LICEUL TEORETIC “PAVEL DAN”

CÂMPIA TURZII

2016- 2017
UN MIRACOL AL NATURII!
PERFECȚIUNE SAU...HAR DIVIN?

Autori:

Călin Oana
Moldovan Darius –Alexandru

Prof. coordonator: Turcu Ana

Einstein
 1. INTRODUCERE

a. Motto:

2. «Dacă albinele ar dispărea de pe Pământ,

3. omenirea ar mai exista încă patru ani. » 

4. Albert Einstein

La început, am zâmbit citind motto-ul de mai sus și mi-am spus în gând: Einstein a fost un
geniu în fizică. Ce știa el despre albine?
Și...totuși, dacă avea dreptate? Acestă întrebare retorică a aprins în noi scânteia de a cerceta, de a
căuta un răspuns. Și astfel s-a născut ideea proiectului. Cu siguranță, renumitul fizician se referea la
rolul albinelor ca polenizatori ai culturilor entomofile și, totodată, la realizarea unor producții
agricole însemnate, care nu ar fi posibile în absența polenizatorilor. Se știe că lipsa acestora ar avea
efecte devastatoare asupra procurării hranei.

V-ați întrebat vreodată cum ar arăta natura fără zumzetele vesele de albine, fără ciripitul
păsărelelor, fără zborul fluturilor sau culorile pastelate ce învăluie pământul?
Am închis ochii pentru o clipă și am realizat câtă nevoie avem de plante, de insecte,...de
natură! Minunându-ne de tabloul naturii vii, după câteva cercetări, am înțeles că vietățile esențiale
pentru întreaga natură sunt....albinele. Ele sunt responsabile de polenizarea majorităţii plantelor.
Fără albine nu am mai putea mânca fructe sau legume. Acestea sunt singura specie de vietăți de pe
Terra care aduce beneficii mediului, fără a face rău altei specii de plante sau de animale. Data
viitoare, când veți auzi un bâzâit de albină prin apropiere, amintiți-vă că o mare parte a hranei pe
care o consumăm depinde foarte mult de polenizarea realizată cu ajutorul insectelor.

2. SCOP
- Conștientizarea opiniei publice în legătură cu situația albinelor la nivel global și european;
- Informarea opiniei publice în legătură cu importanța albinelor pentru agricultură și
conservarea sistemelor;
- Conștientizarea impactului pe care l-ar avea asupra mediului dispariția albinelor ;

3. OBIECTIVE
 Identificarea factorilor care influențează negativ comportamentul și
sănătatea albinelor;
 Cunoașterea factorilor biologici care modifică dinamica de dezvoltare a
familiilor de albine;
 Cunoașterea cauzelor mortalității sau depopulării familiilor de albine ;
 Adoptarea unor practici de protejare a albinelor și, implicit, a mediului.

4. DOCUMENTARE ȘI CERCETARE:
Ne-am informat dintr-un raport tehnic al Greenpeace și am reținut că fără polenizarea
insectelor, o treime din culturile folosite pentru alimentație ar trebui polenizate prin alte metode.
Astfel, cele mai nutritive alimente ar fi grav afectate de scăderea numărului de insecte polenizatoare.
Ar avea de suferit în mod special producțiile de mere, căpșuni, roșii și migdale. Doar in Europa,
albinele asigură între 75% și 85% din polenizarea tuturor florilor, la culturi sau vegetație sălbatică.
Dacă polenizarea acestora ar înceta, s-ar declanșa o reacție în lanț, ce ar afecta existența tuturor
viețuitoarelor de pe Pământ, inclusiv a omului.

