Sunteți pe pagina 1din 28

ninduri, fara a se depasi iI'llSa prevederile Jegii care reglementeaza ci latia t:e drumurile p~bli:e (4 I?

iniilt~e de la supratata drumuluil)~cI~ cazul In care urmeaza sa se circule si pe drumuri mai rele atunel d preferinta stupii vor fi a~ezati eu fagurii paralel ell axele auto~ehiclll~l .e, In vagoanele de cale ferata, stupii se asaza eu fagurii paralel eu li ~1. ferata. urrla

Transportal .s~ face de pref~rinta noaptea. iar plecarea se grabe~te cit mal mult posibil, pentru a ajunge la destinatie In zorl, In caz d pana d~ durata, daca nu este po sibil a transportarea incarditurii intr-u~ aIt v:e~l~ul, se ;;a evita, in special ziua ca vehieulul sa stationezo in loeahta~l sau chiar I_?e. drumuri :u eirculaF: ~71tens~ .. In asemenea situatii el va fl remoroat pma Ia margmea l()cahtatu La citiva zecl de metrt de d~rrtul cu ~ireulaJie mare, unde daca depanarea mtlrzie, familiile de a~bme vor fi desearcate si urdinisurile desehise pentru a se evita asfixierea lor.

Nerespectarea aoestor reguli poate duce 1a provocarea de accidents eu urmari neplacute atit pentru apicultor cit si pentru cei care nu au nici 0 l'egatura eu apicultura, dar 'Care Intimplator tree pe aoolo,

'Trans~rtul t:>e ~tante mru:i poate fi efe~tuat ~i ziua, eu conditia de ~ se. evita ~~atlOnaf'lle ~re. Slnt .. foarte periculoase, Odati ajuns! la destllla~le, ~~l se descarca din mijlocul de transport, se aran~eaza pe teren !;il dupa indepartarea persoanelor necalificate apleultorul desface urdinisul familiilor de albine, Aoeasta este prima 1?i oea mai impo,rtarnta luerare, dupa care in funetie de ora scslrii, durata ciHiHoriei stadiul

eulesului urmeaza alte Iucrarl, • '

In ,ge:nera~ se ajunge 18 destinatie dimineata st 'Pina in ,jurul orelor 8-10, .a:l:binelle sint din nou libere. In cazul in care culesul a Ineeput in dupa arniaza aceleiasi zile, apicultorul despacheteaza familiile !;if trece la punerea lor in situatia de a purtea valortfica eulesul respectiv, Astfel, se d:espa'ch.ete~za. stupii sl se asaza podisoarele, in oazul stuprlor orizontali 91 multietajati dupa ce s-aU adaugat corpurile neeesare pentru recolta sau numai fagurii. In cazul stupului ThA 1001 este hecesar ca ramele din magazine sa ,iiI} din nou distantate. Daea in tirziem cu aoeasa Iucrare, hlqurii vor fi degradati de albine. Daca culesul nu a Inceput inca, lucrarile de orinduire a, cuibului pentru cules pot fi efectuate a doua zi.

Transportul pe calea ferata se executa pe distante marl :;;i atunci eind este vorba de uri numar mare de familii de aIlbine. 0 expenenta bogata In aceasta privinta 0 are filiala [udeteana Cluj a Asocianet erescatorilor de ail:bine, care organizeaza annal cite un tren special pentru mii die famflii de albine. Acestea sint toansportate la culesul de saloim din sudul Olteniei eu rezultate foarte bune sau filialele judetene Galati ~i Mure:;;, care organizeaza coloane Intregi de autocamioane in acel~i seop.

INTREBABI

1. C" eS'te Btul'lIritul pastoraZ ~i In CfI SCOPUN se procllcd 1

z. Cum 8e pregdtasc pentl'U transport famj!ille de albine din stupll orl%011tall STAS'

3. Dar eeZe din shLp'if verticaU co. magazine?

4. Dar eele din stupit mu!tieta.1a~t ?

5. Cum 8e efeettLea,zd transportul $1 elL ell mf..1!oaee ? d. Cum Ie organiz"azll lamlUUe dUi'1I transport ?

21.12

Le e t l a 14

RESURSE MELIFERE

VAtOAREA MELIFERA A ARBORILOR $1 ARBU$TllOR FORESTIERI

o oonditie impo1'tanta pentru eresterea ~i intretineI':a ren~bila a tamiliillor de aloine rO conSititme {!unoa~terea pl~ntelor melifere din zon~ in care ne a:fHim ell stupina, perioada de mflorn-e a acestora, r:n-:.e,cum 111 valoarea lor nectaro-polenifera. Cunoscind .bine acestea, precum si mersul tiropuIui, se pot Iua din vr~m~ o ~rie de masrur:icu.privire Ia dez;volta.rea ra~ionalii a £amiliilor de alb me In scopul obtinerii recoltelor de miere

bogate si constante de la an 1a an. . •..

Flora melifera ,a tarii noastre este daosebit de bogata ~l va nata,

cuprinzind numeroase specii a<rboI"escente cu 0 mare valoare aplcola

(ng. 115).

1. Saleimul alb este cea mai 1mp.ortanUi. specie melifera in special

pentru regiunile de cimpie unde furnizeaza de obicei c~lesul princ~~>al ~e primavara. Sal'cimul tnfloreste ino_eplnd din rrime1'e zlle. ale ~unll m~.l. Infl:or:irea se prelungeste tin functie de COndl~111e ~e,ogr~fwe" ~l pe:doQc'li~ matioe, pina 1a siir~i<tul lunii iunie. Esalonarea pen~a'Cl.€<l de lI~flOTIre d~ posioilitate apicultorilor sa realizeze in cadrul unua sezon apicol, d~ua ~i ohiar trei eulesuri Ia salcim, Multi apicultori din Dobrogea practl'~ primul cules la salcim in localitatile M:dgidia si Adamclisi. in)urul da~el de 15-30 rnai iar al doilea oules la padurea Com orova , Imga Mal1Jgalla, in jurul datei 'de 1-10 iunie. De asemenea, apic~ltor~i din ju~etul Pra~ hova pot realiza In cursul aoeluiasi sezon doua 91 mai rar, tre'l. ,cule.surl la salcim astfel: in sudul Iocalitatri Ploiesti de la 1-10 mal, primul cules de'la 15-25 mai, al doilea eules, linga Va,lenii de Munte si a1 treilea, 1a Mmect Ungureni, in ,jurul datei de 1-15 iunie.

Saleimul oeupa in tara noastra sup~~et; importantp.,. M~'i !"enumi~e sint masivele de salcim din sudul Oltemel, Hanu Conachi (judo Galati), R~~ I(jud. Buzau) Val:ea iLui Mihai (jud. Bihor), Miltasaru {judo Dimbovita}, Groasa ~i I~na ,(judo TLfov), Alio~-Gon:il.;;\ {judo ~~~~ un.de Si~l~ deplasa1i in fiecare an zed de mii de stUPl, reahzindu-se In ann favorablll

recolte imbe19,ugate de mie!fe.

Productia de nectar la salcim, in conditii meteorologice normale este coneentraUi 9i abundenta, variind de la 1 la 4 mg/noare eu un continut ridieat de z.ahar de 40-70%; aceasta depinde de expozitia masivului, stadiul de fuflorire, varietate, virstii. densitatea arborete1or

~i de factorii meteorologid.

Trebwe sa mentionam rea dintre factorii m~teorolo.gici, cel c~re are o infiuenta hotaritoare este tempe ra,tur a. Se cunorurte ca searetia nec-

213

tarului inceps in general in jurul ternperaturii de ic-c, devine maxima tntre 20 si 30"C :;;i apoi scade treptat pina la temperatura de 35"C, dupa care secretia inceteaza cornplet. Astfel in masivul de salcirn de 1a Valea lui Mihai, in noptile reci cind temperatura scade sub lOoe In perioada mfloririi, secretia nectaru1ui nu se produce decit dupa rasaritu1 soarelui, iar albinele ies 1a cules mai tirziu, in timp ce in noptile calde (15-16°q, secretia nectarului are loc din vrerne, iar culesul incepe inainte de rasaritul scarelui.

Dar, oricit de favorabile ar fi conditiile de secretie a nectarului, productia de miere care se realizeaza depinde si de puterea familiilor de albine, In general apicultorii cunosc faptul ca de la oriee cules, familiile de albine puternice, bine dezvoltate realizeaza totdeauna sporuri zilrrice de miere mult mai ridicate, decit familiile mijlocii sau slabe. Acest fapt se constata ~i anal bine la eulesul de salcim, care secreta Intr-o perioada scurta cantitati insernnate de nectar. lata un exemplu : 1a masivul de salcim Hanu Conachi in zilele favorabile de cules, s-a inregistrar de fiecare familie puternica un spar zilnic de peste 9 kg miere, in timp ce la familiile slabe si mijlocii, nu s-au realizat sporuri zilnice de produetie mai marl de ·3---'5 kg miere. Pentru a lamuri rnai bine evolutia eulesului de salcim, dam mai jos Inregistrarile ointarului de control la una din stupinele fostei Statiuni centrale de cercetari pentru apicultura, arflata in pastoral la Rusetu (jud. Buzau), in primavara

Fig. 115. Harta raspinciirii principaLelor speCii metiJere

214

Fig. 116. Albina pe tloare de tei

.' lui 1962 Culesul a inceput in ziua de 18 mai si s-a termin~t Ia ~'}~un~e re~lizindu-se un spor mediu zilnic de aproa~e 41 kg m~erel famiHe,' cu 0 variatie de la ,0,3 1a 12,5 kg/familia ~ealblll€ .. 11 totat s-~ inre istrat la acestcules un spor de 59600 kg, din care mlere~ ex rasa 47 ~ ope Iamilie, In gteneraly S~ realizeaza la un cules de salcim 10-

25 kl.7/familie de rniere extrasa. . , .. 1 d

°Dintre determinariie fa-cute in cadrul fost;l ?tatlUlll ~entra e .. e

cercetari pentru apicultura si serici_ct;ltu~a :-ezulta ~ca pro_du~tla de ~ler~ la arboretele de salcim .alb, .v.ari~za III Iimtte ~an, ~:up~ Vl~sta r ar u~r~a tului densitatea sl pozitia lui fata de soare. La arbom. :-a,zletl, ~~ od t de ~iere a variat de la 1100 la -I.YOO ~g/ha. l~ arbo.rll. ill masrv de 1~ 900 la 1 500 mg/ha si la plantatiile tinere ~l drajoni de la 300

700 kgj.ha. ., T y • de alte

Pe linga sakim'ul alb semaiintilnescl.anolmv~ra.~s.er.le ' .

specii :;;i forme de salcim, cultivate mai aloes in parcurt, gra?im bot~~lCe sau . e marginea soselelor cum stnt : salcir;lUl. roz,. s~tctmul g~ en, salc'i.~ul piramiclaZ etc. In general aceste specii si ~ar1etatl. de .Sal.c~~ se caracterizeaza printr-o inflorire· mai tirzie c~ 2 pina Is 4 zile ~l prm r-o durata mai lunga a infloririi de la 13 la 20 zile. ..' . t v

2 Teiul este a doua specie melifera importanta d1!l .. tara ?-oas r.a

. . fl· t 1 15 20 de zile dupa tsrmnlarea mflor'Irii salcunulUl.

J?l III ores e·a - . 1 ga in-

S re deosebire de saleim culesul la tei €ste de durata .~a'~ ur» ,

d~sebi la padurile formate din doua sau m,:i I?ulte specn (hg. 117).

Speciile de tel care cresc in tara noastra sint : _ teiuZ ell frunza mare ·sa'lL teiuZ fluturesc;

215

Fig. 111. FloaT!! de !ei

ieiui pucios sau teiul G':U frunza midi' ieiul argintiu sau teiul alb. '

~in cer.ceta:ile~j observatiile facute in diferite puncte fen 01 ogice , pe mal. multi am (ol96tl-1963), ire'ZU.ltA €A prima specie care mfloreqte este teml. ell frunza mare, urmat& la 10-15 zile de teiul pu ,... . J dup~. 21-22A zlle inflo':.~te teiul argintiu. Durata de inflorire ~lo;el~r a~i SP~ll Iuate rmpreuna In cadrul sezonujut apicol este in media de 30 .. ',1 varIind de ~~ olocalitat~.la, alta !li de 118. un an 1"1 altul intre 122 ~i 38 ~1::

~aeto:r II ~are COn(iItlOneaz8 data iniIoritului sint mai ales tempe ra .. tura .,1 altitudinea,

. Teiul ooupa in ~ra .no.astra suprafete insemnate indeosebl in jude ..

tsle Tulcea, Ilfov, Ia$l, 'I'imis etc. 1n cadrul judetelor amintite, cele mai l~un~scute mas~ve. pentru s·tupiirit pastoral loa eWes'lll .de t..eisint cele de

i:I v OIl_1ana. MIhal Bravu, Cascioarele, CaIugareni Snagov Cud 1M )

g~~~tUl~:, c;oco:~, 1~a'c0ea, Nieulitel, ~abadag (jud, T~I~a), Bim~va' Ciu~;a: . . [dur 1 (jud, 1a~I) .• La al~est€ mas~,:e se deplassaza anual zecl de mii de srupi, ~eahzm?';l-se In a~H favorabll1,in medie cite 15-20 ~i chiar 30 k . ~Jere pe famJll~ de a1bJ?e. Culesul la tei nu prezlnta gradul de inren! sitate ~e Ia salcim, t?tl~~l in conditii favorabtls se pot realiza de la 2 la 6 k~ l~:ere de s.tuP. z!ln:.c. S~creti.a de nectar le tei, ca :?i la ce-ilalti arbon mefiferl, este dlietlta ~I depmde de varietatea teiului de feluI •. asezat] fata d . d ·r '1'·· , . . - . cum srnt

.~ , \' •• C .,e so are , . : bertlltatea solului :?i de clima, Din analizele

facute. Is _maslvele .de tel de Ia Cetatuia ~i Niculitel in anii 1963-1964 rezulta ca prcductta de nectar 8 variat la teiul pucros de la 0 15 ~ f,22 mg/floare cu .0 concentratie medio de 48%, iar la teiul arginhu de 5~O 0.20 .mg!:lollre la 0,45 mg/fl.oare eu a coneentratie in ~M.r de 46-

k Cmtal 1.11 decontro~l ~ a':.o§tat la Dna din stupinele experimentale af!a tA tn pa7tor alIa Cetatu13, III vara an ul ui 1964 ca lI"ocolta zlIn' . d

mlere..,a var,at de la 0,5 pina la 5,4 kg '(in mOOie '2,7 kg). .. lca e

L.apadtat-ea necta~if.era a celor trei sp~eii de teieste dife-rita . i ~n2~~ek' 8'1100 lkg·t/h.a lla te.lul. eu frunza mare, 1 000 kg/ha 1a teiul pucios ~i

Itl a a em argmtru. .

3. Ary.arul este d,€ asemenea un f.l:rbore melUer valoros mal ,ales di unele specll deBlIiar mfloresc mai timpuriu, dod in gen.er~l flora meli..,

::!16

fera este putin abundenta, In padurile noastre, artarU nu formeaaa arborete pure, ci cresc ca abori in am es tec, indeosebi in padurile de foioase din silvostepa (sleaurile de dmpie ~f deal).

La noi in tara se intilnesc urmatoarele specii de artar : jU.gastrul, artGfT'Ul tatarasc, paltinul de dmp, paltinul de munte ~i jugastrul d€

Bosuu: -

Pe lIDgii a oes tea , 113 not 1'3€ mateultivasi aite specit'omamentele de artar, Speciile melifere cele mai valoroase sint artarul tiitarasc :?i [ugastrul, care cresc bine ~i in asociatle eu aIte specli de Ioioase rnelifere. Productia de miere dupa o evaluate generala, va~iaza La artarul tMaraso ~i [ugastru de Ia 300-600 kg/ha, Aceste specii inflorese de obicei abundents] deu pe 11nge. nectar insemnete oantitiiti de polen, fapt ce prezinta o d eose bi ta im portan ta pen tru dezvol tarea si 'in tarirea famfliilor de albine in pri rnavara ..

4. Cenuserul sau otetarul fals este un arbore me-lifer de mare valoar e. Creste spontan in Dobrogea ~i in alte ttnuturt din tara noastra, Se recomanda a fi plantae pe terenurile neproduetlve, nefolositoare agriculturii, pentru ea se prinde usor ~i este putln pretentios fata de sol. Cenuserul este pu~in rszistent la geruri st pierde !n ternile aspre 0 parte dlin 1 ujerii an uali, Infloreste abundent in lun lie i'llnie-1 ulie, florile fiind foarte intens ceroetate de albine pentru neetarul 111 polenul lor, de calitate superioara, Produetia de miere este de eea. 300 kg 1a ha, Mierea de cenuser este de culoare galibena, cu 0 aroma pronuntata ~i placuta la gust.

5. Castanul comestlbil este un arb ore ornamental foarte rasptndit mat al-es in judetele Vilcea, Blhor, Satu Mare. Pe ling'a fruetele sale bune, apreciate In patiserie ~i arta culinara, furnizeaza in cursul lunilor iunieiulie un cules bogat familiHor de albine. In anli favorabili, se recolteaza de 18 stlllpii transportati In pastoral la florile de castan cite 8-10 kg miere de familia .. Miereaeste de culoare galben-aurfe ~i ell un gust placut, Produotia de mtere este evaluate Ia 30-120 kg Ia ha.

6 .. Castenul salbatic este un arbore ornamental foarte rasp'lndit in gr4dini puolioe, parcuri,alei, bulevarde etc. InfIore~te in lunile apniliemai, fiind bins cercetat de albine. In anii favorabili, in anumite regiuni of era nu numai cules de intretinsre dar!?i de productie, Mierea esse de ouloars inchisa si de buna calbtate. Cantitatea de miere Is hectar est€: socotita la 30-100 kg.

7. Salclmul japonez este un arbore melifercere da a productie de. peste 300 kg miere la ha. Infloreste In lunile iulie-august, iar perioada de inflorire este de 25-30 tile. El poate fi plantat de-a hangul soselelor ~i drumurilor, in parcuri, in gradini :$.1 in to ate locurile insorite (fig .. 119).

8. Otetarulgalb0n sau clocoti~ul este un arbore ornamental foarte valoros pentru apf.culturii. Incepe sa infloreasca 1a slBr~itullunH iUnie, iar tnflorirea se pN!l'llng~te pina. in august, mnd in tot timpul ~nfloririi inteos cercetat de albine. ,atit pentru nectar cit ~i pentru polen. FIorile ace.c;tui arbore sint dispuse in infloresoentega1bene, fOM'te decorative. Sa inmulve::;:be. u~or prin $€min~e ~i bu~i.

9. Gliidita este un arb ore me lifer foarte intens ce.rcetat de albine pentru nectar $i polen, in tot cursuI zilei. Valoarea lui melifera este eu

211

aUt mai ma~e eu cit .inflore!i~e. dupa salcirnul alb ~i dureaza pina 18 culesul de t:1. Peoductia de rrnere este aprectata la 250 kg 18 ha,

~O. MOldrea.nul €s_te un arbore de taUe midi. displndit mai ales in ?ltema, Banat.~: pobrogea. ~nflor~te fn Iunile aprilie-mai ~i produce Insemnats 7anhtatl de polen ~l nectar, Productia de miere este de 100 k 1a ha. FlorIl~ d~ mOj~rean sint mult eereetate de alblne ~i asigura u; bun cules, c~lar In pen?ada de ~nilorire runtre porn] ~i salcim,

" .11. Annul. sau ~nll1ul este un arbore melifer care furnlzeaza polen pIImava~a de tll:npunu, ceea .ce prezinta 0 deosebita. importanta pentru de2v,oltar~a familiilor de albine, Cea mai apreciata de apiculrfiori est

speCIe aninul neegru, . .. . e

. 12. ~alcia creste sub forma de arbori sau arbusti in luncile umede p~e~um ~l in zona m~n~?asa, ocupind suprafe~e importante mai ales I ba}~Ie;r dl? 1un:a DUnaI'll: Sal~iile~i raohitele inflorese timpuriU in pri~ rnavara .o?l ofera nectar ~l mal ales polen, foarte valoros pentru intreti-

nerea ~i dezvoltare-a £a:miliilor de albine. (martie-aprf, lie). Speciile de salcie mal rasplndite Ia noi in tara ~i c:are au iJ?portanta apicola smt: salcia comuna, sal cia capl'easca, ziHogul, salcia plingatoare, salcia plesnito.a·re, rachlta sau mlaja etc. Dintre acestea 0 impor-tanta aptoola rnai mare prezinta salcia d:preasca si zalogul, ears In conditii favol'abile furnizeaza nu n umaI msemnate cant,itati de polen ci ~j nect~l' din abunoenta. Produqla de miere se evalueaza la aeeste speeii Ia 1.50 kg la ha {fig. 118).

13. Alunul este un arbore_ de 0 deese·btU Irnportanta apicola intrucft Inflorests foarte timpuriu. in prima'Vara .'?i furniaeaza familiilor de aIbine polen,

Fig. 118. Salcie capreascCi care contribuiesimtitor 18.

ietului. la ani! cl d lb' 1 . demoltal"'ea . .'$i ereiPterq pu-

f . b' . n a . me e nu pot !lbura Ia cules datoritil t1mpului

b:t:~~rde l~:~ ,~~;~!lil~a.~t,ie" se rec?manda recoi~rea florilor barp olen ul galben,. foarte boga't:: ~~:n;r~~ lS~t:~re !?l oerner~ Se :o~tme ca hrana familiUor de ,albine sulb diferit.e f~rme. se poate admmLStra

in 'IIi' ~ornuI inf~ore$te de asemenea timpuriu tn primavara furnlzind

Zl e e rumoase lllsemnate cantitati die polen ~i net:tar, Ca' .!iia~until

• ~. r "' ."_

~.

