STIINTE SI CUNOASTEREA MEDIULUI.

DIDACTICA STIINTELOR SI A
CUNOASTERII MEDIULUI IN
INVATAMANTUL PRIMAR SI PRESCOLAR
Prof. coord.: CARMEN TICA
Student: Scarlat Valentina Georgiana
Departament: Pedagogia Inatamantul Primar !i Pre!colar " ID
An !tudiu: II
Seme!trul: II
An: #$%&
1
'NITATEA DE INVATARE NR. ( ANIMA)E)E
LUCRARE DE VERIFICARE / pag. 85, 86
%. Completati !c*ema cu notiunile core!pun+atoare :
Functiile organismului :
de relatie : - sensibilitatea
- miscarea
de nutritie : - digestia
- respiratia
- circulatia
- excretia
de reproducere : - reproducerea
# . , per!oana- dupa ce a !uferit de otita a urec*ii drepte- in urma careia !.a perforat timpanul- nu
mai receptionea+a !emnalele !onore cu urec*ea re!pectia . E/plicati de ce 0
Urechea este organul de simt pentru auz si echilibru. Ea este formata din : ureche externa (alcatuita din
pavilion si conduct auditiv extern, care se termina cu timpanul, ureche medie (ce comunica cu faringele prin
trompa lui Eustachio, egalizand presiunea aerului de-o parte si de alta a timpanului, si care contine un lant de
! oscioare articulate intre ele (ciocanul, nicovala si scarita, care preiau vibratiile sonore de la timpan si le
transmit spre urechea interna si ureche interna (formata din mai multe cavitati ce alcatuiesc labirintul osos
"
si care adapostesc receptorii pentrul simtul echilibrului si pentru simtul auzului, care transforma vibratiile in
impulsuri nervoase si le transmit spre creier.
Una dintre conditiile principale ale unei bune transmisii sonore consta intr-o mobilitate maxima a
membranei timpanice, realizata prin egalizarea presiunii din urechea medie cu cea din canalul auditiv extern,
ceea ce nu se mai realizeaza atunci cand timpanul a suferit o trauma severa, cum este cazul perforarii sale in
urma unei otite.
( . Pre+entati circulatia !angelui in organi!m pornind de la interpretarea urmatoarelor !c*eme :
a1. Ventricul !tang " artera aorta 2 ,# 1 " organe 2 !c*im3 de ga+e 1 " ene cae 2 C,# 1 " atriul drept .
Este vorba despre circulatia sistemica sau marea circulatie :
sangele cu oxigen si substante nutritive este pompat din inima prin aorta pana la organe si tesuturi # dupa ce
se realizeaza schimbul de gaze la nivelul tesuturilor, sangele cu dioxid de carbon se intoarce la inima prin
venele cave .
31. Ventricul drept " artera pulmonara 2 C,# 1 " plamani 2 !c*im3 de ga+e 1 " ene pulmonare 2 ,# 1 "
atriul !tang .
Este vorba despre circulatia pulmonara sau mica circulatie :
sangele cu dioxid de carbon este transportat de la inima spre plamani prin arterele pulmonare # dupa
schimbul de gaze de la nivelul plamanilor, sangele cu oxigen se intoarce la inima prin venele pulmonare .
!
&. Completati ta3elul- incadrand urmatoarele animale in grupa !i!tematica din care fac parte :
3roa!ca de lac- delfinul- cra3ul- !corpionul- furnica- caracatita- ipera- 3alena- crapul- cangurul-
pinguinul- liliacul.

