Sunteți pe pagina 1din 32

r

/ '

-(aimM slam !qWI) s~nqruel , n1eld a:, y i o d 'u!ld ea11e3 !ur!rd lialnd '81%0'9(10) :u033Ial f L 1013as 'v zba-ru! n ~ n s q s y ~ n p - a ' ~ i a r n i n a u!p !!-rnl!pg 1:,al!p nes v3v a e~-!iesa~pv -~lnlln:,!dvn~1uad a!j:,npo~d!4 a l e l a ~ a = ap ) ~nln1nl!jsu1 !e !14!gepxIs ap p ! ~ a l o : , ap l i ~ s a ~ nrnn[ ap !ye u!p elollnur ale alqnzal ! i e ~ v !a ag!u!Sl?d UI sue !n~sa:,ee l m UJ e1nlvdc vIaNonIdv 1 n p r? avm 0 a!upuod uj tr!dwat!dv

(3ea~nplS u ! ~ q[q~e j :elau3ew) . . 101!10dh3!d~ JOlnfll e3ueg - 'V'S a 0 3 ! ~ 6 t33uda':~ ~ U8. l ed0 3 . (VNIQ u!rtreisuog:~Qo3e!a) .e!ielni e b auo~pala ~ o i e j n3 ~e ap~3ede3, ~ BJ~W ap E ~ J P e6nglwe3 ~ I ~ else wn3 eke " e ~ ~ o d aluacuepueJ s n3 eln~n3!de n~wad ~!ieleEu! !s afel!in 'adaun ep p61el ewe6 o ieluld nes w!w 'leis ap levde3 n3 p ! w o m a ~!iuabe nltuad . ezea~n(1 !Q ampold e!ugurotl u!p eu!qiv e p ~ ~ o ~ y o w ~ !a!ie!3osv la l o ~ ! d vlnleu!qwo=) :I B a a er d o 3

'

1kL13 IS 1 h E I 3

wevodw! iunutj :x x x LC (0161-106~ !!ue) d (11)nllsou !nlnlo3as le nuramp lnw!~d u!p ! i s a u w o ~ ' a~oa!da !!ieo!~qnd ! A !ire3 : I H ~ S N I ~ ~u O eA ! e ~ l82, ~!UO leuaponp J~ ~aqn ep ie3epu!~ we-w wn3 : n 3 ~ 3 i n l ~ y u!welsuo=) w LZ e!sy - le!puow ueld ad elndn3!dv :x x x sz (11)~!lsa61p !nlnleJede ~ol!loq e!deJalola!p 1 s a!delelogj : ~ o r o n!p!AO g 12 lns!lodold rpiawso3 ul aloqde alesnpold : ~j j3 l 3 j d eiuelsuo3 61' aloqde lol!!bnpoJd e ~ J ! J O ~ S ! a~!iewunqwl.ap ! i 83!13eld gA!i3adsJad o 'Jolau!q(e e!6olola 1 s e~e3!1de,e!601033 : i o d o a v d v d laJnv S L (I) lnue~yi :euneapiol e'p uewoJ !nln~ednls n!6ewo :nlvd a ~ p e s o 3 21 (11)a!i!pa e-AIx e el !a!upwou e p l e ~ 6 v a!6olo~iau 1 s a!Joisl ap leuo!iely ~nuo!zodw!~ : n 3 s = ~ d oal!seA d 01 eAOPlow eqqndatl u!p ! ! ~ o ~ n q d e n 1le~edoo3 3 : v i t l v l !as!13 8 eeJeoleA alsa~3 eh !?'..iO-Sm : ~ E ) v ~ JOP!A N 9 a!Jqwa3apeunl ad !nlnJolln3!deInjepuale3 :x x x s eu!dnts u?ewe! pzeani3a)a as a3 ! l g n n i :nlollpj uol z
,
I

SNIHdfl3

.
a

~.,ucW .CE SE. E-FECTUEAZA IARNA i~ ST UP IN^ , .


'

.. .

. . . ,

. . .

I '

'

. . . ' ~ .. . .. 1 , caucd+urig (re1 I%, &8"d didrnetrul interior I" seneral, ~ucrdri~e privind hg$rea ' farniliilor .dBatbine pe timp de iarna se cetuma cf6 0,8-1.'OW, iat aQIi st~toscopul medical. ,I la crearea condiliilor care sa asigure albinelor IntrodWea unuia dintte,oapurile tubului pe' :. o deplina liriiste si inlaturarea tuturor cauzelor urdlnis! si a celuilalt capat in: ureche, sau care ar tulbura ritmul caracteristic de viala al -folosirea stetoscopului permite perceperea lor. interpretarea zumzetului albinelo!: . ,. - zumzetul mbderat si ,unifgim arata cB . Principalelb~lucrari care se efectueaza iarna in ~ t u p i n ~ ~ ~ s u n t: : , , : , fanlilia de albine este in s'hre buna si '.ca .. ... 1. Preventrea deranjirll pi ,nellni.+irii iemareadecurge normal; ' .. I . &bkvlor. in tot tirnpul iernii se urmareste ca - baiaitul piernic arata ck ffknilia,estb in ; . . familiile sa nu fie deranjate de pasari de curte, . suferinp; cioc?tnitori, piligoi etc.; unele dintre aceastea -' zumzetul slab, insop de zgomotul aduc%nd marl pagube stupinei. Soarecii asemanator fosnetului frunz,elor, HseamnB ca reuTesc deSeori sa patrunda T n stupi familia este infqmetata. Aceasta se inttimplEi .productInd adevarate -ravagii. Pe Itinga .nu numai cdnd familia' a' intrat in iarna .cu ;,A .:x%psurnarea proviziilor de miere si pastura ei provizii insuficiente, c i , si atunci cand s-a strib3 si fagurii incdt nu se mai, pot folosi, tsrminat hrana din celulele faguriloi unde s-a '., inghit si albine vii ddtorita faptulurca ele nu se format ghemul de iarna. mai pot apara ca in sezonul cald. Din acest Din cauza temperaturii soazute ( I n stupii motiv, acolo unde se constata ca soarecii au orizontalitsi cei verticali 'cu un singur c rp) patruns in cuiburile unor familif (dadavre de ghemull' nu s-a .putut tieplasa pe fag rii albine far&.' capete sau roase, prezenla alaturali, plini du provizii si nici in partea opusa ,&crementeloride soarece, rumegus de ceara a faguriloi. respectivi unde proviziile sunt. . - in cantitate exagerata pe fundul stupului si la . intacte. . , ' J . urdinis) ,, de\r!ne necesara interven!ia Cdnd zumzdtul dste foarte slab sau nu se apicultorului pentru evacuarea soarecilo,r. , percepe +roape.deloc, se va interveni, far3 2. ~uprabegherea modului de iernare a abuz insti, prin lovirea cu mtina a peretelui din famlllllor de albine prin controale auditive. fala al stupului. Daca ,albinele raspund printr-un zumzet Modul.de jernare si starea; unei familii pot fi . apreciate cu usurinla prin "ascultare",fara a se. puternic, care. insa incekaza numaidectit, recurge 1a.deschidereastupuluj. ikemneaza ca familia ierneaza.i n cbndi!ii La cercetarea familiilor de albine, sau la bune. Zumzetul. pre!ung, neuniform: in ,orice intarven!ie in- interiorul stwpilor in care intensitate # !'pltIng8tor"indica absenla matcii. , , .acestea sirnt adapostite, se va recurge numai Din cauza nelinistii provocate de lipsa matcii in situafii excep?ionale, ctind viala familiei in familia consumx. mai multe provizii, ,se , cauza eSte ameninlata de lipsa de provizii, de imbolnaveste de . diaree, se epu6eaza si , imbolnavire seu alte stari anormale ce nu se adeseori pigre in intregime. CBnd in stupina ' pot inlatura din 'afara. Ascultarea familiilor cfe exista matci derezerva, indreptarea familiei de. albine in lunile de iarna se face o data la 3-4 albine se face astfel:.cuibul familiei orfane se saptamani, apropiind urechea de peretele din descopera, dupa ce, in prealabil stupul a fost fa!a al stupului. Unii crescatori de albine se transport?t intr-o incapere unde temperatura folosesc, in acelasi scop, de un tub de este de aproximativ + 1 5 ' C , insa numai atat
'

6
I

'

'

'

$.

'

'

'

'

,.

cat s$ poate da intr-o parte diafragma Si hai intai intr-6 ,incapeie Tncalzita. Aici i $6 primulfagure cu atbine pentru a se introduce . inlatura capacul, impachetajul si mai apoi in spaliul go1 creat fagurii, albinele qi maica podisorul. Observand pozi!iaghemhlui, avem dintr-un nucleu. CBnd nu exist8 nuclee cu grija ca fagurelecu miere sa fie introtlus intr-o m&ci de ~ezerva, familia de albine orfana. se margine a lui,-in asa felincBt celul6le cu,miere uneste cu alta familie rnai slab4 care are sa.fie in contact c~ albinele. in cazul.cand pe matca, prdoedfindu-se la fel. ' cei doi faguri marginasi in-careurmeazs sa se Aprecikrea mobului de iernare a albinelor introduca fagurele cu miere se gasesc putine se poate face si ,du@ aapectut .diferitelor albine, aiunci el se introduce peste inca .o resturi, dupa cantitatea de albine mOarte rama, spre mijlocul cuibului; unde se afla mai @site pe jos, in fala urdinisului, dupa resturile multe albine, in asemenea cazuikse face cate scoase de pe fundul Stupului si aspeduklor. un orificiu de.trecere prin mijlocul'fagurilor cu Mortalitatea exagerata a albinelor se puline albine si cel cu provizii (de grosimea datoreste fig faptului ca familia a iernat cu prea - 'unui degetai) prin care albinels de pe fagurii multe albine varstnice, fie uzurii organismului ' marginasi pot trece.si se pQt alatura restului lor din cauza unor boli., de albine din ghem, in cazul in care se . '. Premnfa afbinelor umede,; n;~'egaite, . administraaza familiei , zahar candi, ,serbe\ i ; : , arata ca in stup~esteprea multa.Qiiditate. turte, nu rnai este necesara aducerea sthlpbJbi Cadavrele de albine fara capete 'Sau roase, intr-o incapere incalzita, - administrarea prezenla excrementelor dd soareci, arata ca facandu-se direct pe vatra stupinei. ' 3. indepiqarea .fafa zgomot a zapezii acesti p6$culosi dilunatori au patruns in stup. Rumegusul si albinele'moarte se scot dec neattlnate si a ghelii de pe scAndurelele de ale stupilor s1 desfuhdarea pe fundul sti:pului. cu o sBrma imdoita ia un ..zbor oapat in t~hghi drel)t; Rumegusul de Pagure st?, urdinisurilor blocate de albinele moarte. s&$pastreaza ca materie prima de ceara sub urmarestk ca in interiiorul stupilpr sa 'nu'.' . forma de bulgdra~i pentru extraclia patrunda apa sau zapada prin orjficiile 'de con!inutului de c6ara in primavara. Separarea. ventila!ie sau crapaturi. Se curqa scandura de albinelor moarte -din'rumegusul de faguci se ,,zbor . si, u r d ~ n i de ~ l zapada transformata in fabe c u ajutorul unei site. Albinele moarte se sl'oi de gheqa. Gheala se inlatura cu ajotorul strang si .%ard. unei-uergele de fier sau a unui cqit incalzit I , . Daca albinle au abdomenul umflat si se, pentru a se evifa zgomotul si. deranjareb, 'vM ppefe.dediaree la,urdinis sau pesctindura albinelor. i .. . . Acopeiirea parjiali sau in totalit&@ a .de zbor,. ?nieamn+ ca farpilia I d e albihe respectiya ede.pe ck? de a se,irnbolnavi sau stupilor cu zapadti n'u este, un prilej' de este . dejd. bolnava de diarea $din cauza Cngrijorare, caci prin -a'ie\asta se' asigura ,o proviziilor , de - calitate iinferioaia sau a . ,protec?ie suplimentar8 contra pierderilor de , consumului exagerat d e hrana ca urmare a cdldura., ~otodata, nu este pril~j delngrijorare condfiiiior nefavorabile be iernard. ,. . nici ,in ce ,priveste sufocarea~albi~lor, caci , B&zen!a cristalelor printre cadavrele . de prin zapada, afdnata patrunde' aerul curat in . . . albine dokdeste ca mierea din fagurii pe @re . : st'upi. Catre sfArsitul'iernii, se inlAt'uraz8lfadasau ierneaza .abinele s-a qistalizat. Din contra, , .acolq unde mortalitatea este neinsernnata gi '~petecele" cle zapad? de pe toat& .vatra . rumegusd de faguri nu esteumed, Crlseamna stupiwi. e t e bine,sa se presare paie, pkava c a iernarea decurge normal. . . . . : sdu frunze uscate pe a t r a dupinei. ~ w m ape i . Completarea , proviziilor in . cuiburile . asemenea materiale, izolatoare, albineie se familiilor slab .aproviaiona]e, precum-' i : p'bt a~eza,.'fara pericol in timpul.zborurilor de 'aproui'zionareq ,celor lipsite de hranti in cur&!ire.. ,%ltfel, asezandu-se p e zapada, sezonul tece se;'face mai usor cand ,@rezerva. pamantg .,' umed si inghetat. ele raman stupinei !eiista faguri cu miere capacita d e amoqite, n u mai pot zbura si.mor.' 4. iniesnirea sl supravegherea zborurllor calitate superioara. Pentru aceasta opera!ie, btupul cu familia.ce ,trebuie ajutata se duce de curatire ale.albinelor. in condflii normale, .
'
p >

.,
:

'

1
-~

'

'

,
'j
I

'

,,

,
\

I '

