Barz alb

Barza (Ciconia ciconia ) este o pasre acvatic cu gtul lung, care triete n regiunile calde ale lumii, pe langa mlatini sau pe margine blilor. Se hrnete cu broate, peti i mici pasri sau mamifere. n uropa, aceast mare pasre migratoare este o specie foarte ndrgit. !judecat de valoare"
Barza

Clasificare tiinific Regn: ncrengtur: Clas: Ordin: Familie: Animalia Chordata Aves Ciconiiformes Ciconiidae

Berzele albe n #ldeni, Braov

$onstruiete cuibul pe acoperiuri, couri i pe turnurile bisericilor. Se alimenteaz n cmp i locuri deschise, unde e%ist umiditate. &oamna, berzele europene zboar n stoluri spre sud, n 'frica, i primvara obinuiesc s se ntoarc la acelai cuib abandonat cu ase luni n urm. n general, folosesc un singur cuib mai muli ani la rnd. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc, cu acest sunet berzele comunicnd ntre ele. $apul este rotun(it, prevzut cu un cioc lung, conic, drept, care se continu cu un gt lung i mldios. )up culoarea pena(ului, e%ist dou specii de berze* alb i neagr.

+rnire!modificare"

Barza se hrnete cu broate, peti, insecte, viermi.

$aractere generale!modificare"
&riesc pe malurile apelor i n regiuni mltinoase )e la picioarele nalte, subiri i lipsite cu pene, provine denumirea de picioroange, degetele sunt unite numai la baz printr-o membran interdigital.
Pe vremea romanilor, berzele erau socotite pasari sfinte. Chiar si astazi, multe credinte populare se leaga de aceasta pasare. Se spune ca aduce noroc casei unde isi face cuibul si ca o fereste de foc si fulgere.

Lungul drum catre casa Berzele pleaca in tarile calde la inceputul lunii septembrie, gonite fiind de frigul toamnei. Le vedem zburand in stoluri mari, de peste 100 de pasari, aliniate in forma literei " ", cu capul si picioarele mereu intinse. Primul venit este intotdeauna masculul, cel care verifica teritoriul, fiind urmat la !"# zile de femela. $n drumul lor catre clima calda din %sia si %frica, berzele strabat stramtoarea Bosfor &care desparte continentul european de cel asiatic, legand 'area (eagra si 'area 'armara) si stramtoarea *ibraltar &dintre +uropa si %frica), unde vor ramane pana la sosirea primaverii &cu e,ceptia puilor, care asteapta cuminti implinirea varstei de -". ani, pentru a putea face fata uni drum atat de anevoios). Cuibul de barza /nei familii de berze ii sunt necesare 0 zile pentru a"si construi un cuib inalt de aproape 1m si lung de circa - m. Locurile traditionale pentru cuibarit se afla in apropierea satelor sau a campiilor, pe acoperisurile caselor, pe hornuri, pe varfurile copacilor sau ale stalpilor de telegraf sau de inalta tensiune. Ce stim despre ele ? 1inute in captivitate, berzele pot sa traiasca si .0 de ani. %flate in libertate insa, media de varsta scade simtitor. Cea mai longeviva barza observata de specialisti in 2elta 2unarii avea varsta de 1ani. Barza este una din putinele pasari mute. +a produce totusi sunete prin lovirea celor doua ma,ilare. Poate zbura cu o viteza de peste 30 4m5ora si poate parcurge zilnic o distanta de circa --0 4m. $n luna iunie, femela barza depune intre - si # oua albe, pe coa6a carora pot sa apara cateva pete maronii in timpul clocitului. 'asculul si femela clocesc alternativ timp de ! saptamani, schimbarea fiind mereu precedata de un ritual al clampanitului de ma,ilare. Puisorii firavi sunt acoperiti de un puf moale si des, de culoare maro"roscat. La inceput nu au aripioare, ele crescand

insa treptat, in decursul a doua luni, timp in care sunt hraniti e,clusiv cu diverse insecte &lacuste, greieri, gandaci, viermisori, broaste, serpi, soparle, soareci sau pui de broasca testoasa). La varsta de . luni, ei incep sa zboare. tentative care se finalizeaza uneori prin cazaturi mortale.

Vecina noastr
Barza alb sau cocostrcul, cu denumirea tiin!ific Ciconia ciconia, este singura "asre de talie mare din ornitofauna !rii care s#a a"ro"iat de om i $ i construie te cuibul $n vecintatea noastr% nc de "e vremea romanilor era socotit "asre sfnt &avis "ia et benigna& considerat la fel i astzi $n multe zone% 'ulte credin!e "o"ulare se leag de aceast "asre: aduce "rimvara, aduce noroc casei unde $ i face cuibul i o fere te de foc i fulger, "oate "revesti bel ugul, norocul, starea snt!ii etc% (u "oate fi confundat cu nici o alt "asre: are "icioare lungi i un cioc ro u, "enele cor"ului sunt albe, iar remigele negre% )iferen!ele dintre se*e sunt a"roa"e ine*istente: $n general masculul este mai mare +$n medie ,,- .g/ dect femela +,,, .g/% 0uii au la $nce"ut ciocul i "icioarele negre% 'ai trziu, "icioarele devin ro ii#maronii, iar de la vrsta de nou s"tmni i culoarea ciocului se "igmentez tre"tat $n ro u% 0entru o "erioad de tim", $ns, se va mai "stra la vrful ciocului culoarea neagr% Barza alb "oate fi recunoscut u or i $n zbor: are gtul i "icioarele $ntinse, s"re deosebire de strci, la care $n zbor gtul este $ntotdeauna strns $n form de 123% 4rsta berzelor "oate s a5ung $n ca"tivitate i la ,6 de ani% n Romnia, cea mai mare longevitate s#a $nregistrat la o barza inelat $n 7896 $n )elta )unrii care a fost regsit du" 7: ani i 9 luni $n ;anzania% <ste una dintre "u!inele "sri mute% ;otu i, "roduce un clm"nit "rin lovirea celor dou ma*ilare% Locuiete pe trei continente Aria de rs"ndire a berzei albe cu"rinde <uro"a, Africa de (ord, "artea vestic a Asiei i o "arte a Orientului 'i5lociu% n <uro"a li"se te din 'area Britanie, 2candinavia, =talia, "u!ine fiind # cu e*ce"!ia 0eninsulei =berice # i $n <uro"a Occidental% Conform ultimului recensmnt interna!ional al berzei albe efectuat $n anii 788>#788?, numrul total al "erechilor de berze albe de "e 0mnt se situeaz $n 5urul cifrei de 799 666% 0o"ula!ia s"eciei a sczut continuu de la $nce"utul secolului trecut, efectivul stabilizndu#se doar $n ultimele dou decenii% ns, $n unele !ri "recum 2"ania i 0ortugalia au avut loc i cre teri s"ectaculoase ale "o"ula!iei%Cele mai multe "erechi de berze cuibresc $n 0olonia +"este >6 666 de "erechi/@ aici se atinge i cea mai mare densitate de "erechi +9?#A6 "erechiB766 .m:/% n locurile care le ofer condi!ii "rielnice, berzele cuibresc $n colonii% Cea mai mare colonie de berze se gse te "e aco"eri ul catedralei din Alfaro +2"ania/ unde cuibresc "este 766 de "erechi% n 'archegg +Austria/ o colonie format din 96 de "erechi cuibre te e*clusiv "e co"aci%