218

prezin~.!i 0 deosebita importanta pentru apicultuea si prin faptul ca aceste specii Ioarte timpurii stnt cele care declanseaza de obicei la albine instinctul de cures,

15. Paducelul este un arbon! meliier Ioarte des intUnit In padurile de deal$i cimpie ~i infloreste bogat in lunile mai-Iunie, In padurlle de foioase, alattmi dear~ !?i alte specii melifere, dB. de la inceputul lunii mal pl:m"i in Iunie un cules bun familiilcr de albine, stlmul'ind dezvoltarea lor in vederea culesului principal de la salcirn sau alte plante melifere importante. Aosst arbore da 0 productre de miere de 100 ~g la ha, Mierea obtinuta este de culoare des chisa , arornata si ioarte placuta 1a gust,

lEi. Amarfa sau saleimul pitic este un arbust melifei- oereetat de albine pentru necbarul .'?i polenul sau, Inflorirea are loc in Iunile iunleiulie, durind circa 30 zile. Pe toata durata infloririi, acest arbust este foarte mult ceroetat de albine, Este apreciat oa unul dintre valorosli arbusti meliferi. Productia de miere a fost evaluate la 50 klg Ia ha, Salcimul pitic se intilneste freovent in perdelete de cimp !?i in perdelele de protsetle ale Iiniilor ferate. Acest arbust prezinta 0 crestere rapidil si se prinde ell u~urinta pe orice teren. Este tolosit ~.j pentru consolidarsa tcrenur-ilor in pants care aluneca si pe taluze, deoerecaare 0 radacina bine dezvoltata.

17. Calinul este un arb are meUier care lnfloreste in lunile Iuniejulie. Este csrcetat de albine pentru nectar ~i polen. Productia de miere este de 25-40 It;g la ha.

lB. Socul negru este un arbust melifer care mfloreste abundent tn lunile mai-iunie, Fiorile sint intens cercetate de albine penttru nectar ~i polen. Produce oca, 80 kg miere la ha,

19. Porumbarul este un arbust melifer rasptndtt mai ales pe marginea padurtlor dinstepa si silvostepa, Infloreste abundent in lunile apriliemai ~j este puternie cercetat de albine. In anumite zone, se obtine in anii fa'Vorabili nu numai un cules de intretinere ~i stimulare, ci .;;1 un cules mal slab de productie, Mierea este de culoare galben-aurie, ou aroma pronuntata st placuta la gum. Produetia de miere este de 25-40 kg la ha.

20. Garduraritaeste un arbust foarte rezistent Ia seceta si gel' ..

Infloreste in tot timpuI verii, din iunie pina in octombrie :;;1 ofera familiilor de albine nectar ~i polen. In zilele favorabile culesului se pot Irrregistra mici sporuri la cintarul de control. Productla de miere a fost evaluata la20-25 kg Ia ha. Aeest arbust poate fi folosit ell succes psntru gard viu in jurul stupinei.

21. Crusinul sste un arbust m.eli.fer care tnf1ore~te In luDile maliunie $i produce pentru familiile de albine polen /?i nectar. In Ot5ociatie cu alte plante nlelif.ere care inflorese in acela9i timp, poate aslgura nu numai un cules bun de intl'ej;inere ci !;ii de productie. Produc1;ia de miere se ridka la 35~100 'kg la ha.

22, Lemnul ciinesc este un arbust melifer raspindit tn padurile din reglunile de dmpie !iii deal. precum ~i prin gradini, pareuri etc. Inflor~te in IunUe iunie-iulie dnd asigura familiilor de a.l:bine un eules de intretinere 91 uneoM chiar de productie. Al'bustu] de: 0 productie Ia he. de 20-4-Q k1g. miete. Se preteaza pentru gal"'duri vii in jurul stupinei.

219

.. 23. Bire,oacea, este un arbust ornamental care cuprinde mai mul spe.cll! toate inflorind in Iunlle mal-lunie. FIorile de bircoace albe r te r9~.letlce sint foarte intens cercetate de albine ~i dau insemnate • e~~' tati de =s=. si polen. Se tnmulteste usor prin seminte ~i butasl -

24. Cirmizul sau hurmuzul este un arbust ornamental deOSiebit d val~ro~ p~?tru. apiculbura. Infloreste abundsnt din iunie pilla in s ~ tem.~ne, fund intens csrcetat de aIbine in tot cursul zile! uneori ch~

dupa apusul soarelui, ' n· 18.['"

25 .. Za.mo~ita es~·e un arbust decorativ, plantat in gdidini publios ~~n tru .flor~le c s~le, VIU colorate, albe, rosi i, purpurii, violet. Infloresta In IHrll: ~l pma in septemibrie, fiind intens cercetat de alblne pentru

nectar $1 polen, .

2? _Dracila. ~st~" un arbust me liter lntilnit tn zona colinara, in par?url, 10. gradini ~~ .~n 'Perdelel~ de proteotie. Infloreste in Iunile mairurue, furnizind familiilor de aillbme nectar si polen, Productia de .

este de 30 rog la ha, . Y .'0 miere

" 27. Zmeurul este un arbust melifer foarte valoros pentru a icul tura .. Este ~~i de.s _lntilnit in ,zona de munte si de dealuri inalte, p und~ ~r~te. spon:an ~I .mflore~te In -lunile Iunie-iulie, avind 0 durata de m~on.re de .25 ~e zile .. ~lantayii1: de zmeura din zona de cimpie infloreBlc mai timpurtu, In aprilie-rnai ~I dureaza 10-14 zile. Este ur a bust ~oarte. ~precl8't de. apicultori .'/i intens cereetat de albine pe toa.~ d~rata l~onrn. Pr~ducp.a de miere variaza in Iunctie de conditiile pedoolima;l,ce., Astfel, m zona de munte zrneurul produce 50-250 kg miere la ha lar.1O zona de cimpie produce 50 kg Ia ha. Mierea este de foarte bum! ca~ltate, rec~ltlndu-se adesea In amestec eu mierea de la flora de fineata Prm1Jre. masivele de zmeu!i~ mai importante citam cele de la Zame~ti:

Bran (jud, B~ov); Seeui, Lunca Frumoasa, Teleajen (jud, Prahova) ;

Fig. 119. Albine pe itoare de salde capreasca

220

Fig. 120. Stu.pind in pastoTa!

Petrofiita ~i Moreni (jud. Dtrobovita) ; Closani, Baia de Arama, Grindeni, (jud. Mehedinti) ; Tismana, Novaci, Valea Sadului, Valea Lotrului (jud. Gorj); Rucar, Argesel, Valea 'I'irgului, mul Doamnei, Cumpana, (jud, Argefi); Vatn Dornei, Cimpulung, Gura Humorului *i Radauti, (jud,

Suceava).

28. Mu.rul _ inrudit indeaproape cu zmeurul este de asemenea 0

planta melif.e.ra buna, Intloreste in Iunlle iunie----sept€mbrie si asi.gura un cules bun familiilor de albine, rnai ales cind acesta se asociaza ~i eu culesul de alte plante melifere din zona de padur e. Productia de miere

se ridica la 50 kg la ha,

PLANTE MEUFERE CULTIVATE

Conditiile pedoclimatice ale diferitelor zone din tara noastra creeaza posfbil itatea existentei unui numar mare de specii aut in vegetatia spontana cit si in cultura. Daca asupra vegetatiei spontane s-a intervenit in mal midi. masura, asupra plantelor cultivate ernul a intervenit adesea pentru diversificarea produotiei sgricole ~i obtinerea unor recolte mai marl, calitativ superioare, in vederea satisfacerri nevollor unei popudatii mereucresdnde ~i a unui nivel de tral din ce rn ce mai

ridicat.

.;, Pentru aceasta preocuparile spedalif?tilor se indreapta spre ame-

liorarea insW';irilor de productivitarte :;;1 calitate, spre perfecti,ona.rea meto-c1elor agTotehnke pentru gil$irea de solutri economice de -sporire a reeoltelor, bazate pe ehimizarea, :;;i meoanizarea complete a culturii.

Pe linga importan'ta vitala ce 0 au in asigurarea hranei vomulul, culturile agricole prm structura 91 sU'ccesiunea infloririi lor' of era. famiIiilor de albine inca din primavara si pina toamna tirzru, oulesuri, permitind atit dezvoltarea lor ca unitati biologice cit si obtirierea unor mad

reeolte de miere.

De 0 importan~a deosebita pentru apkultura este si faptul ca putem

asigura familfllor de albine un eules eontinuu pe tot timpul anului prin structurarea culturtlor in asa f,el ca ilnflorirea Ior sa se sueceada aco-

perind 5ntreg sezonul apicol.

In cadrul conveierului melifer un rol deosebit i1 au speciile eu

perioa-cia de veget<atie scurta care pot fi. semanateahiar ill pedoada sfin;;itului verii, inflarirea lor produciodu-se In toamna cind flora meli-

fera este Ioarte sareca,

Sipedile pe care Ie prezentam mai jos :lac paete, conform olasd-

fici'irii ce are 118 baza eriterii biologice si ecoriomlce, din marea grupa

. a plantelor cultivate rmpartite in sUlbgrupe avind in vedere scopul principal pentru cane se oulmva: plants 'behnke, furajere, le gummosse , mediicinale-aromati>ee l1i specific melifere. Ordinea de prezerutare a speciilor in cadrul fiedirei subgrU'pe .a fast stabilita avind drept criteri'U suoce-

siunes infloririi lor.

CULTURI DE PLANTE TEHNICE

Extinderea in cultura a plantelor tehnice ca urmare a preferinte1al' alimentatiei moderne ,pentru grasimile vegetale, impreuna eu nevoia tot

221

m~i acut~ de p~o_teine ca ~i necesitatea materiilor prime in industriile ahmentara, t~xtila .~.a., a facu! sa apara noi surse rnelifere, Importanta lor. este cu a~I~ m~l mare cll:. crt se cultiva pe terenuri usor accesibile ce se. pot valorifica Integral, dind an de an recorte marilii constante de

miere. \

. . R~pita de to_amn~ (B_r8ssica. napus oleifera, fig .. 121). Specie anuala, cultlvata ,ca planta oleifera datorita contlnutulut ridicat in ulei al semintel?r, .raplta are 0 rmportanta deosebtta in dezvoltarea familiilor de albine inflo.~lnd in: .luna aprilie stacoperind golul de cules dintre culesul de la pomn . fructtfert Iii eel de la salcim,

. Inflorirea cul~urii .dureaza aproape 0 luna de zile, iar productiile de

mrere ce ~e pot obt!ne smt de 35-100 kg Ia hectar,

. . R~Plt~ de ~nmavara se seamana primavara rtimpurlu, in martieapr~lIe rar mflonrea are Ioc in mai-iunie, cu 20-25 zile mal tirziu ca rapita de .. toamua prelungind. perioada de cules de Ia aceasta specie.

Mu~taruI alb (Bra;>sica alba). Specie anuala, cultivat3 pentru semintel~ sale ce au un e~ntmu~ mare in ulerurl sau ca materie prima pentru ob!merea mustarului c~nd!m:nt. Ca planta de nutret se cultiva in amest~ eu .a.1ta plants f'UraJera <lind produetit mari de masa verde Ia heetar

(fIg. 122). . .

Semanatu~ se, face p~imavara cit rna] timpuriu, iar inflorirea are l?c dupa aproxln;ahv 40 zile de la sernanat, cu 0 durata de 20-30 zile tl.mp in care _albmele c~rceteaz~. intens florile culegtnd nectar Iii poler: dl1';l.abundeI_lta; Productllie medu de rntere ee se obtin de la mustar in 8InId. normali Sin! de 40. ~/ha. Specie pretenticass la umiditatea solului ~. .m ~.tmosf-e:ra, secreta nectar bine dupa pIoi 9i in primele ore ale dlmmetll. Poe timp seeetos secretia nectarulur scade foarte mult sau ehlar Inceteaza .. Nectarul are .0 concentrstts de zahar intre 20 9i 60%. Avind

Fig. 121. Rapiti1 colza

Fig. 122.. MU$tar alb

222

o perdoada de vegeta.?e scurta se poate folosi la alcatuirea conveerului melifer pentru a aslgura surse ,e .. salonate de cules de primavara pins toamna rtirziu.

Cultura de rnustar este foarte rentabila : la lotul experimental a1 Institutului de cercetari pentru apicultura al ACA am obtinut in anul 1976 de pe 20 ha 0 productie medie de 1200 kg serninte la heetar, apllcind minimum de Iucrari agrotehnice.

MUljltarul negru (Brassiea nigra). Specie snuala, co tulpina In-alta de 100-150 em, este sensibila la ger~i seceta preferind pentru eultura strvostepe, in zone fe.me de brumele ,thii. Be eultiva, oa ~i rnustarul alb pentru semintele sale bogate in uleiuri.

Inmultirea se face prin seminte, sernanatul facindu-se in luna martie cu 0 norma de saminta de 12 kg la hectar, lnflorireaare loe in lunile iunie-iulie furnizind familiilor de albine culesurs de intretinere,

Coriancirul (Coriandrum sativum), Specie anuala, cu tulpina inalta de 30-70 em, putin pretentioasa la clima .;;i sol, da productii marl la sudulsi sud-estul tiirii pe tersnuri mai U90a1'e, dar fertile, de tip cernoziorn sau brun de padure, Se cultiva pentru fruete!e sale ce au un continut ridicat in uleiuri eterice (0,15- 1,7% ulei esential) folosite pentru aromatizarea sau coreotarea gustului unor preparate farrnaceutlce. Fructele de coriandru sint apreciate .;;1 in industria allmentara, utilizate in calitate de condiment in fabricarea mezelurilor,

_ Coriandrul se inmulteste prin seminte, insamintarea facindu-se in

martie-aprilie, folosmd 0 cantitate de 10-12 kg siiminta la heetar. In zonele fara variati! marl de temperatura este indlcata insarnintarea in pragul iernii. Se poate executa aceasta lucrare .;;i in august-septembrie daca solul are suficienta umidltate. La aceste epoci de semanat se f010- seste 0 norma de saminta la hectar de 20-25 kg.

Inflorirea sa produce in lunile iunie-iulie ~i are 0 durata de aproape 30 zile ... Cortandrul este 0 valoroasa spede mellfera, cantltatea de nectar pe floare fiind de 0,10-0,15 mg iar productiile de rniere ce se pot obtine variaza intr~ 100 fii 5()0 kg Ia heetar, In zonele ce of era -condltii optime de cultura pentru coriandru cum sint judetele Ialomita, Galati,. TIfov s.a., se obtln frecvent 1-10 kg miere monoflorape familia de albine,

Floarea-soarelul (HeUanthus annuus). Specie orlginar! din America de Nord, unde a fost eultfvata Inainte de deseoperirea a-cestui continent, este Introdusa in Europa in secolul XV ..

In prezent ocupa mad suprafete in Uniunea Sovietica .. RomAnia:

Bulgaria. Iugoslavia. Turds. Spania $ieste cultivata pe suprafete mal mid in Un gar:i,a , Polenta, Franta $i UaUa.

In tara no astra flool'ea-soarelui a fost cultiv.a.tll la sfil"$ituI secolului XIX in Moldova, extinzindu-se apoi rapid in celelalte reginni ale tani. In prezent floarea-s oar e lui este prineipala plant! uleioasa ,eultivata in tara n08stra pe circa 600 mil hectare, Romania ocupind in Europa loeul al cloilea dupa Uniunea Sovlstica.

Specie anuala, erbacee, Irralta de 0,60-2,5 m, eu un sistem radicular bine dezvoltat ceea ce ii per-mite 0 buna valorificare a rezervelor de apA $i nutritive din soL. Frunzele marl pedunculate sint acopente eu peri aspri conierind plantelor 0 buna rezil3tenta Ia seceta.

223

, Fl~rea-soarelui esteo pl ' ta ti '

realizeaza in exclusivitate cu aMor IPl>C,entomofilA a caret polenizare

a ~umeroase variet~Hi' ,". u m:s.ectelor, fapt ce a du l·~e logice cit si din punct d:1 pctrovemente diterentlate prin ins s ,a·lapa.n~la

I 't"" "" ve ere morfologic, msusm e flZ10-

ns itutul central de cercets , .

r~li'ti a creat in ultima vre e cetar~. pentru ,plante tehnice Fund' ,

Rhm: R, ecord, HIS 52, 1-ISm~3 0 sHesIle3doel saHlusri,~i hibrizi dint~e ~~~~-~mucl·nU-

omsun 59 ."" 55 R ,- -

. , ,care pe Imga caracter ticil _ " ,omsun 90, Sorem 80

prmrr-o :al~are me lifer. ridicata. is >0, e productive se caracterizeaza ~;

Avmd in vedere conditiil

:t~~rii~-~~relui in la7a noa~t~la~ i~e r~!!on:~:~ ~l ,d~n 1 regiunil.e de cultura

tura si a~~ee ;c~~~~c~ ~~:::tr;a~ul de. f,a~ora~\~':t: ;.~ :~''':A ~~~

:ona III putin favorabila I(iFF) j z.o~a~~a £(FF); z0l!a II favorabila (F)'

ona V. de complex '(F III + PF)-' _ oarte putin Iavorabtla (FPF) :

soarelUl.;>l zona V improprie eulturit fl .. '

p rn ,OTIl-

, ~ntt.u apiculture. deosebit d, ._ ~

soarelui din zona I !?i II d ,f! l~J?OJ.'Itante 8mt culturtle d ' fl

respectiv se obtin an de 'an eo:~ce .~lCl ,i ?ecre\ia de ne~tar :ste 0:;",,":sO,arelUi. Zona I (F. F) cupri dP u~tlJ,' ,de, nn,e, re monoflora de 1 fI, una,' r t _. ,rIll e resriuni • ' ' " aoarea·

a ~ra atinge circa 2 600"C iar ,bL, • In .:are suma gradelor de tern .

perioada de vegetatie D ' "preClpltatnle ajung In peste 300 pe-

mai lavorabile cul turl I f1o~:~~!J':ns~lUrile din aceasta zona si:;n;,e\~ etc, z:ona II (F) cuprinde re i '" .. ,. eernozromuri, solurt aluvion !nre.g~streaza 1 800-2 oooocg~nll1 Ind,a.~e suma gradelor de tempera,.re~

f:rt!li1tate, structure ~i texiu~~r :oSool:3l1• ;Ie _sol sint loarte diferite u~a pmaa P?dzolurl. .,. ui, mtllrund de la cernoziomuri

.,' Pe "JudetecuHn,lra flortt-soarel . "

~on~tanta, Ilfov, Braila Dol]'. Tel .1J1l ooupa man suprafete in Ialomita In fleCa!e a _ " ,earman, Buzau" ,. .d ,,__ ._ ,\"",

, n un numar mare de Iamilii de alb; ,,,.a., un e se deplaseaza

" Floarea ,soarelu! Inflor . . me.

mcepuh~l lunii [ulie, cu 0 du~11t: In.a do?a jumatate a lunf Iuni ".

;n lunc1,e de soi si mersul V;:!~id~{~:[lt~e celvariazaIntre 10 ,f 2~ ~~~ r~l n .~n~scente den~ite calathidii afla~ ': cu oare galb~r:? slnt grupate fl n.urn~, In cadrul flecarei inflo ' . In virful tulpinii (eventual a1

,on, bgulate sterile, dispuse la'~~t~nle s~ deosebesc doua categorii de a ~age:e.a insectelor polenizatoare t~ru, calathidiului avind rolul de caathldiUl.Ui care sint hermafrodite ~: fert~r~, tubuloase asezate pe restul

. ,Can.tttatea de nectar prod- d "

laaltul, m flu en, taUi <:.i d ,"?~~,e 0 floare variaza mult d ' I " .

(B, !' k' 'fe oonditule pedoc1im' t' . e a un soi

aeu 10s -1 1957) ~i 0,,4 _ 06 " , ,,,.0 Ice, lotre O,l1:;;i 0,25 '

zahAr a necta<ului variazA jntre ~:....!B~rmlstrov 1965). Concentr~\j, n;~ (Le;_lk 1~(3). Dupa eimu (1973) - . ,. 57 IG .(M~ntgo~ery 1958), 49-51~1 zahar. Dm cercetarile Intce Tinse ?ectar.ul.~nel flon conline 0,26-1 m' pentru .plcullur' a reie,1t i:oarea ~a~l~T" am de In.stitutul de oerceta~ ternunata de soi. conditiile rl~ 1 l~te a .productiei de nectar de-

ex,emp.IU, in ,anul 1977 hibridu1 l:!~hmatJce ~levolutia timpului. De o canbtate de nectar pe floare de 07280 a produs la DUga judo Ialomita

. ,,' mg cu 0 concentratie in zahAr a

224

nectarului de 53,21%, [ar la Tindibe~ti judo Ilfov 0,64 mglfloare eU 58,460/0 concentratie in zahar a neetaruluL

In acelsi}i an :;;i in acelea~i conditii (culturile comparative ale Cen-

trelor DUgs $1 Tincabe:;;ti din cadrul Comisiei de incercarea soiurilor) hibr1dul H6 ,305 a produs Is Dilga 0,1,8 mg nectar pe fioare cu 0 ,000- centratie in zahar de 65,05% iar la Tincabe:;;ti 0,22 mg nectar pe f10are en 0 concentra~ie inzahar a necwului de 60,27%. Se observa difer.enve semnifieative de valoare mellfera la acela$i hibrid :in conditii pedocllmatice dtferite, cl,t $1 iOltr,e hibrizii cultvati in acel~i condi\ii, datorita

factorilor genetioi. lega\i de 'ins~i.nile soiului,

F1oarea-,sosrelui are un potential melifer t'idieat, asigurind an de

an productii de miere ce variaza intre 10 :?i 40 kg/familia de albine, in special tn zona I ~i a IT-a (FF :;;1 F) uncle se 'intrUnesc toate ,oondl.pile ee favorizeaza seoretia de nectar. Diferentele mad de recolta sint determlina'te de vard.atia puterii familiilor de albine de la a stupin! 18 e:1t:a. dar :?i de dif'ffi"ente1e de mioroclim8Jt dintre looatitati $t chi,ar de La un

lan Ia altu!. .