$pecia %nimal vertebrat &
nevertebrat
'rupa sistematica (ediul de viata
)roasca de
lac
vertebrate %mfibieni %cvatic si terestru
*elfinul +ertebrate (amifere placentare ,
categoria cetacee
%cvatic
-rabul .evertebrate %rtropode - crustacee (arin si terestru
$corpionul .evertebrate %rtropode , arahnide /erestru
Furnica .evertebrate %rtropode ,
insecte
/erestru
-aracatita .evertebrate (oluste , cefalopode %cvatic
+ipera +ertebrate 0eptile , serpi veninosi /erestru
)alena +ertebrate (amifere placentare ,
categoria cetacee
%cvatic
-rapul +ertebrate 1esti ososi %cvatic
-angurul +ertebrate (amifere - marsupiale /erestru
1inguinul +ertebrate 1asari acarenate /erestru si acvatic
2iliacul +ertebrate (amifere , placentare /erestru , singurele
care pot zbura
3
4. Scrieti cel putin %$ informatii de tipul 5 Stiati ca 0 5 referitoare la animale.
Stiati ca ....
45n timpul celui de-al doilea razboi mondial, prima bomba aruncata asupra orasului )erlin, a ucis singurul
elefant al gradinii zoologice a orasului.
4Un cimpanzeu poate sa invete sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda, insa o maimuta nu poate fi invatata
acest lucru.
4*ihorii pot cauza alergii. *ar nu e neaparat ca persoanele alergice la caini si pisici sa fie alergice si la dihori.
45n tara noastra, dar si in alte zone ale Europei, traia un animal maret, )ourul, care e stramosul tuturor
bovinelor din rasa autohtona $ura de stepa.
2egenda intemeierii (oldovei e legata de bourul gasit si vanat de *ragos-+oda. *eci se dovedeste ca )ourul
vietuia la noi in secolul al 65+-lea. 5n aceasta regiune romaneasca el a supravietuit spontan pana in anul 17"8.
)ourul a ramas doar ca un simbol pe stema (oldovei.
4Firul unui invelis de cocon al unui vierme de matase are peste 1 9m lungime.
4)ufnita distruge anual 1:.::: de soareci care impreuna ar putea manca 1.::: 9g de cereale.
4.-elebrul ;arl von Frisch care a primit premiul .obel pentru studiile sale asupra albinelor, a demonstrat ca
albinele dispun de ! moduri de comunicare: un limba< tactil cu a<utorul antenelor prin palpare, un limba< olfactiv
si dansul gestual, adica printr-un dans caracteristic. *ansul in cerc timp de 1-! secunde (in functie de cantitatea
de hrana descoperita cand albinele zboara fie pe dreapta, fie spre stanga, transmite ca sursa de hrana e la o
=
distanta mai mica de 1:: m de stup. *ansul in > indica distanta, directia si cantitatea de hrana situata la mai mult
de 1:: m de stup.
4+ulpile au mustati si pe picioare. %cestea le a<uta se se orienteze.
4-el mai mare tigru siberian a cantarit !>! 9g.
4/igrul siberian are nevoie de >-1: 9g de hrana zilnic pentru a supravietui in clima rece.
4*iferit de celelalte specii de leopard, leopardul zapezilor are coada mai mare decat corpul.
4Ursii polari pot simti un cadavru de la !: 9m distanta.
4Unul sau " lupi mai tineri din haita tin locul de dadaca. %cesta se <oaca cu puii si ii ingri<este cat timp mama
lor este la vanatoare.
42upul uneori nu gaseste hrana mai multe zile, dar acesta poate consuma chiar si 1: 9g odata.
42a fiecare haina de blana de lungime medie au fost ucise "= de pisici 'eoffor?.
45n anul 1@>! au fost ucise >:::: de pisici 'eoffor?.
4*upa unele aprecieri, marmotele de padure din statul .eA Bor9, pun in miscare 1,7 tone de pamant.
45n timpul hibernarii, marmota de padure, respira o data la 7 minute, bataile inimii ii sunt incetinite, iar
temperatura corpului ii scade de la !> de grade la 3 grade -elsius.