Albinele domestice împreună cu cele sălbatice sunt agenții polenizatori cei mai importanți
pentru majoritatea regiunilor geografice. Deși lumea avansează progresiv spre plantarea tot mai
multor culturi ce depind de polenizarea albinelor, deși rolul agenților polenizatori sălbatici devine
din ce în ce mai important la nivel mondial, totuși albinele sălbatice sunt amenințate de lipsa unor
habitate naturale și expunerea la substanțe chimice create de oameni. S-a constatat că America de
Nord și Europa sunt regiunile cele mai afectate. În lipsa unor programe de monitorizare a statutului
agenților polenizatori, raportul Greenpeace din anul 2013 avertiza că în ultimele ierni, mortalitatea
coloniilor (familiilor) de albine din Europa s-a situat în jurul valorii de 20%.
În acest context, vă întrebați probabil, care sunt motivele de îngrijorare referitoare la
sănătatea albinelor. Iată, conform studiului cele 3 cauze:
 Nu există date precise care să permită cunoașterea la nivel mondial a numărului exact
de polenizatori și a diversității acestora;
 Ritmul de dezvoltare a culturilor dependente de polenizare depășește ritmul global de
înmulțire a rezervei de albine melifere domestice, numărul și diversitatea
polenizatorilor sălbatici fiind limitate;
  Dimensiunile populației de albine melifere din diferitele zone agricole sunt foarte
inegale: în unele țări producătoare de miere, populația înregistrează creșteri, în timp
ce în altele se confruntă cu un declin – inclusiv în regiuni cu producție agricolă
ridicată din SUA, Regatul Unit și multe alte țări vesteuropene.
Totodată corpul albinelor este un bun asimilator de paraziți și viruși care sunt recoltați de pe
suprafața plantelor, iar în cazul în care albinele ar dispărea, s-ar înmulți vertiginos aducând mari
pagube florei și faunei. Prin urmare viața albinelor este importantă pentru omenire, dar și pentru
întregul ecosistem.
Albinele sunt insecte zburătoare care se hrănesc cu nectarul florilor ca sursă de energie
grație conținutului de zaharuri și cu polen ca sursă de proteine folosit mai mult la hrănirea larvelor,
activitate ce se soldează cu polenizarea florilor și producerea mierii. Astfel, polenul pe care în mod
inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta, este important pentru plante, deoarece o
parte din polen cade pe pistilul altei flori din aceeași specie ducând la polenizarea încrucișată.
Albinele sunt răspândite pe întregul glob, făcând excepție cele mai înalte altitudini, regiunile
polare și unele mici insule oceanice. Cea mai mare diversitate de specii de albine se găsește în
regiunile calde, aride sau semiaride, America de Sud și Mexic.
Durata de viață a albinei lucrătoare depinde de gradul de uzură ca urmare a activităților
intense desfășurate de aceasta. Albinele clozate în sezonul activ din primăvară, martie, până în vară,
în jurul lunii august, trăiesc numai 40 de zile, pe când albinele clozate toamna trăiesc până la
primăvara viitoare până când se face schimbul de generații.
Durata de viața a trântorilor este între 2-3 săptămâni și variază în funcție de sezon și zona
geografică.
Matca este cea mai longevivă dintre membrii familiei de albine putând trăi până la 8 ani.
Este eficientă economic un an sau doi ani, după care trebuie schimbată. Este activă pe toată perioada
vieții putând depune 1500- 2500 și chiar 3000 de ouă în 24 de ore, în luna iunie. În această perioadă
intensă, regina este atent îngrijită și bine hrănită de albine. În familiile de albine care mor iarna, din
cauza lipsei de hrană, matca este ultima care moare, fiind hrănită cu ultima picătură de miere.
Culesul la rapiță este unul dintre cele mai importante momente ale anului pentru apicultorii
români. Mierea de rapiță a devenit tot mai apreciată în ultimii ani, așa că stuparii se pregătesc din
timp pentru a fi siguri că albinele au acces la culturi înflorite și că sunt la adăpost de stropirile
efectuate de fermieri în cadrul campaniei agricole de primăvară.
Cantitatea de miere care se poate produce din recoltarea de pe un hectar de rapiță înflorită
pornește de la 40-50 de kilograme, fiind, după unii autori, de circa 100 de kilograme, însă la culturi
intensive, se poate atinge și o producție de aproape 200 de kilograme de pe un hectar de rapiță
înflorită. Sigur, vorbim despre un cules în condiții bune, referindu-ne mai ales la condițiile legate de
vreme. Planta produce nectar continuu, iar albinele pot vizita florile de mai multe ori.
 Cultura de rapiță este importantă pentru albine pentru că furnizează nectar și polen într-o
perioadă a anului în care flora meliferă este săracă. Rapița este foarte apreciată pentru contribuția ei
la dezvoltarea comunităților de albine, la creșterea puietului, la regenerarea și întărirea familiilor în
momentul începerii unui nou sezon apicol.
Cel mai mare pericol pentru albinele aflate în plin cules la rapiță îl reprezintă tratamentele
fitosanitare. Pentru a evita pierderile, apicultorii aflați în pastoral trebuie să cunoască Legea
apiculturii, să anunțe primăriile pe aria cărora așază stupii și care au obligația de a anunța stuparii
despre lucrările agricole care le pun în pericol efectivul de albine. Totodată, se recomandă ca
apicultorii să se intereseze și să țină legătura cu fermierii care cultivă respectivele suprafețe de
rapiță. Subliniem că agricultorii au și ei obligația de a informa primăriile despre stropirile efectuate
și trebuie să pună panou vizibil cu informațiile despre cultura rapiței.