Dintre factorii climatici cea mai mare influenta asupra secretiei de

nectar o are temperatura careeste optima in intervalul· 30-32QC inregistrat in general intre orele ,10-15 cind Se ~i (Ibserva 0 frec\l~rt. ,*i 0 ioten8it-ate maxima de oerceba.re a nornor de catre albine. Pr,oduc\ia de miere la nectar este evaluata 30-120 kg, luindu-se in oaleulul balanteimeLifere 0 medie de 60 kg/hectarul de floarea-soarelui.

Porwnbul (Zea mays)., Amintim aceasta imp 0 manta specie penrtru hrana omului $i aanimalelor, ea plantA melifera, deoareceea furnizeaz8

familiilor de aibine _importante cantitati de polen,

Porurnbul cultivat pentru boabe inflore11te 1.n luna iunie, [ar cel

cultivat pentru insilozare sau masa verde in hranS aniroale10r din tunie pina in oclornbrie, in raport cu data semanatuluL Productia de polen pe panicul este de 1 gram iar la heetar de 22 kg (1. Cirnu 1973), Pentru completarea polenului in nrana albinelor in perioadele deficitare ciod sursele de hrana de natura proteid!. slnt neindestulatoare men~inerii farniliilor de a1bine la 0 dezvottare maxima, se :recomandl!. administra- rea polenului obtinut prin reeoitarea pani.culelor, conditionat !l1 pi1stra.t oorespunzator. Reooltarea pa:ni.culelor cu s.tinjene$te cu l1limic dezvoltarea !li po1eniZ8l'ea nONIlali1 a eultudi, deoarece nu recoltam decit 0 parte din panicule iar polenul produs de cele nerecoltate va poleniza intregul Ian. in cazul stuparitutul. pastoral stupina se va aroptasa tntre noarea~ soarelUi :?i porumb pentrU a pU!tea awa pol~n de 1a ambele culturi.

Sorgul sau mawr! (Sorgum gp,). PlantS. eu creqtere vtguroasa, anuaHi. sau perena, se cultiva in reglunile mal secetoase din sudul, estul qi vestul tarii, Are nUllleroase Intrebuintari, furnlz1nd materie prima pentru fabr1caroea eelulozei 11i hirtiei, spirtului i}i beret, ca furaj in hrana animalelor!}i unele !olosinte casnice. Sorgul in:flore(;lte din lulie pina In septembrie furnizlnd iamiliilor de albine culesuri bogate de polen.

larba de Sudan (Sorghum hale pense). Semincerli de iarba de Sudan slnt foarte valoro~i prin cantitatea mare de polen pe care 0 produc, polen de calitate superioara, Dinexperien\a S.C.A.S. - I.C.A. 1 ha

225

semlncera Iurnizat in 1974, 30% din polenul necesar la 80 familii timp de 15 zile.

Sfeda de 'lahar (Beta vulgaris). Specie bienaia, cultlvata pe marl suprafete in tara noastra, sfecla de zahiir lJii ga5elite utilizarl in industaia zaharului ~i spirtului cit ~i in zootehnie, Datorita plasticitatii eeologJe.e meri, se cultiva ell deosebita rentabilitate in multe zoneale ti1rii. Pentr:u apieultori un interes deosebit il are sfecla seminceri care Iurniaeaaa din abundenja nectar !?i polen.

Sfeela de zahar inflore"!ite in julie-august iar durata de inflorire poate depB.9i 30 zile, fapt eu atit mai important ell cit flora melifera este saraca in aceasta pertoada. Familiile de albine beneficiaza de 18 steels de zahar de insemnate cantitati de polen cit si de nectar, productia de

miere evaluindu-se la 5-15 kgjha. . .

Bumbaeul (Gossypium hirsutum), Specie anuala, fara pondere mare in cultura, bumbacul se-eultiva pentru firele lungt, albe Iii puioase continute in fruct .. Pretentios fata de conditiile cIimatice, are ca zone de culture sudul tarii, Cimpia Rornana 91 Dobrogea. Este 0 specie nectarifera, furnizind culesurt tirzii de nectar. lnfloreste in iulis-august, avind productii de miere la hectar evaluate la 30-50 kg, dar in general este slab cercetat de albine,

Tutunul (Nicotina tabaeum). Specie anuala, se cultivs pentru frunzele ei utilizate ca materie prima in Industrra produselor pentru fum-at ~i in industria Iarmaceutica. Pretentioasa Ia conditiile climatice, respectiv la temperatura, tutunul se cultiva in sudul tarii in llfov, Prahova, Galati, Dobrogea, Oltenia.

Culture in cimp se realizeaza prin plantarea rasadurflor la sfi~ituI Iunii aprilie, inceputul lui mar dud plantele au 4-6 frunzulite. Inflorirea se produce in Iulie-augtrst !iii dureaza 0 perioada lunga de timp, oferind culesuri de nectar. De Ia tutun se pot obtine 20-40 kg miere la hectar,

$ofrana!ii (Carthamus tlnetorms). ~ofranelul este .0 specie anuals, cultivata pe suprafste destul de mati pina 18 sflrsltul secolului trecut pentru vopsitul in galben allinii 'Ii flrelor de in.

In prezent se cultiva ca planta uleioasa, semintele saleavind un bogat contlnut de ulei (300/0) care dupa rafinare se toloseste In industria lacur-ilor ~i vopselelor, In alimentatla dieteticii, in industria produselor cosmetiee.

Planta rezistenta 1a seeetasi nepretentioasa Ia eonditlile de sol,~ofranelul se cultiva in regiuni mai secetoase pe solurl mal slabe decit cele prielnice florii-soarelul,

Inflorirea se produce in iulie-septembrie si iurnizeaza famfliilor de albine am nectar cit st polen.

Cicoarea de gradina (Clchorlum endivi.a). Planta erbacee, bienala. raspindita. aproape pe toate continentele, se cultivs ca planta ali me n tarii. pentru frunzele fclosite pentru salata, iar varietatea Cichorium intybus var, sativus se cultiva pentru radac.ina din care se fabric a surogatul de cafea.

Cicoarea de gradina inflcreste in Iulle-octombrie Iurnizind famillilor dE' albine un cules de intretinere. Valoroasa psntru apiculture este si

specia de cicoare spontana (Cichorium intybus) ce creste pe marginea drumurilor, pe cimpii, In finete 1;11 pasuni ca buruiana si care of era un eules la lnceput de toamna ctnd flora melifera este saraca, Cantitatea de miere la hectar se aproxirnaaza a fi 100 kg.

CULTURT DE PLANTE FURAJERE

Dezvoltarea zoctehniei a dsterminat rnarirea suprafetelor cultivate cu plante Iurajere in vederea asigurarii masei verzr 9i a nutrejului insiIozat in hrana animalelor. Pe linga avantajul direct a1 hranei naturale atit de necesara in furajarea animalelor, culturile de plante furajere Irnbunatatesc resursele melifere din zona de cultura, asigurind de niulte ori nu numai culesuri de intretinere, ci chiar culesuri importante de prcductie.

De Importanta deosebita pentru apiculture sint Ioturile semincere de plante furajere (ex. lueerna, trUoi) de la care famHiile de albine beneficiaze de un cules intens, de lunga durata, ce se soldeaza eu productii marl de miere marfa.

Lueerna (Medicago sativa) (fig. 123). Specie erbacee, perena cu sistem radicular bine dezvoltat oe patrunde pina :La 10 ill 'in paminrt, conIerind plantelor 0 rezistent€t la seceta deosebitii, facind poslblla cultura lucernei in regiunile de cimpie m .. i secetoase.

In prezent se cultiva pentru furaj ~i pentru samtnta, pe supratete Cit depaseso 400000 ha. Culture de lueerna paate dura chiar 12 ani, dar rentabila este in primii 4-5 ani. Rezultate bune se obtin prin irigare in special la cultura pentru mass verde, unde productifle eresc p~na 1.1 dublu.

.. ,

Fig .. 123. Lucerna (Medicago sativa)

Fig. 124. Ghizdei (Lotus cornlculatusl

227

Inflorirea lucerne! are lac in a doua [umatate a lunii mai la coasa I IIi in august-septembrde ta ooasa a If-a. Prcduetia de nectar varuaza. i.ntr€ 0,09 ~i 0,,2:6 mg/£loare cu 0 conoentratte ;in !Zachar de 18-418%, m fUD:ctie de sci ~i oondiiii pedoclfmatioe. Produotta de miere 118. hec1;ax se avalueaza la 25-30 kg la cultura neirig,ata l?i 200 kg la cultura irigata.

Conformatia florala este tipica de leguminoasa-papilionacee, inehi.mnd in carena (coroia) staminele !ii pistilul. In momentul cind albina introduce trompe in tubul floral se elibereaza staminele ~i pis tilul , lovind-o sub toraee, stigmatul venind in contact ell pole nul cules de la 0 alta planta, efectuindu-se polenizarea. Socul produs face ca albinele sa. evite deschiderea florilor, culegind numai nectar, Influentind negativ polenizarea semintelor de lucerna.

Lucerna galbena (Medicago falcata). Specie erbacee perena, ce creste spontan pe malurile apeIor, prin .pa~uni si fine1;e uscate, dar se ~i cu}tiVQ valorificind bine coastele cu soluri bogate in calciu.

'In:florirea Iucernei galbene se produce in iunie-septemhrie oferind familiilor de albine culesuri de Intretinere.

Aplcultorii de rregulA evitA culturlle de lueema din eauza neslgurantei productiei de nectar ~i a flfel!ventelor tratarnente chfmice, Siim totWj,i stu;pine care ohtin reoolte mari de miere de pe ilucernierele semincere Irigate,

Cantitatea de nectar pe floare variasa tntre 0,03 Ili 0,05 mg, dind 0' productie de miere la heetar de 30 kg.

Ghizdeiul (Lotus cornlculatus). Specie erbacee, perena, raspindita de la ses pina in zonele montane spontan, sau in cultura pe suprafete mid (ftg. 11,24).

Ghizdeiul tnfloreste din mal pina in septemorie. FIorile de culoare galben-portocalie, grupate cite 3-9 in inflorescente umbe1ate, sint intens cercetate de aibine. Cantitatea de nectar produsa de 0' floare este de 0,08-0,20 mg, productia de miere la hectar ffindevalueta la 15--30 kg.

Miizarichea de primivara (Vida sativa). Specie erbacee, anuala, putin pretenttoasa la sol, nesuporetnd insa solurtle saraturate sau mlastinoase. De obicei nu se cultiva in cultura pura ci in amestec cu 0' cereal a. de primavarA. Inflorirea are Ioc in mai-Iunie, floriie de culoare albastraviolacee, sint grupate cite doua sau solltare, Planta secreta hine cind umiditatea solului ~i a aerului sint mari, pe timp secetos seeretia nu se mat produce. Productia de miere Ia hectar €s-te evaluate la 10-30 kg (f1g. 125).

Miizarichea de toamna (Vida villosa). Specie anuala, cultlvata ca furaj, pe mid suprafete In cultura pura ~i pe suprafete destul de mari in boreeaguri. In culture sint raspindite doua specii de mazartche de toamna : mazarichea paroasa (V. villosa) eu flori albastre-violacee ~i rnazarichea panonica {V. pannonica) eu flori galbene, amiridoua fiind bune melifere.

Inflorirea se produce in mai-Iunie, aparitia florilor este esalonata, inflorirea incepind de la baza,

Cantitetea de nectar secretaea de floare varnazA intre iJ,2 ~i '1,5 mg, dind 0' productle de miere 118. hectar intre 30 ,l;li 100 kg.

222

Fig. 126. Trifoi rO$U (Trifolium pratense)

Fia. 125. Miiziiriche de primavarii (Vida sativa)

Trifoiul rosu (Trifolium pratense), Specie furajera perena ce ereste spontan sau cultivata in nordul tarii ~i in zona dealurilor subcarpatice, Cultura trifoiului ocupa in tara ncastra suprafete ce oscileaza in jur de 200000 ha, drnd bune rezultate in zonele cu climat racoros l;li umed, mdtf.erenct de solul pe care se oultiva (fig. 126).

Sernanatul trifoiului se face sub 0 planta protectoare, de obicei griu de toamna sau on, norma de saminta €iSte de 18-20 kg/ha, adincimea de semanat 2-3 em, iar distanta dintre rinduri 12-15 cm. Pentru o buna reusita a culturii trebuie efectuata decusoutarea semintei inaIDte de semanat.

Trifoiul infloreste din mai pini!i in septembrie, florfle de euloare rosie purpurie sint dispuse dote 50-200 in capitule, Productla de .nectar pe floare este de 0,01-0,03 mg (Cirnu, 19'73), iar productia de miere Ia hectar este evaluata 118. 25-50 kg. Datorita conformatiei pe care a are

229

floarea de triioi rosu, corola forrnind un tub de 8-10 mrn lungime, neetarul este greu accesibll alblnelor a carer rornpa Me 0 Iungime in jur de 6,66 rnm.

In anii favorabili dud secretia de nectar este buna, indeosebi la coasa a II-a cind florile sint mai putin dezvoltate, se reallzeaza culesuri de productie, recoltele de miere ajungind la 15-20 kg/familia de albine. Pentru marirea randamentului polenizarli se recomanda aplicarea dresa[ului albinelot prin hranir! cu sirop de zahar aromatizat,

Trifoiul alb (Trifolium repens). Specie perena, intllnita din Delta Dunarii pIna in zona alpina, ocupind insa suprafete mult mai mid decit trifciul rosu, Se cultiva putin in cultura pura, de ooicei il gasim in amestec cu alte Ieguminoase ~i grarninee perene.

Trifoiul alb infloreste in al doilea an de Ia semanare, iar inflorirea dureaza din luna iunle pina toamna tirziu, Cantitatea de nectar secretata de floare variaza intre 0,04 ~i 0,4 mg (Cirnu, 1973) dind 0 cantitate de miere la hecter :intre 100 9i 250 kg in funetie de oonditiile pedoclimatlce.

Trifoiul hibrid (Trifolium hybridum). Specie ee prefera locurile de cultura cu multii umezeala, trifoiul hibrid este mal putin raspind:it in tara noastra decit trifoiul alb, Infloreste din mai pina in septembrie, productia de nectar pe Iloare fiind de 0,07 mg, dind 0 productie de miere 18 hectar de 120 kg.

Polenizarea trifoiului hibrid eu ajutorul albinelor aduce importante

sporuri de saminta ce depasesc 100 kg/hectar. .

Spareeta (Onobrychs vicii:f'Olia). Specie p&>f'na, cultivate. pentru nutret verde sau fin pe terenurile improprii altor eulturi furajere. Este putin pretentioasa la clima ,o;;i sol, putind fi cultivata eu bune rezultate chiar pe terenuri erodate eu strat arabil subtire din regiunile secetoase ale tarii. Pe suprafete mari este cultivata in judetele Constanta, Tulcea ~i Galati (fig. 127).

Semanatul se fare prirnavara timpurlu eu 0 norma de sAminta la heetar de 80-100 kg, distanta dintre rinduri 12-15 em, adlncimea de semanat 4-5 em. Pentru loturile semincere distants dintre rind uri este de 60-70 em folosind 30--40 kg saminta la hectar.

Inflorirea sparcetei cultivate are lac in lunile mai-iunie, Ia 60-70 zile de la pornfrea tn wgei;atie ~i dureaza 15-25 laile. Iuflorescenta este un raeern spiciform, lung de pina la 20 em, alcatuit din 15-90 flori de culoare roz cu striatiunl purpurii pe stindard,

Productla de nectar pe floare oscileaza tntre 0.3 ~i 0,9 mg (Cirnu, 1973) iar concentratia in zahar a nectarului este de 38-600J0, evaluindu-se 0 productie de rniere 1a hectar intre 120 si 300 kg.

Sulfina alba (Melilotus albus). Specie anuala sau bienala, cultivata in tara noastra ca planta furajero-rnelifera pe suprafete mid. Putin pretentioasa fata de sol, sulfina valorifica bine solurile mal sarace, spalate sau saraturate. Nu se recomanda cultivarea ei pe solurile grele, reel 9i cu umjddtate stagnanta (fiilg. 128).

Semanatul se face primavara timpuriu cu 0 norma de saminta 1a hectar de 20 kg, distanta dintre rinduri 12-15 em, adincimea de semanat 1-2 em. Pentru loturile semincere distanta dintre rinduri este de 30-50 em pentru a permite ramificarea plantelor si buna lor dezvol-

230

Fig. .128. 8'uJjiru1

tare. Sulfina alba anuala lnflore~tein cu~rsu1 lunilor iunie-iulie, florile de culo~r~ alba s: au caliciul scurt, f~icind usor aecesibil ne~~a: rul. Productia de nectar pe f1 0 are. v~.tlaza intre 0 03 si 0,07 reg iar cOIl:centrapa m ~ahar a ;"ectarului intre 35 ~1 45%, eva~Ulndu-se 0 productie de miere 1a h~~\ar lll;re 200 ~i 500 kg, in raport de c~ndl'\::i1Le peno: c1imatice. Sulfina alba anuala ~e I:reteaza la insamintarile 'in miriste as:gurm~ ~m cules tirziu de toanma mai ales In regiunile de cimpie unde sursele de polen ~1 nt;.eta~ sint sarace in partea a doua a vern si

toamna. . b t

Fig. 127, Sparcetd (Oncbrv- - Cu to ate di prin continutul ei oga_

chis viciifolia) in proteine sulfina spore~te valoardea p:?:-

. ,'tivati'i decit pe mid snprafete atorHa

teica a furaJelor. nu este C:-ll . c_+. ta fapt pentru care animalele

gustului amar dat de ew:r::arma eon~mu ita trebuind sa fie insilozata. nu 0 consuma _ ell placeref l~ st~r~ 1~~1~m ~i sulfina bienala (Melilotus

In cultura,'pe s~praeve mici, rifie! numai ca ruraj verde recolofficinalis) care III pf1;nul an ~ r~oanu1 a1 doilea daca se lase culture tlndu-se Ia Inceputul milo.r Itulb: 1 • Ii a d eulesuri insemna·te ~1

t -' +1, . fami1iile de al me ·oen·e lClaz e t-

pen ',11 ~~mmr-:' . 30 '1) Productia de miere la hectar este evalua a

de lunga durata (peste ZI e. ... ..

la 120-300 kg in functie de eonditll1e pedoehmab.ce. '" i- -

Topinamburul (Helianthus tuberosus). Specie erbaeee, .p:!''Lna, ?-r: ginara din America, topinamburnl sau napul poreesc se cultJva ~ n~l ~ tara pe suprafete foarte mici, In hrana animalelor se foloses€ ca ur

231

attt tuberculii in stare proaspata cit ~i tulpinele verzi Insilozate. Greutatile ce apar in pastrarea tubereulilor peste iarna cit si faptul di au aparut in custura alte speeii mal valoroase au facut ca suprafetele cultivate cu aeeasta specie sa fie eu totul neinsemnats.

'['opinamburul infloreste din septembrie pina In noiernbrie, inflo-, resceatele lui ssmanindcu cele ale flordi-soarelui, d8J1' de dimensiunl mal m.iei, intsns cercetate de albine care culeg polen :;;i nectar. ~antitatea de nectar pe floare variaza de Ia 0,09 Ia 0,3 mg (Cirnu, 1973) evaluIndu-se a prcductiede miere Ia hectar de 30-60 kg.

CULTURI DE PLANTE LEGUMICOLE

Cresterea suprafetslor ocupate de culturile legumicole irnpusa de nevoia continua a Imbunatatirii alimentatiei omului printr-o rnai mare varietate de legume pentru consum, aduce un aport deosebit la imbogatirea bazel melifere cu noi surse de cules. Dintre culturile legumicole celemaiimportanteeaplantemelifereslnt:seminceriiIegumieoli.dovleeeii, dovlecii 9i pepenii verzi. Dintre acestia vom prezenta pe cele mai importante in ordinea infloririi.

Ridichea - seminceri (Raphanus sartivus). Specie cultivata ca leguma, putin pretentioasa Ia conditiile de lumina qi caldure, dar cu mari eerinte f.ata de umiditate 9i Iertilitatea solului, Semanatul culturilor semincere de ridiche se face primavara timpuriu folosind 0 cantitate de 3-4 kg saminta Ia hectar.