Ca noi, berzele albe "refer $n general cm"iile 5oase i zonele umede de#a lungul marilor ruri% <vit zonele $m"durite $ntinse% Cele mai multe berze se gsesc $n nord# vestul i sud#vestul !rii +$n 5ude!ele 2atu 'are i ;imi /, $n de"resiunile intramontane din estul i sudul ;ransilvaniei +$n 5ude!ele Darghita, Covasna, 2ibiu, Bra ov/ i $n Cunca )unrii% Relativ "u!ine berze triesc $n centrul !rii +Cm"ia ;ransilvaniei, 5ude!ele Clu5 i Alba/, $n )obrogea i $n 'oldova% Cea mai mare altitudine la care cuibre te barza alb $n Romnia este $n zona Bilborului, la "este 866 de metri% Cele mai multe "erechi +$ntre :-#,6/ cuibresc $n localit!iile Cristian +5ud% 2ibiu/ i 2nsimion +5ud% Darghita/% )u" ce tim" de ,6#>6 de ani "o"ula!ia de berze din Romnia a cunoscut o scdere continu, $n ultimii 76#7> ani, $n unele zone ale !rii se observ o cre tere a numrului de "erechi% n alte zone, scderea efectivului de berze s#a o"rit i s#a stabilizat% 'ai sunt $ns i regiuni unde "o"ula!ia cunoa te tendin!e descresctoare% Cuibul Acesta este am"lasat "e un loc $nsorit i $nalt cu o vedere bun asu"ra zonelor de hrnire% <ste construit din crengi, rdcini, "mnt i este c"tu it cu "aie, fn, iarb, blegar, uneori i cu hrtie i cr"e% n cursul anilor, $n urma re"ara!ilor, "oate s a5ung la mrimi im"resionante atingnd un diametru de 7#7,? m, o $nl!ime de "n la : m i o greutate de 7#: tone% En cuib nou "oate fi construit de "erechea de berze $n 5ur de - zile% )eobicei, "erechea folose te mai mul!i ani la rnd acela i cuib% Enele cuiburi "ot atinge o vechime de cteva decenii% Astfel, cel mai vechi cuib cunoscut din Romnia se gse te $n localitatea Furghiu din 5ude!ul 'ure % Acesta a fost construit $n anul 78,> i a fost ocu"at de berze i $n anul :66>% Ca $nce"utul i mi5locul secolului trecut cuiburile erau construite numai "e cldiri i co"aci% Odat cu diminuarea locurilor tradi!ionale de cuibrit +aco"eri urile de "aie sau stuf, co urile cu gaur lateral/ stl"ii re!elelor electrice din localit!i au devenit "entru berze su"orturile cele mai agreate "entru am"lasarea cuiburilor% ;recerea la acest mod de cuibrire s#a derulat tre"tat i continu i azi, $n tot arealul de rs"ndire a s"eciei% 0rimele cuiburi construite "e stl"i au a"rut $n anul 78?- $n Fermania i $n Cehia% n Romnia, "rimele cuiburi am"lasate "e stl"i au fost semnalate $n anul 78A7% Ra"ortul cuiburilor construite "e stl"i a a5uns $n Romnia, $n :66> la a"ro*imativ -6# 86G% ;otu i, $n unele regiuni ale !rii se gsesc i acum destul de frecvent cuiburi construite "e cldiri% n 5ude!ele Bra ov i 2ibiu, de e*em"lu, sunt $nc multe cuiburi construite "e hornuri% n 5ude!ul Covasna $n schimb, "utem $ntlni $nc $ntr#un numr destul de mare cuiburi "e ure% Cuibritul "e co"aci este mai rs"ndit $n 'untenia i Oltenia%
Viaa de familie

Berzele se $ntorc la locurile lor de cuibrit "e la sfr itul lui martie, $nce"utul lui a"rilie% )e obicei, masculul sose te "rimul, care ocu" imediat cuibul i $nce"e activitatea de renovare a cuibului% n aceast "erioad au loc frecvent lu"te, deoarece i al!i masculi $ncearc s ocu"e cuibul% 0rima femel care sose te la cuib este $n general acce"tat i are loc imediat $m"erecherea% Aceea i "ereche "oate cuibri $m"reun mai mult dect un sezon, "artenerii fiind atra i "robabil mai mult de acela i cuib, dect unul de cellalt% Femela de"une :#A +$n general ,#>/ ou albe% n tim"ul clocitului, "e coa5a oulor "ot s a"ar "ete maronii% 'asculul i femela clocesc alternativ, iar schimbul "rin!ilor la cuib este "recedat $ntotdeauna de o ceremonie $nso!it de clm"nit% Ca noi, "uii ies din ou la $nce"utul verii, $n iunie, du" a"ro*imativ ,: de zile de clocit% <clozarea oulelor nu are loc $n acela i tim", ci se "etrece $n mod se"arat, $n general la intervale de dou zile% 0uii la $nce"ut au numai 9?#-6 de grame, sunt aco"eri!i cu un "uf alb i, de i nici nu "ot $nc s se ridice $n "icioare, "ot de5a s clm"neasc% (umrul mediu al "uilor este $n general trei% n unii ani, acesta "oate s a5ung $n mod e*ce"!ional i la ase "entru un singur cuib +de e*em"lu, $n anii :666 i :66> $n Romnia s#au $nregistrat cinci cuiburi cu cte ase "ui/% )ac cantitea necesar de hran nu "oate fi asigurat "entru to!i "uii, "rin!ii +$n general masculul/ arunc 5os din cuib "uiul cel mai mic +fenomenul este cunoscut i sub numele de cronism/%

0uii $n "rimele :#, s"tmni sunt "rote5a!i i su"raveghea!i de unul dintre adul!i, care va rmne "ermanent lng ei% Ca vrsta de trei s"tmni "uii stau de5a $n "icioare% Ca vrsta de a"te s"tmni ating mrimea "rin!ilor, iar "e la mi5locul # sfr itul lunii lui iulie "rsesc cuibul% Ca $nce"ut fac e*erci!ii de zbor $n cuib care constau din srituri i bti de ari"i, $ntrindu# i astfel mu chii% 'ai trziu, reu esc s fac mici incursiuni $n zbor $n imediata a"ro"iere a cuibului% Ca vrsta de trei luni nu mai de"ind de "rin!i i "ot s se hrneasc singuri% nce" s se asocieze cu al!i "ui zburtori de la alte cuiburi%
)e la de"unerea "rimului ou "n la destrmarea familiei, via!a de familie a berzelor dureaz $n 5ur de 79 s"tmni%