. .
I

fn sezonul' nefmmabil,alMnOle .all7kapactatea urm&rindu:se rhod"1 de desftQurare a ~borului de a acumula h intestinul gros b cantitate sa fie identiticate familiile ce prezinta star1 important& de 'excremente. Apar?ia tilelor cu ammale $ solqionate.aceste caruri. tempeiaturi de + 1 2 O permite zborwi de' Este impdant -de, rqinut ca fmiHile de curqire ale albinelar si eliberarea intestinului albine care . e f e c r d a :zborurl de cwafire mai supraincarcat. Ebwurik t%rzii de, toamna si timpuriu q vor dezvolla rapid irr pci-a. chiar in cwsul lunilor de iarna (posibtle irt unii ' Unele familii 'fBc fncerc8rl de ' zbof,, la ani ifPlunile decembrle, ianuarie, fwuarie) au temperaturi mai scaut?. Acest finomen mate o 'irrfhm!a deasebit de byna asupra iemarii, insemna- p r e z q a .mu st&ci anormale ce 'au 1 Este impintant ca albinele'a beneficieze de dus la supraineatrcafea intqstinului grog a zborul de curqire . pmtru a se evita ' albinelcx. , . . Ueclansarea diareei pe a 1 c l e i fond se poi Se. atrage a t q i a . ~ u ~ i o i n r . mdd , instala boli grave, in special nasemoza. deosebit, asupra necesitqii de a asigwa S!imularea zborulur de curqire - necesita zborul albinelor in primele ..zile'favorabile, c%eva m3suri: eliberarea urdinisului de albine deoarece in c w i i l e - climatice din !ara moarte, indepartarea chiar a capacelor noastra, dupa c&wa zile. calde din ultima stupilor si a materialului de protecfie, a? ?nca parte a .lunWebruarie sau din, primeparte a , , . 't&ele- soarelui sa 7ncalzeasca direct lunii mdle, ievine o perioada rece care poale podisorul. Pentru a 'stimula albinele sa iasa dura chiar doua-trei saptam%ni., i n familiile afara din stup se recomanda si lovirea usoara care au facut zborul in primele zlle favorabile, a perqilor stupului g n t r u a agita albindle,care. cregerea puietului pe scara larga insepe cu apoi ies. Este, de asemenea, important ca, ' doua-trei saptamBni mai repede ~decilt in vatra stupinei a fie bine curaiata si sa se celelalte familii, ceea, ce este deosebit de, aQlice masuri pentru topirea zapezii. Farniliile important in special . pentru culesul de la normale 'befectueaza un zbor intens, cu o salcAm. duraia de ,30-50 minute. Prezenla apicultorului in stupifla este obligatorie pentru ca (Din bropra: 'lerr~area familiilor de albine') .
, ,
'

'

. ,
,

Prezidiul celul d e al XIV-lea Simporton Nationai de isforle SI Retrologfe Agrari. Eacau 23-27 august 1994 (in paglnlle urm3!oare,publicam
'

doua materiaie legate de aceasfe presfigioas8 man~festare in care 16tor1a apiculfuri~ a lost bine reprezenfafA.1

CALENDARUL APICULTORULUl PE LUNA' DECEMRRIE

Ultima luiid din calendar si prima l u d de iarnd;'luna lui 'Indream cdnd sdul din intreaga tar8 se acoperir de zBpsd8 protejand culturile agricole fn.Wnt4nfate. Este luna solsti/iului de iarnd care marcheqd zilele cete mai scum din tot cursul anului. Pulsa!iile de aer polar,sunt m i puternice si intillnirea lor ocazionel& cu masele de aer cald trQnsportate din bazinul mediteranean produc serioase penurba?ii si schimbdri meteorologict? care pot aduce pe Idngd viscole de zdpadd +i zile insorite care sd provoace in unele cazuri zborulBlbinelor.

fficd in prima fazd a ierdlrii care incepe o data cu rdcirea timpului cdnd temperatura scade sub 8 % iar albinele @i reduc activitatea pi se adund strdns IS1 jurul mdtcii pentru a\ se I M h i si a suporta temperaturile reduse, acum cdnd temperaturile sg mentin sub o0C,ghemul de iernare este complet format +i are o f o r m sfericd sau 'elipsoidaltl in func!ie de amplasarea rezervelor de hrand +i a formatului ramel~r pe .&re s-a organizat. De reguld, albinele de la marginea ghemhlui de iernare sunt mai vdrstnice 91 protejea2a famllia impotriva pierderilor de cdldur8. :Aceste ' albine alcdtuiesc o structurd special& care poartil denumireq de coajd a ghemului care v a r i d ca dimensiune I n func!ie de temperatura 'aerului din jurul ghemului gi determind comportarea indiGidual8 a familiilor de albine in perioarda de iernare. Consumul de hrand in aceestd lung este de Q 750-0,850 kg miere pe familia d e albine.

Asigurarea condqiilor pentru iernarea liniqita a albinelor; p Supravegherea si c o ~ r o l umodului l de 'iernare a familiilor de albine prin ascdtari, analiza resturilor descoperite la urdinisurile si , pe fundul stupilor; inlesnirea si supravegherea zboryrilor de curatire ale albinelor; I indreptarea ia timp & I starllor anormale c6 se iyesc,h cuiburile unor familii de albine; j . lndepartarea f8rd zgomot a tapezii inghqate formata pe sdndurele de zbor ale , Stupllori '* .-.'inceperea.Wierii st hsbrmhrii ramelor 'pe care urrneata & fte i fkqi fagurli artificlali
/

necesariin sezonul apicol al anului urnititor; Analizarea activitalii desfaerate in sezonul apicol, al anului care se incheie h scopul eliminarii cauzelor care au determinat obtinerea unor rezultate necorespunzatoare; lncheierea de contracte pentru valorificarea produselor apicole din produc!ia anului urmator; I didicarea nivelului profesional prh: studierea literaturii de specialitate, abonarea la revista "Rombnia- a p i c o ~ , paniciparea 1 8 cursuri, schimburi de experieqd si atte manifestari organizate de cet'curile apicob si filialele judqene ale Asociqiei Crescatorilor de Albine din Rombnia.

-9,

QZpiu ii
I

-.
!

,L A S - O ~ ? w, ~ ?creste .~~

valoarea Prof. Victor NEACU .

.
-

.
.

.
.
.I

'

m ! v;
.

Strategia in &picultur;d (vezi articol~l~din revista noastra nr. -617994, ;p. 14) se refer8 la un ansamblu de mgsuri gi actiuyi generate de o rezultanta din princihiul de reford$ pi dezvoltare . . economicd a farii: Sc2pul este cresterea volumului sau ,sporir&~ sficientei produc?iei . reducerea cheltuiehr gi buna varorificare a productiek ~ i coh~plexlta~e.' h gi dimnsiunb;' strategia economic3 fn a~icultur3 nu poate fi scutlf3 de.gieseli saw dificulH~i.;'Acestea vor apdrea datorita lipsei de informaTie,' d e expe~ienta, iedpsei unui concept prosriu ,fiecdrui apicultor gi. h special "lt?formdrii", nu ,a lipsei de .informa$e, a Complexitdfii situafiilor gi mentaIit@ilor Wrd suport economic a unor api@lton'. Durerile, acestor balans4ri economice pot fi atenuate, o serie de greseli pot fi prevenite, hliiturate dacd in kncepfia ap(cultoru1ui exist3 un fir bin8 determinat de gdndire .economic3. Un apicultbr madern nu, poate fi . performant, Ii3s8nd lucrurile l a voia fnttlmplarii. AsMzi ir.,mare.part&' ne confrunt3m bu .,: -p~pbleme. de, tip managerial, de marketing; inainte ehiar! de a . amihti pe cele de ordin tehndfogic. Competitivitatea apicultorului depinde intr-o mi3sur3 apreciabild de instrumenfarul economic' folosit. /at3 cum, studiq in cauza poate constitui o part~??/cddin strategia rentabil123riiapfcole, este unpunct>devedere propriu si va trebui acceptat ca atare. Nu md indoieqc, cB vor existagi alte puncte d-e vedere, unii'vor avea alte argumente, poate solide pentru a-gi susfine punctul de vedere. Dincolo, de parerile ,contradictorii o problemd va r i i d n e nerezolvatd: ce ne facem cu mielea?
'\

.~

'

Sa fie clar, nu ridic problema pregairii sa fac nici o nominalizAre. i n majoritateatehrlice a apicultorului, ci o ridic pe aceea a cazurilor tranzac!ia nu a fost incheiata pentru diminuarii situa!iilor de a reactions in condfliile . o difereqa de -100 lei pe kg. Ei bine aceasta lipsei de informqii asupra modificartlor factorilor . . suta, . exact ' castigul reprezenta i interni si externi econornici. Consecinfa,acestor .subsemnat~ul... Ve!ispune. ca e mult la zecile. , .. . ,@$pecte printre care SI Rexlbilitatea in adaptarea tonel Eu zic ca nu, !inand cont defactorii de . ..., , . apicuttorului fqa de .de risc care apar inevitabil. .\ , . -;"sol~iilor.comportamentu1yi ?n luna octombrie 1993. aentri aqeasta .noile ceriqe, in care este pus, s e co.ncretizeaza ., . . ~ . , .. .. in stocarea mierii, ku aRe euvinte prin . lipsa ' suta de l e i afacerea' nu. a fost incheiats, la - adaptarii la soJit?iilefinanciaredale de moment. -nerealizarea ,, ., ei jafl8ndu-se apicultorii: . Cunosc apicultori care 9tocheaza multe tone de Motivalia? pietill mic Merit..- ~ s t & i , dupq miere tie-a lungul 'anilor, in, ciuda-ofertelor de aproape . u nI an 'qe. zlls, ,l&nd legaura cu oumpararepe care le-au avut, durn spusele lor, res'pectivii,' aflu cu stupoare ca rnierea anului , . 1993 se- afla in :stoc, b& .adaugtindu-se si cam mici ca pr$ si,cantitate. lata cum, totul a pornit de la necesitabea rscolta anhlui 1994. unui export de 40 tone miere lunar, in baza.. Pentru aceasta suta de lei per kg; pe care unei comend ferme - prin contraq -, cu o nu putearn sa o ofer, un apicultor a preferat sa firm& de peste potare. Tin sa, precizez cd pastreze cele 4 tone de miere pe care 18 avea, prep1 oferit de acea firma era mic; insa in spuhandu-mi ca prefera sa q pastreze: limitele mediei ofenelor practicate in exIerior. Laio ... 'ii va creste valoarea....Nimic mai fals! ;Azi, pentru aceeasi-'marfa pe care.0 avea Si, i aceste condqii, exponul se puted realiza cu n mic beneficiu; daca, aplcultorii ar fi avut in 1993, mi-a cerut mai mult decttt anul trecut : o buna pregatire economics. cu. o suta de lei... Oare stocarea a adus un i n baza de cifre am sa juste?ea pltis de vatowe, 'sybstaqiala?... Hot&% NU, celor afirmate, fiind lesne nu am cei in cauza au pierdut. . . . ...'

.
'

>

'

'

,.,.A

'

'

'

Sa analizam lucrurile astfel; la etapa respectiva banca DAClA FELIX oferea o . dobanda pe termen d_e 137% pentru depunerile de peste trei milioane lei. Matematic 4000 kg x 1200 lel oferili pe kg = 4 800.OQO lei, supa pe care apicultorul ar fi incasat-o- in. cazul acceptarii pretului. 4.800.000 lei clepusr la banca pe termen, azi, suma, ar fi adus 12.176.000 lei prin capitalizarea luna de luna a dobanzii. Putini Flu ca su a depusa in banca cu contract pentru o numita dobbnda care e la zi si.este f~xa pen& la incheierea termenului pentru care a fost dppusa, chiar daca a doua ZI dupa semnarea contractului dobanda scade p Revenind in momentul'de fa!a apicultorul, posesorul celor 4000 kg, cere 1400 lel pe kg; pentru .aces mlere pe care nu a vttndut-o in i ~ care a stocat-o un an de zile, 1993. M ~ e rpe , ca producator i-a crescyt prep1 cu 100 lei per kg, 61Inca nu a vbndut-o... Daca in momentul respectiv ar vinde-o azl la pretul k e h , situa?ia financlara ar arata astfel: 4000 kgx 1400 lei = 5.600.000 lei. / Daca ar fi v~ndutLo atuhci - 1993 -.cu 1200 . lei!kg, si banii erau depusi pe termen... 12.176.000 lei (cu dobanda) - 5 600.000, lei suma realizaQili azl. = 6.576.000 lei, m e suma pe care a pierdut-o acest aplcultor, prin inci?ipa!anare sau lipsa de calcul. Se pare ca cei din mediut satesc au circumstan!e atenunate prin lipsa,de informare. Dar & i prezkrt un ca2 mai '~oncludent, subiectul locuind intr-un oras, capitala de judq: In martie 1994 un apicultor oferea spre vanzare 1000 kg de miere fle tei'la prep1 de . 1600 lei per kg. n r g u l nu s-a incheiat deoarece nu-i se oferea mai muit de 1500 lei. Azi dupa 7 lunl cere cu o suta de lei ma1 mult, adica 1700 lei kg,pe aceeasi marfa pe care nu a vbndut-o atunci... Din nou matematic: 1000 kg x 1500 lei (pre?oferii si refuzat) = 1.500.000 lei, care depusi atunci la ban& pe termen 6 luni i-ar fi adus suma de 2.100.000 lei. in brezent aceasta tona daca ar vinde;o cu cat cere azi 1700 leilkg ar valora 1.700.000 lei. lata , _ cum si acest apicuttor pierde 400.000 lei in 6 juni, iar mierea nu e Inca vbnduta. Dragi apicultori, sa' nu desconsideram valoarea vanzaril, a actului O n sine "en grassn. Prin vbnmre nu mai ai grija de docarea ei,

