 martie), cu cresterea treljtata a zilei-lumina (si a temperaturilor), pbna la solsti!iul de vara (la 22 iunie), cbnd durata zilei-lumina este maxima (de 15 ore). De la echinoxul de toamna (la 23 septembrie), scade treptat durata luminoasa a zilei, ajungbnd la cea mai scurta zi-lumina (de 9 ore) la '22 decembrie, scaand treptat si temperaturile. Nu mai menlionam acum si alte fenomene, despre care vom vorbi in partea a doua a articolului. Dar subliniem ca, si numai aceste condi!ii arata o interdependenp a diferitelor cicluri si o periodicitate sezoniera a lor, care isi pune amprenta pe activitB!ile vitale ale albinelor, impreuna cu celelalte numeroase fenomene (climato-meteorologice,dupa loc si altitudini), biocenotice (de variate forme de relalii intre speciile cu care vin in contact), din care nu lipsesc - ba uneori sunt foarte importante si accentuate - condi!iile determinate de activita!ile omului (antropice), favorabile si nefavorabile din punct de vedere apicol. in fig. 1 (a; b; c; d), sunt prezentate in ciclograme sugestive, cele patru stadii si durate ale succesiunii zi-luminl si noapte (cu fazele crepuscular sau amurgul si auroralul sau zorile, intermediare), oferind imaginea duratelor de activitate zilnice a albinelor, in cursul unui ciclu anual.

0 forma de activitate ciclica a albinelor este aceea nictemerala (circadiana), care se desfasoara pe durata a 24 de ore (zi-lumina si noapte). Nyctherneral (din greaca veche nux sau nuctos = noapte; si hemera = zi), sau nycthemer reprezinta o unitate fiziologica de timp, care, pentru majoritatea animalelor (ca si pentru om), cuprinde un interval de veghe (stare treaza si activa) si un interval de somn (repaus), ritmate tocmai de ciclul zi-noapte, valabil - cu mici diferenle adaptative - la toate organismele ce traiesc in condilii constante. Desigur ca, exista si animale (ca si plante), active noaptea si care se adapostesc si se repauzeaza ziua (ex. pasarile de noapte, multe insecte la fel, chiar plante ale caror flori se deschid pe iimpul nop!ii, vizitate de fluturii din grupa sfingidelor si alte insecte), care nu schimba activitatea ciclica. Revenind la albine, trebuie sa {inem seama ca ciclul zi- noapte variaza in timpul unui alt ciclu, ciclul anual.in mod constant, intre cele doua echinoxuri: intAi, dupa cel de primavara (la

Primavara (sezonul vernal), se intensifica activitatea de pregatire si apoi cea de imperechere (dupa apari!ia trbntorilor). Este o scurta dar foarte importanta perioada din ciclul anual, cu primele faze ale perioadei de reproducere a albinelor (imperechere, maturarea ou8lor, depunerea lor cu o durats foarte indelungatg, care impune sublinierea acestei adaptari deosebite la

!JOZ pel WlnJlse lnsnde el eugd jnla~eos ~rtg+y el ep ejelnqeo juns gu!urnl-!z eleco) e ~ 6 o eo~lo Iewnu FzeeJnp eu!~unl-en!z 'e!~qweoep zz 'eu~e! ep /n!j!jslos el ! e ~ o g l eolp ezee~np eu!urn/-en!z 'e!un! zz 'pen ep ln!&slos el :ele6e juns eldeou-!z eleleJnp (e!~qweldes &z !d e!uew 12) !Jnxou!ip q '(le/n3snd~J3) 1n6~nure !B (lwolne) el!~oz 'eJe!peurrelu! ezq enop eleo no (/eu~njoou) eldeou - (leu~n!p) p)u/uml-ae!jele~

ca si a coloniei, se realizeaza de catre lucratoare, care folosesc acul cu venin - dar cu sacrificiul vie!ii lor. Stim ca viala fiecarei lucraoare este scurta, de circa 2 luni de activitate incluzbflct. si -viala larvara. Ar fi i n t e r m & de piGt,,care lucratoare sunt cele care - s?m!indn $mejdia - ataca, in numac mai mare sau rnai mic, inamicii si eventualii musafiri nepoftiti; poate cele rnai "batranen, care au Inca puline zile de activitate? Ar fi un aspect de verificat, prin analizarea unor indivizi c&zu!i pe "cAmpul de lupta". Oricum, grija pentru a asigura dezvoltarea unor colonii puternice, in care asemenea diminuari sa nu afecteze sensibil situalia si productivitatea stupilor, devine contribu!ia apicultorilor la realizarea acestor condilii favorabile.

selectiv, cat .ti pentru polenizarea unor culturi. Aceste aspecte pot determlna si avantaje, dar si dezavantaje. ,-

lntegrareaalbinelor in diferite ecosisteme se Fgalbeaza ' @n multiplele relalii, atat intraspecifiae bntre indivizii coloniilor - care sunt f o a m numeroase si variate, legate de toate activita!ile lucratoarelor, a matcii $1 a tr6ntorilor. - meqionate anterior), cAt si interspecifh (cu celelalte vietali, de diferite specii (plante si animale) din biocenozele in care isi desfasoara activitatea), dintre care cele rnai importante (amintite si in articolele anterioarcQ, sunt: relafiile trofice (= de hranire) si ielafiile de aparare (individuala si colectiva). Prin relaliile trofice se realizeaza transferul de substanje si energie (deci, nectar, polen, mana) care asigura baza, Tot o etapa a ciclului anual (deci energetics a albinelor adulte si pentru' sezoniera) este formarea de roiuri si roitul. perpetuarea speciei (hrana puietului, Urmare a cregterit durafei zilei-lumina, a rezervele pentrd sezonul rece etc.) dar temperaturilor, a surselor de. hrana - in cuprinde $1 apa, oxigenul din aer, caldura decursul primBverW - cll.dep'uneri sporite de solara s.a., ,care trebuie sa fie curate, oua zildc, cules abundem, deci hrana buna nepoluate. in timpul asigurarii hranei (cules si abundenta, favorizand sporirea putetului de intreifnere si de depozitare), albinele si implicit aglomerarea dbinelor in stupi, direct* sau indirect cand nu culeg nectar ajungdnd la faza de depasire a numarului de ' asigurh;, polenizarea multor flori, deci albine tinere fa\a de cele batrane care mor, , asigut'area tructificarii plantelor respective, apare tendinla de formare a roiurilbr si apoi deci a perpetuarii acestor specii. in diferitele roitul efectiv. Din punct de vedere biologic, biocenoze exista si alte specii care culeg paralel cu inmul!lrea individuala a albinelor, nectar, deci o concuren!a; si de asemenea de la ou la imago, in primul rand de si spdcii dtkinatoare albinelor, care impun* lucratoare, dar si de trantori si matci tinere, aparareaf nu numai inbdividuala, ci si roiurile pot fi considerate o altd form3 de colectiva (7n dafa stupilor cat'si in interior), hmul!ire. si anume faza colonial^ de cunoscuta in general. Din punct de vedere Fnmulfire, aparitia de noi colonii si trofic (a1 hranei), albinele sunt consumatori extinderea lor (in special in cazul albinelor primari in cea rnai mare masura (exceptand salbatice, in noi ecosisteme similare, culesul de mana de origine animala; atunci favorabile, a acestor noi popula!ii sau devenind consumatori secundari, situancolonii). du-se pe al doilea nivel al piramidei trofice). ~evenind'la 'elaliile trofice, trebuie sB rnai subliniem un aspect foarte important, legat,de albine: ele sunt polifage, prin culesul de nectar, polen, mana (si chiar propolis), de la foarte multe plante; chiar atunci cand domlna unele specii in procent maxim. (satcam, tei etc.). Nu putem spune cu certitudine ca sunt monofage (au cules un singur fel de hrana), caz in care numai

# :

Am menlionat in treacat despre integrarea albinelor in diferite biocenoze, care se desfasoara in diferite forme si in diferite conditii. aceasta integrare, In cazul albinelor, prezinta o mare importanta, rnai ales datorita faptului ca ele - mai cu seama in cazul stuparitului pastoral - patrund in diferite biocenoze, nu pe cale naturals, ci introduse de apicultori, atat pentru un cules

analizele polinice ar putea preciza situalia. Polifagia (consumul de hrana din multe specii) este un avantaj pentru albine, dar si o adaptare pentcu asigurarea activitalii coloniilor in decursul tntregului sir de sezoane favorabile, legata si de prolificitatea lor foarte mare. Daca albinele, asa cum am menlionat mai inainte, sunt in mare masura consumatori prirnari (de substanle fabricate de plante, care sunt producatori prirnari) si in rnai mica masura consumatorl secundari (de substanje produse de animale) - adica se situeaza pe primele doua nivele trofice ale piramldel. in schimb, prin consumarea hranei din foarte rnulte specii de plante, ca si produse dd rnai multe specii de animale (mana produsa de purecii si paduchii de plante) pe de o parte; precum si faptul ca ele Uevin in diferite imprejurari prada diferitelor specii de animale pe de alta parte, albinele fac parte din rnai multe lanturl trofice, care de fapt se interconecteaza alcatuind o re!ea trdfick din care nu lipseste apa si diferite saruri rninerale. Deci, ca specie polifaga, albinele contribuie. si ele - alaturi de alte specii polifage - la rolul important al asigurarii stabilitalii ecosistemelor in care isi desfasoara activitalile vitale, in principal'prin acliunile polenizatoare. Ca orice specie, au si albinele o hrana preferata (de la anumite plante, care marcheaza si calitalile produc!iilor lor), dar in lipsa acestora (care se incadreaza In dinarnica sezoniera), ele gasesc cu usurinla alte resurse, de la alte specii de plante, evitand in buna masura presiunea determinata de irnpu!inarea sau lipsa hranei preferate "principals", cu alta "secundarii" (ex. de intrelinere spre iarna etc.). Aceste avantaje adaptative contribuie la produclii bogate.