Nu se hrnesc numai cu broate Barza alb se hrne te e*clusiv cu animale% Drana este foarte variat i cu"rinde insecte +lcuste, greieri/, larve, rme, amfibieni, mamifere mici + oareci de cm"/, er"i i o"rle etc% Resturile nedigerate sunt eliberate du" 7,? # : zile, "rin regurgitare sub form de ingluvii avnd dimensiuni de H ?6*,? mm, u or de gsit $n

5urul cuibului% 0rin analiza ingluviilor se "oate determina com"ozi!ia de hran a "srilor% Berzele se hrnesc singure sau $n gru"uri, "e terenuri umede i $n zonele arabile aflate "e o raz de -66#,666 metri de la locul cuibului% (ecesarul zilnic de hran a unei berze adulte se ridic la ?66 g +un echivalent, s"re e*em"lu, a 79 oareci/% n "erioada lor de ma*im cre tere, "uii au nevoie de o cantitate i mai mare de hran +7:66 g/% Acest lucru $nseamn c o "ereche de berze cu "atru "ui adun $ntr#o singur zi H ?,.g de hranI 0entru a "utea asigura aceast cantitate de hran, habitatul de hrnire trebuie s aib o su"rafa! de 766 # -66 ha% 0uii sunt hrni!i la cuib tim" de ?,#?? de zile de ambii adul!i, care adun hrana $n gu % Aceasta va fi ulterior recurgitat $n mi5locul cuibului, de unde va fi "reluat de "uii aran5a!i sub form de cerc care ado"t o "ozi!ie s"ecific de 1cer ire3 a hranei% Ca $nce"ut sunt hrni!i la intervale de ,6 de minute, iar du" ce cresc mai rar, la intervale de 7#: ore% Drana "uiilor mici const din rme, insecte mai mari +lcuste, cosa i, gndaci/% Cnd ating vrsta de trei s"tmni "ot fi de5a hrni!i i cu animale mai mari: mamifere + oareci, crti!e/, broa te, o"rle, er"i% n zilele foarte calde, "rin!ii aduc i a" la cuib, vrsnd#o de sus $n ciocurile deschise ale "uilor sub form de stro"i%
Text: Ferenc Ksa, 2004

Barza alb ne "rse te "e la mi5locul lui august, $nce"utul lui se"tembrie% 0rima dat "leac "uii, care vor fi urma!i du" cteva zile de ctre adul!i% (ici "rin!ii nu cltoresc $m"reun: legtura dintre ei se destram la sfr itul sezonului de cuibrit% n general, berzele cltoresc $n gru"uri formate din "este o sut de "sri% )in cauza mrimii lor i a ari"iilor lungi i late, berzele nu "ot efectua zboruri active "rin bti de ari"i o "erioad mai lung de tim"% Astfel, ele sunt nevoite s "arcurg cea mai mare "arte a drumului "rin zbor "lanat% n acest sco", berzele se folosesc de curen!ii calzi ascenden!i care se formeaz ziua deasu"ra uscatului% n aceste locuri, aerul cald se ridic ca $ntr#un horn "urtnd $n sus i berzele% Rotindu#se cu ari"ile $ntinse, berzele ating $n ,#> minute $nl!imi de 966#-66 m, du" care una cte una $nce" s "rseasc curentul ascendent% ntr#un front larg, "robabilitatea gsirii unui alt curent ascendent cre te% Aflate $n zbor "lanat, gliseaz ,#?6 de .ilometri "n la urmtorul 1horn3, de unde este reluat "rocedeul descris% n mod firesc, berzele "ot migra numai ziua i numai deasu"ra uscatului, "entru c deasu"ra su"rafe!elor de a" nu se formeaz curen!i calzi ascenden!i%

0e baza datelor a celor a"ro*imativ ,6 666 de berze inelate regsite, tim c berzele din <uro"a ocolesc 'area 'editeran "rin dou ci: "srile din vestul <uro"ei migraz "rin 2trmtoarea Fibraltar, iar berzele din Romnia $m"reun cu celelalte "sri "rovenind din <uro"a Central i de <st a5ung $n Africa "rin traversarea Bosforului% 0e baza datelor a celor a"ro*imativ >66 de berze inelate $n Bazinul Car"atic, regsite ulterior $n Africa, tim c zonele de iernare a "srilor noastre se $ntind de la obr ia (ilului "n $n sudul Africii% n ultima vreme, migra!ia berzelor se urmre te cu a5utorul unor radioemi!toare% )atele ob!inute "rin urmrirea "rin satelit a 7:6 de berze "e s"atele crora au fost ata ate asemenea radioemi!toare ne arat c viteza migra!iei este de ,6#86 .mBor, iar $ntr#o singur zi berzele "arcurg $n medie distan!e de ::6 .m% )e asemenea, s#a constatat c $n ultima vreme zonele de iernare a s"eciei s#au mutat mai s"re nord: tot mai multe "sri din <uro"a occidental ierneaz $n 2"ania, iar berzele din estul <uro"ei tot mai rar a5ung "n la Africa de 2ud% Jonele sta!ionare "referate de berze $n Africa sunt terenurile deschise, $nierbate +savanele/% Aici $ i "etrec tim"ul hrnindu#se i odihnindu#se "n la momentul re$ntoarcerii% Berzele noastre se hrnesc $n Africa "re"onderent cu insecte% 0rimvara, berzele se $ntorc "e acela i traseu "e care $l traverseaz i toamna, $ns migra!ia de "rimvar este mai ra"id% Berzele tinere nu se $ntorc acas "entru cuibrit, ele hoinresc de#a lungul cii de migra!ie "n la vrsta de :#, ani% 4or $nce"e s cloceasc numai la vrsta de ,#> ani, cnd ating maturitatea se*ual% n general $ i caut un loc de cuibrit situat la o distan! de ?6#766 .m fa! de locul lor de na tere, dar cteodat se $ntm"l s a5ung s cuibreasc i la distan!e mult mai mari%
n :66>#:66?, Societatea Ornitologic Romn $n colaborare cu Ligue pour la Protection des Oiseau !Liga pentru Protecia Psrilor " #irdLife $rana% i cu s"ri5inul financiar al &inisterului 'cologiei i (e)*oltrii (urabile din $rana, a derulat un "roiect ale crui obiective au fost evaluarea i ocrotirea "o"ula!iei de barz alb din Cunca )unrii% O noutate absolut "entru ornitologia romn, dar i "entru cea din sud#estul <uro"ei, a fost cea de urmrire a migra!iei berzelor albe din Romnia s"re cartierele de iernare "rin sistemul satelitar Argos% n acest sco" au fost ata ate radioemi!toare alimentate de baterii solare "e s"atele a trei e*em"lare de barz alb% Aceast ac!iune a oferit informa!ii im"ortante referitoare la migra!ia berzelor albe din Romnia, la locurile de iernat, cile de migra!ie i zonele de "o"as%
Barza neagra ( Ciconia nigra ) sau cocostarcul negru este mult mai rar intalnita decat barza alba. ste o specie specifica uropei de st si .eninsulei /berice insa poate fi intalnita sporadic in toata uropa $ontinentala. $ea mai mare concentratie de berze negre se afla in 0ngaria, in padurile inundabile de pe malul )unarii. Barza neagra prefera padurile cu copaci batrani din apropierea vailor raurilor sau a terenurilor mlastinoase. ste o pasare