6"

grija dep&cie)ii, .a;fuRu~ui,iar butoaiele sunt eliberate pentrunoua produc!le. Unii apicultori neavand-vase prin,blocajrde acest fel, au pus I mierea in butoale in care au ptegatit vinul, !uica, au Tmprumutbt vase care au fost iptrebuin!gte la muraturi, varza etc. Ce . conteaza, dupa opinia lor, vasele au fost bine spalate... Dar, sa prezint si un c& de data si ma! recent&; apicultorul ?ff cauza, e inginet cu o , , buna pregame profesionala dar nu si cu o h glandire, economics adecvata realit&ilor. Domiciliul? i n inima capaitale, Totusi... noua produc!ie pe acest an 2500 kg miefe poliflora este stocata, afacerea :nefii'nd parafata tot pentru qceasta suta de lei "ghinronlsW ' Din nou un calcul: 2500 kg x 14&l ieilkg (prq oferlt) = 3.500 000 le~. Daca targul ,ar;fF1' avut Ioc, aceasta suma depusa la ,, BANKCOOP, ar fl adus prin dobandahn venlt de 7.105.000 le~. impaqind 7.105.000 lei la 364 ziletan rezuka o suma de 19 541 le~, Suma pe care zilnic acest apicultor o pierde prln / stocare, cautand o oferta ma1 mare cu 1 - 0 0 - t e i ~ ~ . - < pe kg: Un calcul sumar ne arata c8 de clrca 45 zile , mierea nu a fost vanduta ($1 Inca cde zile sau luni?) 45 21lex 19.'541 'lei valoare zi = 877 500 lei slyTla pe care a pierdut-o T n acest interval de , timp. Zilele trec si mlerea se afla in stoc?! Dac4 " k l " ar primi nu cu o suta mai ~ u k ci qu doua sute, calculul ar arata: 2500 kg xu*:1600 leilkg = 4.000.000 lei (valoare de moment). Ori daca t&gul se incheia atunci cu 1400 lei kg + 3.500.000 lei + 877 500 dobdnda = 4.377.500 lei..: far& comentafii.. Stimali apicultori, spa?iulnu-mi permite sa \/a prezint si alte forme de manifestari ale "gandirii economice". Daca, ast&i prezentul "banca", ne ofera aceasta sansi, a dublarii valorii mlerii, aceasta sansa nu trebuie' pierduta. Prezentul si viitorul ce le preced. Sd sunt subordonate straiegi~~bf nu desconsideram sansa. Aceasta tranzitie nu 1 constituie h sine , numai decapitarea i apicultorului (sa nu ne decapitam singuri), ci ea constituie si stimularea dreptului de decizib, de judecata, interpretare si constructivitate in noile condi!ii economico-financiare.
\
I

(Continuare in pag. 27)

'

prqcdintele k~ocia!ieieCres~torilor de Alhinc din Rorndnia.


cDr4nd v-aff fntors din Repubffca Moldova onde - h uItimBle doua zile ale lunii septembrie - rmpreun3 cu domnul Nicolae Platon, director economic a 1 Asociatiei, afi efectuat o vizita-belucru la invitaria conducerii Parlamentului Repyblicii M4dova. Ce ne putefi spune despre aceasM vizita ludnd in considerare yi alte actiuni de cooperare cu , .': aceasta fara pe terhe de apicultura derulate! fn

c O Q P E R ~ I CU APICULTORII DIN' ' REPUBLICA MOLDOVA - Covorbirc cu domnul inginer Eugen MAna,
I
I

? ,

,
\

I
I >

'

, .

j. ,
6

'

- DatA ar fl sa etapizam legaturile cu Republica' Moldwa putem constata ca in domeniul apiculturii acests kqaturi au urmat la modul general evolqiile pe care cele doua societa!i le-au parcurs si in alte domenii cd de ,.pilda in, domeniile: ,cultural, de,ik,a?am'ant,de reorganizare a diverselor sectoare, financiar si, ay-mai departe. ,, :: lntre 'inqiativele de apropiere .sufletea~ca cred .,& trebule Sa amintesc vizita din luna ffmp? - ~eblasareanoastri a fost facuta- cu noiembrie 1992 a. unei delegafii, de 15 . intetjia de a discuta unele ljrobleme privitoare ' apicultori roman1 chre s- au deplasat . inla reorganizarea in Republica Moldova a Republica Moldova, la ;Baimaclia, locul de asocialiei de apicultura precum si pentru nastere a rbgretatului prof.dr.ing.-V. ,Harnaj. , . stabilirea catorva 'aqiuni viitoare referiioare la Atunci, Scoala nationals medie din Baimaclia :::':realizarea de . cooperari tehnico-stiintifice, a primit numele fostului presedinte al oiganizatorice ! $ economice in apicultura. Asociatiei CresCatorilor,de Albine din Romania ; Legat- de, alte activitqi. derulate anterior si a 1 APIMONDIA, s-a inaugurat In aceeasi recentei vizite trebuie sa amintesc Protocolul ycoala un punct muzeistic $omemorativ $ 1a n urma cu doi ani in f&t montata pe un perete al lacasului de de colaborare semnat T luna martie 1992 - cu prilejul vizitei in ~ o r n h i a invatamant o placa de marmura-care evoca a unor factori de conducere ai apiculturii din pentru Amarele inaintas recunostin!a Aepublica Moldova. Acest protocol de inteflii apicultorilor de pe,ambele maluri ale Prutului. 'evidenUa domeniul de cuprindere sau attfel Ritrnul amplifiarii legatwilor in domeniul ' ,spus sfera de interese care se referea la qpicutturii n-a fost cel asteptat de noi si aici aspectele qiiflifice, tehnice, economice, ma refer la cohcretizarea ac!iunllor publioistice din domeniul de interes cpmun consemnate4 in protoco!ul amintit. Aceste apicultura. aqiuni au fost 6arecum.intarziate din cauza De altfel -acest protocol a fost publicat i n transformaritor cafe ay avut loc in Romania .$i revista "Romania apicol8" nr. 411%. Tot in mai ales in Republlca Moldova in cadrul .revista au fost -mediatizate ,in timp si alte tranzGiei ~ocieta'gi spre economla de .piqa si ac!iuni ce s-au desf*urat ca de pitda primirea restructurarii un6r kjstiiqii centrale 9i locale. la unei tfelegati a apicuttorilor rdmdn~ de catre timp, contactele acr cominuat si auJost iniliate presedintele Republicii Moldova domnul si unele ac?iuni concrete cdnform prevederilor Mircea Snegur in luna iunie a antllui trecut, Protocolului ca de pilda expedierea gratuita in fapt consemn t de asemenea in revista .Republics Moldova in fiecare luna a cate 18d "Romania apico a" nr. 8 a aceluiasi an. de reviste "Romania ' apicola" . pentru - Credefi ca am putea considera c3 h documentarea apicuttorilor care nu erau r w i l e despre cape vorbim a existat o etapi! abonati. Se p a t e spune ca acum ne aflam la anterioarg - una de apropiere spiritual8 si o inceputul unei etape de parteneriat economic, alta etapa, ulterioar4, de integrare economic3 btapa cu perspective promigitoare. - De
-

_
,

'

-.

fntre apicultorii celor doua p i ?

Pentru cA afi amintit de revista

'

'

"Romania apicola" cred cB este. bine sil familiilor de albirie.. De asemetiea s-au precizsm cB fn Colegiul de redactie este eviden!iat posibilita!ile de livrare a unor I membru $i un apicultor din Republicai ,produse si' preparate bioenergizante, Moldova (domnul Mihai Begliu) pi c3 ne-am ,'. apiterapeutice si cosmatice'pentru popula!ie. strsduit sa publicam relat3rile primite dt3 la Am prezentat gazdelor . intr-o expozi!ie corespondenfii no+ de dincolo de Prut. Din produsele ce le putem oferi spre pBcate aceste . re1afa;ri sunt cam sporadice comercializare. in cadrul discufiilor s-a . insB sperBm ciI frecv~nla lor se va imbunBtBli: conturat posibilitatea valorificari; . acestor Cred cB cititorii ar fi interesari sa die-chre au marfuri intr-un magazin apicol ce urmeaza a fost rezultatele concrete ale ftcektei ultime se deschide 'in chisin& si altul in orasul vizite. \ Edine! pentru zona de nord a Republicii . - Am fkst + primfi de df&hul Petre Moldova. Dkzvoltarea activitaglor econpmice Lucinschi, presedintele Parlamentului si de dintre cele dou8 asocia?iicoridideram cd se va , domnul DumRru Puntea, fost vicepresedinte a 1 .infaptui dupa reorganizarea asocia!iei ~hrlamentuiui,actualmente prefectul raionului hpicult.orilor , din Republica ' - Moldova si Edine! - cu c a w a m purlat discqii cu privire la amenajarea magazinelor- respective, htr-o . :., . ,::reorganizarea asocialiei de apicultwti din etqpa ulterioara ne propunem sa incheiem u$: :!i,:.: : - " . . Republica Moldova. in aceasta idea delegatia contract pelrtru organizarea unei ,sqiet&flr..' noastra a prezentat domnului- luctnschi si comerciale mixte romhno-moldovepe.: . -.': -: .,' domnului Puntea, 'structura cle.organizare a S-a convenit de asemenea initiera unor apiculturii in RomAnia precum si principalele comacte permanente si un activ schimb de aspecte are activR@ilor. organizatorice, idorma!ii intre apicultorii din cele doua !aii in tehnic&economice, ,$tiin?ifiq si publicistice , vedefea dezvoltarii, amplificarii rela!iilor d e ale unitatilor asoci$iei:< filiafb jydqene. colaborare si paneneriat pe multiple planuri. , ..Combinatul apicol, ln'stitutul de Cercetare si Diversificarea si dezvoltarea 'relafiiroe ~roduqie pentru Apicultura, Redaclia rehtei economice vor fi in masura'sa asigure peritru "RomBnia apicokl". Au fost reanalizate ambele par$ ob!inerea' profitului scontat si posibilitqile de aprovizionare, din domhqia a bineinleles o mai buna manifestare a apicultorilor moldoveni, cu faguri artificiali, iegaturilor apicultorilor din teritoriile de,pe cele * utilaje, unelte si medicament0 de uz apicoi in doua maluri ale Prutului: vederea cre~terii poteqialului productiv al (Convbbire consemnata de E. Taqa) d
' ' ',
,

I'

'L

'

SI MPOZIONUL 'NAFONAL DE ISTORIE $( RETROLOGIE AGRARA A R O M ~ N I E I , L.4 A XIV,A.EDITIE (II), ~ a c i u23-27 , august 1994;'
~i&~:epre~edinte a1 Filialei SlRAR Banal I . . '
. .

,Vasife I3OI'ESCU

,
,.,

., .

. .

Dupa douB zile de deibateri pe sectiuni: agricultura generala, cultura plantelor, viticultura, cresterea animalelor, silvicuttura,
'

ne-au fost- prezentate in amanuntimea lor de catre efudttul Prof.-PaulTarhlungh, dupa care, in coptinuare arrl -fost oaspb?ii StaTiunii de

institu!ii-relalii' +i .ideologii agrare; apicultura ~i cercetare si produc!ie pofnicola S.C. sericicu!!ura, precum si viala vurala, a lucrarilor Fructexpori S.A. Bacau - 'cu deg"star'ea de ., simpozianului consacrate studiului experienfei rigoare a produselor sale.. . . . . j Prima .' zi.:;de. elr~ursi8.. 'documentar3 s-a . .umane acurnulafe in dbmeniul agrar, sub '~$p&3 econamic, tehnic, stiinFic si social, inchdiat :'cu. ' viz'irea.. ParCutui- dendrologic 'partea. a doua a programului manife tarii a "Hemeiusl" din apropierea munlcipiului Bacaw. cuprin9 pontru zilele de 25 si 26 augus a.c. o Cea de a doua z i de informare serie de vizite documentare la obiective documentara a ' inceput ,cu vizitarea . mwzeistice, istorice, social- culturale si sta!iur)i Sancfuarului eroilor nhamului de ta Oituz, a de cercetare si producfie pomicole ,si glorioaselor lupte din 1917, unde si-au dat ' jertfa suprema un numa de 18.613 eroi legumicole .+ din municipiul.si jude!ul Bacau. .:.I, Intrio orgnrizare turistica desavarsita, sub legendari in ifocul luptei biruitoare. inti-o .c@nbucerea coordonatorului stiintific al atmosfera inalptoare de sarbafoare nafionala, simpozionulul P:of.dr:'loan Ciuta, coloana . ?n prezenla adunarii intregii suflari a popula!iei ' ce!or 6 avlocsre cu simpozionivti, avand in din Oituz si localit&!ile limitrofe, in sunetele Iti;!. , . ... . . frunte o masina cu un echipaj at poliiiei rutiere fanfa'rei militare, a recitarii de poezii patriotice , ,; # : < ! : . si urmata de o autosalvare cu personalul de car . elevii . scolilor locale, a intonarii. m6dical de, prim ajutor, programul de imnurilor: ' i t e i culori dunosc pe lume" si "Pe-al dodumenta,re a debutat cu vizitarea Muzeului nostru .,.steag..e scris unire", precum si ''a . ~, judetean de lstorie "IULIAN ANTONESCU" din discursurilor ,Tnflacarate de omagiere a Bacau, contin'uand apor c u Complexul- , -faptero[ de vltejie sadrsite i n primul r&boi arhitectural .medieval din ~ & h u - c u r t k\ mondial pe vatra Idcalita!ii cbt si a tedeumului Domnegi si .biserica monument '"~recista", savdrsit de un sqbor de -preo!i, s-a prbnuit c!i?oritB de A!exandru Voievod, f i u l lui Stefan pomenirea erailor martiri .cazqi pe aceasta . cel Mare. Pclpasul urmator a" fosi . facut la latura a "triunghiulul 'moqii" din zona: Maasti; , Necropola "ION IONESCU de -la Brad" Mhr&+e$ti si Oituz. Mommul de . hal!are (1818-1891) -niloruI . agriculiutii .moderne patriotica a fost atfd de. puter$c. exprimat Cnc& romanestk'd~ localitatea Btad,-comunaNegri, a emo!ionat. intreaga-:asisten@ patticipanta unde simpozioni$ii au participt --la tedeumul 'pdna dincdlo de'lacrihi, fapt ce ar putea sa fie desfasurat ' , de un sobor de preoti la . amintit, nunlaf prin reaqia afectiva a \ ,monumetitul funerar al marelui disparut. in eminentului pahiot-prof.. Paul ~aralungadin acelasi perimetru, fiind situath . $ Cetatea .' Pr&@l-bc&, cat si de stareaedotiva produsai dacica Zargidava, concomitent s-a15 vizitat si autorului racestor- rdnduri, dus cu'. gandul la ruinele acesteia,in stadiu. de restaoliare. Pe eroismul'~tatlui:, sau, r&ms "mare mutilat de traseul de inapoiere au fost vizitate Muzeul s i r&boiii din -1uptele de la Oituz-posfura ce i-a Gradina botanica din Prajesti, obiective ce marcat &ister?afizica &ruintr& restulviqii lui.
# .