Ridichea are florile albe sau Iiliachii, grupate in inflorescente, a caror inflorire se produce in mai-iunie oferind familiilor de albine oulesuri importante de nectar si polen. Productia de miere 5e evalueaza a fi intre 40~i 50 kg lao hectar.

Varza pentru saminta (Brassica oleracea var. caplsata), Specie Iegumicola foarte valoroasa din punct de vedere alimentar, cultivata mal ales in luncile riur llor pe suprafete ee depasssc in tara noastra 30 000 heetare. Este 0 specie bien ala sare in orimul an. formeaza capatina din frunze, iar in anul al II-lea apar tijele florala in~lte de peste 1 m, foarte ramifieate, purtind flori mid de culoare galbena. Cultura vereet da rezultate bune pe soluri fertile si suficient de umede. Semincerii de varza infloresc in mai-iunie si of era familiilor de albine culesuri importante de polen $i nectar, evaluindu-se 0 cantitate de miere 1a hectar de 40 kg.

Conopida pentru saminta (Brassica oleracea var. Cotrytis). Specie cultivata in jurul marilor erase pentru valoarea sa alimentara, dezvolta in primul an de cultura in virful tulpinilor 0 inflorescenta carnoasa, frageda, formind 0 falsa eapatina din care incep sa creasca tulpinile florale,

Conopida pentru sarn1nta cere un climat racoros si umed, conditii intrunite de putine zone din taranoastra. Inflorirea semineerilor de conoplda se produce in mai-iunie furnizind familiilor de albine nectar ~i polen din abundenta, productia de miere la hectar evaluindu-se la 40 kg.

Gulia pentrn saminta (Brassica oleracea var. Gongylodes). Spe.cie legumicola bienala, cultivata pentru tulpina sa care se ingroa~a in primul an de cultura. Tulpinile florifere apar in a1 doilea an, inflorirea

232

producindu-se in mai-iunie, furnizind farniliilor de albine polen din abundenta ~i nectar.

Ceapa - semlnceri (Allium cepa). Plants legumicoHi cu mare valoare alimentara, ceapa se cultiva in tara noastra pe suprafete ce depasesc 40 mii hectare. Ceapa pentru samtnta are pretentii marl fata de lumina ocupind mari supratete in sudul si vestul tarii. Planta bienala sau trienala, ceapa pentru saminta Iormeaza in prirnul sau al doilea an de eultura un bulb, care plantat prirnavara ,timpuriu, anururmator iormeazA tulpini florale inalte de plna Ja 1,5 m, Inflorirea are loc in Iunile iunleiulie si dureaza 10-25 zile in cadrul unei inflorescente, asigurtnd un cules de polen !;i nectar de lunga durata,

Productia de miere care se obtine de la semincerii de ceapa vaciaza in functie de conditlile pedoc1imatiee intre 70 :?i 150 kg la hectar,

Reventul (Rheum officinale). Planta perena, cultivata in seop alimentar, medicinal I?i decorativ, eu tulpini florifere ina11le de pina la 3 m ce poarta inflorescente mari alcatuite din flori de culoare alb-verzuie, infloreste in Iunlle mai-lunie. furnizind familiilor de albine nectar 9i polen.

Patrunjelul (Petroselinum sativum). Specie bienala sau perena cultivata pentru radacinile ~i frunzele sale folooite in allmentatle omului, Infloreste din iunie pina in august, furnizind albinelor polen :?i nectar, productia de miere la hectar svaluindu-se la 10-15 kg.

Leusteanul (Levisticum officinale). Specie perena, culttvata ope mici suprafete pentru frunzele sale folosite in alimentatia omului. Inflorirea se produce in Iunie si dureaza pina in august, florile de culoare galbenverzui ofera albinelor atit polen cit ::;i nectar.

MorcovuI - seminceri (Daucus carota). Specie anuala sau bienala cultivata pentru radacina sa pivotanta folosita mult in alimentatie. Pentru aplcultura importante sint culturile de morcov pentru sammta l?i moreovul salbatic. In al doilea an de eultura morcovul emite mal multe tulpini florale ramificate, oe poort.a. infloresoenlt:.e tip umbrela alcatui'be din flori mid, de culoare alb-ga])hena. Inflorlrea duresza 0 perioada lungA de rtimp. e!l<8lon~ndu-se din iunie pina in septembrie.

Inflorirea 1a nivelul flcrii dureaza 4--5 zile, 1a nivelul inflorescentet 8-12 rile, iar Ia intreaga planta 25-60 zlle in functie de evolutia vremii. Productia de miere la hectarul de moreov semincenl variazi'i Intre 15 ~i 30 kg.

Pastirnacul (Pastinaca sativa). Specie blenals, cultivate pe supratete mici pentru frunzele ~i radacinile sale folosite in ali mentatie, Creste Iii s.pontan pe marginea drumurilor, prin semiinaturi ~i finete, din zona de cimpie pina in zona montana. Tulpina pasttrnaculut creste inalta del,S m ~i poarta inflorescente mario formate din fIori de culoare galbena.

Se inmulte:?te prin semin~e, care se insaminteaza primavara in luna m.artie sau toamna in octombrie. 1nf10rirea se produce incepind din luna iulie pina 1ft septembrie, furnizind alhinelor nectar !?i polen pentru cule-

233

suri A de intret,inere. Productia de miers care se o'btine de la un hectar d

pastirnac se evalueaza Ia 10-50 kg. e

- Dovleacul .(Cucur?ita sp.) ', Specleanuala, cu tulpird tir.itoare sau agatatoare, orlginara din America, La noi in tara din cele 10 speeii ale

genului Cucurbita slnt cultivate in cultur! purA (cca 30 000 ha) cit mal ales in culturi intercalate (peste 200 000 ha), numat 'Ilrei:

C. maxima (dovleacul alb sau turcesc) spede eu cerlnte marl pentru caldura !1i umiditatea salulut, C. tnoschata (dcvleacul moscat sau vltaminosj cu eceleasi cerlnte ca ~i C, maxima !,ii C. pepo(bostanul eau dovleacul furajer ~i dovlecelul) specie rezistenta Ia seceta, calitate ce a facut sa. fie mult raspindita in tara ncastrs.

Dovleceii au flori unisexuate florlle bal'ba~ti ~i femei~ti se gAsesc pe' aceeru;;t planta, numarul lor fiind in medie 575 Ia dovleacul furajer, 606 la dovleacul alb ~i 429 Ia dovleacul moscat (fig. 129).

In regtunea de cimpie inflordrea dovieaculul furajer are lac, in conditii normaIe, in [urul datei de 20 Iunie, la dovleacul alb la data de 30 iunle, Iar Ia dovleaeul moscat fntre 1 fii 5 iulie ~i dlK'eaz8 p1na la sftr-

situl Iunii septembrie, inoeputul lui octornbrie,

Cantitatea de miere pe un hectar cultura pura se evalueaza a ii de 40-45 .kg Ia dovleacul furajer, 90-100 kg la dovleacul alb ~i 22-30 kg la dovleacul moscat (Cirnu, 1973). Productia de polen Ia hectar se evaIueaza la 52-'58 kg la dovleaeul .turajer, 43-52 kg Ia dovleaoul alb ~i de 28-34 kg la dovleacul rnoscat.

Pentru culturtls intercalate de dovleac se iau in calcul aUt pentru miere cit ~i pentru polen 0 treime din valorfle date mai sus pentru culturile pure.

Culturile de bostanoass ce ocupa suprafete importante rnai ales in culturl intercalate. oiera eulesuri tirzii de i'ntretinere intr-o perioadA clod flOM melifel'a esse toarre sAraca, de aeeea trebule Identifieate din vrerne ~i valorificate integral.

Dovlecelul (Cucurh:hta pepo), Specie anuala cultivata penrtru fructele sale folosite in arta culinara in stare proaspata sau conservate. Dovlecelul Inflorests din luna iunie pina in septembrie-octombrie in functie de data semanatulul ~i da productii de miere Ia hectar Intra 50 si 100 kg.

Pepenii verzl (Colocynthis cltrullus) ~ pepenii galbeni (CuC'llmi.s melo), Speei] origin8lI'e din Asia ~i Africa, cultiv8Jte in tara noastra pe suprafate de cca 20 mii hectare, in regiunile unde c.a.ntitatea de dildurli este suficienta pentru a ajunge fruetele Is maturitate. Infiorirea pepenilor are loc incepind ell iunie pina in septembrie-octomblie furni2ind familii-

Fig, 129. Disc nectarife7 de IIoaTe jemeld de dovleac d.st, - discul nectarifer de deasupra ovarulur

234

lor de albine un cules de intretinere iar in anii favorabili chiar se pot realiza productii de miere marfa,

Cantitatea de nectar secretata de 0 floare variaza in funetie de conditiile pedoclimatice intre 0,08 ~i 1 mg, prcductia de miere la hectarul de pepeni poate fi intre 10 lti 100 kg.

Castravetll (Cucumis sativus). Specie anuala, nelipsit1 din gr~dinile de legume, cu cerinte ridicate pentru caldura ~i umiditate.

Inflorirea castravetilor incepe in luna iunie -'ii dureaea pina In septembrie, esalonare data de condltiile d~ cultura si de .data sernanatulu!; Culesul de intretinere -'ii dezvoltare oferit de castraveti este eu attt mal valoros cu cit se prelungeste spre toamna - anotimp SB1"SC in surse melifere.

Cantitatea de nectar prod usa de 0 floare variaza intre 0,08 si 0,9 mg, tar productia de miere la heetar in tre 20 .!,ii 100 kg.

Miiraru] (Anethum g.raveolenst Speci.e ~~ala, c:u~tivata pel'l~ru ~n.dimentarea altmentelor I?l pentru Intrebuintari ~edlel~ale: ~lorIle mlcl~ de culoare galbena grupate in umbele, infloresc m lunile lulle-aug~st ~l ofera familiilor de aibine nectar -'ii polen pentru un cules de intTetmere.

Sfecla rosie (Beta vulgaris sp, esculenta f, rubra). Specie biene.l~. cultivata pentru consum alimentar in star~ proaspata s~u conservata CIt

~i pentru industrie Ia fabricarea surogatului de cafe~. ..

Tulpinile florifere cresc inalte de 1-1,5 m !,il poarta flori mici de euloare alb-verzui grupate cite 2-8 in inflorescente gIom~rulare ", Albinele vizlteaza florile de sfecla culegind polen ~i nectar mal ales ~a spre sflrsitul verb sursele neetaro-polenifere sint rare. Pr?d~ctia de r:r:nere se evalueaza a fi Ia un hectar de seminceri de stecla rm;ae lntre 10 ~l 15 kg.

Spanacul (Splnacea oleracea), Specie anuala cultiva~a perut:u :runzele sale mult folosite in alimentatie datorita continutului mare In sarud miner-ale -'ii vitamine. Rezista bine temperaturil~~ scii~ute, dar ~re. ~ec:sitati mari fata de sol ~i umiditate, dind productii man pe SOlU~l mll,l.och, bogate in humus. Fami1iile de aibine beneflciaza de la sermncern de spanac de culesuri importante de polen.

CULTURl DE PLANTE MEDICINALE $1 AROMAT1CE

Alca tuita, ca grupa, din specii apartinind diferitelor familii .$i genuri, plantele rnedicinale au 0 caraeteristlca comuna - .prezen.ta. l~~ ~suturile lor a substantelor cu actiune terapeutica, denumlte. pnncIPl~ active. Une.le specii sollcitate mai mult pentru prepararea medlcam~nte lor obtinute din plante $1 a earor colectare din flora spontan~ nu. mal sa: tisfacea cerintele, au inceput sa fie cultivate ?i.nd nastore unei nOI ramuri ale productiei agricole, cultura plantelor medlcma.le. . . e

Grupa plantelor aromatice, cara'Oterizate pnn prezent-a in tesuturll

11-'1 . I Wtu· stnnse cu

lor a unor subscan~e clenumite ul·eiuri vola.l e, are ega n.

grupa plantelor medidnale, sluprapll!Ilindu-se in uneIe c'azu:n.

235

Odata IOU Iuarea in ,eultlUaa nat speeil sau marirea S1upraie~elor ooupate de specii deja cultivate ca plante medicinale sau aromatice, au apanut nol surse melifere, Importanta speciilor din aceasta grupa €<SJte deosebita pentru arpi'CIu1.'turra, mai ales lCa Inflorirea lor are Ioc in general intr-o perioada l1psita de eules, iar durata i:nfloriTii se intlinde pe un interval mare de timp, acoperind golul de cules de La sifi19itul verii - inceputui toarnnei, Culesul oferut de aceste speeli ohiar o.'aea in geueral nu cia productii de miere, ajuta Ia mentinerea activitati; familiilor de a~bine l')i 1a Q buna pregatiJ"ea lor perrtru iernare.

Ordinea de prezentare a prinoipalelor specii medicinale l1i aromatice cultivate La noi in tara este s'tafbilita de eronologia declansarit fenofazei de lnflorire a spec1ilor.

Chlmenul (Carum carvi). Specie bienala sau perena, cultivata ell pLanta medielnala, &vomatici ~i aliorentara de la care se folosesc Iruotels perutru uleiul vola til ee-l contin. Pentru cultura aeestei specii s[nt favoflarbiJ.,e reg-aunile ICU suficienta umiditate si 'ou ternperaturi mad moderate, cum sqnt; cele !din cerrtrulsi estul Trans ilvaniei , ori run nordUll Moklovei.

Semanatml se face primavara In prima urgenta (martte-eprllie) folosind 10-12 kg saminta la hectar. Fund 0 planta ale carei fruete se maturizeaza esalonat, rnomentul reeoltarii are 0 Importanta deosebita, RecoltaT€!a manuals trebuie sa se £aca atunoi cind 35-40<1/0 Olin truete mut coapte, iar recoltarea cu combine oind 65-80% din fruete au ajuns 16 maturttate,

Chimenul infloreste in mai-iulie 0 lunge. perioada de timp, dind prodnctii de rniere Ia hectar evaluate Ia 20-3.0 kg.

Cimbrul (Thymus vulgaris). Serniarbust cui tulpina lignifioata In

partea inferioara, a fost introdus in cubtura Ia no! in tara in ultimii ani, ea planta medicinals Jii condimentara, Infloreste din mai pina in octombrie, constituind 0 vaIoroasa sursa de nectar, maiales in perioada saraca in flora melifera de 1a sfirsitul verii,

Cantitatea de nectar secrstata de floare variaza intre 0.11 ~i 0,20 rng, iar productia de miere 18 heotar evaluata Ia 80 - 120 kg.

Roinita, larba stupului (Mellisa officinalis). Planta

,~. perena, cu miros aromatic, se poate cultiva in t03lta tara, dar reuseste mat bine in regiunea podgoriilor, pe sohm fertile, calde, adtnci, permeabile, pe Iocuri expuse la soare.

~~i (fig. 130).

~ 1\ ~ Inmultirea se face prin semlnte folosind 3-5 kgJha

&aU prdn impartirea tufelor. Inflorirea are lac incepind Fig. 130. R.ot·

ni~a din iunie pina in august asigurind familiilor de alhine

236

UR cules de intretmere. Producjia de mlere la hectar este evairuarta la 100-150 kg.

Isop ~S50US offidnalis). Planta perena, erbaeee, c11ltivatta pentru msusirtle ei medicinele, meltfere Iii ornamentale. Iscpul se poate cultiva pe orice sol fiind indieat ea 0 valoroasii planta melif.era mai ales ca tuns' dupa inflorirea din iunie-iiulie, '}asrtare~te din nou inflorind inca 0 data in septembrie-octombrle cind flore melifera este foarte saraca.

Oantitatea. de nectar pe floare varlaza de la 0,1 La 0,3 mg, dtnd 0 productie de miere Ia nectar de 50'-120 kg.

Izma bun a (M;entha prperita). Planta perena cuLtiV18.ta caPlantA medicinala ~i aromatica pe marl suprafete in lume .(f~g. 131). ~ste un hibrid ee se 1!ll'tineoyte mirnai III oulturf, Ia noi in tara a 'intilnim pe suprafete mai mari in +aJrta Birsei,Ba:-~v, Banat. In:mul?it€:a iz'~i bune se faee dest:ul de usor pe cale vegetative. (stoloni sau lastari). Inflorirea eul~urilor de imnil se produce in iunie-augusrt furruzind neetoc il?i polen familiilor de albine,

Cantitatea de nectar pe floare este de o 02_..{),04 rng produetnd a cantitate de miere l~ heetar ce variaza intre 100 ~i 200 kg.

. In tara nosstra cresc spontan lji ~'l~e ~arietati ~i specil de izma ell 0 daosebita importanta pentru api,col-tura. A.!Ja este izma broastei (Mentha aquatioa) care ~cupa S~P_Mfete insemn'8.te in Delta Iii Iunca .mundablla ~ Dunari; ~i de 1a care se pot obtme pro~'UJCtll die miere de 15-20 kgllamilie. Productia de miere la hectar 1a izma broastei a Iost evaluata aa 200 kJg.

Levantica (Lav'andula vera _ sin; L. o.ffici-

nalis). Specie perena, Sl?ontana Ii~ culti'V~ta, F' 131 Izma buna

este un semiarbust ell sistem radleular bine 19... ita)

0;;':> ,0;; . . •• ""~ • (Mentha pipert

dezvoLtat si profund car~ 11 oon1.",,:a o. mar:

rezistenta la seceta. Remstenta sca2Ju~a_ fata. - ,'. '. oride Inghet mai ales cind nu este acopenta de zapada, se explioa ~ tate ginea ei ~editeraneana. Lavanda se cu1tiva bine pe terenun nem ek eu buruieni perene. Putin exlgenta la eondi~ile de. ~ol, S'~ R~a~e eli :a~ ~i pe soluriie cele mal sarace, ehfar de Il8'tura gl'3mtica !i1 $~c:aasa, ~ prefera solurile calcaroase, profunde, permeabile, eu apa freattea la adm-

eime, .

Pentru a realiza 0 plantatie inchefata (fara goluri) t~renul ~buie

Ingra$at 1a infiintarea plantat.ie.i eu 4~-50 t?nelha gl;'nOl de gra]d p~ solurile argilo-nisipoase sau lllslpo-arglioase 91 eu 25-30 tone pe SOlUl11

237

mai fertile, Odata cu gunoiul de grajd se aplidi si doze de 70-90 kg/ha substanta activa fosfor ~i 30 kgjha substanta activa potasiu.

Cultura de L vanda este foarte rentablla, productia de inflorescen~ pro as pete ajunge In prirnii 3-4 ani La 2 000-,3 000 kg/ha, iar in urmatorii ani de productie (6-12) sa ajunga la 3000-6000 kg/hectar.

Levantica mfloreste din iunie pina in august si se caracterizeaza pe lioga aceasta durata 1unga de inflorire si printr-o mare capacitate melifera, Din deterrninarile efectuate (1. Cirnu 11i colab.) s-a stabilit ca secretia xie nectar pe floare variaza intre 0,07 sl 0,22 mg/floare en o concentratie in zahar de 45-48%, evaluindu-se produotia de miere pe heotar la 50--100 kg,

De mentionat este faptul, confirmat de specialisti, ca florile de lavanda polenizate de albine produc serninte cu un continue mai mare de ulei,

Importanta lavandei ca planta rnedicinala ?i aromatica este mare, fiind tolosita in industria farmaceutica !ili la Iabricarea parfumurilor. Este de asemenea folosita ca planta antierozionala pe terenuri degradate si ornamentala in gradinile caselor :;;i in jurul vetrelor de stupina, oferind culesurt de intretinere in cursul verii,

Salvia sau jalesu! de grad ina (Salvia officinalls). Specie perena, cultivata in regiunile din sudul tarii, Oltenia si Banat unde verile siM calduroase jar aernile blinde, pe Iocurl inalte, unde apa freatiea se rididi pina 18 maximum 2 rn de la supr-afata solului,

Jalesul se oultiva pe terenurt plane $i fertile, dar se poate cubtiva si pe malurile rlpelor pentru a stavill eroziunea, rnai ales pe rooile calcaroase.

Se inmulteste usor prin s:aminti.i, sernanat cu masina direct in drop prirnavara timpuriu sau in pragul iernii, in rlnduri folosind 8- 10 kg!ha saminta sau in cuiburi, eu mina dind 5'-:"'6 kg/ha saminta.

Se oultiva "in scopuri farmaceutice, Irunzele avlnd un continut bogat in ulei (1-2,5%) en proprietati antispasmodiee $i intrind ehiar ca atare in compozitia oeaiului pentru gargara, a ceaiului $i tigarilor antiasmatice,

Jalesul de gradina inflor este in iunie-septembrie produeind 0 cantitate de nectar pe floare ce variaza intre 0,3 ?i 1,5 mg, evaluirrdu-se 0 productie de miere la nectar de 200-400 ~g.

Importante pentru apicultura sint 1?i speciile spontane din care amintam : Salvia de cimp (Salvia pratensis) ce Infl.or~te in rnai-Iulie, ja1e!}ul de dmp tS'a1via nemerosa) care inilore:rte in msa-septembr ie, U rechea porcului sau Corobatiea (Salvia ver ticillata) ce infloreste in iulieaugust. Aeeste specii spontane cresc prin Iinete, paji~ti, marginea padurilor, a drumur ilor, prin tufarisuri, Iumizind la inflorire nectar ~i polen din aoundenta care in anii favorabili dau chiar reoolte de miere.