si animale), din zonele temperate continentale - valabile, c u varialiile caracteristice dupa altitudine - si in !ara noastra. Asa cum am mai subllniat, varialiile sunt determinate si de condi!iile climatice Si meteorologice anuale. Continutlnd cu prezentarea aspectelor caracteristice ale sezoanelar biologice, in legatura cu viala si activita!ile'albinelor, mai rnenfionam ctlteva date - in complaare sezonul~estival (de vara - 25 mai-24 iulie), in special pentru zonele montane, cu conifere (molid, brad), dar si din padurile de-foioase de la ctlmpie si dealuri (cu stejar,. fag, tei, apoi plopi si salcii) - pentru 'culesul de:rnana (de origine anirnala -.. lecaniidele s i lachnidele), pe toata durata sezonului (in, anii, favorabili pdna in prima parfe din, septe,mbrie). Paralel, in propoqie rnai mica- sau rnai mare, culesul este combinat si cu nectar si polen de la numeroasele plante spontane si cultivate. Sezonul autumnal (de toamna 25 iulie caracterizeaza prin scaderea treptata a florilor la diferite plante, deci la Smputinarea lenta a surselor de nectar si polen, mai ales spre luna septembrie. Concomitent scade si temperatura in general, ca si durata lurninoasa a zilelor - pans la echinoxul de toamn8, ctlnd durata este de 12 ore lumina. Aceste aspecte -determinil albinele sa cerceteze sectoare rnai numeroase si variate, culesul fiind uneori lngreunat si datorita condi!iilor meteorologice (scaderi de temperatura, ploi, vanturi etc.), rnai ales in zonele mai inalte si rnai nordice ale p r i i deci o polifagie (sau heterofagie) rnai accentuata a albinelor, sub aspectul hranei si culesului.
30 septembrie), se

In ciclograma din fig. 2, sunt prezentate, comparativ, peridicita!ile sezoanelor biologice, anotlmpurile astronomice ai lunile anului calendaristic de 365 de zile si 6 ore (an astronomic), in care se inscriu ciclurile anuale si sezoniere ale'vTe?uitoarelor (plante
I-

De . asemenea, in unele zone, o intensificare a unor."daunatori" (specii care fie ca a t a d si COnsuma alblne, fie G I le produc alte daune: consum de miere, diferite boll etc.), fiind perioade de inmul!ire a unor viespi, care o data cu furtlsagurile pot contamina

Fig. 2 Ciclograma reprezenthnd ciclul anual, pe durata rnigeHrii de rotatie a ParnBntului in jurul Soarelui, in cele 365 zile $1 8 ore (Soarele fn centru), asffel: succesiunea /unilor (I-XII); succesiunea anotirnpurilor astronornice, cu durata fieC6ruia F n zile pi ore; succesiunea sezoanelor biologice, cu intervalele lor. Sunt marcate gi echinoxurile pi solstifiile. Schema cornparativi permite evaluarea stadiilor climatice, rneteorologcie gi succesiunea etapelor din ciclul anual (dinarnica sezonieri) a viepitoarelor (original, des.A.Papadopol).

fagurii cu puiet, cu dierite boli (ca agen?i transn@atori de la un stup la altul); apoi aglomerari de pesari in etapa premigratoare, in care se hranesc intens pentnr acumulare de rezerve, cum ar fi cazul prigoriilor s.a,impundnd un plus de supraveghere a stupinelor si luarea

unor . masuri de evitare sau de remediere, dupa caz, a situa?iilor,spre a ne rezuma doar la aceste exemple din multitudinea de situa?ii. Sezonul autumnal, i n condqiile i n care scad sursele bogate de polen qi nectar,

1:

impune crearea de condilii pentru cresterea unui numar cat mai mare de albine, astfel incat stupii sa fie pregati!i pentru sezoanele urmatoare, reci. Culesurile tarzii sunt preferabile fa!a de hranirile stimulative, In principal atenlia apicukorilor trebuie sa se indrepte spre locurile in care mai sunt plante inflorite: gradinarii de zarzavaturi, culturi de bostani, pepeni etc., apoi zone umede (inundabile), lunci in lungul raurilor, diferite fbnele, unele culturi dupa recoltare (de miriste) si de plante melifere special cultivate etc., care ofera polen proaspat, chiar si nectar, cel pqin pentru culesuri de intrelinere satisfacatoare. De aceea este foarte necesara buna cunoastere a terenurilor, din vreme, pentru fiecare sezon biologic, ca si prognozele h acest scop, dublate de executarea tuturor lucrarilor recomandate in manualele apicole. Dam in continuare principalele plante a caror inflorire are loc si in sezonul autumnal (iulie-august-septembrie etc.): salchmul japonez, o!etarul galben (clocotisul), giirdurari!a, cflrmilzul (hurmuzul), ziimogi!a (intens cercetata), uneori zmeurul pana la inceput de august), murul (care ofera un cules bun, mai cu seama asociat cu alte specii de padure si zavoaie). Dintre plantele melifere cultivate: porumbul (pentru insilozat) si sorgul, pentru polen; apoi sfecla de zahhr si pentru nectar, bumbacul si tutunul pentru nectar, gofrilnasul pentru nectar si polen; iar florile de clcoare (de grhdlnh si spontanh), cules de intrelinere phna tdrziu etc. Dintre plantele furajere: lucerna (inclusiv cea galbenil), ghlzdelul. speciile si soiurile de trifoi, cel alb important toamna pentru nectar, iar cel hibrid pentru polen; de asemenea sulflna albil (cultivata ,in miriqe), ofera cules pana toamna thrziu, si pe alocuri napul porcesc. Dintre plantele leguminoase: pWrunjelul si leusteanul, ca si morcovul si phstilrnacul, ofera polen si nectar, pan& in augustseptembrie; dovleacul moscat si dovlecelul, alaturi de pepenii verzi, castrave!ii etc., pans i n septembrieoctombrie, culesuri de intretinere, uneori

chiar de productie. Si plantele aromate si medicinale ofera culesuri bune: clmbrul, izma bun& leviin!lca, salvia de grhdlnii (jales), feniculul, macul de gradin&, miighiranul si anghinarea, phna in august si septembrie unele, ofera polen si nectar, uneori abundente si cu arome caracteristice valoroase. Am menlionat la sezonul estivai plantele melifere tipice, cum sunt: facelia, milt&clunea si hrlsca, care ofera culesuri bune adesea pana toamna tarziu, mhtaciunea cu nectar abundent, iar hrisca in special din culturile pe miriste. Pe Ianga acestea multe plante spontane, unele ocupand suprafele mai intinse (uneori crescand in masa), ca piipiidia, apoi rapita shlbatlcii ofera culesuri de intrelinere de mai lunga durata. La acestea se mai pot dauga multe specii, din care mai citam: urechea , porcului, cimbrisorul, talpa gilgtil, busuiocul de miriste' (cinste!), pAIAmida, rAchita, lumilnhrica, loboda siilbatica, pufuli!a, rachitanul (2 specii care dau polen bogat si nectar), cu inflorire pana la sfarsitul lunii august si, unele, si in septembrie. Sunt multe specii melifere si polinifere, care se cer cunoscute de catre apicultori, i n primul rand cele din zonele i n care exercita stuparitul (inclusiv cel pastoral), precum si locurile i n care cresc si Tntinderea. Amanunte despre ele se afla i n manualul apicultorului si i n alte lucrari apicole si botanice. Men!iunlle pe care le-am facut si unele sublinieri au avut me.ilrea de a demonstra aspectele ciclului anual, n fiecare dinamica sezoniera, care se reia T an. Asa precum esalonarea culturilor productia livezilor si a agricole, gradlnariilor si a altor zone determina felurite recoltari pe sezoane, si albinele isi asigura recoltele de nectar, polen,mana si propolis, variate in functie de aceleasi sezoane biologice, fiecare cu cantitali si mai ales .calita!i diferite. Ele determina si varialii sezoniere i n activitatea si i n multiplele relalii ale albinelor. Despre faza prehivernala si sezonul hivernal, i n articolul urmator (inclusiv bibliografia integrals).

FErPMA A P I C O ~ ~MPIL&STIATA i~ CELE PATRU VANTURI

:

Lucianu JIPA
singurul combinat apicol din iara, dar si din larile foste socialiste. Si era amplasat la Tulcea! Dl. Gheorghe Puscasu,, sef al fermei pdna in 1982 cdnd a iesit la pensie, presedinte de onoare al A.C.A. Tulcea, cel'care a ridicat aceasta ferma - fara indoiala, nu singur - cu infinit8 durere privege acum felul in caie munca sa de o viala este imprastiata in cele patru vilnturi. In 1982, seful fermei apicole a fost numit dl, Ion Tihon, care, in 1990 s-a privatizat si s-a retras din aceasta functie. Locul i-a fost luat de medicul veterinar Vasile Posteuca, care pilna atunci se ocupase mult de porcine si bovine, aproape deloc de albine. Asa incdt ferma, mereu in declin, dupa cum ne- am informat de la directorul S.C. Viticola Aegyssus, dl. Dumitru Limona, aducea mari pierderi societalii. Oar fara a schimba, eventual, seful fermei, fara a cauta conducerea vreo metoda de rentabilizare, singura solulie gasita pentru eliminarea acestor pierderi a fost lichidarea intregului efectiv de albine si lichidarea fermei. Dar sa vedeti T n ce condfiii! Deja,,'?nA1993, numarul de stupi sc&use foarie muk, 'pans la 3000 de familii de albine. in toamna anului 1993, In cond4i cel pqin curioase au fost vdndute 900 de familii, iar in larna 1994 restul. Spun civrioase deaarede exista niste 'norme orientative pentru stabllirea prejurllbr la familiHe de albine si a produselor apicole, in echivaient - kilogram de miere. De curiozitate, iata o familie de .albine normal dezvoltata pentru produqie este echivalata cu'prelul a 20 kg de mi6re; un roi - intre 8 si 12 kg de miere; 1 kg de ceara - 3 kg de miere; 1 kg de polen recoltkt de albine - 2,8 kg de miere. Astfel, intr-o familie de albine de tipul multietajat (singurele existente in ferma apicola de care vorbim) sunt: o matca in valoare de 2000 de lei, 3 kg de ceara in valoare de 6000 de lei, plus albinele, plus hrana din faguri. 0 lada de