1.

,.

I , I

'

r , .

> . !

'

'

'

'

*I Prima parte a acestui articol a fost publicat6h nurn6rul anterio~al [evistei.


4r

;.
'

.
.

De la, Oituz, Caravana s-a continuat ~articipan!jlor;la lucrairile sirnpozionului li pelerinajul docurnentar pe traseul Onesti, s-au acordat diri , panea ' Cornitetului de Targu Ocna pana la ,Slanic Moldova, unde, organizare - medalia jubiliara-XXV- -a celui de dupa vizitarea statiunii - bafneo-climateride , $i ' "AL XWLLEA SlMPOZlON NATIONAL DE degustarea unui pastrav cu rnamaIlgu!a, : ISTORIE :' SI ' RETROLOGIE A G R A R ~ A coloana s-a hapoiat la TBrgu Ocna si a vizitat ROMANIEI":1969-1994, Bacau 23-27.08.1994, Salina Trotus si stqiunea de tratament a .. iar ia.,incheierea qianifestarii, in cadrul unei afeqiunilor respiratorii din mina de sare. mbse festive'oferithde organizatori cu sprijinul .\ inapoierea spre Bacau s-a f?~cut'pe 'ruta spoirsorilor, s-a toastat si concluzionat in Moinesti, cu un popas la Centrul de Cultura si . scurte alocqiuni reusita dezbaterilor .. Crea!ie "Rosetti-Tescanu- George Enescu" de problemei.agraredin !ara noastra.. la Tescani: m d e s-au . vizitat dpqnatele Tot ' i n plan organizatoric, nu poate ' f i documentare 9' S-a audiat un,concert okanizat trecut cu . vederea aportul adus reusitei. adhoc de orctlestra simfonici3 a Filarrnonicii lucrarilor secliei de istorie a apiculturii, de . Bacau in onoarea simpozionistilor. . . .. catre iscusitul ing. Dan T'ilici -\ secretarul Pe .intreg traseul ,viiitelor de docurnentare . tehnic al Filialei A.C.A. Bacau, caruia, efectuate in cele doua zile, participqii.s-au membrii' acestei sectii T i s3nt recunoscEitori . . . bucurat de - informarea competent& .,asupra si-i 'adreseaza rnul!urnirile lor cordiale. . . Otiiectivelor vizitate, dar si d e ospflalitatea De :asernenea, se . Cuvine . sa -ami%im caracteristica sufletului bland si generos a 1 despre aprecierile rneritorii &-I. ' revin rnoldovean~rlui neaos, despre a ~Feidescriere organizatorului lucrarilor simpozioanelo.r pb la obiect. nu ne permite spqiul tipografic, ins8 parcursul unui, sfert de veac - Dr.ing. recornandam cu muka caldurti iubiorilor de . Eu0en;Constantin Mewes, ac!iune intrata. in dhmqie si istorie sa vititeiie aceasta zona. - traditie ce se doreste a fi continuatti cu cea d8, binecuvhntata de ~umnezeu, de' la cgnfluenta a XV-a. ediiie din anul 1995, de la ~ r a $ d rnuli%i:i&, Bistritei cu Siretu1;pentru a-$irnbog4i cugetul altele ce se vor mai desfasura de-a 'lungul I cu irnpresii si irnagini d e neuitat dintr-o zona anilor pe cuprinsul prii noastre. istorica, etnograficZl si folclorica deosebita. . .
'

'

'

'

'

'

,'

'

'

0 parte dintre; participanti in timpul vizitei de docurhentare la'~om~lexul arhitectural medieval din BacHu- Curtile ~ornnesti ascult~explica~lile directorului Cornplex~lui. , . 4

'

Vicepre~edinte a1 ksocia\ici Crcsdtorih~r de Albine din Rom8niac S-au adus elogii !ilranului r o d n 'ih secolul nostru pentru toate merftele indubitabib privilld rezisteqa lui caje e i m n a t rezisteqa neamului nostru in istorie.- El a constituit el9rnentul de baza in luptele pentru apararea independen!ei tarii - el a fost ostqul anonim care s-a sacrificat.lupt8nd sub Stefan cel Mare, loan Voda cel Cumplit, Radu de la Afumqi (care lmpins de nu se gie ce nevoi a 'Vebuit & infranga qi o r&coala !8r&eascS), Mihai Vieazu, Aron Voda si in vremurile mai noi el a luptat la Plevna, Grivqa, Smardan, Marmi, Oiuz, Maraseqi. , Onasilor acestora. anonimi bat) hch~natversuri nemuritoare Vasile Alecsandtt, ~$3; George Cosbuc, Stefan losif. Cu gtlndul la ei w a dat Eminescu Screoarea a HI-a, lor le-a inchinat Octavian Goga cea mai mare parte din geniala sa oped si tot lor le-a consacrat Rebreanu cea mai mare patte din creqia sa literara ca si Sadoveanu si Tudor Arghezi, ca si Creanga iar Blaga a considerat cB vqnicia s-a dscut la sat. ' A c q i p a n i au de tap! purt81ori istoriei. el au CiSirit si Bu apus merep ca soarele, au izwr& si au curs, spre viitor ca apele, lor le datoram pastdrea limbli de 1 8 latini @na azi si tot prim ei ne-am realizat ca lucratori ai pam5ltului $ 1 ca pastmori de tradeii care fie' arata de unde venim si ce destin ne aqeapta. Acest laran truanic pi dbdator a fost si continuatorul apiculturii pe melagurib rom-ti si despre apicuttorul jaran nu s-a \iorbit sau s-a vorbi mult prea pqin. Fara indoiala parnanturile .roma"e$i i u o rqea hidrografica deasa (rauri, paraie, bSQi, lacuri, iazuri) in jurul carora iau-naqere lunci, fanqe, paduri, livezi denumite docum'entar "pometuri", vii si prisaci. Avem o clima-propice apiculturii, dar ce s-ar fi ales de toatcv aceste \ conditii fara thranul roman, unicul creatorde
'

Prof.Costache PAlU

kt

'

valori materiale din cele rhai vechi timpuri. De , attfel documentele istorice denumesc m ~ i i l e fara sate, "mosii rnoafte" iar in Moldova "pustii" care sunt date fie manastillor fie bo@riiorpentru intemeierea satelor. Nu trebuk se inpieaga c t ~socdind !aranul unic' creator be valori diminuam rolul pe care I-au jucat in istoria noasha nqionala - ca si in istoria tuturor popoarelor personalitqk, cei care au polarizat C n anumite mornente energiile naponate si le-au. dirijat spre linte dinainte bate si cu responsabilttate analizate. A.y ' au fost Petru I M u g , Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare si anii in Moldova, sau Basarab I, Vladislav, Mircea cel Batrdn, F4adu.de la Afumqi, Vlad Tepes, Mihai Vieazu in Tara Romeneasca si Tnainte' de ei dacii Burebista si Decebal. Taranul roman stupar I-a continuat pe stuparul vanator de albine - tradqie care s-a perpetuat T m Transilvania de n o d p%na in zilele noastre sub denumirea d? barcuit. Dimitrie Cantemir ("Descrierea Moldovei", Ed. Tineretului Bucuresti, 1967, p. 213) aminfeste o traditie care persista si acum in lumea satelor - "ki ~ununie,~reotbl da l a urma celor doi cununy sil guste de trei ori pdirre intinsa T n miere semn al dragoStei si unirii vesnice". De altfel mamaliga' (de mei la inceput si tdrziu din porumb), laptele $i mierea au fost nelipsite in hrana dacilor si tradeia a continuat-o de-a lungul veacurilor pranul r o M n cel care a 1 nomenclatura l@iMin abricuttura, in continuat $ apicuttura si in folosirea cuvintelor de fiecare zi. Vom zice acela$ lucru si despre continuitatea imbracamintei. Legenda care explia provenienfa albinei din transformaiea unei fete frumoase este aceeasi cu cea latina care arata & albina a aparut prin metamorfozareade catre Jupier'a frurnoasei Melissa Unele procedee a ~ i m l e ~'olwlare au . v&Mme milenara . .
.

..

' 1 Cornunicardn prentnlat& de autor in &$a istorie a apbunurii din cadrul c e ~ u ~ d al e XIV-lsa Sirnpozlon National de lstorie gi ReWogie Agra.6 a Fiorniniei, BacBu, ,nn august 1%.

.\<,

, I

'

'

'

wep!) ~ni!uen ioi n3 3!~n riu ~ e -,ou!pog p Inies u? !rn~os ~olaw!~ eale3 d u p seJiaJ we-eN ' 'els!xe e n~~ued--'e6u!nu? E n~iued ~ 1 & 3 eleJqOd WJ!lqUgW lo! ( & .?Op luap!) .Invuen.ioi n3 qJn,,enee3ng ad ~ e s un pone!bn u!ld u!p oli!so~ojwe;, !nl e a!onau. emea3e !sele3e el ep ~ ~ d!nl e!!b~),n3 j Jepeol la! e l ' !s eue~yezdz!u~nj!? gs equ~olelse!ie(ndod .,,Inyuan 101. eja ale3 aunds as nN .a~!wa~sow \ o ap atonau,eJe InpewoN .(!!~@un. 1 s !!~e6lnq) -i 31~n n3' eaIeie!~dojd Fane seuol !%a, , i!ugdeis ne-au $3 alj q31e ad !ewnu .inDaJi '(2 "d ' 1 . 3 0 'AX-AIX ~ ehoployy v ~ w o t l ~ i s ~ ~ ~ ne oa 93 ) ag ~aj!~ol/l?neu JoJnmi iep we wn3 ese ,,35an u ! ~ni!uan ioi n , : - 'in1 J ,tep kue-a1 - e~a!w! S e~eao !!uewol i n ~ n v . r le~is ad ales \E ~ n z e a l Seuol !~ a~ikeou!!6nls ' ( ~ 6 111 6 1 'Ju !s iep ye,, pona!on uewotl pug3 Z ~ E L elpew & ~ ~ L / E .,,eloqde JU e!ugwou,, !zan) i j ~ 0 ~ n 3 ! d ~ -, ~zaua6ouia ap da,ioJd ie3!1dwo3 -06, U!P VzEaleP JOleieS ~ J d n %!iela!xlold ap eaj!~elu! p u l ~ ! ~ iua,wn3op d ~ n ~ u l ~ d ilnUeJ?J s a x 1 inbe e-I ~ole~eioq (o~.un e3 waunds .eluepuadap jolaies . 9s a!onau 3 'e3!iewold!p eape30~del!qe ap pug2n pug3 'gugw u ! e w e n3 pugidnl pug3 '!~n6ealaw aisa* ad wr?ls!xa es ienu!luo3 we ~3 !s p ~ e - ~ n ~we-au s e u 83 B U ~ W O J !!qw!l le, jepqe3on 1n6a~lu! ep !Jnlele '3sapanop ale3 ,IS !ze w!soloj au a~e3 ap iu!ie~ !!uawJai !s~i!snsu~ e:!S n!uawop u ! !ou a/u!iSoun:, !s-hpu!snsu? 1n~olln3!de .A!13adsal 'i3e~!p I ~ J o ~ ~ Jep puois! ej!j!iu!!ls eewnl 1ze 1 s atsaw!n ale3 uawouej un is04 e eJiseou ealez!u!iei 'eleo!~@dns. el8 - eJnlln3!de U? IS ! 3 a ~enou e~nqn3 o-~iu! !!ia!n a~!!uaulop aieoi ul weseJlu! e3 n~luad o-in3ej we eu!ielea~:ed o-~Snsu!we-au' !s J O I I ~ ~ eqw!j P leioi ade6Jd~ ~!st?~ed UP e3ep !s.(g~-trl ,d ' ~ ~ 6*!isa~n3ng 1. 'eyjen mod3 , , ~ s ~ u J!n1ni~ew03 ~ w o ~ e!~oisl,, ~6101'N) inleds!p ne . !JOl) n3 !~ndup3 allnw lola3 !e !ie!do~de !!iuepue3sap neJa p3 o~iuad IS' aJeilonzap 3 6 ~ e l !ew o ienl ,e e~niln31~6e - !!~uA m w n u as auenoplow aluawnoop pup:, eugd iihaugwgj !!~ei,e !5 (e~ea:, !s e3 ( apw!~d ul lda~p .!-e3 'eJe3 - Jol!la!oq 1 s rrodxa el !S!ZJ@U! ,,em)ep !unq !!e3,,ap!~niqle), : .. ., lo~!~!r;eugw !zona!on ep avnJep - eiuapuedep !anoploW: e!~o16 ,lnsej ne e~ea:, IS eaJa!yy " ep6s red8 elsee38 n , : IS elepnaj !!uawop ' '(29 .. elr~ew e!ni!isuo:, es es adem? !isaugwo~ .d 'mi*!&e~n=na $1 .I& 111 '.pue!ul epea : .' Jalaiels e e ~ e w ~ o n3 j eiep o .!eAoplow le u!p .~oi~ugwotl e!~oisl, lodouax . a y ) ntpaw uep60g la) q :epespd el ep eidn~ u!~d ~e!q6ew lnle6eJ ap ~wo'uoine e61isg3!s! qeJesEg let ieqleg nps e p s y ~ ~ n l d e else 3 16 !on0117 !!~n6un'n3 Qdnlu~aleow ZLZL ul-!!3!j!~3es v~gj IS aidnl FJB~ nu (enoptow "~e~se~u~wot] u e i ml) e l e '~ ul i!ni!lsuo3 we-eu. 'eqeqo . '!lsqo '3seles d!i ep !!i~z!ue6~0 - elezeu3, efi3!W U!p i!npe6ul 8-eu e0WaJA pUg3,. '
~