Flori de rapiță

Existența albinelor este vitală pentru omenire. Din nefericire, potrivit oamenilor de
știință,albinele sunt probabil cea mai amenințată specie. Totuși ele sunt extrem de importante în
producția modernă de hrană, polenizând culturile de cereale. Fără acest proces producția de cereale
ar scădea semnificativ. Cu toate acestea, în unele zone de pe glob, populațiile de albine au fost
reduse cu 80%. Specialiștii apreciază că dacă nu va fi găsită o soluție pentru remedierea situației,
planeta s-ar putea confrunta cu foametea. În ultimul secol, în Europa datorită transformării unui
număr tot mai mare de terenuri în suprafețe agricole și a folosirii insecticidelor s-a înregistrat
declinul multor specii de albine.
 O să spuneţi că putem trăi fără miere de albine. Însă nu şi fără alimente.  Iar insectele fac
polenizarea fără de care nu prea am mai avea mare lucru de pus pe masă.
Specialiștii în domeniu caută cu febrilitate care sunt cauzele care afectează viața albinelor, în
condițiile în care 50% din acestea dispar după polenizare. Cele mai dramatici statistici vin din SUA,
Germania și Marea Britanie, state care au industrii foarte dezvoltate. Pesticidele , apa contaminată
și radiațiile produse de antenele de telefonie mobilă sunt printre principalele cauze care afectează
micuțele viețuitoare. Radiațiile electromagnetice ale telefoanelor mobile interferează cu sistemul de
navigație al albinelor. Dezorientate acestea nu mai pot să regăsească drumul spre colonie și în final
mor. Un studiu realizat de specialiști arată că albinele refuză să revină în stup atunci când în
apropierea acestuia sunt amplasate telefoane. O altă problemă majoră o reprezintă culturile
modificate genetic care ar afecta grav albinele după ce acestea le polenizează.
Albinele sunt cel mai important polenizator al majorității pomilor fructiferi și culturilor de
vegetale comestibile ca și a multor plante sălbatice. Până la 30 % din hrana umană este direct
rezultatul polenizării. Polenizarea de către albine este unul dintre cei mai importanți factori în
existența vegetației, iar dispariția ei va duce la reducerea sau extincția multor specii de plante și
animale, reducerea biodiversității, accentarea poluării, răspândirea unor boli și alte consecințe
sociale catastrofice.
Albinele hrănesc aproape 90% din populația Terrei. Dincolo de importanța economică,
sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului înconjurător, iar albinele ne oferă indicii prețioase
cu privire la starea mediului în care trăim. Simpla lor prezență într-un anumit loc, demonstrează că
în acel loc este nepoluat, curat și prin urmare propice vieții omului, albinele fiind un excelent
indicator al sănătății, respectiv al gradului de poluare a mediului.
Dacă nu mai sunt albine, nu mai e polenizare, nu mai sunt plante, nu mai sunt animale, nu
mai sunt oameni.
 FACTORII CARE AFECTEAZĂ SĂNĂTATEA POLENIZATORILOR