Continuand tristul drum al..atAtor ferme desfiinlate in !ara fara pic de discernamdnt, cu baza materiala imprisstiata sau (si) achizi!ionata la prquri de nimic de anumili intreprinzatori, ferma 'apicola *a S.C. "Viiicola Aegyssus" S.A. din Tulcea a ramas Tntili fara stupi (in urma celor d w 8 licitalii de la sfilrsitul anului 1993 si inceputul anului 1994) ca acum, pe 18 martie ax., in urma altei licitalii (la care au participat numai doua persoane) sa fie inchiriate unul SRL mijloace fix@ in valoare de peste 39 de milioane lei si vdndute aceleiasi persoane juridice materiale din stoc in valoare de peste 1 milion lei, adica tot ce nu fusese vilndut pdna atunci. Dar, pentru a ajunge la ultima licitatie si pentru a percepe timensiunile reale ale catastrofei, este absolut necesar un scurt istoric. Ferma a fost infiiniata in 1964 din iniliativa cdtorva apicultori entuziasti 'din Tulcea, in urma C6ngresului mondial al APlMONDlA care avusese loc in ace1 an, 'la Praga. S-a pornit cu 2000 de familii de albine ca, pdna in 1968, sa se ajunga la 5500. Un grajd al fostului I.A.S. Tulcea a devenit sediul fermei apicole si incet, incet au fost adunate uneltele. Ferma tulceana era singura unitate din lara care avea utilaje, mijloace de produciie, materiale si unelte cu care s8 se practice apicultura de tip industrlal. De mentionat ca unele utilaje au fost confec?lonatein cadrul fermei, iar unele utilaje casate au fost refacute 'si folosite 'in exploatarea apicola industriala. in 1971 a fost proiectat combinatul apicol al fermei, amplasat pe malul lacului Cdsla, cu posibilita!i de acces la Dunare si Delta Dunarii unde se practica stuparitul. Combinatul apicol a fost proiectat pentru a asigura prelucrarea, recoltarea, condi!ionLea produselor apicole din intreaga relea de stupine Gostat (asa cum era atunci) din Iara, avand o capacitate de 600-1000 tone de miere anual. Relineti, era
'

petqns unq e m ! un !J Je Jep qw!u weGe~eiu? e a!iei!3!l el !npeuwnp ee~ed!3!ped 'idel ea !ew nu 83 seletuleu!g '6yl!el gsc ep eJezugA ip3!z!j eueos~ad 'el!se~ e3rleiso;j !4'evle3e ep ield un n3 6y 21 1 'eJe!w ep aiel!lue3 o e e ~ e ~ n p uqns o ~ gl!qeiueJ !uaAep eA u n 3 !k elede 'ele!~eieu, ep '002 Inwo3 u!p 'elezugh 'leis ep ele!3~ewo:, !!ieiepos e ep!Jeieu ezeq ap !Jnunq n3 ~ l s !!Oeee3e l u ! g3 weunds !eu !s el!Jnpuo) ep pugundqp 'el!se~e3nelsod nN ialoqde elaueqe:, eu!yel '3nq/!el 00s ep !nl-p ee~eanpuoo qns BlWeuleJ p o l e nu e u e j aJezughep lniald lnhe ne eloqde eueqe:, pu!3 tpep :pea 'pl!qeiue~eu 'leiol 'lelol Upenop :nldu,exa ~e !sgle! 'pnunq ep eyes o e y e u 81 e-s qlo3lde ewJej e ~ e 3 u?-el!!i!puo3uj ! e m u u!p !e!ielp!~ !nln~olg6118&3 elnpuph lsoj ne e~e3 elen1 KO) e !le1n3llred Joun IJnunq JopaDe n3 el!Jnie~d e3ep !s LLE'LE ! I J ~ ! J ! L ~eJnsebu U~ - ,,snssh6ey,, !!iple!3os ep eJezugA ep i e ~ d un n 3 ieu!seuuoq o eis!~ ee~e3npuo~ leJn6!~e e-au wn3 & - 93 u?ealgde g3 ee3g) es ulna 'eiue1n3~p e3eo1!!w n~iued eseo!Jn3 unds 'loc~~de eqpe '!n(n~!i3e tuns eape3e g3 eunds es p e p '!Qniol 'sewel ~nl!)o~d lellsgd e!) es heeundul! e!ia!3!l !) Je 1vlE 14 'JO!JelUe Jol!Jolln3!d~ 0lnpUpA El 9Je!J3SU? 0p e(Il\!p~03 03eJeOp 'e3nelSOd !so) ne eleun elueln3~p e3eol!!w eise3e !nl-p e e!iel!o!l el ee~ed!3!lred gseo!~n3 u!p 83 !I. Je sundsgl 6 e ~ U n 'gJj!3 8lse03E wind l n ~ g d e-S !N l'~'~'.0002 'qm,;!aUJJ!j in~gde e epun ep e~eu!3 ] ~ n u gmind ( e-eu nu Ie luelueze~del e3 'Oe!~puv ue6ng 'Ip !k 93!Z!) 'eiei!l!qe~uo:, Inp!Nas el 13p-1 'id84 ea 'eieiunue gueos~ed e3 e l t m ~ p3nelsod 'K] 'e!i!leduo:, !el Z ; E L ' ~ ' ep L suns !el ep !!w ep eins eunq u ! !!Jg!e6ue 1nle~n3 inAe ne eueos~ed eAelg3 n3 eesgdap BlSIl U!p JOl!JnUnq JOlIJOleA enOp !eUnU F3 le3JeUeJ WE '!el SZ8'E8'66 eeJawnsu! 03 ep eeJeqeJiu1 snd e-1s nu e l e l h l e ~ a !Jnunq ne!~!y3u! es wn:, 'iuaw!uahe 'InJesop esnqh e~e3 " d ' d ' j e eiueiueza~de~ el !iueze~d ',,ax!j e3eol!!ur - !nlnh!pe ea~e!~!y3u! !s !e!s!uo3 p ai~!pek0lda3!~ 'nina elaJ!yy el-a n~lued,, :gse~d u ! !4 ~ieiunue' e ~ e un:, .InJesop !3un;e ~ u g d m q e ~nu ~3 'e!iei!3!1 e i e 'e!ielp!l qnou o elez!ue6~0 isoj e e!uew 8 1 U? J'EIy3 'l!SlJnllvLU e ' ' S d ' j . e ~ ~ u E ~ u ~ Z ~ J ~ ~ J ad .!dnis B J ~ 'eeqnl ) u!p ',,snssA6ev .~Io~!I!A,, IS e!iep3!1 ap !a!s!woD elu!pasa~d 'n!l!seA '33 e eloqde ewJej sewer e wn3 weiuezald elaaeyy el-a .!eulelqo~d la 3!p!~nl~npedse nJisou !nlnJe!z lo: Jo!Jalue Jewnu un-J~U! eldsap Jaop !3 gis~l eldsep !!iele~ ep eieod nu ~3 snds e ,,snssA6ev e(o3!l!A,, '3's el a!p!~n! ~a!l!suo:, eeloo!N !ey!yy 'lp 'slaw al!JgqaJiu? E( 'gplld ea .gpedsns eJa3et 0 ee~ede 'ea aldsep e q ~ o eaueh ~ !lo ale:, ep '!sep ( ~ 3e 6! ~ w w gz ~ i e q ~ '618 es ynunq ~olse3e els!l 14InqA w v .,,!el G E L ' ~ ~ O ' L.lu '.,etlea, juepuadepu! Inue!p!joD u!a) .(ew~n ep aJeoleA u? !awlel !!igi!~!ic~e elueJaje 301s u!p e1e!1a18w e~edwn3 gs,, e!ie6!1qo e/\) jieis ep r?;Eli5!;6eJUl !eqn6ed e i ~ e o l w ne !!iued!~!ued r p (eie!~3su! ep el!!i!puo3 alse e~e3 6 !el ep oowel eu!qp ep !a!l!we) e eJ!l!qeis ep e l ! ~ e is !o ~)~ ne e~e3 :aisa u?) t?sez!3eld as q o q d e !euJq pugu!$ede !nlnie~d !'$ 'la!Jv !Jnunq ep epes o eu~dwn:, isoj ne e~ueur eeJeqalluJ 'enu!iuos lod el!!ie~edwo3 81 ed 'e~eunl! a ! ~ ! ~ea~elp!~ p ap !Inwe e3 iua6lelep n3 iey9ed un w e p u!ue! !ew nes eisa w!16 e 3 .leJgAape else p e p w!li nu else yp6!i ep eiey3ed Bnop e lnield el ele~\?dun3 !3!u Jep - ~ o i n ape04 inigq iep e-s 83 Insues !J inind e ioi n3 .?pel n3 eumle ep e!l!wej u? - a!iel!3!1 el ied!3!ued e ~ J O J ~ C eleunu I p e a ..!el ep 8 1 'e!iel!3!1 enop e el 'ilnu ! ~ w !k leJob!w ,SO) a lol!dnts lnield 9661 UJ u ! !!~0lln3!denldw!s !S Jnd 1 ! 1 ~ 3e ~e3neiSOd d .!OJa!iei13!1 el yunuep Idlo:, un n3 lndnls !a1 ap 'IP 93 yzne !ew e-s 'w!ls es un3 weAe nu else enop o n3 '~ndnls !el ap 0099 Jep 'e!iel!3!1 ,,em,, nu gs se!~puy ~p n3 seleiu~ OOOE n3 !s ! ~ n d ~ o !) Je-S Fj3ne)SOd 'IP 83 !30A l!ZnE !) Je-S JO!Jei\n n3 8661 !nt-euweolu?i!inpugn 1) e n~luad !dnis .gun1 ed !a1 g g o ' ~ ~ 0 ep ' 1 e!~!43 ie3apn!pe !lse3e 'a!iei!3!1 el 'iienle~e!so) no e3 !iepa~3 O Le6un!e e ' 1 ' ~ ' s.oooz ellea,, 'QJeunl a!J!y3 !al wn3 'eu!q !g '!el. ap O O ~ ~ Z L - ~ O O 'el ~ ~ O ' L O O 'ap L !a!iel!3!l e aleda3u~ ep eeleoleh eieod es 'e~nznes-npug~!ldv'enou a ~ 3 e p el 'lailsv ' s a ! ~ p u !nl-p ~ eeJeoAe) ul pugiunue~ '!el ep OOOOE !s !el ooosz e~iu? elso:, j e n w e!iuaNalu! ew!~d ednp 'g3!wsue ep lnlsap lso) lnield el 'gu!dnls u! luap!xe ie!eia!ilnw ~ n d ! ~

de verificare pentru Curtea de conturi! Si, daca tot punem problema cat de ieftin inchiriaza S.C. "Viticola Aegyssus" bunurile sale, chiar chiria de 1.025.066 leilluna pentru mijloace fixe si utilaje evaluate la 39.858.825 lei n care un tractor apare este mica in condqiile O ca avhnd o valoare de 900.000 de lei. Dar mai este vorba despre doua cabane apicole, tractoare, salupe, remorci, platforme apicole, remize, si muhe, muite altele. Mai apare o

intrebare. Daca la aceasta licitatie s-a pus condqia ca persoana juridica sa men!ina profilul de activitate al fermei apicole, presupunhnd ca, dupa un an, . "Viticola Aegyssus" va intentiona sa reia aceasta activitate, cum va reusi avhnd atdtea bunuri imprastiate... in cele patru vhnturi?
(Din cotidianul independent "Delta", nr. 821, miercuri 30 martie 1994)

CARACTERIZAREA BIOMETRICA A POPULATIEI DE ALBINE

(Continuare din pag. 9)

q i r n e a tergkelor abdominale 3 si 4 cu medii de 41,380 mm si respectiv 33,77 mm ne BIBLIoGRAFIE indica o talie mica a albinei moldovenesti. Si Fisteag I. - CercetHri biometrice la albina aici probele provenite din lasi au valori mai mari decat pe intreaga populatie lacei romBneascH. TezH de doctorat, Bucuresti, 1939. FO1ii N . ~ Maria Lungu, Cornelia Pelimon, I. doi indici, respectiv 42,08 mm si 3 , 0 4 mm i n Barac, M. Copaitlcl, E. MBrza - CercetHri privind timp ce probele prwenite din jude!ul Galati se caracterele morfologice si insuSirile biologice ale situeaza sub medie cu valori de 40,902 mm populaliilorde albined i n Romlnia. respectiv 3334 mm. Fresnoye J. - Biometrie de I'abeille, Opida, Din datele studiate, valorile caracterelor buletin, 1972. aripii anterioare constituie principale dtferenta Wrban Mlhaela - Caracterizarea morfologic6 a fa!a de caracterizarea &at& de Fotii si populaliilor de albinH carpatina din Podi~ui colab.1965. Valorile gasite de noi se apropie Moldovei (date partiale), Lucrare cercetare, 1988.

de cele indicate de cercetatorii sovietici (rusi) pentru albina carpatina.