'UOpUeX Q!JS . ' ~ u ~ J ~ . . eJOlds@p oJ~~ else JO1l3eJi.!!JOl~nU!lUO3 - I U P JU ~! ~ J~ UIelUnS .!nlnwo! .ele !!iednm etaw!ld ep p6eel o e~ea ew11j3en o e ~ e sns ' !ew quewod 1nitn3~gq !%p - !JnqJO3S Ulp !!Je!W eeJeilO38J !4 dnis Un gye~ 9.s epun !nlnml eeJe3!j!iuap! nes a~nped U!p ~olpedo3el!JnqJO3s' U!p JO(!OJ e'a~epu!Jd

doc. 4, pag: 4 din 2 iulie 1398). Asemenea documente de daruiri de sate - cu meh!iunea, "cu tot venitul" a emis Si Alexandru .eel Bun care da in, 11 februarie '1400 lui Dan Vames "din a noastra dreapta ocindsi dedina": (deci din proprietatea personala) un loc de sase sate. Episcopia RadBu!ilor ca si Biserica 'Sf. Vineri din Roman dobandesc 'in !ara noAstri3 a Moldovei" sate (idem doc: 10 $16). Ca satele.erau cohduse de juzi sau cneji.0 dovedeste documentul emis de Alexandru cel Bun la 12' iulie 1415 manastirii Bistrila (idem doc. 44, p. 38) prin care i s e dB proprietatea asupra satelor "satul lui Opris si a lui Oana sB fie uric acestei mi3nastiri cu tot venitul de la G consta. mic ! a mare" (nu se pr;ecizeaza in c venftul) si cu staja si nimeni aRul sa nu cuteze sa 'sa.7ncerce peritru nimic" deci interdic!ia. ~ u p aceea a to!i voievozii veacului a 1 XV-Iba s i din Moldova si. din ~ a r aRomAneasc'a vor emite documente cu men!iunea "undeaufost" jude sau cneaz cutare, in ce constau veniturile, .:unui. sat si prin urmare obliga!iile !aranilor o .-afl8m din primele documente de scutire.\ Definirea veniturilo?~ aflam dintr-un docurhent de laStefan voievod de scutire de dari a unui" sat al manastirii Horodnic in 'care a men!ionat "darea" referitoare la vite si stupi pe care o dadeau laranii visteriei domnesti si, pe caie domnia le cedeaza manastirii, nici illid (dare de cereale), nici podvoada' (caratura cu carul),
,
'

nici deseatina (zecimali%j, nici oslub, nici posada (lucru la intariturile de pamdnt si lemne), nici l a moak ,sa nu lucreze, nici la cetate, nici vin s a nu care, nici ( a oaste niciodath sa. nu mealga 'nici la u/old" (chemirea poporulu,i "in leafa")). Urmeaza interdictia de rigoaie: nimenl din dregatorii nostri nici macar sa nu se .iveasca in dcest sat".:Acela care va caica dis$ozi!i& "va plati cu capul" (DIRA veac XIV-XV, vol. I, doc. 242, p. 204).,'Pentru prima-datadijma din stupi apare in documente in 1446' martie 11 cand Stefan voievod Rul dlri Alexandru cel .Bun fxuteste satele : Dvorinesti, Timisesti, - Carstihel - - si Balosesti, Basotiani: t&r&nele si ~relgomifesti de toate obliga!iiie "nici'deseatina de stupi si de porci" iDIR A, sec. XV- XVI, vol.l, pag. 260) .-, . Toate sarcinile economice, reveneau pranilor care, erau desigur si apicultori ass-l cum o dovedesc daniile ds-l6curi de prisaca si. de prisaci cu stupi date manastirilor si boierilor. Pe calea acestor danii apar marile prisaci medievale care cresteau mereu ca numar dar nu ca intindere, neputdnd depasi aria data de "o aruncatura a unui ba! in toate direc!iilaN (idem pag. 269-270) sau cu un topor (idem s'ec. XVII, vol. IV; dqc. 514, p. 4bl). Arirnca un ilacau voinic si deprins cu aruncatu (idem 'sec. XVI, vol. I, doc. 409, p. 44). Aria itingea asifel aproape un hectac. Prisacile se faceau' in-generalin branisti, in paduri.

,,

~s~ec< dh timpul deefasurarii lucrarilor Sec!iei , . de istorle a apiculturii. in prezidiu d-l prof. Costache PAIU - presedintele Sec!iei (in centru), d-na Aristi!a DUMA de la Muzeul de otiin!ele ~aturii din Bacau si d-l in . Valer LUPSAN, repreze tant al Filialei jude!ene A.C.A. Mureg. (in numahl anterior al revistei a aparut o ampila relatare asupra lucrarilor Sec!iei.) ..

~colo,qie-~-~ici lll~lic~

"COLOGlA
0

APLICATA $1 ETOLOGIA ALBINELOR, PEKSPECT~VA PKACTIC$ DE~MBUNA'I'ATIRE $1

SPORIRE A PRODUCI'IILOR APICOLE

natura mlnunata $ 1 atat de darnlca, cu oameni harnici si inimosi in toate me~tesugurile, pana la cele ma1 complicate, cu splrrt lnventlv $I cfeatlv, nu numal economlc si practlc, a artlstlc in toate dlrec\rlle, nu putea sa nu prosbere SI aceasta indeletnlcire cu atdtea roade b~nefacatoare.$I toate acestea - it? ale , stuparltulul - urmare a dragostei $I a cunostln!elor insllslte, adesea dln tit8 in flu, $1' imboga!lte mereu prin munca $I observa!~~ atente, pentru a creste - pe Ianga casa $1 pe locurl potrlvlte cu nevo~le lor - aceste harnlce culegatoare, prducatoare de mlere, cea& ,a&5@$ propolls $ 1 alte substan!e. Multe S-a; descoper~t de-a lungul vremur~loi despre blnefacerile $1 rostul produselor acestor weta!~, atat de bine organlzate $I cu atdtea cal~ta!~ 0 data cu progresele stlln!elor $I ale tehnlc~lor de 1. Cresterea albinelor o indelet- tot felul - alte multe cal~ta\iale prodwelor nicire cu mare importan!5 economicZi albinelor au ma1 fost descoper~te, noi extracte si soclalA, care merlta din plln a fi 61folosin!e au fost experimentate, toate pentru inouhjata $4 dezvoltata. nevo~le si sanatatea oamen~lor - valort3nd Cunoscuta de mli de ani, Cresterea inzectt, chrar insubt fa!8 de unele doc1or11 albinelor, lntltulata felurit (stuparit, prlsacar~t, ch~mlce,slntetlcey Multe vle?u{toare care ne aplcultura), a cunoscut in tlmp o evolu!~e inconpara aduc aporturl valoroase pqmenllor favorabila ev~denta$I o mare dezvoltare, cu (nu ne refer~m la cele domestke, cac3 alblnele, unele oscila!~ideterminate de anum~te condi!~~ dupa atatea mllenil ne dau dovada ca nu au social-istorice, legate $I de aspektele naturll ajuns la o reala domestlclre), dar alblnele din difer~tele zone ale prii noastre Nu lnslstam !~nAndseama $I de grupele de anlmale intre asupra acestui subiect complicat, despre care care sunt sltuate (claslflcate, dupa stuctura ' vorbesc nertumarate documente atonce, corpulu~lor), reprezlnta o mare exceppe Se etnografice etc , unele publicate si in paginlle ma1 pot alatura "vlermll de matase" (de fapt i revistei aplcole. Aceasta cu atat mai mult, cu larvele flutur~lor de matasg crescute) dec~ cat stramos~i n q t r i dac~ $1 rpmani au sericicultura. bsa, daca oarhenil au ma1 putut ' ' cunoscut si practicat intbns aceasta renunta pe alocuri la serlcicultur8, ma1 ales indeletnicire, pe care a mostenif-o $I a dupa real~zarea f~brelorsrnteilce cu aspect de perfec!ionat-o poporul romah, p6nB la un nivel matase (artiflclala), rmun!area la aplcultura calitativ si cantitativ (productlv) devent prln d~mlnuarea acestel actmta!~, decl cunoscut si mult solicitat pe piafa interna, dar diminuarea tuturot produselor aplcole,' ar ' si pe multe piqe externe. intr-o !ara cu o irrsemna o p~erderelreparabila: Ch~ardaca

Ca la f~ecare sfarsit de toamna - pe I&ga alte multe preocupri ale apicuhorilor se face bilanpl actwita!ii si, mai ales, al rezultatelor anulul, !inand seam? de toate aspectele ce s-au desfasurat pe parcurs se face si o analit& a calita!i~ ac!iunilor intreprinse pentru,.bunul me& al stupinelor. Lucrarile 'preg811toare pentru ~arnaa stupilbr, se ,executa urmand indrum8rlle dlri manualele apicultor~lor,cele din revgta "Romanla aplcola" s.a. - cu cat vor f~mai rlguros puse in aplicare, cu at8 colonlile dB alblne vor i e ~in i primavara mai apte pentru a-si relua actlv~tafea normala 9 a se men!~ne Ja un poten!~albun. Totodata, gandurile nu pot s8 nu cupr1nd8etape retrospective $ 1 aspecte de perspectiv8 .despre activlta!~le aptco\e si importan!aAor sub'difer~te laturi.

i ,

,~

sunt unele sbmnale de descurajare pe alocuri, motivabile in parte in aceasta perioada de tranzqie, apicultura ramhe si trebuie , sa r a d n a , atet o ,-pasiune nobil8, cat si o indeletnicire care' este si va deyeni -mai rentabila. Apicultorii - aiet cei cu experienp, cat si cei tineri si incepatori, vorj adapta activitatea lor la unele condi!ii care s-au modificat treptat in ansamblurile naturii din diferite zone, respectiv: paduri, . lunci impadurite si zavoaie, pasuni naturale, zone acvatice curgatoare si statatoare, precum si intinderile cu culturi diferite: agricole; viticole, pomicole, gradinarii, zone floricole si cu plante medicinale etc., inclusiv din orase si sate, din lungul unor drumuri nepoluante s.a. Toate acestea trebuie cunoscute si rev&ute anual, pentru a avea garanlia ca situa!ia lor anuala (si sezoniera)' corespunde pentru albine, cu precadere pentru stuparitul pastoral, fiind alese locurile favorabile. Normal, trebuie avute in vedere si prognozele elaborate de specialisti.

2. Ecologia s i etologia in sprijinul apicultorilor Daca am putea avea, pe o lunga pelicula sau alt sistem, imagini din diferite etape ale istoriei apiculturii din !ara noastra, si roadele genera!iilor de apicultori, ne-am da seama ca rnunca si stradaniile lor n-au fost deloc rnai usoare, mai ales ca eissi confec!ionau cel rnai adesea singuri si toate accesoriile si sculele necesare, pe care in zilele noastre le putem procura ca produse industriale apicole, chiar si material biologic (de ex. nlatci seleqionate s.a.). Este drept ca natura era rnai primara odinioara, mai favorabila pe mari intinderi, modificarile ce s-au succedat insa au devenit necesare vie!ii si economiei evoluate a oamenilor. Toate dorneniile de activitate ale ornenirii au progresat. Pentru apicultura sunt rnai importante, in primul rand, realizarile stiinlifice si ale unor domenii tehnice, care au permis si rnai amanun!ita cunoastere a structurilor albinelor, a fiziologiei (func!iile organismeior lor), a diferitelor comportamente, precum si utilizarile mult mai largi ale produselor .apicole, rnai ales din punct de vedere terapeutic etc. Progresele au dus la multe aspecte complexe,

dbersificate, asemenka: rerultaje au i m p d & . . numai o sporire a dunoasterii stiiqifice ..si tehnice, de folosire corecta a atetor .obiecte , uzuale, instala!ii, masini' etc., . pha la complexele industriale. Ele au ' tlus si la modificari ale intreguiui peisaj natural (salbatic) si antiopic (rezultat d i n adivita!ile omului), numb rnai modern "mediut' fnconjuri5tor", cu care de fapt venim in.'contact in fiecare clipa, si pe care din motive vitale trebuie sa-l protejam, sa-l ferim ctIt rnai mult de degradare, de poluare (termen atBt de cuprinzator si cu efecte atet de daunatoare). Problemele , mediului inconjurator sunt foarte complicate;am putea spune fara gres ca ele sunt chiar vaste, intri~nind toate condi!iile, toate fenomenele ce se petrec in jurul nostru, atfit fenomenele naturale rnai g e u de dirijat si de evitat, unele chiar inevitabile, cat si fenomenele ce se produc prin nenumaratele activif%!i ale , e i oamenilor. Stiin!a a creat o ramura $ cercetare, cu multe aplicatii practice, numita ecologie, despre care auzim to1 mai des multiple referiri, dar a caror finalizare depinde in tot rnai mare masura de cunostin!ele, de atitudinile si de participarea oamenilor. Am putea spune a tuturor oameniior, in zona sau sectoarele lor de activitate si de viap, spre a fi aplicate corespunzator. Etologia sau stiin!a comportamentului, de o importanla maxima in toate domeniile, si deosebit de necesara in apicultura (!inand seama de intreaga activitate a albinelor si de capacit$ile lor orientative, de rela!ii intre caste etc.), caci ne arata cum reaqioneaza albinele in diferitele situa!ii, la fenornenele naturale si la cele produse de activitatile omului. Aceasta ne poate da posibilitatea sa intervenim in mod favorabil in cazul unor factori negativi, daunatori. Nici omul nu se exclude din acest vast domeniu al stiin!ei comportamentului, ba foarte des, din necunoastere sau datorita dezinteresului fa!A de rnediul sau inconjurator, nu contribuie la ocrotirea acestuia. La o vegeta!ie sanatoasa (singura sursa a viefii prin oxigenul pe care ni-l ofera permanent), la un aer cat rnai curat, nepoiuat cu substanle nocive, tot mai greu de pastrat si datorita atator masini si instala!ii de tot felul, la ape de asemenea curate, nepoluate, atat pentru folosirea lor directa, cat
, ,