7
41isica pescar, raspandita in 5ndia, $ri 2an9a si 5ndonezia cantareste pana la 1! 9g si creste pana la aproape 1 m
in lungime. 1rinde pestele cu labele de la marginea apei, sau se scufunda in apa pentru a-l prinde cu falcile.
4Un melc poate dormi timp de ! ani.
4Furnica poate sa supravietuiasca pana la " saptamani sub apa.
42imba balenei albastre este mai grea decat un elefant a<uns la maturitate.
4'reutatea tuturor furnicilor de pe /erra este mai mare decat greutatea tuturor oamenilor.
..1inguinii nu se gasesc la 1olul .ord, ci aproape in totalitate la 1olul $ud.
41asarile au temperatura corpului diferita de a mamiferelor. 1asarea colibri are temperatura cea mai scazuta
in timp ce la ulii si la mierla aceasta poate urca pana la 3= grade -elsius.
4.umai 1: minute ii sunt suficiente unei camile pentru a bea 1"= de l de apa.
4%lbatrosul este cea mai rezistenta pasare din lume. 1oate parcurge in zbor aproape 78:: de 9m deasupra
oceanului, asa cum a facut un albatros transportat cu avionul pe o insula din 1acific, care s-a intors dupa !: de
zile in locul de plecare.
4Elefantul este singurul animal care nu poate sari.
41isicile au 1:: de tonalitati vocale in timp ce cainii au doar 1:.
8
4*elfinii pot inota si dormi in acelasi timp. *in cele "3 de ore ale unei zile, > ore, cele " emisfere ale
creierului sunt active, > ore CdoarmeC emisfera stanga, apoi > ore emisfera dreapta.
41asarea colibri cantareste doar !," grame. Dul unui colibri cu gat rubiniu este mai mic decat o boaba de
mazare. -ea mai mica pasare din lume traieste doar in -uba.
4-iocanitoarele au o contributie remarcabila in mentinerea sanatatii padurii. -u a<utorul auzului foarte fin,
ele reusesc sa localizeze daunatorii, chiar si pe cei care sunt sub scoarta copacului facand o gaura cu ciocul
chiar unde se afla insecta, indiferent de stadiul de dezvoltare (larva, nupa, adult.
4/aurii nu sunt iritati de culoarea rosie a mantiei toreadorilor ci de miscarea ei, indiferent de culoare. Ei
percep culoarea rosie ca fiind gri si a fost aleasa strict pentru a incanta spectatorii.
41isicile de casa torc de-a lungul vietii in total aproximativ 11.::: de ore, atat cand inspira cat si cand
expira.
4Ursul are o dentitie bogata alcatuita din 3" de dinti si masele.
42iliecii zboara intotdeuana in parea stanga stunci cand ies dintr-o pestera.
4/oxicitatea fluturelui 0egina %lexandra nu e mortala, insa durerile provocate si voma pe care o declanseaza
pradatorilor ii face pe acestia sa se fereasca de acest fluture.
41asarile emu si cangurii sunt singurele vietuitoare care nu merg inapoi.
4Drca nu este o balena, ci un delfin. )a chiar cel mai mare reprezentant al familiei delfinilor, care cuprinde
!" de specii actuale.
>
41rimii rechini au aparut acum !=: de milioane de ani, deci cu mult inaintea dinozaurilor.
41anza de paian<en este de doua ori mai elastica decat n?lonul si de sase ori mai rezistenta decat otelul si
9evlarul vestelor antiglont.
4-rocodilul nou nascut este de ! ori mai mare decat oul din care a iesit.
@
A!pecte practice ale temei Animalele
2a varstele mici manipularea obiectelor reprezinta o necesitate si un atu in descoperirea mediului incon<urator. %cest
lucru nu se poate realiza insa in orice situatie de instruire din motive diverse. %stfel ca in demersul didactic invatatorul
trebuie sa dea dovada de creativitate.