În urma cercetărilor întreprinse și în urma discuțiilor cu apicultori din zonă, considerăm că

sănătatea albinelor e compromisă de următorii factori:
 Bolile și paraziții-Varroa destructor și Nosema ceranae sunt paraziți care produc
bolile varoză și nosemoză
 Schimbările climatice, mai ales șocurile de temperatură
 Înfometarea –albinele domestice își completează alimentația primind hrană de la
apicultori, dar tot au nevoie de suficiente flori în jurul stupului pentru a culege polen,
principalul lor aliment și principala sursă de proteine;
 Radiațiile provenite de la rețele de telefonie mobilă
 Agricultura industrială- prin folosirea de erbicide și pesticide se reduce capacitatea
albinelor de a roi; pesticidele determină dificultăți în recunoașterea florilor și a
cuibului, probleme cu orientarea în spațiu și chiar toxicitate.

EXISTĂ și un top al celor 7 pesticide cu efect nociv asupra albinelor:

Raportul Greenpeace identifică o listă a celor mai nocive şapte pesticide, care ar trebui
interzise şi eliminate din orice ecosistem, pentru a evita expunerea albinelor la efectele lor
devastatoare:
 imidacloprid,
 tiametoxam,
 clotianidină,
 fipronil,
 clorpirifos,
 cipermetrină şi
 deltametrină.
 Raportul Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) a concluzionat că
neonicotinoidele sunt, fără dubiu, un factor cheie în ceea ce priveşte declinul dramatic al populaţiilor
de polenizatori la nivel mondial.
Dincolo de albine, în raport se mai arată că aceste pesticide dereglează abilitatea râmelor de a
afâna şi aera solul şi că dăunează multor specii, printre care melcii de apă dulce, fluturii, ţânţarii şi
libelulele ce se hrănesc cu ei. Autorii raportului avertizează că este în pericol chiar capacitatea
omenirii de a produce alimente.
Țări ca Germania, Franța, Italia, Marea Britanie sau China au emis deja norme de
reglementare pentru restrângerea folosirii pesticidelor, și asta din cauză că și-au decimat populațiile
de albine.

Pentru a proteja albinele, ce joacă un rol cheie în agricultură datorită polenizării, Comisia
Europeană a aprobat în anul 2013 interzicerea temporară a trei pesticide din familia
neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam), identificate ca nocive pentru populaţia
de albine din Europa.
În urma investigațiilor întreprinse, am reținut că pesticidele afectează:
 Mobilitatea – albinele care au fost expuse substanței imidacloprid au fost mult mai
inactive decât cele care nu au fost expuse substanței;
 Navigarea și orientarea- albinele ce consumă polen sau nectar contaminat se pot
pierde în drumul spre stup sau pot pierde detectarea drumurilor spre hrană;

5. MATERIALE ȘI METODE:
 Curioși în legătură cu situația țării noastre în privința albinelor, am luat legătura cu
INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA din București. În
urma corespondenței on-line am aflat că a fost aplicat un chestionar apicultorilor români, în perioada
iulie 2016-aprilie 2017, privind depopularea și mortalitatea la familiile de albine.