Anasonul (Pimpinella anisum), Anasonul este cunoscut in primul rind ca specie aromatica, ale carei fructe Iolosesc la obtinerea unor bau- . turi, dar si ca planta medicinals cu '8'ctiuTh€ spasmolitica, expectoranta ~i dezlnfectanta. Se inmulteste prin serninte, epoca optima de semanat fiind prirnavara in prima urgenta, in rinduri distantate 13 40-51icm., folosind 12 kg la hectar saminta. Infloreste In iu];ie-arugus1, furrrizind fa-

23~

Fig. 132. Jare$ul de cimp

. t ru un cules de intretiner,e. Cariti-

miliilor de al.bi ne necr~r si pole~ pe~ de 50 kg.. _ tatea de miere evalu3.ta 1a hee~~~ ~s~) Specie de origine euroasiatlca, Feniculul (F. oeniculum 0 llCtlOt· e.n, s'ld-estul +arii si in Cimpia de

--If - bune rezu a e 1 .... ~"( 1 . - a

perena, se cur Iva cu . . 'eferinta cernozio.muri. Se cultrva ~

vest, ope soluri U7~are, ~e~tlle: de D~~U fructele sale ce contin ulei volat11, specie aromatica ~~ me.dlcmala_ p~ ba1.lturrilor di\;!j.i in industria farrnafolasit€ in i'ru::lustna. alImentara ~I fct diureu.d. [axa'tiv , spas.molitic etc: ceutrca pentru medIcament: eu e.e aror sem21O'are are ca epoce

Inmultirea se face pr.m. serni nte, ~.~a uIigenta folosirud 8-10 kg/

optima pragul iernii sau pnmavara m p[] ,

ha sarnlnta. • . 1" ust furnizlrrd tamiliilor de albine

Feniculul i:nflore!j.te m. l:_r ie-a,' abili obtinindu-se chiar recolte

nectar *i polen din .abundenta, in anu avora ..

de miere monof1ora. 5 100 k /ha.

Producti'a de miere este evaluate la 2.~. g •

Mierea de fenicul este considerata ca avmd Inalte insusiri me-

dioinale. . .) S' U'l cultivatii

Macul de gradina (Papaver som.mferum. pecie anua.,. •

pentru obtinE'rea capsulelor ~i semintelar utilizate in mdustrla ahmentara

239

~i far~~ceuti~a: ?in ca~sule se extrag pe cale industriala morfina i al . a.kalolzl f.oloSItl in special la suprirnarea senzatiilor de durere la nfvelJt sisternului nerves central

Be inn:-ulte~te p:in' seminte, semanatul facindru-se primavara devreme, folosind 0 cantttate de 2-3 kg/ha saminta.

" Macul d~ gradina infloreste in julie-august !?i of en} familiilor de

albine oulesuri de polen.

~agheran. (!Y.flaj~rana hortensis). Specie perena, cultivata Ia noi ca anuala, ~te origmara de pe lltorelut Mari] Mediterane, Partea aeriana a plan tei s~ Ioloseste .in ~nidustr!a ~1imentara in calitate de condiment :;;i per:trll: obtinerea uleiului folosit In pariumerie in comblnatie cu aIte uleiuri.

Infloreste in tulle-august furrrizind familiilor de a1bine nectar si polen.

. Anghinarea (Cynara scolymus). Origlnera din Bazinul mediteranean anghinarea se oultiva pentru frunzele sale bogate in cinarina flavozida' ~l alte oomponenrt~ oe oonfera medlcamentelor ce se obtin lnsu~iri in tratamentul unor boli ale fioabului si bilei,

. CU~1ura de anghinare trebuie sa S'e amplaseze pe terenuri profunda

fertile l?l permeablle. '

, . Semanatul an,g~n~rei se f,8Jce. prit?avara trmpuriu du.~a ce in prealabil am "':_lme~<lIt sarninta 2-3 zile, mflorirea avind loc in aeest caz in august, In .tl~p ce dam semanatul are Ioc in aprille-rnai, inflorirea se produce abia In anul al Il-Iea de vegetatle.

r., Nor~a de ~amir~'ta .la sernanat este de 4........5 k.g cu rnasina SPC-6 ~:h!jtJanla dm~re r.ludufl fl~nd 70 em. In:£lorirea se produce din iulie pina 1~ septembrde 91 du_r:a.za 1a 0 plaruta 50-60 zile, furnizind in acest timp l?-sem~~ate oantltatl. de nectar si polen familiilor doe a lbine, Pclenul ~cestel specn este bogat in proteine - 3'0,410/0 ,(dupa 1. Cirnu) situindu-se intre cele mai bum s sorturi de polen.

Productia de miere la hectar este evaluata 'la 15·0-400 kg, depinzind de vigoarea eulturti si de conditiile pedcclimatice.

CULTURl DE PLANTE MELIFERE TIPICE

. UJ.tim.a. g1flupa ~e plante rnelifere cultivate 0 constituie plantele me-

lifere sI?ecI~lCIe, a ca~or cultura se justlfica chiar numaa prin valoarea lor. melJifera,. respec.tIv prin culesurile bogate furnizate familiilor de allbme. I?ar flec.are din ~ces:te specii are si 0 alta intrebuintare, [ustificind pe. deplm cU!l~l~,a~ea -el, ~I anume: faoel!i.a este :fol'OsWi in furajarea amm~le1?r: mataclUIl;ea ~e cultiva ca planta medicinala, iar hri~ca este apre.clata 10 arta ,culmara.

FaceUa (Phacelia tanalcetiiO'lia). Specie anuala. orignara din America de Nord .unde cr~~te ~i .spo~tan, facelia a fost introdrusa in ~ara nOBstra ca planta. speClil'? mehf.era dar care poate intra ~i 10 componenta ame.steoCunlor mehfero-furajer·e, fiind ~i un' bun nutret pentru aoimale.

_ Fa1ce,ha :ste p~t~~ pretent~oasa 1,~ ?onrl1tiJile de clima ~i sol, gasind In tara noastra condiltu bune de cuHma m toate regiunile. Rezistind bine la brumele tlrzii de primavara ~i timpurii de toamna se poate cu:ltiva

240

de prunavara timpuriu pina toamna tirziu, furntizind oulesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera.

P1anta ereste inalta de 40-60 em, cu 0 tulpina ramificata purtind

mai multe inflorescente in forma de evantai a caror mflorire incepe cu Ilorile de la baza. Perioada de v<2lgeta~ie la facelia este scnrta, de la rasarire pina la inflori re trecind 45-55 zile, iar durata Infloritului este de 30-50 zile depinzind de ev,olutia factortlor ciima.tici. In zona de cimpie cu arsite marl, CU1tU1'8 de vara a Iaceliei are 0 durata de inflorire de 25-30 zile, in timp ce in zonele mai umede si ou temperaturi moderate durata de Inflorire este mult rnai mare.

Agrotehnica faceliei. tnsamintarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decem'brie) sau pnmavara in mustul zapezii {februarie-martie), in aoeste oaeuri inflorirea se produce catre srfir~itul mflortrli salcim'lllu.i,

prelungind culesul cu 2-3 saptamini.

Pentru loturile se-mdncere sau apioole se recomnada insarnln-

tarea in lunile marcie-aprilie cind sint intrunite conrlitiile optime pentru germinarea sernintelor cit si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor . In aceste oonditii rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat, iar plantele au un ritm de vegetatie rapid, 0 dezvoltare vi.guroasa ~i 0 productie

de nectar buna.

Avind perioada de vegetatie scurta, facelia p01l;,te fi cultivat~. in

mir iste dupa culturile ce elibereaza devreme 'ter-enul, mire. aeestea flmd 9i ,griul, culbura ce oou~a mari supraf:te in _ tara noastra: :mp?rta~ta eulturilor de Iacelia semanate ·e~alona·t 10 vara este deoeeblta as'lgllnnid familiilor de albine un cules continuu pina toamna tirziu, In amesteeuri furajero-me1ifere facelia aduce 0 sporire cantltattva a mas:i fure.jeI_'e ~i constitule ° sursa sigura de nectar. Se pot faoe arnestecurt de faceha ou plante leguminoase ca: mazarea, mazarichea, lupin~ s?ia, .~.a., .d~r eele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de prrmavara (mazariche + ovaz), Proportiile de semanat cele mai bune sint mazariehe

100 kgfha + ovaz 40-5.Q k,g/ha + fe.ce1ia 3-4 kJg/ha. . .

Pregatirea terenului pentru insarnirrtarea faceliei se face obisnuit, dar patirl germinativ trebuie bine maruntit incit sarninta sa ~ie ing.ropata la 2-3 em ~i in mod uniform. Semanatul se face cu masma. distanta dmtre rinduri 12-15 ern sau 40-60 ern, folosind ° norma de 6-8 kg

saminta la nectar.

Intretinerea culturilor cere atentie In prima faza de vegetatie cind plan.rele sint mid, pentru a se evita imburuienarea. Re~oltaf'ea se fa:e eu oombina, procluctidle de samint<1 variaza [n~r,e 20~ 91•500 kg/ha In

fun~ie de conilitiile pedoeliimatice ~i de agTotehmoo aplicata. _

Caracteristici melifere. Periooada de vegeteJt:ie a f'acelitei este seurta, de la rasarir€ pina la inflorJre trecind 45-55 zile, iar inflonre3 dureaza 30-5Q zile, influentata de evolup.a f:adorilor climatici, prO'ducindu-se din mai p'ina in octombrie in functie de data semi'matului.

Valoarea melifera a faceliei este mare, fapt ce determina a1binele sa 0 vizitez€ inbens in tot cUJrS'Ul !Zilei. Cantitatea de nectar secret8'ta de o floare 91 impHcit productia de miere 18 hecta,r variaza [oarte mult sub influenta f8.Jctorilor pedo1ogici, a evolutiei timpului in perioada de vegetati,e. a epocH de semanat ~i a agrotehnicii aplicate. In cood~tii favo-

2il

II - Manualul ap1culto.rului

rablle cantitatea de nectar secretata de 0 floare V'ariazA :intre 1 ~i 45

eu o .. col1!oe:n~rat.ie in zahar a nectarulul de 280/0 (Cirnu 1973), d[ncl pr~: ducyh de :Illle:-e Ia h7cta.r de 60~----il 000 kg, In oondltti de cultura mal putin favorabile eantitatea de rnaere la Iheetar poate sa fie intre 3'00 st

600 kg. . ~

Mat~ciunea (Dracocephalum moldavica). Specie anuala cultivata in unel: regiun! ca. plaTh~~ medicinals, dar mal ales ca pla~ta melifera, ?emar:a~l a~estel, ~ecll .se race primavara inceplnd din luna martie pina III mai, III rinduri simple distantate Ia 25-30 em sau in rinduri duble la ~~-60 .cT?' cu. 0 n~rma .de saminta La hectar de 8-10 kg. De- 1a rasarare pm.a l,a miflonr: Slut r;-eoesare 60-70 zile, iar inflortrea Sf' produce len iunie-august III functie de daJta semanatulu] si dureaza 25- 30 zil:, Specie putin pretentioasa la conditiile pedoclimatice, mataciunea secreta nectar abundent in ·toote zonele tarii noastre. Neetarul seoretat de glandele nectarifere aflate 113. baza ovarulul se eolecteaza in tubul flo~al ajungtnd chi~r 1~ ~3/4 din lungimea lui. Cantitatea de nectar secrerata de 0 poore varsaza intre 0,12 si 0,60 mg cu -0 conoentratie in zahar a neotarului de 3.6"10" din~ prodUJ~~i de miere 13 heotar intTe 300 si 400 kg.

. . ~utm pretenylOasa Ia fe:tllltau;a solului, prefera solurile nisipoase ~~ .nistpo-lutoese srnu suporta solurile calcaroase, Slab rezistenta Ia ger hrtsoa se seamana Ia s:flr~itu1 prtmaverii, in luna mai, in rindurt distanta'te ,la 12-:-15 em, ~ol~sind 0 cantitate de saminta de 80 kg la hectar. Dupa semanat. se tavaluge~te, iar PIna la nisarire se dristrUJgecrusta pentru a permite plantulelor. sa rasara uniform. Hrisca are 0 perioada de ~eget'atle s~u:t~, de, aproxltl_:ativ 70 zile. Inflorirea are loc dupa 30- 35 zile de la rasarire ~1 dureaza aproape 0 luna de zile oferlnd familiilor ?e a:l:b:n,e un, oules bogat. Perioada de vegetatie scurta permite culture III mlr~e, masura importarrta pentru imbunatatirea bazei melifere a,tit a cul turflor pure 01;. !;ll ~ amoote?ln~1or. de hrisca cu' facelaa care pe llnga rnarea valoare melifera reprezmta !;ll un bun fU!raj pentru anirnale,

Productia de miere ce se poate obtine de la un heetar de hrisca variaza in,tce 40 ~i 60 kg.

PLANTE MELlFI6RE .BRlBtA:OBE SPONTANE

Viata albinelor este In permanenta legatuTa cu lumea vegetala, C8["e reprezinta sursa doe existenta a acestora.

Con~itiile naturale din tara noastra fHnd deosebit de :f<woraibile £1or.a .~e,h~era este bogata 9i prezinta 0 mare diversitate eeea ce creeaz~ posibilitati favorabile desvoltarii familiilor de albine si realiza.'fii unor productii mari de miere.

Referindu-se La plantele erbacee spontane acestea prin nurnarul mare de specii va,lorease ii 5uprafetele important~ ce Ie ocupa furnizeaza cu~esuri de i;ntretiI;-ere iamiliilor de albine, din prima·vara pina in toamna if m unele zone duar culesuri de proouc1;ie.

. As~ctUI. se:ro~ier al flodi spontane se m:odifici, in funep.e de suc:esl'un~a ano1Impunlor,. de e.t.apele f'~nologice indiv:idu..ale, pre cum !;li de mtensltatea eoncur:entel specnlor. Pnmele flori apar in zona de stepa in

[urul daeei de 14~15 f€bru:ar:ie ioc in zona de rnunte in luna martieaprilie. Ce1e marl. multe plante erbaoee sint inflorite i~ ~~na d~ stepa in luna mad ~i inceputuJ. lunii iunie. In zona de munte tonulllflo.ntu1m este

in iunie ~i tnceputul lunii iulie, .

Plantele srbacee spontane cu lnflorire timpurie ca: ghiooelul,

viorelele, brebeneii, leurda, eeapa ciori~,. pod'balul, ~oarea ~!ilor 'w u:zicuta etc. -contribuie Ia de~v'oltarea famllulor de albine in pnmarv.ara m.nd astfe! posibilitatea acestora sa valorifice c~ un randament maxim prm-

cipalele eulesuri (salefm, tei, floa,rea-soar,:lm).. . - ..

Ghiocelul (Galanthus nlvalts) - primul vestitor al primavern, este

specie perena, oreste solitar sau in grupuri prin 1?oieni, t~fi'5u.ri q"i ~aji~ti de la cimpie pina la zona de munte. In. fur:ct:e" de a1:t1,tUoch.ne mfLoritul ghioceilor se osalcneazf din luna fe~ru~ne pl~a rn apn~le (fIg. 133 a).

GhlOcelul prezinta 0 tulpina subparrunteana (bulb) tar la suprafata poarta dOM fruoze qi 0 tloare de culoa:-e a1ba,. ca un dop~t~1." In inte'riorul f'lariisint anterele care se deschid Ia vlrful lor elmunmd

polenul. Albinele culeg polenul ~i nectarul atit de necesal' pritnavara pentru dezvoL tarea putetului. Pe aloouri apar &i ghiooeil bogatl (Leucojum verrrum) ell flori mai mari de euloare alb-galbUJie.

Brindu~8 galbena sau de primavara (Crocus moesiaeus) este in,l;1lnita in pAdurlle qi poienile din sudul tarii in regiunea de dmpie qi dealuri, in lunile februade-martie. Florile in forma de pilnie atrag atentia prin galbenul de ~ofran (numitii qi sofran). Ele Ies din parnint oclata eu citeva frunze lungi cu 0 dunga alba in mijloeul IOf. Brtndusa de primavara este 0 planta nectaro-polenifera oferind albinelor impreuna cu ghioceii primele cu-

lesuri de nectar si polen. Fig. 133. a _ Ghtocelu.I (Galanthus niy-elis) j

Viorelele (Scila bifolia) b _ Vi<Yrele (Scilla bifolial ; c - Bnndu.$a

_ sint foarte comune in pa- ",atbend (Crocus moesiacusl

durile f?i poienile din zona . • -'

de cirnpie pina in zona .alpina. Mai freevent semtilnesc in padunle d~

foioase din cimpie ~i dea'l, uncle fonneaza. adev~~a~ oov?are de. fiorI albastre . .planta prezointa doua p-unze lungl subtLrl din rm]l~l .. .c~ora se ridici 0 tijil in virful careia sint £larile eu ~ase pet ale albastru 91 tot aUrea stamine ell an'berele sinilii plinecu polen. Vdorelele Inflo:resc 2--3

I

4

24.3

s~ptamini ~upa ghioeei l;li dureaza In medde 20 zile, timp in car€ f.urnizeaza albinelor un cules de polen sl nectae care contribuie Ia dezvoltarea farmliilor de albine.

. Od~ta ~u sfir~it:U d~. inflor.lre al vioreielor celelalts plante din

nivelul .l?-feno: ~1 padU:l1 se grabesc sa infloreasca, pentru a ajunge 18 Iruotificare rnamte de lU:nrunzirea padurii.

. Laptele pasarii (Gagea ~utea) - ~ este intilnit8 in paduri dar si pe

elmp~n m luna m~tie-aprIhe. Flanta scunda cu 0 singura frunza lineara, .are 1-5 flu:: de cu~oare galbena, Formeaza vetre rntinse ~i este deosebit de cercetata de albine pentru nectar l?1 polen.

FiQ. 134. a - Brebenel (Corydalis caraj ; b - Sugel putUTOS (Larnium purpureum) ; c - Podbal (Tussilago farf>ara)

Brebeneii (Corydalis cava) - sint raspmditi in dumbravi, paduri, pina in ["€giunea montana. Infloreso din luna rnartie pina lin luna mati. FIorile au 0 forma deosebita, asemanatoare cu florile de gura Ieului ~i sirrt grupate in inflorescente. Glandele nectarifere sint situate tntr-un pinten rezultat din alungirea unei petale. Brebeneii furnizeaza culesuri de Intrejinere valoroase pentru dezvoltarea fami1iilor de albine (fig. 134).

Podbalul (Tussilago farfara) - creste prin locuri argiloase ~i umede, pe malul mUriIor, pe coaste ripoase erodate din zona de eimpie pina in zona montana. Infloreste in I unlle martie-aprilie in functie de al ti tudine si conditiile meteorologice. FIorile de culoare galbena sint adunate intr-o inflorescenta (~aJpituI) - cite una pentru He care tulpina. Este 0 plants melifera buna, furnizind in zilele insorite de primavara nectar si polen familiilcr de abbine,

Mierea ursului (Pulmonaria sp) - este Intilnita frecvent In paduri umbroase, finete, pina in zona montana. Tulpina este dreapta, obisnuit neramifioata, FIorile tubuloase de culoare rosie i~i schimba culoarea deveaind violacee, Denumirea populara de "mierea ursului" est.e potrivita acestei plante, deoareee secreta mult nectar. Inflorirea are loc timpuriu, in luna martie ~i ofed un cules de intretinere familiilor de albine pina in luna mali.

Papadia (Taraxacum officinale) - este 0 planta perena tntilnita in pajisti, marginea drurnurilor. etc. cam una in toata tara, din zona de cimpie pina in zona montana. Planta are frunzele dispuse in forma de rozeta iar in mijlocul lor cresc una sau mai multe intlorescente eu flori galbene-aurii, Papadia infloreste din aprilie pina in octombrie, furnizlnd culesuri de lntretinere pentru familiile de albine ~i unele sporuri de miere Ia ctntarul de control, asa cum se tnttmpla in pajisti unde creste Iili infloreste in raasa,

Sugelul sau Urzlcuta (Lamium purpureum) - creste spontan prin locuri cultivate ~i necultivate : gradim, Iivezi, poieni pina la limita superioara a rpadurilor (circa 1200 m). Infloreste din luna martie pina i!l hm~ octombrie si [oaea un rol deosebit in cresterea si dezvoltarea .pUl:tul~1 timpurlu in primavara cind flora nectaro-polenifera este relativ saraca. Planta e~te scunda ~bi~nuit ramificata de la baza, tulpina are patru muchii iar frunzele sint asezate doua cite doua, opuse, Fiorile foz-pur.:;puriu s1nt asezate la subsuoara frunzelor. An~lizele_ efectuat~ la urzl:cuta pentru stabilirea capacitatii nectarifere au aratat ca productia de neotar v,ariaza inwe 0,4 si 0;6 mg/floare.

Ciubotica eucului (Primula officinalis) - este frecver:t ~ntilnita i_? padurl rarite, tufarisuri, pajisti, livezi, in zona de dealuri ~l :nontan,a, tn lunile aprilie-mai. Plants cu radacini vigur()ase are frunzele dlSPUS~ in roz€lta la baza tulJpinii. FIorile de culeare galbena au petalele ra~frmte ~i unite, grupate intr-o infloresc7nta. Pe timp insorit florile slut mtens vtzi:tate de albine penoru polen (f1Jg. 13,6).