TRATAMENTUL UNOR A F E T U N I OCULARE

(Continuam din pag. 11)

modulat8, care se transmite superior prin cllile optice la proieqia cortical& unde psihic imaginea - mesaj receplionat ca la un aparat de luat vederi ne d& un instantaneu al mediului inconjuraor. Afeqiunile de pol anterior pe care le-am Vatat cu acest Procedeu - ele s-au vindecat I n procent de peste 89%s restul au fost ameliorate - 8% si 3% stalionar. Grupele de ameliorare si stqionare au prezentat

complica?ii cu maladii generale, focare de infeclie etc. care au avut nevoie de tratament combinat prin,procedee adaptate, operatii etc. pen;tru oprirea acestor procese. In conciuzie putem indica procedeul de aplicare a teraplei locale oculare prin micelii moleculare ca cel mai eficace dintre toate tehnicile locale de aplicare a medicamentelor nivelul ochiuliri.

AL XW-LEA SIMPOZION NA ONAL DJ3ISTORIE 91 RETRLOGIE AGRA A ROMANIEI

in zilele de 2S27 august 1994 vor avea loc la Ba&u l u c ~ l e celui d d XN-lea Slmpozion Na$onal de lstorie pi Retrologie Agmti din Rodnia, fn colaborare cu: Academia R o d n i i , Ministem1 Agriculturii pi Alimentafei, Academia de Stiinfe Agricole pi Silvice, Direcfia GenemB a Arhivelor Statului, Prefecture Judefului Baciiu, Consiliul Judefean &&u, Direcfa GberalB pentru Agriculturil pi Alimentape a Judefului Baciiu, Muzeul Judefean de lstorie 'lulian Antonescu" Bacdu, Complexul Muzeal de $tiinfele Naturii Badu, Muzeul de Arfi pi Etnografie Baciu, Biblioteca JudepanB 'Costache Sturdza" Badu, UniversifateaBaciiu, Imprimeria 'Bacowa" Bedu, Filiak Baclu a Societiifii de Stiinfe Istwice, Stafiunile de cercetare pi producfie pomicola pi legumicol2i Bacfju, Asociafia Cmsc6torilor de Albine din Romgnis. In cadrul Secfiei de istorie a apiculturii invit5m pe top cei interesati s8 participe cu studii i comuniclri. Cererile de participare se pol obfine la sediile filialelorjudefene ale Asociafei CrescBtodr de Albine din intreaga fad. lnformafii suplimentare la telefoanele: 034/12.24.11/43 - d-na Vlorica NEGYLESCU, D.G.A.A; 034112.37.03 - d-1 Dr. loan CIUTA (acas8); -034/11.16.86 - d-l Vlllch MUNTEANU, Arhhrele Statului Bachu pi 01/61 1.24.23 - d-1 Ing. Eugen ZORICI, Secretar General a1 I.C.P.A.

d?

In peisajul shrac si sHrHcit al publicisticii ap~cole l a t i un semn bun A apjrut la E d ~ t w aDIACON CORES1 din Bucuresti volumul APICULTURA IN .MOLDOVA F E U D A ~Autorul . Prof.0r. IOAN CIUTA ,distins profesor de istorie din BacHu a reusit si-si 'facH publicH o ,parte din teza de doctorat. Ne amintim CH i n u r m i cu mai multi ani i n cadrul Simpozi- oanelor Nationale de lstorie $i Retrologie AgrarH dl, prof. Ciuti ne-a propus spre publicare lucrarea respectivi. Noi nu am reusit sH dHm curs acelei propuneri pentru c i n-am fost convinsi cH .editarea nu se va solda cu pierderi. Totusi i n timp, apreciind just valoarea eforturilor de peste 10 ani, am publicat comuniciirile succesive pe care autorul le sustinea i n Sectia de lstorie a Apiculturii din cadrul respectivelor simpozioane nationale. Asa textul cum scrie autorul i n introducerea volumului~ ce ne este prezentat se constituie ca "rodul a peste 10 ani de investigatie, cercetare, cunoestere i n 'domeniu". $i ceea ce mi se pare tot atlt de important este cH autorul i$i exprima dorinta ca opera lui sH fie "stimulatoare pentru reintregire". Msldova feudal5 era cea pe care am dori-o cu totii i n granitele ei fire-fdi cum de altfel ce o b s e ~ H si pe coperta cHqii, i n harta anexat5 ca $i i n tfatarea problematicii i n paginile tipirite. Perseverent, comprehensiv si hamic autorul a avut 'noroc sau a CHUMsi a gHsit norocul i n persoana unui

sponsor generos - I-am numit pe dl. Plicinta directorul Holdingului AGRICOLA INTERNATIONAL din BacHu care a finantat imprimarea lucririi. Deci d u p i cum scria cronicarul: "Biruit-au gdndul!". Glndul cel bun al autorului de a-si vedea opera tiparit&, $i bineinteles apreciatH de contemporani si de urmasi. StructuratH pe 10 capitole si avlnd anexatH o cuprinzitoare hartH a zonHrii apicole i n Moldova Evu'lui Mediu cartea se constit"ie ca o sintezH convingHtoare a legiturii organice dintre istoria propriu-zisH a poporului romln din Spatiul Carpato(intra pi extra)-Danubiano-Pontico-Nistrean cu istoria apiculturii. Pentru intocmirea IuciHrii autorul a consultat o bogati bibliografie si a descoperit el insusi surse documentare inedite la Arhivele Centrale ale Statului din Bucuresti $i la cele judetene din lasi ca $ii n fondurile Bibliotecii Academiei Romlne. Consulta'rea atentH a acestor surse bibliografice ca si cxiutarea, culegerea si interpretarea uitor date istorice din sursele inedite i-au permis autorului s5 redacteze o lucrare interesanta si conving8toare. Prin volumul recent apHrut se dovdege continuitatea stupiritului ca preocupare important6 a unui popor harnic $i ospitalier care a vietuit si vietuiegte intr-un spatiu geografic diruit de Dumnezeu cu o flora $i clime favorabile cresterii albinelor. In mottoul "ToatH albina isi a p i r i ciscioara cu acele si cu veninul siu" luat din cronicarul Grigore Ureche si pus de autor la inceputul volumului ne place sH descifrim tenacitatea constanti cu care dl. prof. dr. CiutH $i-a urmHrit scopul. Spunev aceasta mai ales cB edqia din acest an al Simpozionului National de lstorie si Retrologie AgrarH a Romlniei (a1 XIV-lea) se va desfisura la BacHu iar autorul recenzat de noi este unul dintre principalii organizatori ai manifesthrii. Coincidenta sau mai bine zis tot tenacitatea autorului au fHcut ca printre sponsorii simpozionului ce se va desfisura i n ultima decadH a lunii august la BacHu sH se numere Holdingul Agricola International. Aceasta dovedgte c i un proiect bine intocmit si consecvent sustinut are toate sansele &-si g8seascH resursa financiarH necesarH. Desigur lucrarea oare va fi lansatli sau mai bine zis relansatH cu ocazia simpozionului va suscita dezbateri vii si deci interesante pe care vom incerca s i le publiclim. DupH o IecturH atentH $i critic& nu ne r i m l n e declt sH felicitHm pe autor iar obsewatiile pe care le avem ne reZeNim a le transmite personal la simpozion.

llisei TAHV('A

DIN BIOLOGIA ALBINELOR MELIFERE (I) (Test de verificarea canostin$elor)

Ing. llie CORNOIU

Universitatea de Stiinie Agricolc Cluj-Napoca Facultatea de Zootehnie

.t
1. Vdrsta oului depus de matca pe fundul celulei se recunoaste dupa: a) luciu b) pozqia in celula c) forma si marime
2. Matcile devin apte pentru imperechere: a) la 6-10 zile dupa eclozionarea din botci b) imediat dupa eclozionarea din botci c) la 2-3 zile dupa eclozionarea din botci
3. i n mod normal schimbul albinelor batrdne cu albinele tinere dupa iesirea de la iernat, intr-o familie de albine se incheie: a) la mijlocul lunii februarie b) spre sfdrsitul lunii martie c) spre sfdrsitul lunii aprilie
4. Ritmul de inlocuire a albinelor batrdne cu albine tinere, dupa leirea de la iernat este dependent de: a) calitatea matcii b) pastrarea caldurii necesare In cuib c) calitatea hranei din cuib

>

b) in care, ma& iqi preikgeste watul spre primilwra c) care prezinte un instinct redus de roire
1

8. Altitudinea de zbor a albinelor depinde

de: a) usurin!a cu gasesc . care acescurenlii de aer b) greutatea incarcatwrii totale adusa spre stup c) tipul slupilor foloshi in crqtere si exPloatare
9. Albinele meliere pot percepe substanlele aromatice T n dilulle de: a) 1:lO.OOO b) 1:100.000 c) 1:1.000.000

Reproduc!ia la a) asexuata b) sexuata c) partenogenetica

este:

Data sursa de hrana descoperita albina cercetasa este la o distant& mai mare de 100 m fay de stup, aceasta executa pe fagure: a) dans mobilizator circular b) miscari rapide pe suprafqele cu miere c) dans mobilizator balansant

11. Termenul de "anecbalie" se traduce ca fiind" a) lipsa predispozi!iii spre roire naturala a J familiei de albine b) rezistenfa IaTurIisag si intemperii c) grad ridlcat de adaptabilitate la cond4iile de mediu

12. i n mod obisnuit botcile . de "schimbare Ilnlstita" apar: 6. Daca sursa de hrana descoperita de Pe timpul iernii albina cercetasa este la o distanla mai mica b) dupa de roire de de stup, aceasla executa Pe ), dupg a doua decada a lunii iulie ~i fagure: august. a) dans mobilizator rectiliniu b) dans mobilizator circular c) miscari rapide pe lumina stupului
7. Se considera familil de albine rezistente la iernat cele: a) care, pe langa mortalitate sciizuta au si un consum redus de hrana

74;8-a,b; 9-6 10-b,c; 11-a; 12-b,c.