Iată concluziile chestionarului::

- 75 % dintre respondenți sunt apicultori cu până la 100 familii de albine,
- 58,3 % dintre respondenți practică stuparitul pastoral
- 85% dintre apicultori au răspuns că au înregistrat aceste fenomene de depopulări și mortalități,
astfel:

    nr respondenti %               depopulari peste 10%    mortalitati peste 10%

    iulie-august 2016                                    29,4%          10,6%

    septembrie-octombrie 2016                   32,9%           6,8%
    noiembrie-decembrie 2016                    22,2%           20,4%
    ianuarie-februarie 2017                         39,7%           45,8%
    martie-aprilie 2017                                43,4%           34,9%

- 82,5% dintre respondenți NU au făcut analize de laborator

- 63,9 % dintre respondenți apreciază ca vremea a fost nefavorabilă (ploioasă, secetoasă sau
foarte secetoasă)
- 21% dintre respondenți au apreciat că au avut un cules slab și foarte slab de polen și 41,3%
unul mediu, date care se corelează și cu stoparea creșterii de puiet de trântor sau lucrătoare.
- Aproximativ 70% dintre apicultorii respondenți au utilizat hrăniri de completare cu înlocuitori
ai mierii din care 75% au fost pe bază de zahăr.
- Anul 2016 a fost apreciat ca unul din cei mai slabi ani – 56,3% dintre respondenți l-au
apreciat ca slab sau foarte slab
- Cauzele posibile (apreciate de apicultori):
    Tratamente fitosanitare (cu neonicotinoide) la floarea soarelui dar și la celelalte culturi
(rapiță)
    Populația slabă în iarnă cu corp gras nedezvoltat suficient (cel mai probabil rezultat al unui
sezon apicol slab)
    Varrooza urmată de nosemoză
    Rezerve de hrană necorespunzatoare cantitativ si calitativ
Interesați de schimbările de comportament ale albinelor, de modul în care ele reacționează
în diferite situații, i-am rugat pe cei de la ICD București să ne ofere câteva informații, și astfel
am aflat următoarele:

 Când albinele zboară nestingherite și aduc cantități mari de polen, înseamnă că familia crește
puiet masiv, de toate categoriile și vârstele, ceea ce e un semn bun.

 Când albinele zboară la grămezi de bălegar, scurgeri din bălegar sau rumeguș umed,
înseamnă că acestea suferă din cauza lipsei de polen (substante proteice) și încearcă oarecum
să suplinească această lipsă.

 Când albinele fac zboruri și afară este rece (în sezonul activ) sau frecventează adăpătorul (în
aceleași condiții de vreme dificilă) , înseamnă că au nevoie de apă din cauza creșterii masive
de puiet. Aceste semne sunt de bun augur; înseamnă că familia este în dezvoltare și lucrurile
decurg bine.

 Când grupuri de albine “dansează”, aparent fără un motiv anume, acestea sunt albine tinere
care “își calibrează GPS-ul”, mai exact își iau repere și fac zborul de recunoaștere.

 Când mai multe albine ezită să intre in stup, patrulând pe peretele frontal al stupului, de
parcă ar cauta ceva, poate fi un semn că familia în cauză și-a pierdut regina.

 Când albinele intră (fără cules) și ies cu viteză mare din stup (ca din pușcă), cele de pe
scândura de zbor  sunt neliniștite și este agitație mare, este semn că familia respectivă se
pregătește de roire.

 Când multe albine stau pe scândura de zbor, balansându-și abdomenul și au capul orientat
opus urdinișului (spre câmp) este semn al unui cules bun. Când același lucru se întâmplă, dar
au capul orientat spre urdiniș, este felul albinelor de a spune că nu mai este de cules sau că
acesta este pe sfârșite.
 Când în natură nu mai este de cules, dar acestea bâzâie și zboară agitate prin stupină, la care
se adaugă lupte între ele și albine moarte în fața stupilor, înseamnă că ne confruntăm cu un
furtișag sever.