'
'

'

.
,

'

i
' I

'

'

Janlnl~8~n~eds 1 6 oeaieiguw ~d ap '!Jnunq : awlelm ' ? ~ ! ~ e d s ~ug ed dusoloj e ? e b a ~ v Jep ' ! ~ o ~ n q d n~iued e saJalu! !j lod !s gzealls?d !eu es.as1~3s a ~ e ~ u e h m pnliuad ?~!~lo'doap ep tuns s a & a 3 @ a p o.aieu!3a~u!Blauoz ~ ?3ea " ~ S ~ U @ W OIn!JOqJq J ed ~lrnllnqds e ~ e w el!qe~omj !!i!puo3 !s i u m 8 ~ d '~!l3edsaJ e allowl o !s aundw! as wn3.pdnp 'e!uguroH n~luad ulp !1~ri~n3!da (e . natnyy,, !nun !!J?z!leaJ !n(nlos e(!ipi!le3 !4 u ! b w "aseoloj aHe ?Bug1 .euawouaj ale !S ealel!semu 'e~!l3e!qo. e3 !ewhu &n~w.ne!a~ !s ad 'eleie6eA eve !O !!JO~JV !nlnws eelysds u!~d 'lol!Jnlos !yipe~tjap 'zal!l!w ps ie3~a3ul we '!~0~n3!de !s !is!p!z~eds ~!uej euuos iuns 'eleve !9 eiued u?ale3 sale !ew. !ha ap !Jni?Iv 'gllseou ejei u!p ' ~ o ~ ! ! i ! p u o!s ~~ qbiebah a~ ep lefise' ei!sdu !muam 1ncy3eds 4 aieldepe .~n61sap - 'ale!do~de, ' ~ ~ l p a d s nes eJel!w!s !es!ed ep !B e3!lew!13!!i!puo3 n3 el!wnue 'aued pile ap ed Je! !s!lodold 'guew 'ualod '~nc~eu.ap eslns etaun !s ?zeau!w!p ! ~ gJoUe i eiua!~edxa. u!p 'aeuo!imlas aiuaqala '(~zaiu!soio) ap I ~ S % ~ O uJ !~ ~d -'pl!jo~o13 nes 'eseoJo1eA aiua!ladxa a ~ n i u 1 s ' ~ ~u? e iuaiald i u?eugd ~1elnwrr3e duai~edxe ns '!oaA ala3 'alaiueld !Flunu 3npoJd IJ e 6 e e s ~ eJlU03UO3 eelnd Je 813 '!!~?i ale:, ad) ua6!xo ep JolasJnseelenu!wp ~ 6 u g 1 A !joqJe ap sleuo!ie~au~ ~ ? s ! i ~j ap ~ol!ieulezjol IoJnvl) al!g'sa33p 6 ~ 18 1 e i e ~ ~ e p ead '!lsnq~e! ~ J J qns O !a!ielaba~ ealepa~6aa a3eol!!w U ! J ~lol!lolln3!de e. rjcr!i3eld Se(9.!eUJ aleun ' B ~ J O 1 nu i t 3 '?3!ie1081~ p 'eJewnJpu? p elueuewlad o n3 'sugJpaJ ixawo:, isa3e u?ez!leuo waind a leleled 'moqds q 6 q o i a ap (4 a!6o(cna ep' ele3 ed eA!idw ald!ilnw u!p 'yesazmu emsew g Jol!tlaweo e a~apu!~dn3 o,el sunle e nu e3 !~ns~n:, nes aloi!de3 Joun e !Q-e~e!bu! o aundw! u , aS '(~1-91 '6ed ' ~ 6 6 ~ 'JU 1 8,,?loa!de e!ugwo!j,,) .plt3~!ieJeua6 a!j ?s a~e:, 'a3!6o(o~a l l i e ~ n p a w ~ d q d ileuo!ido v edn~9 n3 'a(rau!6uiqq pun eeiel~sec~eu ap Unw !ew, ioi e i s a q ~ o ~ ' al03ll612 aiuyas ap !iga(n'~ei !ew!~d ,es yetuozas !s ?3!ul!z eloqde eaiei!A!pe as a~e3-elaadse alaie3!1duos .ai!~ns~n3 pnu!ium ' ~ 6 6 1 - m iupw.ek~u~ ~ ap u? Inue u? 'pJ O I Q J ~ ~ ~ ap ~ W itqasoap ? lnldej ap au!q !ew ahlozel w. lsna~JOA - 3!l3eld ul aiu!$oun:, alas pug3!lde.!8 leflse !e'wnu 1383' 1 s eweas pugu!ii laieiunua ala3 aieoAu!a ,x3leule3 ep !s eie6oq !!bnpo~d 'apiuaza~d al!~gpuewb~e~ nes . ait~gun~pu? . 6 a3!ulalnd, !!I!wej elnu!iqo !I .lad nu ale3 is alaiep azapunjo~daes 'aieieJi alaualqold ep ?J?J'('31.4 !loi?un?p '!irzeJed '!loq !s pnpu! ?~iu!p a(aUe n3 n@s aleun n3 eiun~juo3 / a3) !leJnieu !~oi3ej~ol!i!~aj!p al!un!ic~e qns as !JO alg3 ap !lo ?u!r\aJ?s eu!q aisa !!loiln3!de ?isaj!uew as 1 s pundql ale3 u? el!lnpoui !s ale el '!3 ,'?lnDel ?~n6u!s o n~luadJeop !J iqns I nu 013 ynielnl!i eauewasa aloque 83 '((~Jo-d y~gdnls 0p ale(eNelU!U? J ~ J O ~ W ~ )?J~ nes 'luauew~ad) 3sa!q~j ale:, u? (n!paw !s aloi!de~ ~ola3e ep~o3e e pJej aleod 'a!601oia . ep !S au!qle ap aie6el '(?ie~!lde!s e3lia~oai) ap !s e3 'weuodw!, 3!60103a U!PJO ap ! J ! J ~ ~ J - a!Bolo3e ep aiu!$oun:, eilnw !ew ig3 p~!Jdn3 'e3!giu!!i6 !!$q!(qnd u!p !S aJel!w!s !6 eJeS030U tuns '?3 aNaZ8J tjJ?Jaunds weind !!ieqqnd eie u!p !s e3 .qioqde e!ugluoH. luaza~d, ul .[~olau!q~e !nlnws!ue6~0~ol!!bunj eis!AaJ u!p alo3!ue ailnu '!nlnloilns!de e) !a!bolb!i!j e !s (aleg~ ~olauawouaj)!a!bolo!q alalanueyy u!p . alol!de3 ailnyy .!Jns?w1pugundw! "pniln3!de !!~ai6eoun3- e!ieb!lo e3!z se - ealei!sa3au 'alaile a ~ w?w!u!lqns i es (m~) ,,!r)lnlo~n3!de nliuad !s eiueuodw! iuns ale01 '(ala~e1 s Inlenueyy. ul 3 ~ lnUe 0 el uozes up el ep 'Qlle esu!iul !ew nes esuglisaJ !ew JOI a1aiu!3asuoz1 . , el ~ u o o z e i ap yei!p 'iol?~n!uo3u? In!pew n3 aieol n3 eiuejo!~' !u!pu!l6 'ele!iua~oi !old !!iejel ui gjw! e~e3 ul JolewJoj !!u!ilnw qyoiep '!ununj) aunep 3npe ale:, 'ai!qasoap !ipi!suaiu! '!u!6ed ep eins eUnw ui eiellb~zap! J ~ I J ~ S n3 a3!6010~oaiaweuawouaj !odv .asuaiu! n!uawop i s a z ui edn3o ~od'a~e:, 'elau!qle aiap!AeJilp ml!!ia!pe~ e ~ ! ~ i o de w 1 a io i~ i3 0 a~e3 PU!A!J~ (!n1n~uaweuodw03) !e!6oloia (n!uawop i e ~ i s 'eieleisuo:, uozo ap !nlnieJis ealepe~6ap u!p ai3edse ep, a!Jas o !s la4 a1 .?ln~n3!de n3 lale~ed . reJelos !!zoldxa !s !!ie!pa~ 'nliued ah!leBeu !s a~!uzodJOI elaiu!3asuo3 'a3!wso3 'euawouaj alaun !s p6nepe !ew !S lnlol n3 '!3!6olo3a !JOl3?2J ! ! I E ~ ! ~ u ! Jas ~ aieol e l '!I~UA 13!60103a I J O ~ !ilnw ~ ~ J ~3!pe . !s ?luauale elaled!3u!~d 'un3s ad lu!ZaJd 'epadse eilnw ave !B (aiueld alaun !s alewlue es . ' g o ~ ! d ee!ugwotl ,,u! am~?de a103!0e ave ailnw 14 !isad) a31p~3e ~ola~ea!nja!~ ap ?i!ns o-~iu? 'ie3JWul w v 'nldwaxa lnbu!s'un e !ell ap JOI!!~!PUO~ ea~e~n6!se nlluad 1 s
'

--

i
)

'.

1 ,
,
I.

1
I
I

patrimoniu etnagrwk sl chiar etnologic (pentru diferite zone ale Iarii, legat de termlnolagie, folosinfe etc.), care se impulineaz si scF4pierd, n" vor mai putea fi recuperatb, situqie care sste intr-un fet S( in detrimentul istorlei apicukurii, diferitele obiecte constituind tpt atatea documente autent~ce, de mare valoare. Poate dhiar stud en!^^ de la grupa Apicultura, din diferite paqi ale ZBrii, din dragosted si pasiunea pentru \aceastiI
I

indetetnicire, vor contribui - desigur SI stirnula!i de catre profesorii lor - la depistarea $i punerea in valaare a unor asemenea comorl istonco-documenrare. ifconcluzle, se impuncu necesitate eforturi pentru pastrarea $I dezvoltarea," creqerli aknslor, foloslndu-se toate poslMlaF$Uepe linizt demersufibr, dar,si a bnei rnediatizari cxusspunztoare, prin racllo @ televiziune, presa $i reviste, filme . ~i videofilme, Simpozioane etc. e

&#$APITOTAL A
P R O D I M P E X S.R.L.

CERCETARE
PROIEC~ARE
4

Str. dictot Romano 22, Bucureqti, Rornlnia, telefoane: 615,11.76; 311.29.42

Oferg utilaj? apicole ihedite cu performanfe ?i randwnente Ir i d i ~ t e realizate dupi brevetele si sub coordonarea ing. ALEXAh?RU.NICOLAEL

1. ~entrif&p rnanllnlii gravitanonal-radisl-dngeniialg pliabili. Extractia mierii nu mai neCesit5 Pntoarcerea ramelor sau schimbarea sensului de rotatie. Capacitatea 12 ranie/qarj5 (centrifugarea a 3,6 Sau 9 rame posibilg). Dimensiuni 25 x 60 x 95 cfn (transportabilii in .portbagaj). Greuyte 20 kg.
2. Aparate pentru lichefierea mierii cristalizate, direct in bidoanele de pistrare confecponate din metal sau plaqtic, de forme diferite si capacitilti de la 40 .la I(X) kg rniere. Teinperatura de lichefiere 45"6, controlatii prin termostat; eostul energiei 3-4 \ei/kb
-

3. ~ ' r e s e d aburpentru e e tractia cerii din faguri refirmati.

mierf.

.Ec

4. Topitoare cu .abur .echipate cu prese d'e extracfie pentru i a f i e Pntregi cu realizarea dezinfeciiei :i piistrarea insiirrnirii. Capacit5ti prelucrare 10 sau 15 rame (filguri)/$arjii. Randamente extractie 160-170g ceariilfagure STAS.

-.

Utilajele fblosrjc energia. electric5 sau orice altii ~ursii de ineslzire; cost consum 3-'4 leilfagure.
I

Livriri pe cornand5 sau din stoc la prefuri competitive.

PRODUSELE ,APICOLE i~ C ~ S M E T I C A ,PROPOLISUL*~


Cosmeticinn Constanla PFEIF1:ER
I .