migratoare care ne paraseste toamna pentru a ierna in 'frica si se intoarce primavara, de obicei la aceleasi locuri de cuibarit. %emplarele din .eninsula /berica nu migreaza. Barza neagra are pena(ul aproape complet negru, cu refle%ii metalice verzi si violete. )oar abdomenul este alb. .icioarele si ciocul sunt lungi, cu o coloratie rosie-portocalie puternica. %emplarele tinere au ciocul negricios iar picioarele galbui. 1ungimea corpului este de 23433 cm, anvergura aripilor de 4,4 - 4,56 cm iar greutatea de 7,6 - 8 9g. Barza neagra se hraneste cu pesti, insecte, broaste, serpi pe care le prinde mergand incet prin apa putin adanca sau prin terenurile mlastinoase. )e regula, berzele negre isi fac cuibul la inaltime in copacii batrani si mai rar pe stanci, in locuri greu accesibile. .ot ocupa si cuiburile parasite ale unor rapitoare mari. $uibul este o structura masiva de crengi de diferite marimi. :emela depune 7-5 oua intr-o singura serie pe an. .erioada de incubatie este de apro%imativ 83 de zile. 'mbii parinti participa la cresterea puilor care au pena(ul gata de zbor dupa apro%imativ ;3 de zile. .entru ca este rara, barza neagra este o specie greu de fotografiat. Se pot obtine cadre foarte reusite in apropierea locurilor de cuibarit. #anatoarea la aceasta specie este interzisa.

Barza, in cultura populara

/maginea unei berze care duce in cioc un bebelus invelit intr-un scutec este specifica culturii populare. <icile pete roz sau rosii de pe pleoapele noilor nascuti, dintre ochi, de pe buza superioara si de pe ceafa sunt numite =muscatura berzei=. )e fapt, acestea sunt vinisoare in curs de dezvoltare si dispar cu timpul. /n al patrulea desen clasic al lui >alt )isne?, )umbo (mai e%act, =)l. Barza=) aduce puii mamelor-animale. 1a inceputul filmului, el il aduce pe @umbo @r. doamnei @umbo. <ai multe desene animate >arner Bros., inclusiv =Aolpusca= si =<aimutele furioase= B au in distributie o barza care este un anga(at in permanenta beat al unui serviciu de trimitere a copiilor. =Storch= (care inseamna =barza= in germana) este numele lui :ieseler :i 46;, un mic avion nemtesc, folosit de fortele armate germane inainte si in timpul celui de-al doilea razboi mondial, si care a continuat sa fie folosit in scopuri civile, dupa razboi, in mai multe tari.

Simbolism regional
Barza alba este simbolul orasului +aga din Clanda si cel al .oloniei, unde traiesc cele mai multe berze europene. ste, de asemenea, simbolul regiunii 'lsacia din estul :rantei. ste si simbolul national al Aermaniei, 1ituaniei si Belarusului.

Berzele in mitologie
timologia pelasgilor, vechii locuitori ai Areciei, dinaintea elenilor, indica faptul ca pelasgii erau popoare migratoare, ca berzele, posibil din gipt, acolo unde isi fac cuibul. 'ristofan foloseste aceasta etimologie in comedia sa, =.asarile=. 0na dintre legile =berzelor= din satirica =&ara a cucului= (un (oc de cuvinte facut pe baza credintei atenienilor ca sunt pelasgi la origine) este aceea ca berzele adulte trebuie sa-si spri(ine parintii, prin migratia lor in alta parte si prin purtarea unor lupte. /n povestirea lui sop, =Broastele care vroiau un imparat=, broastele ii cer lui Deus un imparat si acesta le trimite prima data la Eegele Bustean, care nu le indeplineste dorinta, apoi la Eegele Barza, care le inghite. /n acest conte%t, din punct de vedere al broastei care este mancata de barza, barza este simbolul puterii tiranice.

1egenda berzelor care aduc copiii

$u totii stim cum se fac copiii. Barza este vazuta zburand deasupra acoperisurilor, cu un saculet de panza in cioc, apoi coboara la usa unui cuplu fericit ce-si primescte nou-nascutul zambitor. 'cest mit era odata o poveste adesea spusa copiilor prea tineri pentru a li se spune adevarul. Berzele au fost asociate cu copiii si familia de secole. /n mitologia greaca, berzele erau asociate cu furatul copiilor, dupa ce zeita +era si-a transformat rivala intr-o barza, iar femeia-barza a incercat sa-i fure fiul. /n mitologia egipteana, sufletul unei persoane B ba-ul B era adesea reprezentat printr-o barza. Eeintoarcerea unei berze la cuibul sau insemna reintoarcerea sufletului, punct in care persoana putea fi readusa la viata. /n mitologia nordica, barza reprezenta valorile de familie si daruirea reciproca a cuplurilor.

/n cateva mituri, berzele sunt de asemenea un simbol al fidelitatii si al casatoriei monogame, deoarece berzele, se crede, se imperecheaza pe viata. /n realitate, nu fac asta, insa au tendinta de a se intoarce la acelasi cuib in fiecare an si, de obicei, se imperecheaza cu acelasi partener. Berzele isi gasesc reprezentari si in cultura chinezilor, israelienilor, in diverse mituri europene, insa asocierea dintre berze si adusul copiilor este presupusa a fi inceput in Aermania, acum cateva sute de ani. $omportamentul natural al berzelor a(uta la intelegerea asocierii lor cu fenomenul nasterii. $a si pasare migratoare, berzele albe zboara catre sud, in toamna si se intorc noua luni mai tarziu. )e obicei, pot fi zarite indreptandu-se spre nord ai facandu-si cuiburi in (urul lunilor martie si aprilie. $opiii nascuti in martie si aprilie au fost foarte probabil conceputi in luna iunie a anului anterior. Solstitiul de vara, care este pe 74 iunie, reprezinta si data la care anumite sarbatori pagane celebreaza casatoria si fertilitatea. $um multe casatorii, logodne, cununii au loc, cu precadere, in aceasta perioada, multi copii for fi nascuti in (urul perioadei in care berzele pot fi vazute zburand spre nord, facandu-se astfel cone%iunea Fbarza a adus

copilulG. Simbolistica sablonului de migrare al berzelor, impreuna cu istoria lor in mituri si legende, au contribuit la popularitatea povestii de azi.