 Când trantorii zboară în fața urdinișului, încercând să intre în stup, dar nu sunt lăsați de
albine, înseamnă că familia în cauză a început pregătirile de iernare.

 Când observăm că anumite familii nu ies la zborul de curățire, trebuie să verificăm dacă au
urdinișul obturat cu reziduri sau dacă familia în cauză a murit peste iarnă.

 În serile de vară, când albinele se adună ciorchine (“barbi”) în fața urdinișului, acestea au
ieșit să se răcorească – este bine să asigurăm o ventilație bună a stupilor.

Dornici de a afla informații de la fața locului, am contactat niște apicultori localnici, am mers
pe teren și i-am rugat să ne spună ce au constatat în ultimii ani în legătură cu
comportamentul albinelor. Astfel, am aflat următoarele:
1. albinele sunt mai agitate, au o stare de nervozitate înainte de ploaie, când presiunea
atmosferică scade;
2. Sunt agitate dacă nu găsesc nectar în floare și atunci recurg la furtișaguri;
3. Seara, când se extrage mierea și vine culegătoarea acasă, devin nervoase;
4. Perioada mutărilor constituie pentru albină un factor de stres. În prima zi, albina e mai
nervoasă pentru că nu găsește sursa de apă și atunci înțeapă oameni și animale.
 5. Iarna acestui an a fost lungă, iar albina nu a ieșit din stup aproape 4 luni de zile, din cauza
temperaturilor reci. În acest caz, există riscul de a se infecta stupul.
6. Radiațiile de telefonie mobilă diminuează orientarea, de multe ori pierd calea spre stup;
7. Părăsirea nejustificată a stupului se poate produce toamna, din cauza dăunătorilor.

De asemenea, cu ajutorul sonometrului, am vrut să aflăm când sunt mai active albinele și
dacă zgomotul produs de ele crește sau scade în intensitate, în funcție de temperatura de
afară. Iată ce am constatat:

DIMINEAȚA SEARA
Ora Ora 9,00 Ora 20,00
măsurării

ZIUA STUPUL I STUPUL II STUPUL III STUPUL I STUPUL II STUPUL III

MĂSURĂ
RII

2.06.2017 62,5 62,4 64 63 64 65

3.06.2017 66,7 62,9 65,5 64 64,9 65

4.06.2017 62,9 70 60 64,2 66 65,5

Concluzii în urma măsurătorilor și a discuțiilor cu apicultori:

1) zgomotul produs de albine este constant, cu mici fluctuații, din cauza faptului că temperatura a fost
constantă;
2) căldura prea mare, frigul și ploaia reduc activitatea albinelor și le agită;
3) la temperatură medie, de aproximativ 24 grade Celsius, albinele produc mai multă miere.

6. MEDIATIZARE
Cum am mediatizat proiectul?
 Mai întâi am participat la o lecție interdisciplinară, derulată în cadrul programului Erasmus,
desfășurat de școala noastră. Lecția cu titlul Texte, zumzete și ...ecouri dulci de miere, organizată pe
baza teoriei Inteligențelor multiple, inclusă în partenriatul educativ Natura între realitate și ficțiune,
mi-a dat posibilitatea de a prezenta câteva constatări legate de comportamentul albinelor. Acea lecție
coroborată cu chestionarul aplicat în școală a constituit ideea proiectului nostru.
 Despre mierea de albine am discutat și în Școala Altfel împreună cu doamna Marta
Pojoni de la Slow Food Turda.