' , r Cosyetica, c a. . disciplina . adicicenta a Substante reductoar,e (sulf;. camfor, acid medicinbi ,are:?n prinMpal rol, de . prwenire a salicici rezorcink sapunuri..acide) administrate degradarii teni in^,. de meflinere timp .$it mai local, si antibiotice pentru tratament. indelungat a aSpectului tonic si suplu al'fenului. . . .- T n cadcul cabinetului nostru s-au Ontreprins De asemenea, cosmetica mai are rolul de o serie de studii urmate de teqtari in.vederea a trata diverse deficien!e ale tenului cum ar fi: stabilirii capacitalii curative a ... produselor deshidratarea, seboreea, atonia etc. apicole asupra,acneei juvenile. in principal in cadrul testarilor efectuate s-a , ,Aceste deficienie sunt tratate in cabinetul pus accemul pe stagnarea evoluliei acneef nostru avand la' baza produsele 'dpicole . mierea, polenul, laptisorul de _:matca, declansate,-'i'nlaturareareterqiei foliculare Si pe propolisul \. pe Ianga substan!ele. f6losite in' refacerea lesuturilor catt mai aproape de' , , tratamentul clasic. , . . aspectul normal al pielii, Rezultatele oblinute pe parc;rsbl anilor Ac!ionAnd in aceasti direclie, propolisul sunt relevante in ceea qe priveste aportul adus b s-a dov6dit a fi un element terapeutic eficient de produsele stupului, 'ele av8dd iun rol de cu atfit rnai mult cu &t cklzurile tratate au fost' . .: .. , hranire, hidratare $ ii ,&neliorare 'in vederea preluate de cabinetul nostru dupa ce au urmat:.. t c Z & % $ men!inerii sanata?iipileii.' . tratameotul cfasic, cazurile dovedindurse . Una dintre afec!iunilef pielii de care am fost rebele la acest tip de tratament. Propolisul a :fast 'utilizat sub forma de predcupati in 'decursul activita!ii noastre este cea. .denumita 'in accepfia generala ca . o pudrd, unguente solutii aicoolice, spray, dermiatoza inestetlca. Pe scurt, acneea se fiecare dinqe acestea utilizAlldu-se difereqiaf poate defini ca,o.,complica?ie a seboreei.,Ca si si sp'ecific in cadrul tratamentului. ' seboreea, acneea, are anumite sedii de eleqie Astfel;pudra de propolis a fost ap'licata phti metoda masajuluk a :s&, solutiile alcoollce au si anwae: la fa!&. predomina pe nas, .pome!i, regiunea medians ,preauriculara, fl trunchi - fost utilizatein vederea asepsiei dupa extragerea cuprinde regiunea presternala, intrascapulara, . comedoanelor si indepartarea pustulelor. ' , cu extindere la ceafa si in regiunea lombara. Unguentul a fost utilbat in adivarea sistemului . a Transformarile care au loc in intreg cirhtator prm aqiund biomecanicaaskra pielii. orgaoisrtiul uman, inclusiv i n piele, in perioada ' Spray-ill :a fost indicat pentru aplica\ii puberta$i,'>unt responsabile de declansarea locale in afara tratamentului In. cazul seb~reei 'si acneei la unele persoane deschiderii accidentale a pustulelot. ' . Ca ,aqiufiegeneral& propolisuls-a dovedit a predispuse. Cea mai importanta transformare o serieue:efecte benefice asupra acrreei. din aceasta perioada este intrarea in funclie a .aha, . Ac!iunea ;bactericida si bacteriosiatica'a unor glande endocrine si anurne cele sexuale.. .- - .Tratamentul.clasic al acneei are .la bazd avut ca.efect stagnarea si regresia procesului acliunea locals gi generala si se adreseaza inflarnaior avilnd la baza anihilarea ac!iunii!de inflalie misrobiana. 1 (' factoribr cauzali. , .. 'Tratamentul local urmareste suprimarea . Aqiunea antiseptic23 impiedichd aparflia unor ' rstenliei sebacee.prin decaparea porilor folicuiari. . t noi focare de infwie ale foliculiior piloseboreici.. ' Ac!iunea de reglare a secre!iei sebacee in acest Scop,se apllca o medicqie c h i d i d unafzioterapi~ si mici p r o c ~ e e ~ ~ h i n r ~ i c ;a, l e prin ~ Phchiderea porilor si redu~ereacantit'a!ib Medica!ia chimica- cuprihde detergenti $i ' de Set5um produs de glandele specifice. '
,
,
'

.,:.

'

'

'

'

'

*I Cornunicare @ e z e W l i Scoala de vat& de apiterapie, Universitatea Mgrii Negre, Mangalia, 2430iulie 1994.
I

1 ,
1
I

1'

'

Pe p&o&il mai ~rxkturtgatil, propolisul are o acfiune de coreetare a ph-ului 'elii la valorib

i
I
1

' 1
I

norm& (6,s) efecl de amell ate a tenului seboreik care are p h 4 mOdficaf spre alcalin. Prin Giunea de m], cu pudra sau unguente cu propdis se realizeaza o redresare a circulqiei limfatice $ sanguine la nivelul p~elii, circulqie M i i t a d in cazJ acneei. Am lasat la urma cel ma1 Important efect al propolisului in tratarea acneei, efect care consta in marea putere, de refacere a !esuturilor, de cicatrizare, efect preponderent asupra aSpectului estetlco-plastic al pielii.

lotiuni astringente gi alcalizate. in urma tratamentului cu produse apicole este


,.

ReaomandLI:
Ca urrnare a cetor aratate mai sus SI a expetleqer de zi cu zi coleC$lVul nostru retomanda propolisul T m tratarea acneei juvenile, produs dove& a fi qiutar i n cazurile tipice c& $i cele rebele a l e nee^ jw6llile. in' complet&e pentru oQinerea unui rezultat integral ?i stab& m@ioniIm ca pe IBngiItratamentul speclflc in W r u l cabinetului n m r u este necesar ca pacienlii sil respecte cu strlctete recornandarile noastre de i g i e h zilnica o al~menta!~e ra!ionala fara cond~mmte, excitante, dulciur~ in exces, v~aja psihlca echilibrata prin evltarea stresulul. De asemenea mai recomandam ca in cazurl cu tulburari interne sa se reallzeze 'paralel tratamentul medicamentos adecvat in cauzelor interne ale acneei. vederea Tnlaturar~~

Rezuttate:

i
j

Cele relatate mai sus se bazeala pe fmctlca de 21 cu z i in Cadrul cabinetului de cosmetics SI pe studiul facut asupra unor loturi .de pacieqi Fare au fost urrnariii pe intervale de timp pan&la 2 ani. Astfel, la un Id dd 25 pacieqi aflqi in urmarire S-aowinut urmatorul procentaj: - 75% rezolvate (cazuri) Concluzih , I' - 15% ameliorate In urrna celor araate mai sus putem, - 5% in curs de ameliorare congetiia ca propdisul este un produs de mare - 5% nerezolvate eficieqa in tratarea acneei juvenile umlAnd ca in Men!ionam: cazurile nerezolvate au aparut continuare S ? I se aprofundeze studiul clinil! pe datorita nerespectarii si intreruperii tratamen,un ,lot lbgft de pacieqi si de asemenea tului din pattea pacieqilor respectivi. impreuna cu un lot martor pentru stabilirea mai Ca distributie pe sexe au fost rerolvati 6007% precisa a valorii efectului realizat de propolis bB@i si 4 0 0 7 % fete. raportat la tratamentul cu produse clasice. la baiqi intre 15-18 Gama de varsta a $03 ani iar la fete 14-25 ani. Dupa cum se observa media de versta ' Albhele vindecil stefilitatea~ este superioara apariliei acneei juvenile, ceea ce indica vdrsta avansata de prgzentare la Nri pute!i avea copii? Trata!i-va cu tratament in raport cu vdrsta de declan~are. laptisor de matca! lata un eventual indemq al

Exemple:
Ca exemple concrete am ales doua cazurl ,tipice dupa cum urmeaza: . 1. Baiat - 17 ani - acneea a debutat in jurul verstei de 15 ani a facut tratament dennatologic cu anatoxina stafilicocica iar in vara anului 1985 a apelat la cosmeticoterapie si este in.faza de ameliorat. 2. Fata - 20 ani - a facut tratament derrnatdogic cu tetraciclina si lqiune pe baza de I sut acid saliic, rezorciM, fara rezultat. in urma rratamentului aplicat la Aprterap~e este vindecata. 3. Baiat - 16 ani - cu acnee apanRa la 14 ani, *a facut tratament derrnatologi~cu/tetraciclin$

'

medicilor adresat femeilor care sufera din plicina sterilita!ii lor. Temeiul stiintitic al acestei posibiie recomandari 71 Coostitu~e descoperirea unor ginecologi egipteni, in urma studiului efectuai pe un lot de 30 de paciente aflate in tratament. Astfel, el au constatat ca pre?ioasdsubstan!ilnutritiva are si darul de a determina cresterea secre!iei unor brmoni imponaqi in procesul ovula!iei; FSH, LH si progesteron. in c a u l h care ipoteza lor va deveni o certitudine, multe dintre femeile conslderate sterpe au prilejul sa binecuvdnteze Inca o data albinele.

FITOTERAPIA $I DIETOTERAPIA B0LIU)R , APARATULUI DIGESTIV*~ (11)


I
\-

Dr. Ovidh BOJOR

.
"

Pentru enterocolit&le de putrefa4'ie se Enferocaltte, dkme Cauzele sum multiple: infeqii rnlcrobkne r~~mman* uW~oareaforf'nu~: Florr de Mu%l (Flo~es Chamomillae),....a g sau cek produse d d ciuperci patogem, p&azitare, de origine medicamntoasa in Flori Coada vricelului (Flores Millefdii)...20 g M n t a (Herba Menthee)............................. 10 3 special in urma admlflmraril indelungate a antibioticelor pe cale orala, alergice etc, Frunze de S a k i (Folium Selviee)..... i.!..... 20 g inc a u l in care procesul patologic Pelin (Herba Absinthi)................................ 15 5 afecteaza numai intestinul sublire denumirea Fructe de Fenicul (F~UC~US ~oeniculi) ....... 15 5 , uzuala a bolii este emerita iar d a d este afectat Se prepara o infuzie concentratti din 2 intestinul gros, boala se nurne$e <rotit&De linguri amestec de Piante la 0 cans cu @. In cele mai multe ori procesul infeqios afecteaza forr?ele acute se beau 2-3a n i Pe zi. de diaree hmaia se prepwil at& intestlnul subtire cat s S i pe cel gros, de d i In 0 lingura deplantelaocarticua@: unde denumirea de enterocdita. Tratamentul clasic me IreaHzat i prin se bea a e 0 cans du@ mesele Prindpab. administrarea de , antibiotice, chimioterapice, Eftckrqa ~nfudilor si decocturilor antispastice, astringente si - instiluirea unui . recanandate in f3ntemColite CreSte d a d la, ; ki e adauga 2030 piC&uri d i ? '. regim igieno-dietetic In funcJie.de forma de fiecare Cans S manifestare a bolii; ' tinctura de propolis 30%. P m r u CoPii se recomanda in special Enterobolite sau diaree de putrefacti sau de fermentaiie: . infuz~a preparata din Chimion (Fruchrs Carvi) ' i n primul caz sunt intekise proteinele de h Pa?i egab cu Anason, 0 Ilngurfia mestec la fiecare ' orice fer $i se recomand& legume, fructe si la 0 Can& cu spa. Se dau copiluiu~ dulciuri. in a 1 doilea caz sunt contraindicate - era a t e doua linguri din infuzie. I . fructele, legumeld si dulciurile, fiind ' Constipqia ' rckomandate carnea fiarta sau la graar, Constlpalia este o stare patologice care branzeturile neferrkentare, pestele alb, fulgi de sa apah ca -n clinic In mai mulm ov& circumstanp: boli digestive si extradigestive, . sau de omz $1painea prajit8. In ceea ce priveste f~toterapia ea boli glandula~ etc. recomanda plante bogate hl taninuri ~i in in constipa!iile se rec-nd& de uleiuri volatile in ambele tipuri de enterOCOlite. ~ b ipurgative ~ i saline sau uleimse (ulsi de Pemru enterocOlite de ferment?ie se' ricin si ule~ de parafiqa pentru l z u l intern). Se recornanda in special urmatorulceai medicirpl: pot forosi cu sbcces si plant9 cu aqiune Coaja de S t e p (cortex Querci).....,.......... 9 purgativa duph uimatoareaformul~: Coaja de Salcie (Cortex Salicis)...,............ 209 RP. RBchitan (Herba Salicariae).............. ....... g Coaja de Crusin\ (Cortex Frdngulae)..........60 g Frunze de Anghinara (Foliumc~narae)l.-.10 g Flori de Soc (Ffores Sambuci)................... 15 g Menta (Herba Menthae)........ . , ... . ........... 9 Rizomi de Pir (Rhrioma Graminis)............. 209 Din acest amam de PIante se preparBun , Fructe de ~ n a s o n (Fructus Anisi)................ 5g decoct folosind 0 ling~r& la 0 can& CU spa. % Se prepara un decoct din 1z2 linguri de beau 3-4 c h i pe zi. . t amestec de plant8 la o cana cu apa. Se I
I

'

" " z

'

-&.%3*4

"

acute
A

' ICamunicare su@nutXla $coela de vad de apiterapie, Universitatea M6rii gegre, Mangalia 24-20 iulie 1994. Partea Ia fost publicat6in num6rul anterior al revistei., I