+ans $hristian 'ndersen a popularizat fabula Berzele (The Storks), o poveste scurta pe care a scris-o in secolul al 42-lea. /n poveste, berzele ce zburau pe deasupra unui sat sunt hartuite de un beietel. Berzele se razbuna si aduc familiei beietelului un copil mort, la usa. /n aceasta versiune a povestii, berzele scoteau bebelusii dintr-un iaz in care acestia dormeau si visau, pentru a-i aduce familiilor copiilor cuminti. C alta versiune populara a povestii spune ca bebelusii erau gasiti in pesteri numite 'deborsteines (denumire ce in limba germana inseamna, literalmente, Fpiatra berzeiG. 'lte interpretari pentru 'deborsteine imagineaza pietrele din care bebelusii Fies din ouG, sau pietrele pe care copiii sunt pusi sa se usuce, dupa ce au fost scosi din mare. 1egenda berzelor a fost raspandita datorita necesitatii oamenilor adulti de a raspunde intro maniera FnevinovataG intrebarilor copiilor curiosi, cat mai mult posibil. /n timpurile lui +ans $hristian 'ndersen, facerea copiilor era un subiect tabu. $hiar si in zilele noastre, multi copii isi primesc fratiorii si surioarele tot de la berze, pana cand sunt pregatiti pentru a avea F)iscutiaG. )atorita vechilor asocieri cu bebelusii si familia, mitul berzelor reprezinta o poveste frumoasa, usoara, pentru copii, in timp ce-i inveti lectii pretioase despre viata, cum ar fi sinceritatea *).

)etalii bonus*

In unele tari, se credea ca daca pui dulciuri la fereastra, ii spuneai berzei ca familia e gata sa primeasca un bebelus. In Grecia antica exista o lege care impunea copiilor sa aiba grija de parintii lor, atunci cand acestia din urma ajungeau la batranete. Legea era numita Pelargonia, denumire derivata din grecescul pelargos, adica berze. Berzele tind sa aiba gija de puii lor mult timp dupa ce tinerele berze pot sa zboare si sa aiba grija de ele insele, ceea ce a dus la credinta ca, de fapt, tinerele berze isi tin parintii aproape, in reciprocitate. Iata inca un izvor prin care berzele si copii sunt conectati.

azute ca un simbol al norocului, berzele au tendinta de a!si face cuib pe acoperisurile caselor oamenilor si pe cosurile de fum. "e credea, adesea, ca aparitia unei berze pe acoperisul unei case insemna ca familia respectiva va avea, curand, un copil.

#artie, luna in care se nasc multi copii conceputi in miezul verii anului anterior, era odata considerata luna cea mai de bun augur pentru a da nastere unui copil.

Berzele au o toleranta inalta pentru oameni si nu se sperie usor la apropierea oamenilor.

$xista cateva versiuni ale povestii berzelor care nu sunt asa de fericite precum cea pe care o stim astazi. %e exemplu, in Polonia, penele albe ale berzelor au fost daruite de %umnezeu, iar varful negru, de %iavol, facand barza si buna si rea. In &nglia, pasarea era un simbol al adulterului. In Germania, un bebelus cu 'andicap a fost adus de berze pentru a pedepsi un cuplu pentru pacatele trecutului.

$xista si berze negre, ce au putin alb pe burta, insa berzele albe sunt cele asociate cu beblusii, foarte probabil pentru ca albul reprezinta culoarea puritatii.

Berzele clocesc o singura data pe an, in jur de patru oua, desi s!au inregistrat si pana la sapte oua. Intr!o nota ciudata si dicordanta cu povestea, berzele ( ca multe alte animale ( isi ucid propriile familii in circumstante de foamete. Poate ca nu sunt pasarile perfecte pentru a le incredinta nou!nascutii nostri, pana la urma)

%enumirea stiintifica pentru barza alba este Ciconia ciconia. *iconia este termenul latin pentru barza, prima data folosit de +vidiu si ,oratiu.

Barza in mituri, legende si superstitii

In mitologia moderna, barza aduce copiii pe lume. Cu totii ati vazut, fara indoiala, imaginea unei astfel de pasari ducand in cioc o legatura sau un cos cu un bebelus unor proaspeti parinti. In mitologia greceasca, barza era insa un simbol al rapirii copilasilor. Gerana, frumoasa regina a pigmeilor, a fost preschimbata de manioasa Hera intr-o barza. Sub aceasta infatisare, ea a incercat sa isi rapeasca propriul copil, Mopsus, pe care il iubea nespus de mult, interzicandu-i-se totusi sa il intalneasca.

Legenda potrivit careia barza aduce copiii in lume isi are originea probabil in uropa nordica, poate din pricina faptului ca berzele revin la cuiburile lor din !olonia si Germania la noua luni dupa solstitiul de vara. "erzele erau primite cu drag si lasate sa isi faca cuiburile

pe casele oamenilor, uneori pe cosuri, in speranta ca daruiau in acest fel prosperitate si fertilitate. #umele ebraic al berzei semnifica $mama buna$, iar gri%a acestei pasari fata de puii ei, vizibila in inaltul sau cuib, a transformat barza intr-un simbol al obladuirii parintesti. !otrivit unei legende crestine, atunci cand copilul Iisus era in gra%dul din "etleem, toate animalele lumii au sosit pe rand la el pentru a-i slavi nasterea. le s-au inchinat si s-au rugat in fata sa. &nimale precum magarul si boul au ingenuncheat inauntrul gra%dului, in vreme ce animalele salbatice au ramas afara, incercand sa il zareasca de acolo pe nou nascutul Iisus. !rintre aceste vietuitoare era si o barza cu picioarele lungi. Cand a vazut ca Iisus nu avea pe ce sa isi odihneasca capul, barza si-a smuls penele moi de la piept, facand din ele o perna. Copilul Iisus i-a fost recunoscator pentru acest gest si i-a zambit. &poi, Iisus a binecuvantat barza, ea devenind astfel un simbol al nasterii si protectiei noilor nascuti. Intr-o veche legenda poloneza se spune ca broastele, soparlele si serpii se inmultisera atat de mult pe pamant, dand nastere la numeroase necazuri, incat, pentru a scapa de ele, 'umnezeu a adunat toate aceste creaturi intr-un sac pe care l-a incredintat unui om pentru a-l arunca in mare. (mul nu si-a putut infrange insa curiozitatea, a deschis sacul pentru a vedea ce se afla in el, si toate vietuitoarele au scapat, invadand iarasi pamantul. 'rept pedeapsa, 'umnezeu l-a transformat pe acel om intr-o barza, in asa fel incat sa isi repare greseala starpind broastele, serpii si soparlele din lume. Intrucat se credea )in mod fals* ca este monogama, in miturile norvegiene si in alte legende din folclorul lumii, barza reprezenta viata dedicata intru totul valorilor familiei. !entru crestinii timpurii, barza era o emblema a casatoriei caste, acest simbolism dainuind pana in secolul al +,II-lea, cad este regasit in Minerva "ritanna, cartea de simboluri a lui Henr!eacham. In miturile egiptene, barza era adeseori o reprezentare pentru $"a$ sau $personalitatea$, caracteristica unica a fiecarei fiinte umane. giptenii asociau migrarea berzelor cu plecarea sufletului din trup ce avea loc in timpul somnului. 'e asemeni, se credea ca $"a$ poate reveni in corpul unui om mort, intrucat acesta era locuinta sa originara. Conform unei legende chinezesti, barza avea rolul de a duce la ceruri sufletele celor decedati. "arza era pasarea sacra a zeitei ,enus in mitologia romana. !e acele timpuri, daca o barza isi facea cuibul pe acoperisul unei case, se considera ca cei ce locuiau acolo era binecuvantati de ,enus cu o dragoste fara de sfarsit. &ristotel credea ca uciderea unei berze echivala cu o crima. 'e asemeni, la romani e.ista o asa-numita $lege a berzei$, ce stipula ca batranii parinti trebuie sa fie ingri%iti de copiii lor. Superstii despre berze In traditia romaneasca, se spune ca martisoarele trebuie sa se poarte pana pe /0 martie sau pana cand apare pe cer prima barza. Conform superstitiilor, daca zaresti o barza in zbor, te asteapta o calatorie. 'aca o vezi insa pe pamant, se zice ca nu vei avea un an foarte prosper.