Am aplicat un chestionar colegilor noștri pentru a cunoaște în ce măsură dețin informații

despre albine și impactul acestora asupra mediului.
 CHESTIONAR

În vederea demarării unui proiect despre comportamentul albinelor și influența factorilor de

mediu asupra vieții albinelor, vă rugăm să încercuiți varianta/variantele pe care le considerați
corecte:

1. Care sunt perioadele favorabile pentru activitatea albinelor?

a) Secetoase
b) Călduroase, dar umede
c) Ploioase
d) Însorite
2. Albinele aduc daune mediului înconjurător? Argumentează răspunsul!
a) Da.........................................................................................................
b) Nu.........................................................................................................
c) Nu știu.
3. Albinele sunt singurele insecte de pe pământ care asigură hrană omului?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
4. Ce măsuri putem lua pentru a îmbunătăți viața albinelor?
a) Așezarea stupilor în lanurile cultivate cu lavandă
b) Stropirea culturilor de plante cultivate, cu pesticide, pentru distrugerea buruienilor și a
altor dăunători
c) Cultivarea solului cu diferite specii de plante melifere
d) Neglijarea stupilor pe timpul iernii
5. Care sunt metodele folosite pentru calmarea albinelor atunci când sunt agitate?
a) Afumarea stupului
b) Utilizarea unor sunete puternice
c) Pulverizarea cu sirop de zahăr
d) Folosirea mirosului de lavandă
6. Care sunt factorii ce afectează sănătatea polenizatorilor?
a) Bolile și paraziții
b) Practicile agriculturii industriale
c) Schimbările climatice
d) Altele................................................................................................
7. Ce beneficii aduc albinele și alte insecte polenizatoare agriculturii?
.......................................................................................................................
............................................................................................................................

Vă mulțumim pentru completatarea acestui chestionar!

Clasa.....................

Am cuantificat apoi răspunsurile primite și am întocmit grafice:

 7.PARTENERI:
Apicultorii: Ciprian Pop
Mircea Câmpean
Moisă Nicu
INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA din București
Fotograf Paul Popescu

8.BIBLIOGRAFIE

1. http://agrobiznes.md/foto-lista-celor-mai-nocive-7-pesticide-care-ameninta-viata-albinelor.html
2. http://apiexpert.ro/efectele-neonicotinoidelor-albina/
3. www.lectiiapicultura.ro/7-pasi-esentiali-in-cresterea-albinelor/
4. www.gazetadeagricultura.info/animale/albine/15428-ingrijirea-albinelor-in-perioada-de-
iarna.html
5. http://apiexpert.ro/efectele-neonicotinoidelor-albina/
6. www.greenpeace.org/romania/.../Declinul%20albinelor-Raport%20Greenpeace.
 9.SOLUȚII

Ce putem face? Iată câteva sugestii:

1. Agricultură organică prin interzicerea pesticidelor care afectează populațiile de albine și,
implicit, mediul;
2. Legiferarea unor măsuri riguroase de control a utilizării substanțelor nocive pentru
albine;
3. Creșterea subvențiilor acordate pentru cercetare și pentru apicultură;
4. Cultivarea florilor în grădini și plantarea pomilor fructiferi;
5. Adoptarea unor politici de protejare/salvare a albinelor;
6. Evitarea tuturor tipurilor de stres al albinei pe care îl putem controla: stres nutrițional,
stres provocat de boli, stres termic:
7. Achiziționarea sistemului Stup Inteligent Simfony.
INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA din București
recomandă Sistemul Stup Inteligent Simfony. Prin intermediul acestui sistem se pot monitoriza:
1. GREUTATEA,
2. TEMPERATURA EXTERIOARĂ ȘI INTERIOARĂ,
3. UMIDITATEA AERULUI.
Informațiile furnizate de Stupul Inteligent pot fi accesate prin: SMS, INTERNET (în bază de
date), APLICAȚIE SMARTPHONE (ANDROID).