Leurda (Allium ursinum) - este intilnit8. in padurile .d~ foi<:ase in Iocuri umede pina ~n zona montana. Infloreste in lunile aprilie-mai. 'I'ulpina prezinta 1a baza doua frunze de forma unei lanci. FIorile albe ca zapada eu miros tare de usturoi slnt dispuse in inflorescente. Leurda

245

este 0 planta melifera valoroasa pentru nectarul ~i polenul oferit primavara timpuriu, albinelor.

.. Maseaua ciutei y (Ery~hro~ium d.ens-:cani_:» - este frecventa in pad.:un m ~ona montan~. !ilat;;m de ghIOceI, maseaua ciutei reprezinta fIorile vestitoare ale primavern. In luna martie, la poalele padurilor de fag apa~ in ~unzi~ florile ~e maseaua ciutei, colorate in rosu purpuriu, care ofers albinelor nectar 1/1 polen atit de necesar primavara pentru dezvoltare a familiilor de albine (fig. 131).

Rapita saJ.batidi (Brassica rapa var. silvestris) - creste spontan prin culturi I?i locuri necultivate. Planta creste Inalta, cu tulpina neteda, ramifiQaita spre viTi. Frunzele dinspre rlidltdna sint lungl ~i erestate adine pe margine. Cele dinspre vir! sint rndci $i late la baza. FIorile g.albene

Fio. 136. CiuboticQ. ctLculvj (Prlmula ofl'icinails)

246

Fig. 135. Miel'ea: uT5ului (Pulrnonarta montana)

Fig. 137. Maseaua' ciutei (Erythronium dens canis).

care Ie poarta. Infloreste in lunile de intretinere de Iunga duratA. mustarul salbatic ocupa suprafete

destul de mari slnt rare pe crenguta a prilie-septem brie, asigurtnd eules uri Uneori raplta sii.lbatidi impreuna ou mara asigurind eulesura de productie,

Macul de cimp (Papaver rhoeas ~i P. dubium) - este frecvent intilnit in sernanaturi, Iocuri necultivate etc. Ambele specii au tulpini drepte, paroase cu Ilori solitare de culoare rosle-aprinsa. Papaver dubium prezinta petalele mai mid, la Papaver rhoeas petalele florilor au La baza o pata neagra. Infloresc in Iunile mai-iulie, oferind familiilor de albino nurnai culesuri de poJen.

Nemtisorul de cimp (Delphinium consollda) - este rasplndit de la crmpie pina tn zona montana ~i este nelipsit din semanaturile de eereale. De asemenea se cultiva prin gradini in scop decorativ. FIorile de culoare albastra, mai rar roz sau albe, sint grupate in inflorescente. Nemtisorul de clmp infloreste in perioada rnai-iunie contribuind la culesul de tntretinere al farnihilor de albine.

Vinetele (Centaurea cyanus) - slnt 0 specie comuns in zona de crmpie si coline. Creste deseori prin semanaturile de griu 'si secara. Infloreste in lunile mai-iulie. Planta este inalta, cu frunze reduse paroase iar in virf'ul delicatelor rarnuri stau florile, strtnse Ia baza de un invelis des de solzi putin ruginii. formind 0 inflorescenta. FIorile de culoare albastra au forma unui cornet cu margintle Iranjurate, Determinarile efectu.ate pe polen reccltat eu ajutorul colectoarelor instalate la stup In cursul lunilor julie-august au aratat ca procentul mediu de polen de albastrite este de 0.25 - 5,7%, maximum individual ajunglnd Ia 12,8% (fig. 138).

Sulfina alba si galbena (Melliotus albus ~i M. officlnalis) - creste spontan prin livezi,' pe marginea drumurilor, a apelor, prin pa~u~i ~~ ~lnete. Infloresc in lunile tunie-septembrie. Sulfina are port lnalt, flori IDlCl albe sau galbene eu rniros placut caracteristic acestor specii, ~ Sulfin~ alba varietatea anuala, se cultiva ca planta de nutret fiind 0 buna planta furajedi 11i in acelasi timp 0 valoroasa sursa de nectar si polen. De_ as.emer:_ea este apreciata de apicultori intrucit ac~a~ta .. pl_ant.a se I?Tet_eaza si Ia lfisam'l:ntarile in miriste asigurind culesuri tirzu, m toamna (fig. 139).

.Ialesu! de cimp (Salvia nemorosa) - este ~ p~anta. com~na prin pajisti uscate, locuri necultivate, tufisuri etc. Prezmta fl0;t ma~ ~e _~loare albastra-violeta dispuse in inflorescente. !nflo.re~~e d~n mal pma m septernbrde fiind 0 valoroasa planta nectaro-polelllf:ra ~flg .• 140).. _

Salvia de cimp (Salvia pratensis) este cornuna prin fmete ~l pasuni. Planta prezinta 0 tulpina dreapta obisnuit rami~icat1i in pa:tea superioara si flori mari viclete. albastrui sau albastru-vlOle~ uneorr roze sau albe. Infloreste din mai pina in iulie :;;i este [mportanta pentru nectarul

oferit albinelor. .

Urechea poreulul (Salvia verticillata) - este frec,;e~t jntilni~a_ din zona de crmpie pina in zona montana. Planta este .mIca,. acope:lta eli perl, ramifica1A in partea superioara. Fr,:nze~e stnt tnunghmlare iar no= rile de culoare violets stnt grupate formmd mfloresc~nte globu~c:~se. I~ floreste in iulie-aw;ust furnizind culesuri de intrettnere famlli ilor e

albine,

Fig. 138. Vinetele

(Centaurea cyanus)

Fig. 139. Sulfina (Melilotus officinalis)

Fig. 140. Jalesul de cimp (Salvia nemorosa)

Cimbrisorul (Thymus serphyllum) - creste prin fine~e pasuni us~t~ pe coline, p~in poieni si marginea drumurilor. rnflore~te din iunie pma m septembrie. FIorile rosii-purpurii mai rar albe slnt reunite in mflorescente. Cimbrisorul asigura familiilor de albine un cules de intretinere de lunga durata,

'I'alpa gl§tii (Leonorus cardiaca) - creste la marglnea padurilcr, a drumurilor, pe locuri necultivate. Infloreste in lunile iulie-august. Planta prezmta 0 tulpina dreepta, robusta, inpatru rnuchii, ramificata. FIorile srnt mici, raze, dispuse in inflorescente. Talpa gi9tii este 0 plants melif~di valoroasa care Iurnizeaza albinelor nectar ~i polen pe 0 perioads

248

lunga. Aceasts planta prezinta avantajul ca poate fi cultivate pe terenuri degredate, improprii sgriculcurii. Semanatul se face primavara timpuriu sau in pragul iernii, dlndu-se 6-8 kg de saminta la ha (fig. 141 a).

Iarba sarpelui (Echium vulgare) - este 0 specie erbacee bianuala, rsspinditi:i prin finete pe marginea drumurilor, prin livezi §i locuri necultivate de la cimpie pina in zona de munte. Planta este paroasa eu tulpina simpla sau ramificata. FIorile sint albastre, rar rosii sau albe §i formeazii inflorescente spiciforme. Infloreste in lunile iunie-septembrie ~ secreta nectar abundent, In anii favorabili, in unele zone unde aceasta planw creste masiv s-au obtinut chiar culesuri de prcduetie de 12-14 kgl famiJlie de albine (jud. Hunedoara) (fig. 141 b).

Fig. 141. a - Talpa gi~tH (Leonorus cardiaca) ; b -- Iarba ~aTpelui CEchium vulgare)

/Oig. 142. Busuioc1l1 de mi· riste (Stachys anua)

249

Datorita rusticitati; si calitatilor melifere deosebite se r€WmanQa cultura acsstei plante pe terenuri degradate, improprii altor spech, in scopul imbunatatirii bazei melifere. Sernanatul se face primavara sau toamna, la distante de 30 em intra rinduri, folosindu-sa 0 cantitate de 3-4 kg saminta la hectar.

Limba mielului (Borago officinalis) - este 0 planta de origine mediteraneana, intilnita pe scluri argiloase. Se cultiva sporadic ca planta decorativa, medicinals si mellfera. 'I'ulpina rarnifioata este acoperita de peri aspri. FIorile de culoara albastra, rar albe, srnt dispuse in inflo, rescente .• Infloreste in luniIe iunie-iulie, avind 0 perioada de inflorire de 30-40 zile. In anii eu toamne lungi, limba mielului, provenita din samu . lastra infloreste a doua oara contribuirid Ia completarea rezervelor de hrana a familiilor de albine.

Busuiocul de miriste sau cinstet ~St'!ilchys armua) - este comuna prin sernanaturi, locuri necultivate. Planta prezinta tulpina rafimicata si flori mari albe-gdlbui dispuse in inflorescente. ,InflDre~te din iunle pina la sliqitul lui septembrie, In unii ani Iavorabili Infloreste abundent realiztndu-se cite lO~li2 kg miere/famdlia de albine (fjg. 142).

PilH'imida (Cirsium arvense) - cre~te prin semanaturi, l oouri necultivate, margini de drum uri din zona de cirnpie pina in zona montana. Infloreste in Iunile iunie-august fiind intens cercetata de albine pentru nectar si polen. Planta prezinta ramuri subtiri numeroase PI" care se prind frunze late albicioase, adine crestate ~i prevazuts cu spini, In virful ramurilor stau bobocii ruginii formati din solzisori ca de metal. FIorile de culoare violeta sint strinse intr-o inflorescenta, a carei baza seamana ell un vas strlns 1a gura, Fdecare fioBlI'e este un tub l'Wlg, din mijloeu1 careia rasar stamine albicioase, eu saci plini de polen. Cantitatea de polen . reeoltata de albine de 1a aceste plante variaza intre 0,14 Ifi 4,22°10 eu un maxim individual de 27,2%.

Rachia (Reseda lutea) - creste pe cimpuri,. prin sernanaturi, pe coaste 'Bride margini de drumuri etc. FIorile miei, galben-verzui sint dispuse in tnflorescente spiciforme. Infloreste 1n lunile iunie-august si este 0 plants apreciata pentru secretia abundental de nectar si polen,

Splinuta (Solidago virga-aurea) -este intilnita in poieni, finete, padurl, pe waste, din regiunea de cimpie pina I? regiunea n~ontana. Planta este inalta cu tulpina paroasa 91 frunzele inguste alungite, Are Horne galbene aurii, grupate In anflorescente, Splinuta este eeroetat8 de albine in tot eursul zHei pentru nectar si polen. Productia de miere a lost evaluata Ia 50 kg/ha,

Scara domnului (Polemonium coeruleum) - creste prin fin€te umede 9i poieni umbroase in zona montana. De asemenea este intilnita in gradini ca specie decorativa. FIorile de culoare albastra sau- alba sint gFupate in inflorescente, cercetate de albine din iunie pina la siiqii'!ul lunii august.

In zona inundabila a Dunarli se intilnesc 0 serle de specii erbacee eu potential nectarifer rldicat, care e.sigura in anumiti ani recolte mari -de miere de cali tate superio.!l.di.

V(')roniucul, Uf1gura~ul (Marrubium vulgare) cre:jite pe marginea drumurilor, locun necultivate ~i aride. Inflor~te din iunie plna in s.!1ptem-

25,0

., v lbi toata perioada infloritului. Planta

brie fiind intens vizitata de e: me pe tnrudeste n a,l· ca florile la

, . oarta eu care se XlL! 'U 't =, '

se aseamana. eu urzica I? ' 'la 1.._ frunzelor albicioase acoperite

fel aIcatuite slnt albe, SItuate suU»uoara .

eu put. . hamedrys) _ intilnitii pe coaste pietroase, tu-

Dumbetul (Teu:nu~ C " ina in zona montana. Tulpina

\ fisuri, margini de 'pa~~rl, _este co~~~a ~desea rosietica paroasa. FIorile (l0-30 em) e~te l1gmil.cata spr~be aSin't grupate spre virful tulpi~ii. !nde culoare rO~le-~urp,?,~e, r~r ctn iunie pina in septemibrie, ofermtciv m-. fl~te pe eo pemoada ung,. 1 lbinelor situindu-se astfel alaturi semnate cantitati de nectar ~l po en aromeior,

de speciile melifere valoroa,s;e.

Nalba (Malva silveetris) -:- .

crests spon;tan in loc~ri necultl:vate, pe linga garduri, dI'umu~l, taieturi de padure. Plenta este

'tV de peri aspri Irunzele

acopen oa . ' "1

sint alterne cu 5 lobi ~l marginue

neegal dintate. FIorile Aman. rosn sau purpurii, ra~ albe sint dlspuse

la vlTful ramunlor. .

Nalba infloreSitJe 0. lun~a ~rioada de timp din iunie plt~a. 1~ toamna in oetombrie, furmzw ..:ulesun de int~etinere.

Lumtnarica (Verbascum. ~P) _ ereste £reevent pe teren~1'l m- 50rit€, uscate, nisipoase, ,PletrO'a~ de-a lungul drUJmuT11or, pe ~goare pa~uni, taJeturi de. padure. Spedi~ de luminari~a mf1ore~ abundent si cu 0 perload~ lung~ de tnflorlre, tnoeptnd .. din mal pina. la sfirl?itul Iun.til august,

P1 ta este malta !il prezmta

~an • 'nfl res

non galbene disp~.lD 1 0 . -

cente tsrmmale Splclforme. Luminarica este 0 planta neetaropolenifera OOI1'e asigu::8. un ;ules de Intretinere de lunga durata.

Loboda salbatidi (A triplex tatariea) - este .foa1'te .corouna in pc'il\iun.i, Islazuri, lccuri neculti'Vate, in general in lo~ri ume?e ~i sarate. rnfloI'e~te m lun.IIe iulie.....august. Frunzele. bazal.e smt

<Ti til' de forma tnunghlUlare,

~~n .

adine dintate; cele. supenoare

alungite intregi. F~onle de cuware verzuie slnt dlspuse !ntT-un

Fig. 143. Cicoare (Cichoniurn intybus)

Fig. 144. ndscoa· ge (Chamaenenon angustifollum)

251

spicterminal.Co'boda siHbaillca este .0 !buna pl.an.t4 polenifera. Polenul de loboda prezent in probele reccltate la urdinis este in medie 0,13- 35,6% cu maxirne indivlduale de 69,2%. Cele mai mad cantita~i de polen de Atriplex au fost identifieate in probele recoltate in cursul lunii august,

Cicoarea (Cichorium mthybus) este destul de comuna mnd rasprndita in toots. tara de la cimpie pin! [n zona montana. Plante este inalta cu ttilpina Mtoosii, ramifioata, frunzele sint in numar mic ~i inguste (fig. 143). In schimb florile albastre smt nu n.umai podoaba acestei plante dar sia cimpului intreg. Infloreste din iunie pina 1a s:flr~i:tu1 Lunil septembrie Iurnizind nectar si polen pentru lntretinerea ::;i dezvoltarea familfilor de albine. In probele de polen recoltaee ell ajutorul colectoarelor in perioada Iulie inceputul lunLi august cind familiile de albine au 1a dispozitie 'plante cultivate ca: flo area-scarelui , SOII'g, porumb, lueerna, proportia polenului de cicoare a variat in func~~e de famHiile de albine intre 5,7 9i 12,.50/0• Cu1esul la ciooare oeste mai valoros spre sftr-

tiM sezonului apiool cind flora rnellfera este in general foarta saracii. n Banat si Oltenia in uni:i ani ss obtln de la cieoare sporuri sensibile la ,c'inltarul de control de 200 - 400 g/lZi.

Zburatoarea sau rascoagea (Chamanerion angustifolium) este 0 plants rnelffera apreciata de apicultori. Creste mai ales in taieturi de padure, alaturt de zmeuris, in zona padurilor montane. Planta prezinta o tulpina dreapta ou frunze i:nguste si rare !?i floni marl rosii-purpurdi (fig. 144). Infloreste in luna iulie-august, in functie de altitudine, furnizind in unii ani un lnsemnat eules de productie. Masivele de zburatoare unde se prectiea anual stuparitul pastoral Slut situate in judo Arges (Vale a Badenoii), Arad (Halmagiu, VilI'furile, Savtrsln), Alba (Valea ~ebesului) (fig. 145), Buzau (Valea Slanicului), Dimbovita (Moreni), Cluj (Valea Sebesului, Valea Draganului), Prahova (Valea Teleajenului), Suoeava (Vi/l,tra Dornei). In rundi ani, desi finflorita in masa, zburiirtoarea nu secreta nectar. S-a stabilit ca temperatura optima. pentru secretia necteruluieste de ,20-26"C, iar urniditatea a:tmosreric:a cea ma.::i favorabilA este de 60-7001D• Productia de miere este eva.lu.ata 1a 200----'600 kg/ha iar in and exceptlonali a:junge la ,1 000 kglha, inregistrlndu-se ~1.ntiJO sparun record de 8-12 kg/familia de albine.

Pufulita (Epilobium hirsutum) - creste In locuri umede, mlastinoase, pe malul apelor curgatoare si statatoare, Are tulpina inaWi ajugind pIDa la 2 m ~i nlori de culoare TOI.'/ietic4, mad !ii mal rare deci,t 1a Ohamaenooion angustifolium. Infloreste din iunie pina 18 sfirsitul Iunii august, fiind bine cercetata de albine. Productia de miere este evaluata la 40- 60 kg/ha.

Marara~ul sau butoiasul (Oenanthe aquatica) este raspindit prin locuri mlastinoase, pe marginea baltilor, lacurilor, canalelor 9i apelor curgatoare in zona de lies si cea montana. Tulpina este fistuloasa, ramifieata si are flori albe numeroase, grupate in inflorescente. Infloreste in luna iunie pina in august, furni.zind in anii favorabili cantitati importante de nectar, fiind apreciata ca una din cele mai valoroase plante melifere

din Delta Dunarii si zona baltilor. .

Rachitanul (Lythrum intermedium Iii L. salicaria) creste pe grinduri, marginea baltilor si a rturilor. Planta are tulpina inalta eu frunze

25'2

Fia. 145. SttLpi 1a cutes de z,buratOGre pe Valea Sebe~tL!tLi. judo Alba

253

opuse dispuse doua ctte doua si flori . ·1

rilor. Infloreste abundant din iunie ,VI.? acee grupate. la virful ramu-,

mtre celelalte plante. Determlnar-ils p~~a ,i~ septembrie formind vetre amplasata in preajma unei ape au a atat P,? en efectuate lao 0 stupina la unele familii de albine la 44 1~/ d: t t Ct tolenul ?e rachitan ajunge titatea de nectar este de 02-':120 mjflo au polenurilor recoltate. Cande 620/0. ' ,mg care ell 0 concentratis in zahar

Trifoiul rosu sau capsunica (T lf r .

in zona baltilor ~i in special in Delta ~~ 1~. fragIfer~n:L :ste ra.."''Pindit

reste abundent din luna iunie ina in narn p~ soluri ~ar~turate. Inflocelelalte specii melifere Ia intrttinere s?PJembne, contn~~~nd alaturi de Planta prezinta 0 :tulpina lung! ti:r1t~~ ::0J;area faI?-11111~r de albine. fOZ sau rosie dispuse In inflorescen • 1 eapta ~l flOrI. de ouloare fragi sau capsun de unde si d . te globuloase, de_ forma tructelor de

, 1. enumirea populara de capsunica

Izma broastel (Mentha aquatica) - t .' ..

specii melifere din Delta si zona inundabi~: : ~~ ;Ii:: z: mal v_aloroase fete importante Tul in' ificatii naru un e ocupa supraro~ili liliachii .'. alt. a ~l ram~ lC,:t1ile acesteia prezinta 1a virf flori

! _.' rar ......... grupa,te In fnflorescenje. fu. '" .

furmzeaza importante cantitati de ned- . ~~ ana 1av~rab.lli

ur:or productii marl de miere, de obi~::' l~ar~)O contribula la reah.zarea mrere este e':,aluata la 220 kg/ha. .., kg/stup. Productia de

. Pe. linga a~~ste plante trebuie sa mentionam ~i alte s ecii di D

!~~~t~1;~~~~ali~::e;:"~~:1~~:~o~n d~~~;n~e~~~';~i ~~~~ ~:io~~a~ ~~~~

rr me a rea izarea unor culesuri de p d r A . _ l

~:~~f~i~~entha pulegium), cositelul (Si~~ ui~~~Oli:!~1 r~~~~a b~~::;~

INTREBARI

1. Care slnt p,in"lpatij arbor! melt/eM din tarli ? Z. Care aint principalit arbu.;lti melt/eM din tard ?

s, Care est ... aportu! pomi!or tructi/er! in apicu!tu:ni ?

4. Care sin! prinCipalete plante meUfere cultivate?

5. lrnportanpa floril'soarelui cc planta me1ijera.

o. Care sint plantele "'lelltere mat importante din 7. care sfnt plantele meutere specia~e ?

f!.oraspontanii de primiil1arii?

2'5-4

lectia 15

POLENIZAREA CULTURILOR AGRICOLE ENTOMOFILE CV AJUTORUL ALBINELOR

NOTIUNI GENERALE

Floarea repre-zinta. organul de mmultlre sexuafa a -plantelor. Pentru ca plantele sa rodeascaeste necesar sa se produca procesele de polenizare ~i Ieoundare. Prin polenizare se mtelege t,ransportul graunciorilo.r de polen de pe antere pe stigmatul flodi, ia!l' prin fecundare se produce oontopirea graun'Ciorilar de polen (clemente sexuale barbateqti) ou ovu-

lele (elements sexuale femeie.<?ti).