1-b; 2-a; 34; 4-a,b,c; 5-c; 6-b;

l'rof. Emilin ~i Murin I'OPESCU-DICULESCU

Intr-o asemenea societate gi cu companioni pe mHsurH, lenea te-ar fi strlns i n brate p i n 3 gi ?n impHrHtia harnicelor albine, aga cum fticuse cu o albin?H plecatH i n chutarea unui adevHr mic, pe mHsura ei. Se pllngea unei prietene: "Tocmai aici i n implrgtia albinelor mH plllise pe mine ~enea".~" Alteori mierea i "se servegte", cuiva ca pedeapsh. E cazul sH amintim de "ungerea cu miere". THranii veniji sH se pllngh de vHtaf lui Dinu PHturicH se desttiinuie: "Mare nHpastH a cHzut pe capul nostru, conagule ; arendasul ne jHfuiegte, zHpciul ne jupoaie de piei, gazda de jude! gi ispravnicii ne ung cu, miere gi ne leagH de copaci, de ne mHnlncH mugtele gi tlntarii!"251 La fel procedeazH gi tHranii din Obiditi, care-l prind pe boier gi-i hHrHzesc o pedeapsg. Nu-i dau sH bea zeamH de cucutg: "cucuta ucide repede; dacH-l ungem cu miere se chinuie mlncat de mugte, mHcar o sHptHmPnH". "L-au uns cu miere" gi I-au legat de stllp. Afllnd "ce boier dulce auv>261 , un urs a coborlt din imprejurimi gi I-a lins pe jupln Neagu plnH a leginat de fricH. Norocul boierului a fost cH pe acolo era gi Grue Romlnul Grozovanul, care I-a lemurit pe urs sH le lase boierul i n pace sH-l pedepseascH ei gi nu jivinele muntelui. Ursul a plecat nelhmurit de hotHrlrea oamenilor. N-a priceput nimic cu mintea lui cea . proastl. Nu e prima datH clnd a fost pHcHlit in fel gi chip, f ~ e de om sau de vulpe, de luna in lac sau de alte minuni. FiindcH ursul fHcea prHpHd prin recoltele oemenilor, doi tHrani si-au pus in g l n d sl-i ia pielea. Au luat o cratitH mare, au umplut-o pe jumatate cu miere de albine, au turnat peste miere douH kilograme de spirt pi au amestecat bine'. Au dus-o in calea ursului, care s-a infruptat zdravHn din ce-a gHsit. A c b u t ametit tare. L-au gHsit dimineata "ca mort" abia mai sufla. L a u legat bine cu funii, I-au urcat in cHrutH gi-au dat fuga sH-l vlndH la circul din orap. Din zdruncinHturile cHrutei, ursul s-a trezit, a rupt funiile: "SH-i fi vHzut atunci pe THnase gi pe Ispas! Nici iepurele nu fugea aga cum alergau ei cupringi de grow&, ca s H scape de mlnia ursu~ui~~.~" De data asta mop Martin a scHpat nevHtHmat, din cauza nepriceperii gi lgcomiei tgranilor. Al!i confrati de-ai lui au pHtit-o qi mai rHu. Un mogneag ce vkuse multe si nu imbHtrfinise degeaba avea un megtegug al lui simplu, dar sigur. "Avea el H ageze i n furoa unui tei, i n singurHtHtile obicei s pidurii, un stiubei gol, cu cltiva faguri de miere. Ursul se zgrebtana pe trunchiul teiului gi se aburca la ceea ce-i plHcea lui mai mult. Dar Tntre gtiubei, care era anume ridicat in sus, gi intre unghiul furcii, sta atlrnatH in IHntug o cHpHtlnH rotund6 de lemn. Ursul da cu laba, ca s-o inlkture din cab; cHpHtlna se-ntoroea gi-l pHlea peste bot. Ursul mormaind, iar o dB la o parte. Ea se intorcea iar gi-l palea in cap. Pe c l t se indHrjea el mai tare, pe atlt c8pHtlna il pHlea mai cu rHbdare gi mai fHrH greg. Asa se necHjea el ca un dobitoc tlrnp ce este, plnH ce-l ametea, dobortindu-l la r6dHcina teiului. Acolo de multe ori pgrintele meu I-a omorlt ori I-a prins ~ i u " . ~ " Momeli se pun nu numai pentru ursi, ci gi "pentru jderi", ale cHror blHnife frumoase sunt cHutate gi mai de pref. "PHcatul lui mog Toma" era c6 "rlvnea" mai ales asupra acestor dihHnii. "A intins gir de vreo treizeci de Capcane, in ele cu momeli anume pentru jderi: gaite, mHruntaie de Rar i-a fost dat s H nu se iepure, fagure de miere".27/ bucure de pradH. N-a fost furat declt cel mult de animale. Pe atunci cinstea era la mare pret. Vestiti pentru moralitatea lor erau moldovenii "din sus de Humulegti", din VlnHtorii Neamtului, din satele Boigtea gi GhindHoani, acolo unde "plugurile ramln singure pe brazda in taring, cu sHptHmlnile, prisHcile fHrH prisHcar, holdeie fHrH jitar gi nimeni nu se atinge de ele iar oamenii din aceste sate nu ptiu ce-i judecata".29' "Nurnai in seema clinelui celui bHtrln p a albinelor din IivadH" id lase Androne Brebu, din "Venea o moarH pe Siret" a lui Sadoveanu, toat6 gospodiria, fir& s H se glndeascti la cea mai mica pagubH sau c5lcare. Incredibil! Noi gtiam c4 Vlad Tepeg a fHcut dreptate in Tara RomlneascH, iar vegtile de aceasti adevHratH cinste ne vin din Moldova lui Stefan. Pentru o vinH mai muit simbolicl, prin amenin!Hri gi santaje, se pierde o via!&. La hotarele PHulegtilor, in apele tulburi gi involburate ale Somegului, Cornelia Crigan gi-a aflat sflrsitul. VHzlnd "o urmH de miere pe o farfurie, o urmH de miere rHmasH din ospH!ul boierului", fetqa "n-a putut sH se impotrivegscH ispitei". A intins degetul tremurlnd si a fost prinsH. De team6 cH va fi inchisH "pentru o picHturH de miere, al cHrei gust nici mecar nu apucase sH-l simtH", o feti!H a murit "lnainte de a zHri prispa ~ie!ii".~" "Foc mare" pe inimH a avut qi MoroacH, gi din asta i s-a tras lui sflrgitul, clnd, dintr-o neglijeG6, uitHnd "aprins gomoiogul de cllti, cu fumul cHruia

...

ametea albinele, c l n d cerceta stupii, a aprins "toati amploare. lstoria neamului pune i n evident8 st~~iria".~" sumedenie de astfel de fapte reprobabile fat5 de Mult mai realist ~i cumpHtat s-a aritat a fi fost natiune, fa?&de centru. Aceasti lege a fizicii si-a gHsit aplicabilitate vestitul stupar Dzierzon, descoperitorul parthenogenezei, care a pierdut de douH ori aproape cu intlmplHtor gi-n lumea dulce sau rnai veninoasi a totul prisaca lui - care nu numira clteva colonii, ci apicultorilor. Maiorul italian l-iruska "a trirnis din 250 de stupi - datoritA unor virulente boli ale prisaci acasH pe bHiatul s8u mai mare, cu un puietului. Pe vremea lui nu se cunostea nici un fagure pe o farfurie pus6 intr-un cos; copilul, tratament serios, qi totuqi, d u p i ce a stlrpit boala juclndu-se si invlrtind cosul, mierea a iesit din cu totul ..., ea n-a mai apirut deloc, datoriti numai fagure, inclt toati era scursa din farfurie; c l n d Hruska a vZizut acest lucru, si-a dat seama c i serioaselor mHsuri de higienH, pe care el le pistra cu cea mai mare sfintenie~."~ puterea centrifugg a invhrtirii cosului a fost cea care a aruncat mierea afari din celule si, pe baza CH nu e de glumit si nici de umblat cu jumHtHti de misurh la cel mai mic semn al unor epidemii, ne acestui principiu, a nlscocit magina e x t i a ~ t o a r e " . ' ~ ~ Nu bHnuim cum reusea "cutare boier avertizeazi unele studii de laborator. "Puterea de Cantacuzino" s i extragi mierea din fagurii celor rezistent8 a microbilor e foarte mare si inmultirea lor aproape 1 3 . W de buduroaie clte avea impristiate neinchipuiti: i n 36 de ore, un singur bacil al pestei pe la mosiile sale, f i r & o astfel de masing. albinelor, ajunge la 16.500.000 de indivizi gata de atac si greu de invins c l n d se transform6 i n spori, Stim doar at&, c i mijloacele primitive de a. extrage mierea au durat p l n i i n 1865, dar c i cei nici frigul cel mai mare nu-i poate vittima, precum mai multi, bHtuti de necazuri si nevoi, se Fnglodau nici cgldura de peste +I00 grade Celsius; pe llngH aceasta, uterea lor de viati dureazi de la 3 p i n 5 la o astfel de munc8 migiloasi si delicati zile de la 5 ani". v a r i p l n i - n sear& Pentru ei era "curata hrani De mirare a rimas si povestea celor doi frati plinea cu miere" si de cele mai multe ori singurul dulce ce-l puseserl i n v i a t i pe limbi. GAzele lui din America, posesori a peste douA mii de stupi, care "au stat ani de zile cu prisHcile lor i n mijlocul Dumnezeau au recunoscut-o pe stHplnH pe mama lui Zaharia Stancu si pe ultimul drum, unei regiuni blntuite de pesta american5 a albinelor, fHri ca vreo colonie de-a lor s8 fie preferlnd sH meargi cu ea i n mormlnt. "Seara unele s-au intors la qtiubeiul lor. Altele nu s-au atins& de aceasti boali; ei au luat mHsura de prevedere ca i n fiecare stup s i stea tot timpul mai intors... Albinele acelea au fost ingropate o c l t e o sticluth cu formol care se evaporeazi pe datH cu C i faptul nu e singular ni-I incetul inlHuntrul s t ~ ~ u l u i " . ' ~ ~ arati ~i unele intlmplgri de familie; bunicul meu a Grija cu care noi inconjurtim familiile de albine fost petrecut la morrnlnt de mai multe albine, iar bunica, i n ukimile ei clipe, se apira cu mlinile de se recompenseazH prin binele ce ni-I pot face si ele noui. Se zice cH un boier " avea un singur un roi de albine v&ut nurnai de ea, inglndnd numai "albinele, albinele". S i fi fost sufletele celor fecior ...si acela bolnav, de nu-i didea nimeni de leac". 0 m i t u s i vestiti pentru leacurile ej s-a pe care le-a omorat i n via?&pentru a le lua mierea incurnetat sH creadH i n leacul bHiatului. "li da din buduroaie sau sufletele celor ce i-au simtit mHtu$a...doar ceai de urzici indulcit cu multi miere ajutorul?! A plecat din viatH cu adevir cu tot si s i se spele pe diniuntru de tot rHul". Stiinta si truda nici micar i n vis nu ni I-a mai spus. babei n-au fost i n zadar. FlHcHul a prins a umbla. Buna Paraschiva T. Arghezi isi a f l i locul de veci i n lumea de basm a MHflisorului intre albinele pe C l n d a plecat, mHtusa i-a spus boierului: Si rniere s i - i dai mereu'. Vrlnd s-o rHspliteascH pentru care le-a ingrijit o viati ca nimeni altul, ca odinioari minunea ce-a ficut-o, baba a cerut ca mu~umirile ciobHnasu1 intre mioarele sale, haiducul sub s8 fie aduse albinelor. De atunci, boierul s-a ingrijit frunzisul care I-a ascuns $i viteazul pe maluri de pe ape, gata sH iasA la lupte dacA urmasii i-o vor cere. si-a prHsit pe l l n g i casa sa "albinele farmaciste". Mestesugul nu era greu si necazurile puteau sH mai Unii le-au iubit cu patimi, impHflind cu ele vie.S21 necazuiile gi bucuriile, altii le-au iubit pentru a le lua Reciprocitatea se desluse$te si-n exemplul ce dulcele gi-apoi le-au uitat sau si mai trist le-au ni-l pot da albinele, c i c i natura e mai in!eleapti, distrus cuibul, lulndu-le +ivista gi mierea. Martori dupH Grigore Ureche, declt omul, c i c i niste la o astfel de nelegiuire sunt doi copii care au gHsit glnganii f i r 6 minte ne invatl cum se tine domnia: un copac trlntit la pHmlnt de hoti si albinele "... de s-ar invH?a cei mari de pe nigte muqte fHrH zbgtlndu-se intre viati5 si moarte prin zHpadH. minte, cumu-s tin domnia, cum ieste albina, cH "Lacrimile lor au fost ~adarnice".~" Aripele lor s-au toate-si apHrH ciscioara si hrana lor cu acile si cu zbWut pentru ultima oari; ele care i n zilele de varH veninul sHu. l a r i domnul lor, ce se chiamH matca, yi de trudH, i n p l i n i vitezH puteau bate chiar de 440 pre nirnenea nu vatrimi, ci toate de invHtHtura ei de ori pe s e c u n d ~ ' . ~ ~ ' a s c u ~ H " . ~ ~ ~ ~ ede n dcipituire in~a a celor avuti qi de De atunci "albina, cu Acul spre mine1 imi aratH centrifugare de sub vrerea domnului luaseri cum sH m ~ r " ~ si ~"cosmosul ' cu zumzetul de