/ema de studiu %nimaleleE reprezinta una din temele unde interactiunea nemi<locita cu elementele din mediul natural
nu se poate realiza intotdeauna. *ar cum toate actiunile incep de la ceea ce cunoastem si avem, incepem prin a explora ceea
ce ne este mai apropiat, si anume corpul nostru, pentru a putea intelege fiintele cu care interactionam mai des, nemi<locit,
sau doar prin intermediul imaginilor si cuvintelor.
Explorarea corpului uman in ciclul primar ofera conostinte de baza cum ar fi alcatuirea, functiile, cauzele si efectele
actiunii umane, clasificarea animalelor si caracteristicile acestora, si altele.
Explorarea propriului corp ii fascineaza pe copii daca redescopera ( ei au cunostinte din familie si de la gradinita
insusite anterior fiecare parte a corpului actionand cu aceasta. Functiile corpului ei le cunosc, chiar daca nu le denumesc
clar cu termenii stiintifici, intrucat pe marea ma<oritate le executa rutinier. %ntrenarea intr-un <oc de rol in care se prezinta
actiunile unui copil pe parcursul zilei si purtarea concomitenta a unei discutii cu clasa asupra celor privite ofera cadrul
descoperirii functiilor unui organism. 1entru functia de reproducere eu as opta pentru metoda problematizarii. %s evidentia
rutina actiunilor insistand pe trecerea timpului, repetitivitatea activitatilor importante, evidentiind aparitia copiilor.
Explorarea corpului uman ere rolul nu doar de a transmite cunostinte, ci si de a insufla copiilor un stil de viata
sanatos. 5n cadrul orelor de cunoasterea mediului se vor prezenta partile corpului vizate, dar se vor analiza si cateva actiuni,
activitati realizate in mod obisnuit ( strangeti pumnul , evidentierea vaselor de sange & a muschilor# mangaiati banca ,
simtul tactil# acoperiti o ureche , auzul, ..., dar si imaginarea unor situatii probabile din timpul <ocului, care pot avea efecte
pozitive sau negative asupra corpului uman ( ne gadila , schimbam mimica fetei, ne lovim , ne curge sangele & punem
ghips.... 0ealizarea actiunilor explicate (ce nu pericliteaza siguranta si integritatea copilului capteaza interesul pentru
explorare al copiilor.
Evidentierea organelor interne este de preferat sa se realizeze prin observarea directa a unor mula<e, acolo unde se
poate, sau prin vizionarea ( eu una am realizat cu grupa mare vizionarea unor filme de scurta durata ( spre exemplu
%dibou ce prezinta pe intelesul copiilor interiorul corpului uman. 2ucrul cu manualul este intradevar necesar, insa acesta
nu captiveaza copilul, nu il motiveaza suficient indiferent de tactul invatatorului.
Finalizand observarea corpului uman, descoperim notiunea de fiinta. *ar fiinta nu este doar omul, ci avem fiinte cu
suflet , animalele, si fiinte fara suflet , plantele. 5ntrand in contact cu celelalte fiinte este necesar sa le si cunoastem, astfel
1:
ca facem trecerea spre tema FanimaleleE cu a<utorul functiei de relatie. %sa cum oamenii sunt diferiti ca nume & infatisare &
loc unde locuiesc, la fel si animalele sunt diferite. *upa descoperirea denumirii, acestea se grupeaza intr-o familie & clasa la
fel ca oamenii ( spre exemplu insecte, pasari.... *upa locul unde traiesc pot fi terestre & acvatice & aeriene. *escoperirea
regnului animal prin raportare la om nu ii a<uta pe copii doar sa-si insuseasca acele cunostinte necesare, ci le insufla si
sentimentul de empatie fata de acestea.
*escoperirea propriei persoane si a mediului incon<urator are menirea de a oferi individului instrumentele necesare
asigurarii conditiilor optime de activitate. -omuniunea in armonie se bazeaza pe cunoastere, intelegere si colaborare intre
toate elementele plasate in acelasi mediul spatio , temporal.
11