:Din punetul de vedere al polenizarii, plantele pot fi: autcfeotile,

clod se pclenizeaza ~i f.ecU'Il:deaza cu pole nul propriu; autosterile, cind se polenizeaza ~i f€lcundeaza ell pelen strain de Ia alte plante sam alte soruri ; intersterile, 00100 nu Be polenizeaza l'€cipl'oc, desi fieCBlI'€ dintre

soruri poate poleniza un al treilea soi,

polooizarea care 50e efectueazaou polenul propriu se numeste

directs sau autOipolenizare. Majoritatea plantelor rodesc rusa numai prin polenizarea cu polenul provenit de Ia alte plante din acelasi soi. In acest .caz, polentzarea se numeste mdirecta sau mcrucisata. Experientele au demonstrat ca polenizarea i'ncruci~ata este superioari'i autopole-

nizarii chiar la p1.antele autofertile.

Dupa a:gentu1 polenlzator (care transporta polenul de 1a 0 planta

la alta), polenizarea poate fi : anernofila (prin [rrtermedarl vintului); hidrafili'i (prin inte:rmediul apei), ocni-tofila (prin in bermedrul unor pasari minuscule), maleiCofilii (prin intermediul molustelor) ~i entomofilf (eu a;jutorul Insectelor) care se intilneste la majcritatea plantelor. Diutre insecte principalul agent polenizator 11 reprezinta albinele melifere, care participa la pol.eni'zarea planteler in procent de 75-90%, in runctie de o serie de factori. In rest polenizarea ·entoroofil<'l. este e.fectuata de bondarri, albine sallbatice, muste, furnici, eiid¥b~i, viespi etc. -

Allbinele smt insectele cale mai utile omului. Functia principala a abbinelor in natura si economie este in prirnul rrnd de polenizator. La poleniz:area plan-telor entomofile par ticipa numai graunciorii de pole~ care se prind decorpul albinei ~i nu Slot aglomerati m. ghem-otoace si depczitati In cosulete, Neceaitatea f<Jlo&irii allbineletr in mod organizat La polenizare a creseut constder3ibil in conditiile actua1e, deoarece sxtinderea pe suprafete mari a. tTatamentelor pentru comibaterea bohlor ~i daunatorilOT cuJ.turilor agri'Cole a dus 1a redueerea simtHoare sau chiar la disparitia entomofaJunei polenizatoar'e sii:llbatice.

In tara noastra, reglementarea polenizarii oQU ajutorul allbinelor este faouta prin Ordinu~ Minli.strll;1ui bgri-culturii ~i Jnaustriei ALimentare DJ'. 159 din 4 octombde 1974. Acest act normativ tnsotrt de un

255

opuse dispuse doua cite doua i' . .

rilor. InfIore~te abundent din Lnt:-on VI_.ol~cee grupate Ia virful ramu, intre ce~el?lte plante. Determina~~e p~na, In septembrie formmd vetre amplasata In preajma unei ape a - e polen efectuate Ia 0 stupina l~ .unele familii de albine Ia 44 1~ u ~.ratat ca polenul de dichitan ajun~e ntatea de nectar este de 0 2~1 ~o Inj totaluj polenurilor recoltate. Can-

de 62,010. ' > mg floare eli 0 concentra~e ~ ·h-

'. . ~~ InzaaT

• . ~rlf?lU.l rosu sau dip~unica (Trifo' .

m zona bal~11or :;;1 in special in Delta D h:r~ fragifer~m) este raspindit rests abundent din luna Iunle Ina r unarn P~ solun saraturate. Inflocelelalte specii meliiere Ia intr ~.na III ~~ptembTle, contribUind aIiituri de Planta p!'ezintci 0 ltulpina lungel~t.:~a :;;1 dezvoltarea familiilor de albine = ,sau roste dispuse in infloresee~t oa:r~. ~~ direapta ~i flori de cul~ tragI sau eap:;mn de uncle lili denumire~ g 0 woa~se, de~ forma fruetelor de

Izma broaste] (Mentha aut' . populara de cap$unidi..

~peei~ rnelifere din Delta $i zo~a ai~~~dabi~:te ~la ~d~ cele mal valoroase

ete Importante. Tulpina si ramifi atiil a ';'llarll unde ocupa s. upra-

rO"id lii' ~I.:' ',IC 11 e acesteia ' t-

v, lavu.ll, rar albe grupaf._,o 'nil prezin a la virf flori

furni ~. ue:: In 1 . orescent.e .f::.... .. •

rmzeaza Importante cantitar d . v • un unn allll f.avorablld

ur:-0r productit marl de mier~l d! ne~ta;, car~ contribuie la realizarsa miere est; e,::aluata la 220 kg/ha, obicel 15~20 kgjstup, Product-ia de

. Pe Lnga aceste plants trebuie - '_.

~l zona inundabiUi a Dunarii car • sa menltlOnam iii alte specil din Delta

t ib t' 1 1 A· e In CUrsu sezonuluj . 1 A •

u~ U.la or a mtrepnerea familiilor d Ibi . • 1 apicoi 1$1 aduc con-

tribute la realizarea unor cul 'd e a me $.1 care uneori asociate concerbilor (Mentha pulegium) c~:~~ I e(lroductl~.~Stfel citam busuiocul amphibia). ,e U rum 1ahfolium) , diPciga (Roritppa

lNTREBARI 1.. Care "tnt prlndpali! al'Oori meliferf din fa a ?

2. Care sint prlnc'paHi art>u~t! melifert din t:rd:'?

3. Care este ClPortu! pomi!or frUCilfer-l In apicultur<2 .,

4. Care afnt prlncipale!e plante melifere cultlva.te ~ . ~. l:nPOTt";llta florii·SDarell~; ca. planta meliferiJ.. •

6. ea."e 8mt plantele mellfere mat importante

7. Care slnt plantel<l mel'fere spectaie » din flora spontand de pTimdvard?

2'54

lectia 15

POLENIZAREA CULTURlLOR AGRICOLE ENTOMOFILE CU AJUTORUL ALBINELOR

NOTIUNI GENERALE

Floarea reprezinta organul Id-e inmultire sexuata a plantelor, Pentru ca plantele sa redeasca oeste necesar sa se produce procesele de polenizare si Iecundare. Prin polenizare se tntelege transportul graunclorilor de polen d-e pe antere pe stigrnatul flordi, iar prin fecundare se produce eontopirea grauncior ilor de polen (elernente sexuale barbatesti) eu ovulele (elemefiLtJe sexuale femeiesti),

Din iPundui de vedere al polenizarii, plantele pot fi: autofertile, cind se polenizeaza 9i Iecundeaza eu polenul propriu; autosterile, cind se polenizeaza 9i fecundeaza cu polen strain de la alte plante sam alte soiurl ; Intersterile, cind nu 5e polenizeaza reeiprcc, desr Iiecare dintre soiuri poate poleniza un al treilea sci.

Polenizarea care se efectueaza ou pole nul propriu se numeste directa sau autopolenizare. Majoritatea plantelor rodesc insa numai prin polsnizarea cu polenuj provenit de la alte plante din acelasi soi, In aoest .caz, polemzarea se numeste indirecta SHU Incrucisata, Experientele au demonstrat di pclenizarea ll!1cruci~ata este superioara autopolenizarii chiar Ia plantele au tofertile,

Dupa agentul polenizator (care transporta polenul de 1a 0 planta la alta), polenizarea poate fi: anemofila (prin Intermediul vintulrui); hidrofila (prin intermediul apei), ornitofila (prin mterrnediul unor pasarl minuscule), malecofila (pr in intermediul molustelor) ~i entomofila (cu ajutorul insectelor) care se intilneste la majoritatea plantelor. Dintre insecta principalul agent polenizator 11 reprezinta albinele melifere, care participa 1a polenizarea plantelor in procent de 75-90%, in Iunctie de o serie de factori, In rest polenizarea entomofilii este efectuata de bondar i, alblne sallbatiee, muste, furnici, carabusi, viespi etc.

Alomele sint inseetele cele mai utile omului. Functia principala a albinelor in natura !?i economle este in prirnul dnd de polenizator. La polenizarea plantelor entornofile par ticipa numai graunclcrii de polen care se prind de corpul albinei ~i nu sint aglornerati in ghemotoace si depozitati In cosulete, Necesitatea folosirii allbinelor in mod organizat la polenizare a erescut considerabil in conditiile actuale, deoarece extinderea pe suprafete marl a tratamentelor pentru eombater€18. boMlor ~i daunatoril()T .culturilor agricole a dus la reduleerea simtitoare sa'll chiar 1a disparitia entomo:r8Junei poleni2latoa'fe saJJbatice.

In va,ra no astra , r.eglementarea polenizarii on ajutorul allbinelor este iaeuta prin Ordinu'l Mindstrwui Agrieulturii ~1 ,Inldustriei ALimentare Ilr. 159 din 4 octombrie 1974. Acesrt act I'LOrmativ 'insotit d'€ un

255

program de 3t!iune ~i, contract tip reglementeaza si ge-nera1i.2!ea!Zi'i poleruzarea ~l.tunlor agncole entomofile pe toate suprafetele ~i st8lbile*te :esponsabll:tate~ ~s::ciatiei Crescatorilor de Allbine din R. S. Romania In a, ?rgamza ~l. dmJa aceasta actiuns eu sprijinul :;;i sub controlul Directiei prodtretiei vegetal« din Ministerul Agriculturti ~i Industrist AHmen tare ... ;n a?~a-nelor s~le teritoriale. Deosebit de importante sln] ppeve~erlle P~l,::"l~d or~a-mzarea. acestor actiuni pe baza de contract f~Tm m~re u~t.atll;. agrr-}~.l.e socialists beneficiara ale aotiunii de polenizare y det~np.torill ~mllnlor de albine, care pot Ii unitJiti socialiste sau aplcuJ.ton cu s~upll~ev Rr-oprii,. preeum 9~ plata serviciilor de polentzare. Se prevede ca unitatile agrlcole socialiste, beneficiare a serviciilor ~estate vor J?lati pe fi~miliiI,e de alb-ineal1lgajate in polenizare, in functie de pot~ ntialul 'llJ,ehfer :;;1 gradul de atracti vi 1Ja te al aces tor culturt pentru albine, urmatoarele tadfe. diferentiats la leguminoase perene pentr? prod'Ucer.ea de saminti'i de lucerne 50 lei, trHoi 30 lei. la culturfle oleaginoass ~raplta·, floarea-soarehij etc.) 11'0 1,ei, la livezile de pom1 25 lei.

.. In~rog~amul de a.:ti-Uln€~re lnsot~~te ordinul se prevad obligatIll~ p.~rtllor interesata III polenizare, Umtat'He agricole benefleiare ale act:~unll de polenizare au o blJ.ga ti a 'Sa stabile-ascii necesarul de familii de alb:ne pentru polenizarea culturilor agrkol,e entomoftle si planul de ampla~a:,@ a vetrelor pen~ll. st~pi.naJ in report ell normele de polenizare, co~umCl~d a-csste date filiadei [udetene a Asociatiei Crns-cat'orilo.r de ~¥bin~ din RS .. R:_0l_1?:i:'mia cu eel pujin 60 zile inain tea inflorir-il culturu avizata polenizaeii,

. :~en tru a a-yea posibili tatea planifici'irii :;;i repartizarl] judicioase a famIl;ilorA d-: a 1bmoe , ,~t.~clele ~: polen.izarese incheie cu oel putln :W zile .lllia~~ntea ~nflorlru, ~lturll care ur:n:azi'i, a se poleniza,

. " Umtat.II,e agricola sO<Ci,al1s,te,oarr-e benefilOlaza, de servieiils polenl~ar~l. breb~:. sa a?D~de 0 serie de inlesnlrl detinatorilor familiilor de albl?e. ulll.ta_tl. soc~ahste s~u apicultori cu stu pine proprii 1n vederea u,neI polemzEll'J._ uniforms ~l complete a eulturflor-, cu maximum de efiClent~. Ast~el, ~? eazu] ca este neeesar, iar- pentru lU-oerni'i in mod obligatorJu, aSIlgura. transportul stupilor de Ia drumul carosebil pin-i'i Ia vetr ele de ampl~sare, ~flate In interioruj cultnrii,aprovizloneaza cu apa neoesara .ahbllle~e, rar acolo unde. sint posLbi1i.ta:ti a~gura, contna cost. hrana aplCu!t-onlor caJl'.@ ~ngrijesc allbinele,

'. La rrndul, lor deti~atorilor familiilor de albine, care efectueaza polenlzarea, l'e r€iVm 0 sene de obligatii, l'l1cepind cu aeeea ci vor lncheia contr~cte numai pentru Iamiliile de albine eorespunz.!Hoare. Es1e neeesar sa se amp1a:>eze .fami1iile de .. albin-e in tarlalele .<;i pa'T"celele prevazute In contract, in mtenoruJ clm.turll sau la 0 distanta de cultura respectivE. eare.~.i'i nu depa,:;;easca 100 metri.. Dupa instalarea pe vetre, detinatorii f~mll:Il?~. de allbme trebuie sa comunice imedtiat oonsiliului popular local $1 umtatl1 c:u C'BlTe s-a inl('h~iatco~ tra~tul data sosirii $i 10 cuI de am pla$~re a st'l.lpllor. care VOl' fI mentmuti pe vetrele stabilite pina la sflr~ltul pe-ri(ladei de inflorire.

In oazuL_ aplicarii de trat&mm1ie cusubstan~ -chdmiee, pentru oom~~terea da,~toril~r culturilor agrieole. pen1Jru a. €!Vita pierderi1e familuLor de aLbIne !pfln intoxicare, atit detina.torii familiilor de alJbine cit



256

si ~'~inatorii oulturilor agricole vor Iua masUri. de prevenire a pagubelor potrivit legislatiei in vlgoare.

Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Romania are rolul de a s.prijini unitA~le agdcole soeialiste detinatoare de stupi Iii crescMorii de albine cu stupine proprii, pentru asigurarea ~i repartizarea nUffiarulrui de famili! de albine neeesar in actiunea de polenizarea eulturilor, de asemenea asigU!ra mcheteeea eontractelor ~i aroroA asistenta tehnic4 de cite- on este necesar.

PREGATIREA FAMIUllOR DE ALBINE ~'I TEHN'lCA POlENIZAJRH Famihile de albine destinate polenizarii trebuie sA ne intre-tinute special in aeest seop, pentr u a asigura maximum de efkient;i'i. ca polenizator, Se recornanda foloslrea familiilor de albine puternice, sanatoase, cu 0 po pula tie numeroasa (minimum 30000 indivizi), in stare activa, eu 6-12 rame (i'l functie de sistemul de srup) cu puiet i.n toate Iazels de dezvoltare, eu provizii de hrana sufieiente .• cu ma·tci'i tinara :;;i prolifica. Familiile de albine folosite la polenizare dupa 1'5 iunie se vor mentine 111 sbare activa, avind grija sa se ia masur] eorespunzatoare pentru impieddoarea roitului.

La culturile agrtcole nurnarul stupffor amplasatl pe o vatra nu va dep8.!ii 50 famiLii de albine, iar distanta dinbre stU!pi va fi de eel putln 100 metri, eind stupii fac parte din aceeasi stupina 9i de eel putin 300 metri cind stupii apartin unor stupine difeeite, Este interzisa amplasarea stupin-e,f pe directia de zbora albinelor apartinind alter stuplne (tntre aceste stupine si cultura de polenizat) .

Mornerrtul optim al deplasarii Iamiliilor de albine penteu polenlzare este tnceputul I.nfloririi; in cazul deplasarii prea timpurii intervine pericolulca albinele sa fie atrase :;;i 'Sa prefere florile plantelor spontane ooncurente. Modul de amplasare a stupmelor se face tinind seama de necesitatea :polenb:Arli complete :;;i uniforrne. Se iau in consideNLre specie de eu1tud., mar1mea· pareelei, densitatea culturii, in .. carcetura la hectar. In general se recomanda ea stupii sa fie amplasatt cit mal aproape de culture. ~i unde este pos iJbi 1, chiar in interiorul acestela, dls.persafi In grupe mici. La speciile cu inlflorire tlmpurte sau tirzie de toamna, stupii se ageaz8 eu urdini,;:ul spre est, pentru a prinri multa l,umina ~i caldura 501ara ; incalzinldu-se mad repe<ie,culesul inoepe dimineata devreme. La cules'Urile din timpul verii, Sltupii trebuie aljiezati cu urdin~urile spre nord, se umlbr-.esc sau se i.nstaleaza chiaE la umbrA, spre a~i fed de afliiite putern.i.oe.. Albinele tre'bui.e sa aibA. asigura.te :r€(l;eNe de apa. 0 probl-ema foarte im.portantii de care tr-ebuie sa sa tina seama este corelarea tratamentelor efeduate pentru combaterea bolilor~i 'ClAunatorUorcu acliv:itatea de ewes ~i .pol.enizare a db.iRekJr. TPatamentlli 'Culturilor jnflori'te S'€! faJCe numai in mod exo€'pp j.i-onral, cu respect8.lI"ea prevederilor legislap,ei legale privind masurUe de prOlt.e.ctie a familiilor de 'a:lJ'bi.ne.

Pentru asigurarea conditiilor optime unoI' poll€niziiri eficiente, {'Ilstitutu1 de oeroetari pentru api'Culturii a1 Asociatiei Cresdtor:ilor de Mbin,e ddn R.S. Romania actioneaza in colalborare eu Instlrutul pentru proteo(:ia plall'telor pen.tru stabilirea unor mijloaoe moderne de com~

257

bat-ere a bclllcr I~i daunatortlor plantelor agricola care sa mr aduca prejudicii siinil:tatH 9i aCltivitatH familiilor de albine angajate in poleni., zare. Una din masuri eonsta in apllcarea tratamentelor en insecticide s.ele~tiv:, Care d'iGtrug diiuniiiorii dar nu sint toxice pentru albine ; Be stadtaza de asernenea posibH11Jatea folosirii mijloaeelor de lupta pe Gale

biologiea, .

PriTI'cipalele ;gw"pe de plante cultivate polenizate eu ajutorul alibiuelor s:int: pomii ~i aroUl!itii irruetiferi, plantele tehnice (floarea-soarelui~, rapita~ mustarul, inul), bostanoasele (pepenii, dovlecii, dovleceii), hrisca, ~l'le.ndn.U, semincerii de leguminoase (lucerne, trifoi'lll, spareeta) , semmcern de legume (varza, ceapa, guliile, ridichiile etc.) (tabel;;) 1).

Tabela 1 NUMAIWL OPTIM AL I"AMILIILOR DE ALBINE tN ACTnJNEADE POLENIZAIIE

A CULTUIl.ILOR ,i\GRICOLE ENTOMOFILJt. SPORUL DE RECOLTA SI PRODUC'f!A DE MlERE CE SE POT REALIZA

Ctrlttrr'a

FJo.areasoaretut

SemlnceI"i Semlncerl Semlncer! Semlncerl legum!.

tueerna trltol sparcetii coli

pellenl verd ~I gaJ.benl

Llve>:1

ltapljii., rnustar

Furni lii

de . alblne, p:r./ha

Spor de recolta, %

Productia de miere, kg/ha

2-3

2-3

0,5--1

2-~ 50-60

1-2

2-3

4-5

30~50 20-30 50-60 200-300 200-250 fOO-300 200--100

25-40

40-120 40-100 25-l00 25-50 120-300 30-150 50

POlENIZAREA ARBORILOR FRUCTIFERI

Se Spllne ea iara apicultura nJU existe pomteultura, Dupa modul cum se eiectuea'za. poleniZlarea,pomii ~i arbustii frU!ctiferi se ,wupeaza

in treica te:g~.rii : . _ y • • 1..

- speeCll .autosteri'la : marul, parul, eiresul, vl~rnu1, prunul ;

- Soiuri intersterile: exemplu 1a mar soiul Delicios aurtu, De-

lidos rosu, Patu] etc.;

- specii autofertile : gutuiul, piersicul, caisul, agrtsul, ooaellzul, zmeurul, Cl.1 toate ca se polenizeaza ~i feoundeaza ell polenud propriu, prin polenizarea ell ajutorul albinelor ~i Ia aeeste speeti preduetiile de

fpucte creso simtitor, .

• v La jrufi intarea Iivezilor ,pei1rl:ru asigurarea rodul ui w-e'blli e SIS S€

tma seama de aoeasta conditie si sa se planteze .a;laturi de soiurile de baza si soiUri polenizatoare, care s'a asicgure polenul necesar, rnai ales primele dOlla categorii de plante. Aeeasta se realizeaza intercalind dupa cit-eva TindUifli din soiul autosteril sau intersteril, un rind din soiul polenizator seu se vor planca toate pe aoelasi rind.