GI

rnH pierde pentru o altH infyigare gi irnpHcare cu totul ca-ntr-o nirvanH fHrH dureri, suspine si TntristHri. S H fie oare posibil visul ce I-am avut 'in noaptel Sau a fost doar o arnHgire "de rniere beat&? CHci exist8 gi aga ceva. Nectarul cules de albine de pe rododendroni dH o miere care arnetegte ornul yi produce dureri gi deranjarnente stornacale. In IegHturH cu astfel de rniere beat8 se povestesc urrnitoarele: i n anul 401 i.e.n., cHnd regale Kira MHruntul a pornit cu arrnata contra fratelui sBu Artaxewes ll, regele pergilor, qi ajuns pe malul Milrii Negre ling6 Caucaz cu 10.000 de eleni; aici toti acegtia - consurnlnd rniere din stupii aflafi acolo s-au irnbolnHvit gi unii qi-au pierdut congtiinta. DupH 4 zile sHnHtatea lor a fost restabilith. Minunile naturii sunt infinite, iar dac6 le rnai ghicirn e doar din intlrnplare. Avlnd poftH nespusH de-a savura nigte ciuperci unduite ce-i fHceau cu ochiul, NHdrHgel "a bHgat ciorile i n stup s H facB rniere. Pe albine l a a trirnis sH prindH eretele care rnHnlncH puii".3s/ Naarn fi agteptat ca gi p'e n6i sH ne pofleascH la el acasH Tntr-o rnicH aventurH inceputH pe ~ /dorinja , "Albinodrornul internqional ~ o r c o v a " ~in de-a ne prezenta uRirna lui inventie, "b&litofonul". de care era tare rnlndru. In lips& de alte preocupHri ne-am agezat comod T n fotoliu citind o "carte de z u r n z H ~ " ~ ~ / .

BlBLlOGRAFlE 24. Stefan Tita, Aventudle tapirului, Editura Ion CreangH, Bucuregti, 1970, p. 2730; 25. Nicolae Filimon, Ciocoii vechi pi noi, i n rnanualul de rornlng, clasa a-IX-a, Editura Didactic8 gi Pedagogic&, Bucuregti, cap. XII, p. 131; 26. Durnitru Almas, Romin Grue Grozovanul, Editura ion CreangB, Bucuregti, 1987, p. 21-22; 27. lonel Pop, Povestiri vbn5tore$ti, Editura Ion CreangH, Bucuregti, 1986, p. 31, 136, 140; 28. Mihail Sadoveanu, Opere 11, Editura, de Stat pentru LiteraturH gi Art&, p. 64; 29. ion Creangh, Amintiri din copil&ie, Editura pentru LHeraturH, 1964, p. 192; 30. Horia Urnan, Hotenrl soarelui, Editura Tineretului, 1957, p. 182-183; 31. Nicolae Velea, Paznic la armonii, Editura Tineretului, p. 9; 32. Sorin Bodolea, Elidia si Eugen Agrigoroalel. Legende pi povestiri cu albine, Editura Apirnondia, 1987, p. 90-93;33. Grfgore Ureche, Letopise?ul TArii Moldovei, Editura Minerva, Bucuregti, 1987, p. 135; 34. Zaharia Stancu, Ce mult te-em iubit, Editura Albatros, 1983, p. 157, 177; 35. Ion Puha, Creanga de cbntec, Editura Junirnea, p. 71-74; 36. Mihal Com&necl, Unde zboarEi fluturii, Editura Tineretului, p. 50; 37. Nlna Casslan, 0 sut6 de poeme, Editura Eminescu, 1974, p. 16; 38. Gheorghe Nlca, Cei trei nEud&vani, Editura Ion CreangH, Bucuregti, 1984, p. 5; 39. Tudor Vasiliu, Carte de zurnzijit, Editura Ion CreangH, Bucuregti, 1987, p. 71-74.

Cump5rati cu incredere: ODETERGENTUL "NEO IMPORT E X P O R T PLUS" PRAF in cutii de 1 kg .(ambalat in baxuri de 14 cutii); utilizat pentru prespglare, spalare manual5 si cu ma@ automate; DETERGENTUL LICHID PENTRU MENAJ in flacoane de 1250 ml (ambalat in baxuri de 12 flacoane); DETERGENTUL LICHID PENTRU VESEG in flacoane de 750 ml (ambalat in baxuri de 12 flacoane) fabricafi in Franfa. Cele mai avantajoase preturi oferite de FIRMA LYON B.M.G. din Bucuregi; tel.: 011771.03.46 sau tel./fax 011633.68.13 gi Baia Mare, tel./fax 062143.48.57. VBnz5ri en gros si en detail.

LYON BMG SRL

ROIREA
A. LECRENIER si P. POLUS
C8teva exemple Regina prea batr2nB 0 regina batran& emite mai pqin hormon Este o cauza unica dar exist& elemente dech una tanara 'Imperecheata. Albinele vor externe care o favorizeaza sau nu. primi mai pqin hormon mdem si treptat se vor Cauza unica ce declanseaza febra roirii gasi in situa!ia .de crwere de regine, deci in este o modificare a echllibrului hormonal al febra roirii. Spunem corect "treptat". Regina fiind coloniei. Smperecheata cu mai mubi masculi, in stup Trebuie sa fnlaturam total ideea existen!ei in exist& "familii" diferite: ca origine paterna. Prin colonia de albine a unei dorinle a acestora intr-0 ereditate unele familii necesita o carltitate mai direq~e sau aka. Nu exista dorifla cregeril de mare de hormon decat akele si se gF~s&c astfel puiet primavara, fabricarii de laptisor de matca, mai repede in stare de crestere de regine decat hranirii larvelor, secre!iei de , ceara etc. altele &nd hormonul (hormonii) regal scade. Comportamentul este condflionat de un produs Astfel se pot gasi ebose de botci ce coqin un hormonal sau de ~nsuficienla acestuia. ou. Se inchide stupul ageptand ca dupa 8 zile htr-o colonie exist& un schimb continuu sa existe cregtere. La redeschidere situqia este de substar?B hormonale Fntre claseleGsociale aceeasi: exista tot botci cu un ou. Aceasta ale coloniei, de la regina catre albine dar si datorita prezeqei unui grup de albine P n stare de invers, de la albine catre puiet si invers. Natura cregere ce fac regina sa oua in ebosele de botci $I cantitatea de hormoni produsa este in si altui grup sau familie care din contra distrug funclie de situalia sociala a individului dar si ouale con!inute in acestea. de r a d , ereditate, varsta, un anumit flumar de Se poate concluziona ca, fara intervenlia factori externi c a lumina, temperatura, apciulto~lui,aceast~ colonle va roi. umiditatea, aportul de hrana etc. 0 regi* prea batrilnava inregistra la un Aceste schimburi si Suma starilor moment o reducere de pontd, deci SI86 puiet. hormonale individuale determina un Aceasta reducere de puiet va ,anirena o comportament pe care il calificam ca stabil modificare in schimburile hormonale dintre cdnd colonia se dezvolta normal cu un aport puret si doici. Acestea vor dispune de laptisor de hrana normal. Consideram ca dezechilibru de matca in exces. ~ c e s tde'zechilibru va hormonal o perioada de rolre, o oprire brusca determina febra roirii. a pontei, o inlocuire a reginei. 0 regin& ffinBri7 poate fi o regina b8trsn:l Ce exist& intr-o colonie considereta Am auzit de multe ori: "Mi-am innoit stabila? ieginele de anul trecut si totusi ele au roit". - 0 regina t&nara in ponta. Varsta unei regine nu se evalueaza doar in - Puiet de toate varstele. ani, oi si in ciclul de ponta. Daca crestefi o - Masculi (trdntori). regi'na devreme 31sezon, pe care o introduce$ - Lucratoare de interior de toate varstele. intr-o colonie bung+eava avea inianul nasterii - Culegatoare. o prima ponta intensa. 0 data cu ponta - Rezerve de Hrana. intensa din primavara urmatoare, aceasta Se canstata ca o colonie in echilibru are regina va fi,in perioada de roire, o r e g i d de bn numar aproape echivalent de celuk cu doi ani sau mai bin8 cu doua ponte de varsta. puiet, lucratoare de interior si culegatoare. Daca crestefi tdrziu o regina sau menlineli Orice modificare a acestui echilibru va o reginB tanara in stare de ponta tncetinita, pe determina declansarea febrei de roire.