'aca o barza isi face cuib pe acoperisaul casei tale, se spune ca vei avea parte de mare noroc. 1nei femei ce vedea doua berze i se semnala ca urma, in curand, sa aiba copii. 'aca ti se infatiseaza pe cer doua berze, vei fi impreuna cu persoana iubita tot timpul anului. 'aca, insa, vezi doar o singura barza, vei ramane singur tot restul anului2 Cine omoara o barza este pandit de ghinion. Intr-o alta superstitie, se zice ca daca vezi primavara o barza stand in picioare vei fi toropit de lene sau atasat de casa in tot rastimpul anului. !e de alta parte, daca zaresti o barza pe cer, inseamna ca vei fi sanatos si vei calatori mult in noul an. Visele despre barza - Semnificatie si interpretare In general, visele despre barza e.prima dorinta de a avea copii, dar si nazuinta de intoarcere in timp spre lumea copilariei. 'in punct de vedere psihologic, astfel de vise semnaleaza nevoia de a avea un partener de cuplu, o familie si copii. !e de alta parte, visul despre barza intrupeaza puternicul simtamant asociat cu lumea spirituala din sufletul nostru. Cine viseaza o barza zburand are, totodata, dorinta inaltatoare de a avea un copil. Cuibul unei berze denota preocuparea fata de proprii nostri copii. "erzele din vis dau dovada despre cineva care pretuieste comuniunea din viata, in cadrul familiei. 1n stol de berze semnifica necesitatea inlaturarii dusmanilor, mai ales daca apare in vis intr-o vreme de furtuna sau de iarna. In acelasi timp, visele despre berze pot fi interpretate ca un indiciu al atasamentul copiilor tai fata de tine in vremuri vitrege. 'aca visezi o barza ti se indica bucurie sau reinsanatosirea dupa o boala. 1n vis in care mananci o barza poate prevesti ca cineva apropiat este pe cale sa se imbolnaveasca. 'e multe ori, se spune ca barza din vis semnifica marirea familiei, o casatorie fericita, noroc in familie si pentru copii, o veste despre o nunta. 'aca visezi o barza in cuib ti se atrage atentia ca cineva vrea sa te fure. ,isul in care zaresti o barza poate avea intelesul ca esti in pericol sa iti pierzi un prieten din pricina purtarii tale. "arza in zbor prezice ca te vei bucura de noroc mai ales datorita sarguintei ori perseverentei tale. Cantecul unei berze in vis poate indica nasterea unui nou copil.

L+*+(2% B+78+$ La 9nceput, Barza era un om. :ntr"o zi, 2umnezeu i"aporuncit s; ia un sac 9n care s; bage <op=rlele, <erpii, racii,melcii, broa<tele, pe<tii <i s; le duc; la balt;. L"a avertizat 9ns; s; nu dezlege sacul, pentru c; animalele ar ie<i <i nu le"ar mai putea str=nge 9n sac niciodat;.>mul a luat sacul <i a plecat spre balt;. >stenit deat=ta greutate, s"a oprit g=f=ind 9n drum. :n sac se zb;teautoate vie?uitoarele c;rate. 'ilos din fire, omul nostru. Barza,s"a g=ndit s; dezlege sacul la gur; pentru a vedea cum staulighioanele. Cum a desf;cut sacul, <op=rlele, <erpii <i broa<tele au tulit"o prin iarb;. (umai pe<tii, racii <i melcii aur;mas, la umezeal;, 9n fundul sacului. 2oar pe acestea le"adus Barza la balt;, d=ndu"le drumul 9n ap;.Sup;rat c; i"a 9nc;lcat porunca, 2umnezeu l"apedepsit pe om, ca neam de neamul lui, c=t va tr;i pep;m=nt, s; adune mereu din lunci <erpi, <op=rle <i broa<te.2umnezeu a suflat peste slu6itor <i l"a pref;cut 9ntr"o barz; &cocost=rc). 2e"atunci, barza umbl; prin luncileml;<tinoase <i adun; lighioane, 9nghi?indu"le, ca s; ser;zbune c; au fugit din sac. Barza este mai mult decat o pasare migratoare@ in 6urul ei s"au construit legende, iar in credinta populara, ea este cea care aduce pe lume copiii. 'ai multA barza apare ca simbol national al unor state precum *ermania, Belarus si Lituania. Barza, in cultura populara $maginea unei berze care duce in cioc un bebelus invelit intr"un scutec este specifica culturii populare. 'icile pete roz sau rosii de pe pleoapele noilor nascuti, dintre ochi, de pe buza superioara si de pe ceafa sunt numite "muscatura berzei". 2e fapt, acestea sunt vinisoare in curs de dezvoltare si dispar cu timpul. $n al patrulea desen clasic al lui Balt 2isneC, 2umbo &mai e,act, "2l. Barza") aduce puii mamelor"animale. La inceputul filmului, el il aduce pe Dumbo Dr. doamnei Dumbo. 'ai multe desene animate Barner Bros., inclusiv "*ol"pusca" si "'aimutele furioase" E au in distributie o barza care este un anga6at in permanenta beat al unui serviciu de trimitere a copiilor. "Storch" &care inseamna "barza" in germana) este numele lui Fieseler Fi 1#G, un mic avion nemtesc, folosit de fortele armate germane inainte si in timpul celui de"al doilea razboi mondial, si care a continuat sa fie folosit in scopuri civile, dupa razboi, in mai multe tari. berze albe Simbolism regional

Barza alba este simbolul orasului Haga din >landa si cel al Poloniei, unde traiesc cele mai multe berze europene. +ste, de asemenea, simbolul regiunii %lsacia din estul Frantei. +ste si simbolul national al *ermaniei, Lituaniei si Belarusului. Berzele in mitologie +timologia pelasgilor, vechii locuitori ai *reciei, dinaintea elenilor, indica faptul ca pelasgii erau popoare migratoare, ca berzele, posibil din +gipt, acolo unde isi fac cuibul. %ristofan foloseste aceasta etimologie in comedia sa, "Pasarile". /na dintre legile "berzelor" din

satirica "1ara a cucului" &un 6oc de cuvinte facut pe baza credintei atenienilor ca sunt pelasgi la origine) este aceea ca berzele adulte trebuie sa"si spri6ine parintii, prin migratia lor in alta parte si prin purtarea unor lupte. $n povestirea lui +sop, "Broastele care vroiau un imparat", broastele ii cer lui 8eus un imparat si acesta le trimite prima data la 7egele Bustean, care nu le indeplineste dorinta, apoi la 7egele Barza, care le inghite. $n acest conte,t, din punct de vedere al broastei care este mancata de barza, barza este simbolul puterii tiranice.