Inearc,atura optima recomandata la polenizarea livezilor este de 2-3 famildi de albine 13 heetar, care au eel putin 6 flame cu puiet RA 1001. Ill. general, in Iivezile tin ere, eu iwfloria:".e mal redusa se amplaseaza un numar mai mic de siupi. Pentru f8llThiliile folosite primavara timpuriu 1a pol>enizarea pomilor~i arbu~tnor fructdferi, pregiHirea slbinelor trebuie facuta inca din toamna precedent,ii. Mom-entul

optim de deplasare este marcat de inceputul infl.orlri:i. primelor soiuri, Locul ideal pentru stabilirea vetrei de stupina este in vecinatatea livezri, In 3"mist fel, pe de 0 parte este efecwate. polenizarea pomilor~i asigurarea rodului, iar pe de alta parte, albinele beneficiaza de culesuri timpurii de intretiner€ de nectar dar mai ales de polen, hrana am de necesara prirnavara penbru eresterea puietului ~i dezvoltarea Iamiliei, pregatind-o pentru culesul prmcipal, de la saloim,

Amplasarea stupilor trebuie facllta cit mai aproape de livada.: mai ales in primaverile eu oonditii meteorologice nefavorablle, In caz ea sint posibilitati, se reoomanda amplasarea stupilor in in teriorul Uveeii, dispsrsati in grupuri mid, pentru asigurarea unei polenizari uniforme ~i completE',evitlndu-se

zborurfle lungi care uzeaza albinele. Fig. 146. P'loare de 'rru1r

Din datele Ins titutului de cercetari

pentru apicultuna, srtupii asezati Is 0 distanta de 1 200 metri de livada aduc 0 contribujie de 85% prin polenizare, fata de cei asezati la ju~a: tatea acestei distante. Amplasati aproape de livada, in raza econ.o.mlc~ de zbor a albinelor, in lirnitele acesteia albinele realizeaza productii mal mati de miere, ia·r randarnentul la eules creste, Deoarece peri 0 ada inflorlrii uneispeeii pomieole este scurta, in numa-i eiteva Z'ile albinele trebuie sa. ailba. create cele mai bune conditii de activitate, In cazui distantelor mid, albinele nu se 'uzeaza si pe 1inga 0 polenizare satureta pot reaIiza o!ii productl! timpurii de rniere care variaza intre 25 ~i 40 kg/hect&",

. Cercetari'le efectuate m site tad au scos in eviden1a di polenizarea Live.zilor este en atit mai eficienta, eu cit florile sirrt vizitate repetat de eatre albine, Acestea manifests prerermte pentru flonile unu! soi in functie de continutul in nectar pe care ff au, parfumul atV'lnd un rol secundar, Dupa cum se stie, productia >$1 contlnutul In nectar sint i nfluenta te Iavorabll de aplicarea in:gr~ami.n telor la livezi. Intensificares procesului de polenieare se produce prln apllcarea Ia urdinisul stupilor a colectoarelor si distribuitoarelor cu ames tee de po'len prin care albinele 9int obligate 68. treaea la iesirea din stup,

o problema de mare insemnatate ~i 0 atentie cu totul deosebita trebuie acordata comoaterii bolilor ~i daunetorilor pomilor si arbusttlot f1I'li'ctiiferl cu produse chimioe, care sint dauoatoare albinelor, Aceste tratamente se aphca in mod .ex,ceptional in perloada infloririi unor speoii pomicole, oindattt eei oe I.e aplidi clot 91 detinat-orii fiamiI:i.ilor de allbine trebuie sa ia masuril'e de protea1;ie a 'alibiue]or aare s<€ pr·evad in ordinul

259

Fig. 147. Stupiirit pastoral in livada

211/967 a1 Ministrului Agriculturii ~i Industriel Alirnentare si in Instructiunile de aplicare a aeestuia.

!Prin polenizarea cu albmele a ldvezilor, se obtin sporuri de prodll'otie de 50----060%, ceea De reprezlnta ven:irtllld suplimentare in valoare de peste 2 000 lei l,a hectar, Pte Jilinga sporul cantltativ, aportul albine- 10[' deterrnina ~i irobunatatirea calitativa a fructelor privind gua'tul, marimea, unifcrmitatea, forma sl ccntinutul in vi.tamine; se lmbunata.-Ver;>'te de asemenea nezistenta la boll ili daunatort, se reduce periodieitatea de rodire, oreste rezistenta hi. cAldere a .fructelor l?i se oh~-n producti! stabile ~i regulate,

,

I POLENllARiEA FLORill-SOAR·6LU I

Floarea-soa,!'elui, prdneipala planta uleioasa cultiViata in tara nOastra, cu 0 pondere economica insemnata, este 0 specie au pclenizare tipic entomofila care se realizeazs aproepe exclusiv cu ajutorul albmelor. Alaturi de. celelelte masurd agrotehnioe, tehnologia cubtueii florii-scarelui prevede ca una din conditiile esentiale pentru ob1:ine:r:ea recoltelor sporire - ipolenizarea dirijflJta !'Ii conrpleta ell ajutorul albinelor,

S-a staibihlt ca exista 0 corelatie directa intre potential'll:l neetaro-polenifer si freoverrta cercetarii de ditt'roe a,~bin.e a soiurilor ~i hibrizllor de floaree-soarelui aflati In euleura ,CU productivdtatea lor In seminte iliuilei. Pentru asigurarea polenizarii cptlrne a culturilor de floarea-soerelnif norma de familii de albine este de 1-2 la hectac. 0 conditte determinenta pentru efectuarea unei polenizan; efrciente a florii-soarelui .!Ii obtinerea prcduotlilcr man de were consta 'In orientarea ~i amplasarea coreeta a .stupinelor La cules, Deplasarea stupilor Ia tlar1a1el.e defloarea-soarelui se face eind cultura este mflorita in procent de 5-7-0/0, pentru ca contactul ou florile sa se faca treptat, dlupa

260

ef.ectu~rea unor zboruri de orient are preal:ahile. Amplas~ia st~pnor SJe poate face 18 ,0 oareeare distanf\ii de tarla, ope, lac d~ch15, .speClal arnena:jat 1a disrenta de 3 metri lml'lt de a1tu1. Se va eVlt.a vecinatatea drumuriior intens circulate de oameni !iii arrimale, sau mte'rpunerea a~tora intre lanul de floarea-so,a,relui ~i locu~ de amplasare pe~tru -a evita distrugerea alblnedor sau erventua'lele_ aocIdent€' car~ po~t fi provocate de albrne, Fatii de tarla, se recomanrla asezarea st~pllor, in. p~rtea uncle s-a terminat insamintatul ~i i-ruflorirea se p!l'oduce. mal t~rZlUJ pentru ca astlfeol allbiIllele sint determinate sa oereeteze uniform mtre~·ga cultura, La am#'asa.!I'ea s,bupir:e-i se tine sea~a ~l?i de, form~ l'a~ul'~u; as~~l

t la lrunga ~i ingusta se recomanrla sa s,e wstaleze doua stUptIll, ~~eou: 108 fiecare oapat al cultur.ii, realizindu-se astfel 0 pclenizare

unrforma si completa.

Pentru a ev1ta depopula-rea stupilor prin ra.tadrea albinelor, aspect

care se tnttlneste 108 oulesul de flo.area-soalrelui, se recomanda ~~zarea Sltupi'l.or in pre.8Jjma unor repere orientatirve nat·u:ale, care pot Ii : cumpana de la .antina, un porn, caban~ etc ". S'~u instalarea unor repere cum sint : panouri de diverse forme ~l culori fll alte~e.. v •

Dupa 'expeviente11e efectuate in cadrul Ins.htut,ulul. de cerce~an pentru apiculture ..;;i ooo,ervatiile de pe tel' err , sporul mediu de seminte

Fig. 141. I'wa".ca-.oarl!'lut

201

realizat pnin polenizarea ou ajutorul albinelor vadaza intre ~O ~i SOD/a, media LUnd de 335 kg la hectar, Pe l]lI1ga aceasta se obttne in medle 6,2 kg mrere la hectar, ceea ce totai'izeaza un spor valerie mediu care depaseste 1 013 lei la hectar, Pe ]Jnga sporul cantdtativ, polenizarea contribuie la marirea gradulul de feeunditate a semdntelor, ea .!Ii precentul de wei continut in seminte.

Pe Ungii floarea-soarelul, alte plante tehndce care beneficiaza de polenizarea cu ajutorul a.lIbinelor slut: rapita si mustarul, La aeeste culturi se foloseste 0 incarcatura de. 2-3 farrulii de albine Ia heetar, resultirrd un spor de recolta de 20-300/0 si 0 productie de miere de 40-100 lkg/hectar.

POLENIZAREA CUUURILOR £EMINCERE DE lUCERNA

In aJgrrcmltura no astr a, lucerna repreeinta una dintre cele mal vaIoroase cultun furajere din zona de cimpie datorlta ooli,tatii superioare a nutretului. Lucerne este 0 planta tipic entomoffla 1,\1 in cocditiile diminuarii sirntitoare sau disparitiei entomotaunei polenizatoare spontane, este avizata aproape exclusiv pclenizarii cu albinele, Perrtru asigurarea efieientei maxirne de polenizarea lucernei, Instttutul de cereetari pentru apiculture a elaborat un complex de recomandari privind pe de o parte masurile agrotehnice care concura la Intensificarea seeretiei de nectar si sporirea gradului de atractivltate si totodata activitatea famfl iilor de alblne care pas-ticipa la polenizare.

Astfel, familiile de albine trebuie sa tie puternioe, cu minimum 8-10 rame ou puiet in stupi ME, in asa fel ca cerintele biologice pentru polen sa fie maxime, prezenti:nd asa-numita "foame de polen". Momentul transportarii acestor familii de albine la loturile semincere de Iucerna se face la inceputul inflorirrii (20-25%). "

Norma de fa mill i de albine La hectar se stabileste in t'uruoti,e de soiul sau hibridul cultivat in anurnite conditii ecologice (entomofauna polenizatoare, flora concurenta, factorii meteorologdci, agrotehnica aplicata culturfi etc.). Pentru conditiile din Cimpia Romana se recomanda 8-10 famlll! de albine la hectarpentru polenizarea lucernei.

Amplas3JI'ea familiilor de albine se face in r8ipoct ell marimea ~i forma lanului, incH sa se efeetueze 0 ce!r'cetare undforma ~i completa a in tregii suprafeve cultivate eu lucerna. Astfel, pentru s.uprafete mai mid de 5 ha, stupH se amplalSeaza in imediata ve'Cinabate 8J lanurilor 1a 50-100 m dis:banrt;a. In cazuJ supra:fetelor mai mari, se vor fixe mai: multe ve1Jre de stupina in Ian !iii Ie ca:petel.e tarlalei, stupii nlmin~rud pina La ill1oi'l'area in piegel a semin1lelor de Lucerna. Se recoman.da ca in zona unde se afta cuHUTa avizata polenizarii sa nu fie plante inilorit,€, d.in flora sp(mt!a:nii. sau cultivata care sa 0 cOllicureze.

A,ce8JSta se datoreaza ·eonformati€ianatomo-morf,ologioe deosebit€ a florilor. Lucerna are 0 floare dpies de legurnino'ase: 9 stamine au filamenterle concrescute, acoperite pe taata lungimea eu filamentui celei de-a ze.oea stamine ~i prinziru:l in int>erior pistilul, formeaza coloana sexuala, care la matUJritate este strinsa in ,carena ~i binde sa se elibereze.

262

-

Aceasta mlsiune de eliberare se rea1i!2l6B.za 00 ajutorul Insectelor, Mecanismul de deschidene a1 florii se incad~zA in ti?~ .. explo~v~. tip in care ooloana sexuala a ~orii • .ies€ ~. '~ll: oaren~ ~n urma VIZltarii de catre msecte Ali nu revane loll POZ1>t1a. lru~l~ oda1ta cu r1ec.&'ea insectei, In. cauterea .hra ned. , alblnele deschid flo.rl~e, ~ care elii~ex€!alZa coloanele Sr€xruale ce lovesc capul si corpul inseQi;el. jenindu-le ~l determimndu-Ie dupa ctteva experiente !Sa Ie evite. Albinele culegatoa:e de nectar s-au adaptat acestei situatii abordind uneori f1or~le ~ateral, m~rowdutinld glosa in interforul flori! I?i extrag nectarul fara sa Ie .deschida

si deci Hira a efeel1ua ipolenizar.ea. .. w • ••

S-,81 observat eel albinele tinere VlZlrteaza. lucer~a III pr~ortle m8J.

mare fata de oele aduate, pini la crearea reiLle~u1Ul de re.SIplngex.e.

De aceea pentru Intensiftcarea procesului de polenizare ~l sporirea atra>Cti'Vitatii culturilor de Iucerna fatA de albin-de meUf.ere se poate aplica metoda dresajului care w;nare~te f.orma:ea reflex;lor con: ditionate Ira albine, mai .a~e~ la cel~ .~mere. eM. rom fr~ove~ta meto~ oonsta in hrandrea periodiea III famlliilor de albine w eu mfUZll€ de . flori de rucerna ind:ulcHa eu zehar, lruiuzia se prepara a_st!el: s~ fIe.rbe 1 litru de apa cu 1 kg zahfu"'," apoi sirap:x1 .'se raoette~ .pma la 3? C si se adauga florila de Iucerna euratate doe part~le verzi, ~n~ .p~ropo~tl'e de. 1/4 pina la 1/3 din volumUll SJiropu1ud. Dres8lJuil se aplica In prima ;1 doe polenizare si se repeta din doua in do~a zn~. pe to:a~a durata infloririi maxime Zilnic se admilnistre-aza unei faml'bi de aJlbme 100-200 ml sirop. Dr.esaj·ul alP1kat J,a polendzarea l~'O€rnei .c~efite frecve~ta de cereetare a .a1bine1or de 5 ad, dlaT prou~c11a de senu~te de 3 ~n. ~.

Prin polrenilZaTe cu ajutorul a·}}bm:elor, se :dbtm sporun de sanlln~ de 50-60% si totodata recolte de maere de 25-200 kg/~a. AIVind \0 vedere importanta actiunii s-a stabilit un progr~m comun. mtre organeie A.C.A. si intrepdnderHe agr4Jcole de s~a't ~u1tirva~~:u-e de lucerne din toate [udeteie Virii, precizindu-se mass .. irile fil cond'i.tlile.ooIllOfete d: re!lizarea aetiunii de polenizare. Prim acest act se .n:entlOneaza ell llltr::=-

inderile agricole de stat posesoare de lU!cernil lr,];~ata,. ",:0,1' suporta I? ~an'i de tarim,l stabi1it pentru polenizarea }m;ernel p~tlr'i.Vl-t p~wderllor ordinului M.A.I.A. IlT. 159/4 din oct. 1974 ~l oostul Ilnteg;ra1 altTans-

portului albinelor In aceasta actiune, . A

Pentru Imbunatat].rea tehruicii de polenizare .a lucernel, m lU!cra-

rile d~ ,ameHorare see U'rmare~c douB ciii : olbtiflierea de 'a]b~ ,cu t~ndintJa pronuntata de polenizalre a luce,rne.i, in paralel ,c:u obtm.ere'a SOiU"rilor de lucerna ou un continut mai mare d€ polen, mal atraetrve pentru

.a:libine.

POLENIZAREA CULTUR1LOR SEMINCERE DE TRIFOI RO$U

o alta plan.ta furajera ,eu impottanta ~~own~midl ~are pI'1n V'~kl,a-l rea nutritiva ~i rolul sim in sporirea fertIhtatn SOlu~llor este ~nfOlu r~u. Acesta reaotioneaza interns la poleni2area eu alU~o1't11 allbm:l~~ La cul~e semlincere de trifoi ro~u se foLos'e~te 10 no~'ma d,e J?01enlZ8 e d 3--4 familii de a,Llbine. Penbru po1enizarea cultunlo1' semmrere. d ~fOi ro!?'U sturpiIlJa se amp1laseaza La 0 dis_tantB. m\axima ?ew ~?O metr? ~: cultUTa. In cazul unor distan'te mai ma1'leiectul polemzarll.1 se JlllJCli

263

rearza devenind neinsemnat, In unii ani, datoriltA 'Pe de 0 parte condi~iilar nefevcrebile 5'eocretiei de nectJar, Iar pe de aWl. parte lungimii prea mad a tubului floral loa unele so iruri , care depaseste Iungimea trompei albinei ~i face nectarul inaccesibil, albinele nu C€rceteaza prea mult florjle trifoiuJ'Il.i rosu, In acest caz este necesar sa se aplice dresajul albinelor prin metoda descrisa 113. luoerna, oeea ce sporeste intensitatea de cercetare a culturii de 20ori. De asernenea se pot folos! culturf de ademenirs cum slot: f.acelia, spareeta, limba mielu1ui, sulfina etc. Aeestea se se'amana inbenzi eu culltura de baza ~i inflorese inaintea ei. A.l.binele fiind atcase !Ii antrenate 13 cules de aceste plante, incep sa eeroeteze ~i florile trifoiubui. rosu care Infloresc in coetlnuare. -

Prin polenizarea cu albinele a culturilor semincere de trifo! rosu se realizeaza un insernnat spor de productie de seminte la hectar de 200-300%. La aeeasta se adauga ~i cantitatea de 25-50 kg miere care se obline le heetarul de culturA.

Pentru cresrerea eficientei polenizarii ou ajutorul albinelor se urmareste obtinerea de soiuri detriifoi rosu ell tubul floral mai redus, care sa poata fi cer-cetate daalbine.

POLENIZAREA CUlTURllOR SEMINCERE LEGUMICOtE

In tara noastra oultmile Iegumieole au 0 deosebita insemnatate pentru asdgurarea hranei populatiei. Printre culturile semineere legumioole ceII€ mai importante si care .I"'edi:ama. mal mult polenizarea cu alb in e1-e , raspunzicd cu sporuri insemnate de recolta sint : ceapa, varza, morcovii, gullile, ridichile, dovleeeii, dovlecdi, pepenii etc, Norma de familli de albine lolos.it'e Ia sernincerii de legume vadaza intre 2 Iii 4. Sporul de legume obtinut la culturfle doe legume pen:tru saminta este de 200-300%• Totodata albinels beneficiaza de un bun eules, obtinindu-se 30-150 kg mier€ la heotar.

Sernincerii de ceapa, cultivati pe suprafete In.s:emn.ate, au inflcrit de V-M'a, In Iunfle iunle-iulie, aierind .familiilor de albine culesurl intense ~i de l'lmgii durata, datorita inflorir-ii lor esalonate, La aoeasta cull:tura, Iolosindu-se 0 incardit:ura de 3 familii dealbin.e la heetar, rezuiltii un spor de productle medie de sfnIllin~a de 66'%.

Bos-tanoase1e(pepenii, dovleoeii, dovlecii) furnizeaza culesurl de nectar ~i polen .in timpul verii I?i JifI'Ceputu1 toamnei cind flora meld:fera €ste mat slab reprezerstata, oferind albinelor surse de hrana abundente ~i efeetumd totodata polenizarea, In1carootura cu familii de albine }a hectar este de 0,5 in oulturi intercalate ~i 1 familie de albine in cultur] pure. Sporul de prcductie obttnut prin aportul adus de albine este 'Con 5 iderabil, cifrindu-se Ia 200-400%.

POLENIZAREA CUlTURILOR DE CAP$UNI DIN SOlAR.11

Pe masure ce supraretele cultivate cucap~urui in sere ~i solarii au creseut an de an, problema poleJllizarii lor cuaju'iJorUi1, ailbinelor a devenlt tot mai B.'otuala. Pentru oa eficienta <8eestei actiuni sa tie ma>Dima,. este necesar vsa se apllce un complex de masuri eM€' sa tCOntlribuie lacre~terea productiei de fructe, cantitatlv ~i oalitativ. Aplica~

264

Fig. 149. Atbine pe flo are de mac ..

rea acestor masuri de ordin agrotchnicl?i fitotehnic, contribu1e la in-

tensificarea polenizarii ea~unilor in solarii, .• .'

o prima oonditie a unei polenizar! eficieute consta in .fOI?Sl~ unor familii puternice, cu albine culegatoare numeroase, capabile sa realdzeze polenizarr\C! saburata a oulturii, avind ~~ :ame ,C1..i pUle.t, pentru ca cerintele bi clogice pentru P?len _ al'eiarr:~hel ae albine sa fie maxlme. Deplasar ea ~i Instalar ea stupilor In s~larn se V'3 face la.a~r.i.tia prrmelor Ilori in eultura. ~.~rma de. pol:ruzare ~a cultu~R cap~~mlor 'in sobarii este de 8-10 familii de albine, 10 functie de soiul culfivat ~i eonldi~iile- €IOOlog.i:ce. Modul de amplasare al st.upilor s.e race in raport cu marimea si forma solariului, in asa fel in~l~. sa aSlgur.e ce"c~tarea 'I.1niforma~i complete a intregri suprafete. Farmlitl.e de al-~lne se mtr:tin 91 snmuleaza prin hraniri periodice, 1& doua zile, ell strop de zahar

in eoncentratie de 1,5{1. _ .

Ca Iii ~a :lUce-rna, 91 la ca'J(9uni se :p.o::teaplic.a t;Jewda ~resa~u1Ui, care constii in hranlrea perdoolca a familfilor de albine cu ~nfuzle. de f1.ori. de capfjuni induleita eu zahar. Dresajul se aplica la ln~l,~mrea maxima a culturilor, sdministrlndu-se zilnfc 100-200 mljfa.mllia d-e

albine.

INTREBARl

1. Car COl S I ~ '·01 ~ L (tlb1ne! Or tn spor I reap r odtl£, iel du .s Ermin fe. :fflP!U ~t legum 8 1

2. Ca,.", este rohd apict<ltoM/.!u' fn ac,llJ.nea ,de polenlzare dl.-tjald 7 ~. C't"'" se preg(He.'" !amlltUc de alblne 1wntru polcnlzare ?

j. Teh noloQ'ia po!enldri! !ivezHoT CIL alblne.

5. TelmO!ogla polentztirh t~cernet Cit albin e ,

G Teh.nologia polenlzdrU fl,orH-,soara't<i cU alblne.

7: Teh:n.ologia polenJzdTtI Ctllw,.Uor din sere ,1 solarI! CIt ai.>!orul alblne!Or.