CAUZA DECLANSARII FEBREI DE ROIRE (FRGURILOR ROITULUI)

'

'!1e!3!j!ueun6ej ep eeJe3npoJw! 16'p lnpund el -:n!lds'ep eeJ!nlfsub3 n ! i d s ep ewe en es wno 'wind n3 WEJ puvmledeiue~egp .o ~JS!X=J :le!nd ep pes eu!qp eaJ!Jwo a~tu!e~elueuepun) 'lue!3!jns union un ep 1-e lewolne euweasu? Q p uode U ! J ~ EeJlJglU? Ipaap. ! ! u o ~ oenop ~ nu a!uolo3 o else^:, e 'epe~3we 8 3 1 ~ 0 ~ole3 eeJ!uneJ gqe~6ep l e u pu!!bel!y~d i u a l q p s wnlon !nun.eellram 'Z :pnpow gnop u g sep p w !l?p!j!~eIJn6~j el ep pu~u~oda~nu!/qo n~q!l!we 1sa3e wgl3edse~ es e!nqeJl '!e!uoloo alewe1 1 p e1!6e~j !ew llnu g le elnu!jqo lefise ele BEJBA ep elesel3 eJlul n~q!l!~pe !nun eleuI@J -Jep '!lep!Nue !~n6ej ep 301 u? y e w ap !!~eu!iuaw eiuauodw! sns !eu ieqdxe u v gsjowe g~dw!so KI eweJ empo~w! eu!q elreol nJqlllu9azap el aliuaav .u!ze6m u?eJeJlspd el und o !s eeJa!w l0d 9s w e d ell?U? !nJlSUO3 e nllued ?BJ~%@ W eww gzeeinlew e~e3 'Jo!Jaiu!u!p Jolau!qle InJemu ei!m::es 'e3w!n~lsuo:, a( gs ~ J -6d 'glee:, ul ewJopueJl:e~ps e!nqaJt a3e~l ea dnls u? alsasos pug3 .!n(nu!ze6sw al-npu!~ejo elnla3 u? gJn6u!s eundep N-.Jepeu n3 e u ! ~ ale:, ad eiuelsqnS ela u~ le1nwn3e ne tqob a3 a~eolp6aln3o p3 wgu!bew! au es e!nqeJl ap e8Jels u? p3 n~iued'!3!0p tsoj na 03-gdnp eleu!qlv 'ase~a3 e p esnpo~ill ye3 nu 'wed glle ep ad .ew~gs u!p ela3 u!~d sale ese~a3u~nep aJv 'g~!su6lu! p w d o ~eop !ew e!le~6 u!~d losn o e ~a13 i *dnis u?~oleulqle eaJ!solol 1ellnze~e3 un3 eQs'la!nd e!ieln3~!:, gqpa!dwl nu !!1e~6 Jotsase eeJez!l!yn do39 83 818 nu '!ou weundo~d n3 euoz u?!le!o!j!lje !~n6ej ep eeJe3npoJiul 'eu!6a~ n~luad eJe0leJede~ e!le~6 o - ~ l u ! ~ d !le!qj!lre !rnfie) ap sara9npoJ)uI .l p!nd ep leloz! e!nqeJl u!m6ew. 1 s t ~ ~ :aJeolewJn e(!!ina3e~d ne! es 1j3vaeJeol!oj aJa!w nllued ulzefiew u n 'Jolelu6e~jqpt? neS ele3!uOA !a!ie~6 lenu!A tuns nu e3!u~alndaueoj al!!uolo3 eaJ!soloj u!~da3ej es ~uew!uedwo:, !nlsaDe eeJel!w!i 1.1euo!~e6 ep n a ~ 6,euneepiolu? !aluod e a ~ e ~ o l el q e3npuo3 lua!3!jnsu! 301. .Jo!Jaw!ap alau!qle n3 vode~ u~aJ~og~aln3 .!n( ee~e3olq el as-npug6unle 'p(nie!nd (n~n! u? ap wapa3xa un ewlxa en aJenu!luoQ IJI Jepeu undap eleu!qle 'nii~ds llnw e e ~ d els!xe 'aJeluapa3xa pupamp ealsa3a 'yap !s auk~y ap pug3 ~ u o eundep d !h -es e3 sa3xe ul nu Jep Inlairid a~lu!p ~n~q!l!~pa u?.$u!6a~ ap !uow~oq ap 301 lue!qjns ap eunds!p es a!nqeJi e3iew ealarwa u~ a~e~upo owa3npe a!bnys eaea3v '!a'u!6a~ euod efee~e~e~luo3 nes e~~!pa!dwl w!nd ap i u a w ! ~ e d w o un ~ nes dl09 u n ~~uau!uadwo3 tsa3e u ! ~ d eae3aJl la!nd ap !nlnq!n:, eiuasqe n q :,klua!qnsu! o 'Jepeu ap yseLu , uode un e6!lqo e nliuad ple~lua3ap a!nqeJl !nlndnts a~aria~3 je!nd ep !nlnq!n3 ee~e3olg EaJeJlU!'a3eJ led UJ asnds!p lUnS eleW8J pUv3 .ualod e(e u? azauoots es 83 alau!qle !solo4 .n~q!l!y~a ul a!uolo3 6 a z a u ~ ogs j n~q!l!y3a JOA el aJe3 ad awe1 !aJl nas pnop '!nlndnls u? !!uoloh gnop e3 eu!ualap 'a3 ldaj 'au!3a~ eeJeJlu! el 'ezealoz! ale3 'a(e3!uan e1!~6 !!uolo3 enop e a~e3!4!uia~ o n3 iua~!wo3uo~ pun ea~ezaseu ! ~ d i e w ~ o luew!uedwo3 j un auneaplolu? e3ej as, ~s a!nqaJl '!nlnsaln3 ealapan ul ~ol!!uolo3a- alyglul 0 .a~eo)g6eln3 ap ~!nz~olu? !j aleod pun4 ep u!ze6ew ise3y ~aw6e~4e!p pu!soloj awe1 ep InJpurnu empel !6 JO!JelU! . ap e(eu!qle eJlU? a!bodo~ds!p aaod as '!i!nqsuo3 !j J e nu !Iep!j!ue !Jn6ej o ep iew~rl 'le!nd ap sa3xa upd dnis 'eleo6 al!n~lsuoc~ ewe) a!j gs e!nqalt alawetl ul n~q!ljy3ezep un el ' a J e 0 l g ~ ~ n d ~ a a!iuale J0~ o g ~ g 'amp j lod !j!uyal elsa3v .a~eleldwo3 .!n(ndnls Inpunj ad 'elewnu !s else 4 un:, '~ezese eleo6 alewe1 n3 u!ze6ew un els3 ap !apnu nes !!uoloa elle el ap ia!nd ep uode pun4 ap ~nu!zebeyy U ! Je!i3npo~d ~ ap JOl!!UOl03 e eJ!Jelcj?0 undold '!!Ja!w lehlaza) wepgns union un n3 ~ol!!uolo3e eJeilonzep ap !3!uual alaun je!nd ep I!~EJ waw!uedwm un '!eu!b~ !euod shlaze) wepyns U!ld JO/!!UO/O~ EeJ!JejU/ waw!uedwo3 un '(punj) pzeq ep u!m6ew !nun -Sp!SUO3 Jl0d~ ee~ezekeuud ,,ualod,, luewluedwo3 un :dnw .pls~pn ap glued o nes ue i n eane ~J 'e~eoigw~n elengw!Jd u!p ul eluew!uedwo3 !eq bnpugundw! e w wwej en ~ I J ! Gplsee3a .Bp J epeo!~edul 'e!bnpo~dap !!uolo3 u? gs ure6un!v ,!a aiu!n301ul e~eruwe ep e!ie6!1qo ~ J ! O o !au!q(e wndw! es w e!nqea esaleeJ ul (isn6ne !junl eleu!j el) n!ugl !ie~npo~tu! o.am
'
'

4. Prelwarea ramelor de puiet

Exista doua motive. Primul este incetinirea pontei reginei. A 1 doilea deriva din faptul ca dupa o anumita data puietul nu va mai da culegatoare pentru culesul de primavara. Trebuie deci sa se reduca numarul de albine tinere pentru a se evita supracreqerea de doici care nu hranesc larve si nu vor da culegatoare in perioada de cules. Orice albina care se naqe dupa a douazecea zi ce precede incheierea culesului qi Pnainte de a doukecea zi care precede Pnceputul culesului de vara nu va da o culegatoare utila, aceasta fiind in absenia unui cules important, o parte din puietul din care apar aceste culegatoare trebuie deci prelevat pentru a forma (Tntari) nuclei de crqtere. 5. Vizlta slptlmflnall Este sigur ca echilibrul hormonal despre care am vorbit nu este u v r de meniinut, ca masurile de prevenire propuse reduc riscurile de roire, dar suprimarea- oricarei febre de roire din to!i stupii unei stupine nu se poate realiza decbt prin aport de hormon de sinteza specific albinei, ceea ce nu exista inca. Trebuie deci sa ne asteptam sa avem un procent de stupi atinsi de febra roirii. Deci, este absolut necesar sa existe o supraveghere saptamBnala regulata. Chiar si in cazul coloniilor nestimulate, chiar si fara unificare, aceasta supraveghere este necesara daca dorim sa prelevam ~i sa evitam plecarea unui roi. Declansarea febrel de roire (frigurllor roitului) Am spus mai sus cB numai cBnd exist8 in colonie botci cu larve hranite se poate vorbi ca aceasta este in febra de roire. in acest moment iesirea unui roi este inevitabila in mod natural sau artificial. Roiul natural reprezinta Tntotdeauna o problemti: problema momentului iesirii lui, problema prinderii, problema folosirii lui. Roiul "artificial" este ma1 comod caci este pregatit de apicuttor, dar tehnicile, cum este metoda Taranov, cer Pndemanare, material, timp si condflii meteo favorabile. ldealul ar fi sa se suprime h colonie elementul care conduce la roire fara sa dauneze deloc recoltei.