STIRI ACTUALITATE ECO O!IC E"ITORIAL LOCALE E#E I!E T $OLITIC SOCIAL S$ORT

$O#ESTEA BER%ELOR "I

1C$'1 S&/E/H

CA!$ULU & LA TISA

75 ianuarie 7348

$ititorii fideli ai ziarului nostru nu se dezmint. )ovada este o scrisoare primita pe adresa redactiei noastre, in care este deazvaluita o impresionanta si emotionanta poveste a unor oameni simpli, dar cu suflete unice.

C pensionara a gasit o formula inedita de a-si felicita prietena de ziua ei la I4 de ani, facand publica preocuparea sa deosebita pentru salvarea unor berze. /naripatele au a(uns pe rand in curtea ei,

iar femeia si-a cheltuit resursele pentru a le salva. Jumai ca ultima dintre cele trei s-a atasat atat de tare de femeie incat nu mai vrea sa-si ia zborul din curtea ei.

$ititi in randurile de mai (os povestea impresionanta a lui <ari9a, o maramureseanca din $ampulung la &isa, scrisa de consateanca ei, /ren9e.

FStimata redactie,

<-am tot gandit daca fac bine acest pas si sa va scriu despre o barza care traieste in curtea familiei Euszn?a9 din $ampulung la &isa. Suntem in toiul iernii la -43, B 4I grade, poate va fi si mai frig. Je imbracam mai gros, ca e iarna, dar cand intru in curtea familiei si vad o barza deodata imi trece frigul.

)a, e vorba despre barza pe nume de +eidi. 'sa a fost botezata de stapana casei, <ari9a, mai bine-zis <arcsu. &oata lumea asa o stie (tanti <arcsu) sau multi ii spun tanti Barza. Jici nu e de mirare, pentru ca <arcsu a primit si a vindecat in cativa ani mai multe berze, pe care le-a ingri(it sau le-a salvat din ghearele mortii.

!arton, prima barza sal'ata

.rima barza a aparut in toamna lui 7337. ra luna noiembrie si intr-o zi eu am observat ca zboara o barza. 'm ramas mirata, in (urul nostru era inghetata apa, pamantul. Care ce s-a intamplat cu aceasta barzaK 'm fugit la <ari9a si iam povestit ce am vazut. Je-am sfatuit ce-i de facut. JimicL $um prinzi o barzaK 'm fost ingri(orate amandoua sa nu moara, ca era foarte frig. #reau sa spun ca suntem vecine si suntem amandoua iubitoare de animale, deci ecologiste. ' trecut un timp si auzim ca barza a fost prinsa de niste copii, era de(a foarte slabita si flamanda. )ar ei nu stiau ce sa faca cu barza. Ju stiam de la cine sa cerem un sfat. 'm sunat in Baia <are la gradina zoologica, dar nu a raspuns nimeni. 'm sunat la dl. profesor ornitolog Beres /osif. /mediat a raspuns. ' spus ca trebuie sa gasim un loc calduros. Si asa a a(uns barza in familia Euszn?a9. $aldura a fost, dar hranaK $e manancaK ' fost asa slabita ca nu putea sa stea in picioare. Si inca ceva* barza nu avea culoarea alba, ci era neagra-gri de fum, pentru ca multa lume o vedea pe hornuri unde iesea fumul si asa se incalzea noaptea. .rimul lucru cand a fost adusa in familia Euszn?a9, <ari9a i-a facut baie de mai multe ori, chiar ii placea apa. 'tunci i-a dat nume de <arton, in 44 mai 7337. )ar de unde sa faca rost de hranaK Si a incercat sa-i dea carne si nu a refuzat.

'u mai aflat vecinii despre barza si despre hrana. ra un vecin care aducea soareci si maruntaiele de la pasari taiate. ' venit iarna si frigul. <arton s-a obisnuit cu familia, cu pisicile, gainile si cainii. ' devenit membra a familiei. 1a urma, daca a gasit carne in oale sau cratite a mancat tot. ' venit primavara, au sosit si pasarile si berzele noastre. )omnul Beres a venit s-o vada si totodata i-a pus si un inel pe picior. Si <arton s-a ridicat si si-a luat zborul, s-a invartit de

7-8 ori deasupra casei. ' fost semn de multumire pentru <ari9a, pentru ingri(ire. Joi am ramas cu lacrimi in ochi, iar curtea pustie fara <arton.

A(am, a (oua barza

Si iata ca dupa doi ani povestea se repeta. ' fost adusa in familie o alta barza. ra sfarsitul verii. <ari9a a trecut la e%aminarea zburatoarei. /n primul rand l-a botezat 'dam, apoi s-a apucat sa-i trateze aripa rupta. $ateva zile barzoiul n-a putut nici sa stea in picioare, nu a mancat nimic si nici apa nu a baut. #ecinii i-au adus rame, soareci, iar un pescar ii lasa cate un pestisor. ' venit iarna, iar aripa i s-a vindecat. <area problema a ramas hrana, meniul zilnic.

)ar 'dam s-a reprofilat pe maruntaie de pasari si carne si a traversat cum nu se poate de bine iarna la -73 de grade. ' iernat cu ei, in bucatarie. 1ocul ei preferat era un scaun pe care se urca. :urculite, lingurite, creioane, ochelari toate a(ungeau la pliscul lui. 'dam a devenit cu adevarat membrul familiei, care l-a indragit foarte tare pe 'dam.

' sosit primavaraL Si ei credeau ca acesta va pleca din curte, sa se alature celorlalte berze ce au venit pe campurile din zona &isei. $u toate ca le-ar fi parut rau dupa el, nu ar fi avut nimic impotriva ca 'dam sa isi recapete libertatea si sa se reintregeasca cu familia lui naturala. )ar 'dam a ramas in curtea familiei si peste vara. Si aici a devenit stapanul curtii, gainile, ratele, fiind la FdiscretiaG lui. 0neori se supara pe rate, pentru ca isi bagau ciocul in vasul lui cu apa si o murdareau.

Si iata ca a venit toamna, apoi iarna. /nca o iarna lunga. 'bia toamna a parasit familia Euszn?a9. Si inca o surpriza. ra primavara lui 7343, cand a fost adusa o barza in situatie foarte grava. 'vand cuibul in centrul comunei, barza s-a obisnuit sa caute hrana in gradini. )ar, din pacate, aproape ca a fost victima unei solutii folosite impotriva gandacului de $olorado. .robabil a mancat din acei gandaci si i s-a facut rau. ' fost gasita aproape moarta. Joroc ca o femeie iubitoare de animale a ridicat-o, dar barza nu putea sa tina capul. $e sa facaK )e la cine sa ceara a(utorK Si-a adus aminte de <ari9a si i-a turnat lapte in cioc, iar peste cateva minute, barza a dat afara gandacii $olorado. ' repetat, iar barza si-a revenit si a ramas la <ari9a, dar nu a stat mult si si-a luat zborul catre cuibul ei.