De ce acest sistem?
Sistemul poate fi folosit de apicultorii amatori și profesioniști, în special de cei care practică
stupăritul pastoral, pentru a-i ajuta în luarea deciziilor și pentru a puncta momentele în care trebuie
acționat.
Deciziile corecte luate la momentul oportun duc la maximizarea cantităților de miere recoltate și a
sănătățiialbinelor.
Sistemul oferă informații legate de:
1. Evoluția culesurilor, pentru a lua deciziii legate de extracție, hrăniri sau mutarea stupinei.
2. Evoluția factorilor de mediu - temperatură și umiditate, pentru a analiza impactul acestora
asupra secreției de nectar.
3. Evoluția dezvoltării familiilor de albine atât în sezonul activ cât și în cel inactiv.
Fie că ești priceput la calculator, fie că utilizezi doar telefonul mobil, sistemul Stup Inteligent
Simfony îți permite acces zilnic la rezultatele măsurătorilor de la stupul monitorizat.
Informațiile sunt primite prin SMS la ora stabilită, iar prin intermediul calculatorului ai acces la baza
de date și analizezi  graficele cu datele colectate.
AVANTAJE:
1. Utilizare ușoară de oriunde, fără a necesita deplasări la stupină.
2. Datele pot fi transmise prin SMS, pe un simplu telefon mobil.
3. Datele se stochează într-o bază de date, într-un cont personal și pot fi accesate prin calculator
via internet.
4. Stupul Inteligent este livrat cu toate configurările făcute, gata de a fi folosit.
5. Se asigură acces securizat la datele oferite
6. Funcții suplimentare: alarmă SMS la ridicarea stupului de pe sistemul de monitorizare
(antifurt)
7. Posibilitatea de alimentare prin panou solar.
 10.CONCLUZII:

Albinele sunt esenţiale pentru natură. Ele sunt responsabile de polenizarea majorităţii
plantelor. Fără albine nu am mai putea mânca fructe sau legume. Acestea sunt singura specie de
animale de pe Terra care aduce beneficii mediului, fără a face rău altei specii de plante sau de
animale.

Suntem siguri că Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară leagă pesticidele de

declinul albinelor. Greenpeace: UE trebuie să acționeze în privința pesticidelor dăunătoare și să
dezvolte un plan pentru salvarea albinelor.

29 mai 2013: Faptul că fipronilul și alte pesticide toxice pentru albine au fost autorizate de la
bun început arată că testările de siguranță ale UE trebuie reevaluate.

Alexandru Riza, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România, declară:

“După cum s-a putut observa în data de 29 aprilie, majoritatea țărilor au votat pentru interzicerea
acestor substanțe dăunătoare. De ce? Pentru că înțeleg amploarea acestei situații. E trist că
România nu s-a aflat printre ele și că
perspectiva celor care au luat această decizie e atât de
limitată. Domnule Ministru, avem nevoie de albine mai mult decât de pesticide!”

Procesul de dispariţie al albinelor poartă numele "Anomalia Colapsului Coloniei"

(CCD - Colony Collapse Disorder) şi se produce în momentul în care albinele dintr-un roi dispar
brusc, lăsând în urma lor, neajutorate, regina şi larvele. Presa a relatat despre un caz interesant:
"oamenii albină". În localitatea Sichuan din China, albinele au fost exterminate din cauza utilizării
pe scară industrială a pesticidelor. Conştienţi de greşeala făcută, oamenii au preluat rolul albinelor şi
în ultimii 20 de ani ei fac polenizarea pomilor fructiferi. Primăvara, mii de săteni se urcă în peri şi
meri cu nişte pămătufuri cu care scutură uşor polenul îl adună după care se urcă în alţi copaci şi cu
acelaşi pămatuf scutură polenul peste alte flori. Un procedeu foarte complicat, care nu face decât să
demonstreze că niciodată nu va putea fi aplicat pe scară largă.
. Oare, dacă România nu va lua măsuri pe termen lung, va avea aceeași soartă?

În loc de epilog...
“Sunt două feluri de a-ți trăi viața…Unul- de a crede că nu există miracole. Altul- de a crede
că totul este un miracol.”Albert Einstein
Un miracol al naturii! Perfecțiune sau… har divin?