PNLATURAREA FEBREI DE ROIRE (FRIGURILOR ROITULUI)

Cum? Roirea unei wlonii se p a t e produce doar in doua condqii: sa existe o regina si botci. Daca inde@rtBm sau suprimam cele doua elemente indispensabile, colonia nu va mai roi. 1. Regina, element esential a1 roitulul Scoaterea reginei cu una sau d o ~ a ~ r a m e de puiet care eclozioneaza si una, doua rame de hrana. Aceasta operaiiune are loc pqin hainte de capacirea primei botci, in aceasta situa?iecolonia este in imposibilitate. sa dea un roi primar. Nucleul astfel populat va fi asezat pe stupul de origine. 2. Botcile produc regine tiunere care, da& nu avem grip, vor pleca cu roiuri succesive. Decl, trebuie dlstrwe toate. Dupa 8 zile se distrug din nou botcile. Colonia este atunci incapabila sil creasca din nou regine, puietul fiind prea banran. Atunci se poate reintroduce, prin unificare, regina din nucleu sau si mai bine o regina ti!in&ra imperecheata. Aceasta tehnica elimina febra de roire a reginei care nu dispune de populatia necesara pentru roire. in ceea ce priveste susa, puss in imposibilitatea de a efectua o crestere, ea va accepta regina care i se ofera. Regina din nucleu isi va continua ponta, intr-adevar incetinita; orfanizarea coloniei dureaza doar 8 zile. Efectul negativ al febrei de roire este deci foarte limttat. Plecarea unui rol Tehnica pe care am prezenta-0 evita ie$rea unui roi. D a a din lip& de supraveghere sau tlmp u& se produce o roire, meqinerea puietului sub gratie Pmpiedia iqirea reginei. Roiul f&a regina va reveni la susa, dar regina va fi ucisii. Deci, va trebui fie sil se distruga creerea, cum s-a meniionat mai sus si sii se introdud o reginil tBnar8 fecund4 fie sli se scoata gratia separatoare, sil se distruga toate celulele cu exce@ia uneia si sil se lase sa se nasca o regina natural& Aceasta este solqia cea mai proastil, pentru cB aceasta reglna este una oarecare ce nu a facut obiectul nici unei selqii.

Traducere de Uliana BRETOTEAN din revista La Belgique apicole nl. 311994

ULTRAFONOFOREZA CU MIERE GINGIVITELE,.CATARALE

-A. I. KUDAR
;

i~

Ucraina
boli ale tractului gastro-intestinal (gastrita, colecistita, colita si altele). MuQisb plhgeau de diateza hemoragica a gingiilor. In plus de aceasta, de anamneza si de datele examenului medical am procedat la fotograflerea [oentgen a margirlilor alveolare si, pentru a permite excluderea ale max~larelor parodontozei si parodontitei, am folosit proba (rea~!ia)~Schiller-Pissarev si am calculat indicele parodontal (IP). Dupa examen, am procedat la extrac!ia dinlilor la to$ bolnavii, - Ca mediu de contact s-a folosit miere. Pentru aceasta am luat o bucata de tifon fin, I-am uns cu miere pi I-am asezat pe gingiile maxilarului superlor sl inferior dinspre partea vestibular&. Am aplicat procedeul metodei de contact pentru uhrasunete cu o putere de 0,2 VVcm2 timp de 7-9 minute, 10 sedinte zilnic sau tot la doua zile. Pentru a putea conferi metodei o valoare relativ8, am impaqit bolnavii in doua grupe: prima, de control (13 persoane), a fost tratatil cu ultrasunete; a doua (22 persoane), cu ultrafonoforeza cu miere (UFF). Ca rezultate ale terapiei folosite, la bolnavii din grupa de control, dupa 4-5 sedinie cu ultrasunete, hiperemia si oedematismul ?esutului gingiilor au diminuat. La terminarea terapiei, s-a inregistrat vindecare ~ompleta doar la 5 bolnavi (38,4%), la ceiial!i s-a constatat numai o ameliorare. lndicele parodontal inainte de tratament a fost .de 0,9 0,05 si la sf8rsit a scaut doar pan& la 0,5 + 0,15. La bolnavii din grupa a doua deja dupa 3 sau 4 sedinfe cu UFF cu miere, s-a constatat o ameliorare pronun\at& hiperemia si friabllitatea papilelor dentare erau lichidate rapid i la incheierea tratamentului, la 19 bolnavi .(86,5%) starea gingiilor s-a normalizat, lar la restul bolnavilor am obselvat o ameliorare notablla. lndicele

Gingivita cronica este intalnita adesea la persoane practic sanatoase totusi, in multe cazuri, ea este un simptom al unor maladii ale unor organe si sisteme interne. Deficitul de vitamine joaca un mare' rol'in patogeneza ei, Se subliniaza mai ,ales rolul deosebit al hipovitaminozelor ascunse. Studiind lipsa vitaminica in procesele patologice izolate, s-a constatat ca : insuficienla unei singure vitamine este rar intalnita; cel mai adesea lipsesc mai multe. Efremw (1956) a descris eficacitatea tratarii ; gingivitelor .catarale cronice folosind o combina!ie de vitamina C, P, B2, PP induse prin electroforeza pornid de la un singur pol. Mierea, prin compozi?ia ei chimica .este diversificata, con!ine ,fermen!i, diasfka, invertaza, catalaza, peroxidaza si al!ii, o *serie de acizi organici, tartric, malic, citric, oxalic ca si proteine si zaharuri,"reduse".Este bogata in oligo-elemente (iod, cupru, potasiu, calciu si aluminiu), in elemente antibiotice, fitoncide (Mladenov, 1984). Sunt amplu evideqiate in miere vitaminele C. P, PP, B1, B2, Be, acidul pantdenic (Skenderov, 1 1985) care este, apropiat de combina!ia vitaminelor utilizate prin metoda iui G. I. Sirota. Acest studiu are ca scop prezant&ea experimentarii aqiunii ultrafonoforezei cu miere (UFF) in tratarea maladiilor de gingivitB catarala cronica si utilizarea sa ca mediu de,. contact pentru penetrarea ultrasunetului in !esuturi. Ultrafonoforeza are avantajul,.fa!a .de alte metode, ca introduce in organism substaqe medicamentoase datoriia combinarii aqiunii fiziologice a ultrasunetelor cu cea farmacologica a substaqei medicamentoase induse. Au fost observgi 35 de bolnavi (20 femei , si 15 bBrba?i) intre 19 si 46 de ani. Sufereau de gingivita de 6 luni @na la 3 ani inainte de venirea la medlc. T q i mai sufereau si de alte

parodontal a sc&ut sensibil de la 0,9+/-0,5 p8na la 0,3+/-0,13. Reac!ia Schiller-Pissarev la toii bolnavii Pnainte de tratament se manifesta prin intensitatea colora!iei care depindea de starea si expresia "componentei" rnflamatoare din iesuturile parodontului. Cand eficacitatea terapiei era insuficienta, reaclia SchillerPissarev ramanea mediu exprimata (aproape 50% din prima grupa). UFF cu miere a contribuit la lichidarea manifestarilor infk3matorii din gingii la majoritatea bolnavilor. La 90% din bolnavii observa!i, rgac!ia a devenit negativa. Mierea

nu a provocat nici o modificare patologlca a mucoaselor gurii nici a starii generale, bolnavii au suportat bine tratamentul, nu s-au observat manifestari alergice. Observa?iile efectuate au demonstrat ca utilizarea UFF cu miere T n tratarea gingivitei catarale cronice da rezultate eficlente si ci4 mierea corespunde exigeqelor ca mediu de contact pentru penetrarea ultrasunetelor in iesuturi. Traducere de Liliana BRETOTEAN din Revue Franqaise d'Apiculture,aprilie 1994

----------PIpIdie cIlit5 cu miere

~ C A T A R~ U~ ~ C O L A

I I I I I I

1
I I I I I I

1ngrediente:l kg ptiptidie de clrnp; 1 lingurti opt de vin, sare, piper; 10 cl ulei; unt c8t o nucti: 1 lingurti de rniere de pHpHdle (sau ah sortirnent). Preparare:Se curti?& si se spalti ptipgdia. Se fierbe S n apti cu sare gi opt. Se scurge bine strlnghnd-o in rnhti. Se incinge uleiul intr-o cratitl gi se ctilegte pHpHdia. CInd este gata se adaugti rnierea si untul. Se condimenteazti. PoftH buntil Variant&: Se pot adtiuga si buctiti de sltininti si usturoi.

Iepure inilbusit cu miere de pap5die

Ingrediente: 1 iepure de 1,2 kg aprox.; 1 kg rnorcovi, 100 g piept afurnat de porc; 100 g unturti; 1 cub de supti sau o IingurhH de vegeta, 50 cl vin rogu; 1 ceapti, 1 cHtel de usturoi; 2 linguri de rniere de ptiptidie (sau alt sortirnent); 50 g unt; sare; piper; verdealti; 100 g paptidie; cirnbru; foi de dafin. Preparare: Se taie carnea bucti?i.Se fierbe cubul de sup6 i n 50 cl apti, vin gi 1 lingurti rniere. Se ctileste carnea i n unturti, apoi sltinina gi ceapa tAiatti. Se pune lichidul cald cu usturoiul, verdeqa, rnorcwii ttiiati rondele. Se stireazti, se piptireazti. Se fierbe acoperit.

Aterqle: Se scot morcovii mai devreme, apoi se calesc cu unt si miere panil se rurnenesc usor. Se servesc separat carnea si morcovii. Va aslguram ca ve?i aprecia aceasta delicroasa mancare.

. COMBINATUL APICOL BUCURE~TI - - :4. -:*.>*-,*,

'
<

- "'",-

; 4

cu sedlul I n R d u l Ficusulul nr.42, sector 1, vlnde c a r e orice agfent comerclal

~Mbarele: * mlere si pioduse din mlere tn1W gamB"s~rtlmentall vaflatl; . -. . ' * produse cosmetlce pe belA de Ingrediente apicole; >. . , produse Ue patiserie; > :5: -2 > - * r . opt de mere 91 mlere; . -. . , -?. - Ii-. utilaje 91 scule apicole dinibririi-$1mdthlj' "'"' remorkl apicole gl de uz general. ' La comandll se pot executa confeqfi mnbricd &la& $1 dll8rd&$rodir;B din.l'emn. "' ' ' Produsele sunt comerclallzate far4 adaos conlerclal, la preluri mlnime. . , .' .. ,, I ;Telex: / I1 rx: 3129798 -.:, x Tel. " ' 2 , '. <. .< .
w e /
s
I

'2

.%-

>

r ,