)ei(i nu mai 'rea sa plece

Si a venit vara anului 7344. .rin august a fost adus un pui de barza din Sighet.

$ineva a gasit-o ranita. .uiul inca nu putea zbura, era ranit, slabit. 'm avut multe probleme cu ea, pentru ca refuza orice mancare cu care credeam noi ca a fost hranita de mama ei. )ar, incet, incet, a prins gustul carnii, al pestelui. Si a fost botezata +eidi. ' sosit toamna, dar +eidi nu stia inca sa zboare, deci a ramas in familia Euszn?a9 si peste iarna.

' venit si primavara, dar nici gand sa plece. Joi credeam ca ea nu stie cum e viata in libertate. )eci totul primeste de-a gata, e servita Fpe tavaG, are prietene, gainile. Ju se simte singura. $urtea e spatioasa, are unde sa se plimbe. &oata lumea o iubeste, de(a ii cunoaste pe toti din familie dupa voce si stie cand vine un strain. u, cand ma duc la ei si o salut FSzia, +eidi9eG, ea da din aripi. /n curte si in gradina mai gaseste cate o rama. .aine, malai nu manca.

)ar e foarte greu. <ari9a trebuie sa faca in asa fel ca ea sa fie intotdeauna satula, totdeauna trebuie sa faca rost de carne, ca ea cand nu e satul bate la usa sau da din cioc. Ju se culca pana nu e satula. u nu cred ca ar mai fi asa o persoana sa aiba atata rabdare. C costa mult, cumpara carne si e tot timpul cu gandul la ce ii da maine de mancare.

' sosit toamna si +eidi a ramas in familie. Si iata a doua iarna. /i place zapada. :oarte mult ii place sa stea undeva sus. .robabil e in sangele lor sa fie la inaltime, pe stalpi, hornuri, copaci inalti. Sa stiti ca ecologistii nu prea se omoara sa viziteze barza. u, personal, am fost la ei, dar nu raspunde nimeni. /ar dl profesor Beres e in varsta si bolnav. l ii mai viziteaza pe <arton si 'dam.

Joroc ca <ari9a e pensionara si mai ciupeste din banii pentru hrana zilnica, pentru ca, cu cat e mai frig, cu atat e mai flamanda. /ntr-o zi mananca de 8-5 ori si portiile sunt destul de mari. 'cum pescarii nu pescuiesc, iar pisica prinde soareci, dar nu imparte cu +eidi.

u mai mult am scris aceasta poveste adevarata pentru ca <ari9a merita sa fie cunoscuta. &rebuie multa rabdare ca o pasare salbatica sa devina domestica. &rebuie dragoste, sacrificii si gri(i pentru o pasare. <acar fiecare dintre noi, oamenii, ar lua parte la ceva bun, altfel ar fi natura ar fi mai ocrotita. )in pacate, nu vrem sa intelegem ca pamantul nu e numai al nostru, ci este al tuturor vietuitorilor si tot ce ne incon(oara.

<ari9a, iti dorim multa sanatate, F1a multi aniG la implinirea varstei de I4 de ani.

.entru toate acestea ce am scris cu cuvintele mele, cu greseli, gasiti un loc in cotidianul nostru.

Spun cotidianul nostru, pentru ca suntem fidele. u sunt abonata de opt ani si ceva iar <ari9a, de sase ani.

.entru mine e ca painea calda. <ultumim ca e%istati, stiu ca ati aniversat 43 ani. #a dorim, impreuna cu <ari9a, multa sanatate, fericire si sa mai activati cel putin 43-73 de ani.

1a multi ani, <ari9aL

Semneaza /ren9e

Zeia-pasre n panteonul romnesc (II)

Autor: )r% =on Fhinoiu K Rubrica: 0ermanen!e K Oct :676

%ei*a+pasre (ttoare (e 'ia* Spre deosebire de pasrea de prad gaia, care Mi face apariNia mai ales n conte%te funerare, barza este simbolul fertilitNii Mi abundenNei, o pasre-oracol care prevesteMte, printre altele, timpul* O)ac berzele pleac din vreme, se zice c iarna va fi grea, dac pleac trziu, iarna va fi scurt Mi clduroasG, belMugul* O)ac un om vede mai multe berze primvara, va face multe care de porumbG, norocul* OSe crede c va fi mare noroc n casa pe care barza Mi face cuibG, ursita* Ooamenii care vd o singur barz, zic c rmn singuri, mai cu seam fetele Mi bieNii rmn necstoriNiG, moartea* O$ine vede ntia oar primvara o singur barz, zice c e semn de moarteG, incendiul* O)ac se aprinde undeva o cas, vesteMte oamenii prin tocnitul cu ciocul lorG Mi altele. Barza vorbeMte oamenilor tocnind. $ntecul (btutul) toacei este o practic magic de invocare a zeiNei-pasre prin lovirea ritmic cu unul sau dou ciocane din lemn a unei scnduri, de obicei din paltin. Jumele acestui instrument preistoric de comunicare cu divinitatea adorat e%prim n limba romn sunetul produs n timpul btii, toaca, identic cu glasul psrii de balt, barza. .rin btaia n lemn cu degetul, romnul invoc Mi astzi, cu acelaMi glas, tocnitul, divinitatea fitomorf pentru alungarea sau prevenirea unui ru de care aude sau l vede. $u acelaMi glas divin, Biserica $reMtin de rit oriental cheam credincioMii la rugciune, anunN nceputul zilei rituale Mi principalele momente liturgice.

n opoziNie cu ghearele psrii aductoare de moarte (ghearele morNii), ciocul psrii de balt este simbolul fertilitNii Mi regenerrii, un arhetip falic care uimeMte prin frecvenNa sa n cultura popular romneasc. 'stfel, masca de &urc, femininul de la taur, cu care colind mpreun cu antura(ul ei divin la $rciun ceata de feciori, poart un cioc de pasre de balt cu care vorbeMte n legea ei, tocind. .urttorul mMtii, turcaMul, are, precum zeiNa pe care o substituie, libertNi depline* nu se supune vtafului, sperie prin gesturi imprevizibile femeile Mi copiii, muMc pe cei din (ur cu ciocul, e%ecut solitar Jocul cel mare n centrul satului, n cel mai solemn moment al colindatului. l nu face altceva dect s-Mi (oace rolul de zeu. / se interzicea, n schimb, s vorbeasc omeneMte n timp ce purta masca divin, Mi s nsoNeasc ceata de feciori cnd mergea la biseric Mi la casa preotului. $ultul zeiNei-pasre aductoare de viaN se regseMte Mi n tradiNia mamelor care i nvaN pe copii c organele lor genitale se numesc OciocG Mi OpsricG.