.
/-

21

',
indulceste cu miere si se bea seara Inainte de iudicum, ; Ferula narthex, ~itrulus'coloc~ntis $1 culcare. Doza trebuie individualizat8. , multe alte-plante exotice. in special in a doua in constipaliacronica accentul se.pune p$r ,, . .perfie. a secolului noqru ,s-au fabricat foarte regimul igieno-d,ietetic:i n numeioase boli cum , ' muRe produse de . sinteza i n combaterea sum tumorile digestiv6, ,boala : lilcef'bas$; I paraz?ildr:intq&ia~dar care aveau in acelasi, cbpendicita crenica, hipotiroidia, diskineziile . timp un grad mai mare sau rnai mic de. rectalq; tulburari psihice etc., ac&niul se "toxicitate afectdnd alte organe decet tractul ,pun8 pe tratamentul etiologic. Profilactic se gastro-intestinal. . racomanda mentinerda-reflexutui de defecare Datorita acestui fapt.ititofetapk .$&a axat la ore fixe ajutat de un pahar w a@ in care cercetarile din nou asupra plantelor'& aiqlune s-au dizolvat 2 linguriy de miere care se ia antihelmintica.:, I ' !' . . dimindata imediat dupa trezire. - . . . , . in ?ma noastra geogkfl&l ""ui dintre.cei 'in ,constipa?iile cronice habitual0 mai : raspiIndi?i. . paraziti . este Oxiuris , recornand3 atternarea produsdlor taxative pentru vermicularis. impotriva oxiurazei fitoterapia I ' . a' nu crea obiinuinfa. Adel se p a t e incepe cu recomanda pelinul (Artemisia absinthium) sub 1-2 lingurii ulei de ricin sau de parafina, apoi forma de amestec de paqi egale ,de flori : continua cu ceaiuri laxative sau cu produse uscate cu miere. .. , fitderapeuticefoarte ,numeroaseC n toate larile. in Din. acest amestec se iau diminea!a, pe Romania se "produc: Rhamnolaxolul, Laxatinwl, stomacul got 1-2 lingurite preferqbil,cu infuzie Cortelaxul;Carbociful etc. , . .' de f ructe de A'riason (Fructus Anisi) . " Una dintre 'spesiile'cele-mai utilizate pentru Cu acliune selec'tivii asupra. ascarizilor . efectele laxati-puratie este CrusInuI (Frhng0la. (limbricilor) se recornandB rada~ina de larbg alnus) din care se prepara un decoct.in m6dul Mare (Radix Inulae) sub forma de decoct . , . ; : , <, : urmator: . . . preparat din 4 linguri dq-rFidasina,, !ragmentat3 , .? . f i L . , ; . marunt, la o can& ce apa. Se beau 3-4 linguri . - o lingua de coaja.de Crusin se oparqte . cu o cans de a@ fierbinte; se lass i n repaos ,pe zi timp de cel pqln -0sapt#mana. timp de 112 ora, apoi se fierb6 la foc domol At& in oxiuraze si in combaterea ascarizilor, 15-20minute. Decoctul se bea cdldut, indulcit cu de mare importar@ este igiena individuals 2 liriguriie mkre, seara inainte de sulcare. Mierea' lecornand~du-se h paralel cu tratamentul interh se poateutiiizain,cantitatede cca. 100 g pe,zi,in si tratamentul extern (Mi de ~ z usau t clisrne) cu .- ma1rnuke repriie asociata cu suc de mere. urmatorul apystec de plante: ' . . Polenul, 20 g zilnic se ia,cu apa indulcita Rp. . L . cu miere. Cura. se . f&e : timp de doua Flori Coada ~oricelului (~lorss ~ille'folii) .:.30 g . saptamani iar apoi se reia cwa cu polen. Fructe de:Fenicul'(Fructusfioeniculi).......10 g Dintie fructe 9i \egume ,.in,co"stipa!iile Fructe de Coriandru (Fructus Coriandri)...10 g cronice se recomandh: ciresde, caisele, fragii, Cimbru de Cuitura (Herba Thymi)........7....20 g capsunile, merele, ' perele moi,. pepenele Pelin (Herba Absinthii) sau de .. . galen,' smochinele, prunele si qufa d e strugyri Pelinip (Artemisia annua).......:'.............. 30 g sau must, iar ca legume: castravqii, ceapa, ' . Din. acest amestec se ,face' o infuzie prazul, dovleacul, patlagelele vinete, spanacul, fol'osind 4-5, linguri de plante la 1 litru de'apa. tomatele, maz&ea si fasolea verde. Tratamentul .extern const3 in spalaturi: sau . Regimul trebuie sa fie bogat in celulo'za, clisme dupa fiecare scaun: dkci fructeie se vor mdnca cu coaja cu tot iar in tratamentul glardiozei recomandam'un ,' pdinea cea mai recomandata , este cea produs fitoapiterapeutic- preparat dupa , un integral& tipul graham." . , . brevet romanesc de catre Filiala Cluj a regiei . Helmintlazele , Autonome Plafar. Acest produs cunoscut sub in trecut s e - utilizau in combaterea ' benumir'ea de 'GIARDINOCID, preparat pe de enracte de piante .pi 'propolis parazililor intestinali enracte sau substan!e . iactive pure obrinute in .plante ca: feriga, inlbcuieste cu . succes produsele dh sinteza santonina, din Arthemisia cina, Abutilon Easigyn sau Metronidazol care s-au.dovedit a . . fi ,foarte toxice pentru copii h mod deosebit.

'

'

'

'

> - I .
~

..

'

L.

'

'

,.

22

Tratamentul cu acest produs, sub forma de picauri, se face de intreaga familie timp de zile, irmate de o pauza de 7 zile si inca un tratarflent de 7 zile. Experimentarile clinice cat si practica din ultimii 10 ani au demonstiat eficienfa tratamentului cu GIARDINOFID. Dintre legume si seminle in tratamentul Relmintiazetor menlionam in special Usturoiul din care se poate prepara u c decoct dintr-o capa@na da'usturoi la o cana cu apa; dupa racire se adauga 2-3 linguri!e de miere. Se poate pastra la frigider 3-4 zila Se administreaza in func!ie de vtirsta: l a copii 2 linguri!e seara, la adolesceqi 2-3 li~guri seara iar la aduvi ctite 112 pahar. Tratamentul dureaza minimum 7 zile. - In combaterea helmintiazelor cdor mai diferite, un vechi rehediu traditional i l constituie sem~n!ele de dovleac (Cqdurbita . maxima, Curcubita pepo). Se folosesc ca atare, decorticate cate 100-1 50 pe zi sau sub forma de emukie preparata din 100 g semin!e decorticate ,cay se pi%ma bine intr-un mojar s i se'r'aduce- treptat sirop de zmeura ptintt ss obiin; o :mulsie omogena, Cantitatea objintna se ia.in doua reprize. Se 5epeta dedoua ori pe saptamtina.

! ' stimulante ale fync!iei hepatice.

ale -vindecarii celulelor hepatice lezate 'si la

~isfdnctiile hepato-biliare
Se drsting doua forrne grave de hepatite virale: cea de tip A care se transmite pe cale alimentaa si cea de tip B care $e transmite pe cale parenterala (transfuzli, i n e i i w sef~ngiinsufcient steribzate, man&m,stomatslogice etc.) . Iin ambele forme internarea intr-un spital dd boli lnfeqioase este o obligqie la fel ca si instituirea unui tratament medical de specialitate. Un rol important il are repaosul complet fizic si psihic precum si un regim alimentar adecvat despre care yom vorbi la sftirsitul acestui subcapitol. In ceea cepriveste fitoapiterapia, ea j o a d un rol important attit in prevenirea bolilor hepatice ctit mai ales in perioada de convalescer?apentru a impiedica pronicizarea si degenerarea !esuturilor ficatului. , Indiferent. ci4 este vorba de hepatitele infecjioase sau' de cele provocare de substan?ele chimiee tbxice Cntre care si alcovlul, SB recurge la .tratamentul cu antihepatotoxice, hepatotrofice (favorizante

Dintre acestea putem sit& pe prim plan Armurariul ( ~ i l ~ b u m mariahum) ' care sta la b&a a . numeroase produse .farm'aceutice indigene si straine care valorifica' 'in special sitybina s i sustan!ele active inrudite exisfente in semiqele acestei plante. in esen!a aqiunea acestor substanje asigura proteqia membranei .celulare.tiepatice ,si stimuleaza chiar refacerea celulelor lezate. .Semiritele de Armurariu be pot prelucra si . . ?n casaeprin nlhcinarea acestora .$ preparaiea unei infuzii din 1-2 linguri!e.(recent mhcinate) la o can& cu apa. Se indulce~te cu miere. Se beau cjoua cani pe zi, prima diminea!a inainte de micul dejun dupa care bolnavul va mdi sta in pat pe partea dreapta 20 minute. Cura dureazh 2 saptamtini fara intrerupere $Ise poate relua la nevo'ie dupa o luna. in foarte rare cazuri s-au semnalat efecte secundare nedorite .la acest t,ratament. De aceea cura cu . ,. semin!e de Armurariu trebuie individualizata. ,. , ,<;-7?;2;+j 0 .aka specie medicinals utila este-i..'r2:,,+;: . , .. . , Schinelul (Herba Cnicl) din frunzele. si . . 1 ramurelele superioare se prepara jnfuzie i folosind o lingurijg ,plant&, la o can& cu apa. Se beau 1-2 cani-pezi iqmai multe reprize. La toate infuziile sau decocturile utilizate -'in afeciiunile hepatice pentru incjulcire este recornandatainlocuirea zaharului cu miere.. . . Tot in afecliunile hepatice dupa depeirea fazei acute, in colici biliare, calculoza, in g diskineziile biliare . si pentru efectele , cderetic-colagoge se recomanda o planta cunoscuta inca din antichitate: Rostopasca, larba ,rtindunicii sau "Iarba de negi" (Chelidonium majus) .' , . Se poate prepara in ma1 multe feluri:' ,' - infuzie din 112 lingurqa plcnta (cca. 112 g, doza maxima fiind 1 gram .in.24 ore) la o . cana cu ap8 din care se beau 2 linguri la 3 ore interval; tratamentul 'dureaza 7 zile dupa care se face p pauza de o saptamtina. La nevoie tratamentul se-poate relua dar nu mai mult de 3-4 ori pe an; - pulbere de planta uscata (un sfert de lictgurija) la o lingurita cu miere; se: iau doua linguri!e pe zi timp de 7 zile; J tinctura preparata din 10 g plant& uscata la 100 'ml aldool de 70, prin macerare
'
' '
'

-,

'

, I

'

'.

'

timp de 8 zile; se iau d e 3 ori pe zi cae 2 picBuri. Pe baza de Herba Chdidonii 'sunt numeroase produse farmaceutice intre care gi Hepatobilul, prod- realizat dupa un brevet romanesc. 'in tratamente de lunga durata mai sunt numetoase ake plante recomandate mediclnale dintre cake mentionam: frunzele de Anghinare (Folium Cynarae), Sunatoarea (Herbs Hyperici), frunzele de MentBr (Folium Menthae), Radacina de B~Stur0 (Radix Bardanae), Radacina de ~hpadie (Radix Taraxaci) . $ akele. Am meqionat mai inainte rolul deosebit al alimentatiei in afqiunile hepato-biliare. Din hrana zilnica ' a celui suferind de afqiuni hepatice, nu trebuie lipseasca mierea, polenul, pastura si Iaptisorul de matca, macar i n cure de o zi pe saptamaria. i n faza preicterica, atunci cAnd co~dratia galbuie a tegumentdor si,mucoaselor nu a aparut Inca, sau in prima saptilmdna, cand de obicei predomina tulburarile digestive manlfestate prin greturi, vi!irSaturii lipsa de pofta de mancare si somnolen?&se vor evita carnea, ouale, grasimile inclusiv branzeturile grase. Abia in'a 8-a zi de icter se va prescrie un regim complet, normocaloric, bogat in gluc~de si ,protide dar sarac in grasimi, compus in special dh: lapte degresat, brdma dulce de uaca, iaurt, &te farnoase, cartofr fie$ sau m p ! ~7n coaja: peste alb, fructe si legume, La inceput se recomanda legumele, fierte in abur iar apoi treptat, crude sub forma de salate. Sunt contraindicatevineteie, fasolea boabe, ridichik $I legurnele care pr@ ' fermentare produc meteorlsm (balonari) intestinal. in aceasta perioada a bDlii se recomanda lichide din abunden!& (apa, sucuri de fructe, limonade etC.) toate naturale, rieconservate, infuzii si decocturi de plante medic~nale. Sunt bauturile comerciale din total CQnt~aifldiCate arome si coloran!i artificiali, cJLt6ata reclama facuta de firmele comerciale care beneficraza de pe urma desfacerii lor, in detrimentul sanata!ii bolnavllor sau, 'mai grav, a celor sanatosi. Dupa, opinia noastra, in acest domen~u a 1 "modei" bauturilor ana?caolice preparate din concentrate gi coloraqi sintetici

ar trebui instituita o educa!ie sanitara in special in randul rlumarului majoritar al celor neav~zati asupra nocivitqii acestor bFiut2ri. La fel ca si In cazul 'diferiielor sortimente de !igari cu gusturi si arome rafinate carora prin ceie mai diferiie mijloace de reclama li se fac anuquri publicitare (in larile avansate 1stiinlific, interzise) artrebui economic, tehnic $ ca si in cazul bauturilor imbuteliata si etichetate excelent, sa se adauge avertismentul: "daunator sanatqii". De aMel ast&i s'e qie ca majoritatea' afeqiunilor gastro-intestinale, hepatice, renale si nu in ukimul rand al celor ale sistemului nervos se datoresc'wnservelor, alimentelor chimizate, a bauturilor pe baza de arome si coloranti sintetici. Pe d planeta 'din ce in ce mai poluata, lntfoducerea ziinica prrn alimentafie a unuiWctor nociv h plus nu face decat sa peterioreze starea de sanatate a populatiei.

'

D-na Vastilca CiOCA (cornunidarea s-a pubitcat in num8rul' anterior al revlstel) qi d-l dr. Paul AGACHE Director dl Cuour~lor de varb de Aplterapie. '