Atlas Cinegetic

Sitarul ( Scolopax rusticola L. ) - este o pasare relativ mica (250-300 grame ) cu ciocul lung , de culoare ruginie , patata . Ochii sunt asezati in crestetul capului , apt ce ii asigura o acuitate vizuala de invidiat ( aproape 3!0 grade ) . Ciocul este de doua ori mai lung decit capul ( cca " cm ) . #imor ismul se$ual este putin evident . %itarul are vazul si auzul e$trem de ine , dar e$celeaza si printr-un e$celent simt al pipaitului , gratie caruia reuseste sa se hraneasca cu rime , larve , etc din pamint . &ste o pasare de pasa' , care in numar redus cui(areste si in zona montana a tarii noastre . )n iernile (linde gasim sitari si in #elta #unarii si in lunca acesteia . *re era ar(oretele tinere . %itaril este o adevarata provocare pentru vinator , stirnirea si epolarea corecta a sitarilor iind un adevarat mestesug , care cere practica si indeminare . +(orul total imprevizil al sitarului - in linii rinte , volte , pica'e , etc ace ca vinatoarea de sitari sa devina o adevarata pasiune pentru multi vinatori - cunoscuti su( numele de ,sitarari, Perioada de vinatoare este de la 01.09 - 30.04 . %e vineaza cu arme lise cu alica marunta de 2-2,5 mm . Se vineaza la pinda , la goana sau la picior cu ciinele de vinatoare ..-ro eul il constituie penita pictorului si pamatu ul ( pensulita) din 'urul tartitei. Sacalul ( !anis aureus L.) - ace parte din aceeasi amilie cu lupul si cainele . %eamana oarte mult cu lupul ca aspect si culoare , dar este mult mai mic decit acesta si are coada scurta , terminata ca si cum ar i retezata . .uantele culorii de (lana sunt roscate si putin mai deschise decit la lup . #imor ismul se$ual nu este evident . /ongevitatea este in 'ur de 02 ani , iar virsta se determina in general dupa tocirea dentitiei . %peci ic este urletul prelung , amestecat cu schelalaituri si vaiete , pe care il ac sacalii seara si noaptea , pentru stringerea haitei . 1rmele sacalului se aseamana cu ale vulpii dar sunt mai mari decit ale acesteia . Are vazul , mirosul si auzul e$celente , este oarte atent , iute si greu de prins sau de surprins . "riginar din #ndia si Sri - Lan$a , si-a intins arealul de crestere si %ranire si peste &os'or - la noi in tara a(ungind prin &ulgaria . %e gasesc in numar din ce in ce mai semni icativ in zona de sud si sud-est a 2omaniei si mai ales in #elta #unarii . *re era trupurile de padure mici si linistite , in care nu intra in competitie cu lupul , si in care gaseste vinat mic din a(undenta . %acalul ataca aproape orice - de la soarece la caprior . %e hraneste chiar si cu pui de mistreti sau vitei de cer(i ramasi ara apararea parintilor . Ataca in haita , iind oarte cura'os si insistent . %e aseamana la alimentatie cu vulpea si cu lupul . Are structura haitei organizata ca la lup - haita iind condusa de o pereche conducatoare . /upul este si singurul dusman natural pe care sacalul il are in 2omania . Produce pagu)e 'oarte *ari in rindul vinatului *ic . +inatoarea la sacal se poate practica in perioada 1, septe*)rie - 31 *artie , la pinda , goana sau c%iar la di)uit cu arma cu glont de cali(ru mic sau cu arma lisa cu

alica de 3-5 mm . -ro eele neconventionale sunt (lana si osul penian . 4ai nou se considera si craniile drept tro ee neconventionale . +ulpea ( +ulpes +ulpes L. ) - este un mami er de talie medie ( 5-00 5g ) , de culoare roscata sau rosie , cu coada lunga , im(racata in par mai (ogat si cu urechile ascutite indreptate in sus . #imor ismul se$ual nu este evident . -raieste 02-03 ani . Aprecierea virstei se ace cu apro$imatie dupa tocirea dentitiei . 6ulpea are auzul e$ceptional , mirosul oarte (un si vazul (un . /a vinatorile cu gonaci , se spune ca primele animale care vor apare in zona standurilor sunt vulpile , apt datorat auzului lor e$ceptional care le ace sa porneasca primele . 1rma tipar a vulpii poate i asemuita cu cea a unui caine mic . 6ulpea este intilnita din golul alpin pina la malul marii , in paduri , in tu isuri , in stu arisuri sau n cimp deschis . &ste un ani*al de vizuina , pe care o sapa singura , cu mai multe iesiri , amplasata de regula pe versanti insoriti diguri , in ridicaturi de pamin , etc #eose(irea intre vizuinile de vulpe - care sunt inguste si pornesc orizontal - ata de cele sapate de viezure - care sunt mai largi si pornesc in 'os - este evidenta . )n plus vizuinile de (ursuc sunt mai curate . +ulpea se vineaza tot ti*pul anului , pe (aza de autorizatie individuala de com(atere . %e vineaza la pinda , la di(uit , la goana , la vizuina cu caini hartuitori . %e impusca olosind arma lisa si munitie de 3,5 - 3,0 mm . -isul ( L.nx L.nx L. ) - este un carnivor de talie mi'locie , cel mai mare elid din &uropa atingind greutati intre 05 - 30 5g ( dar sau capturat e$emplare si de peste 50 5g ) . Culoarea generala este roscata , prezentind pe spate si pe lancuri pete caracteristice mai inchise , pina la negru . #imor ism se$ual neaccentuat .Cind este atacat sau speriat risul miriie si pu aie ca si pisica . )n perioada imperecherii tipetele risului seamana cu ,concertul, pisicilor domestice . *re era padurile intinse de la altitudini mari , dar co(oara si in zonele de deal mai inalte . /u consu*a cadavre ci nu*ai carne proaspata . Ataca victimele din spate sarind asupra lor din locuri inalte . 2anile produse de ghearele de ris nu au egal si nu pot i con undate cu nimic . 1rmele risului seamana cu cele ale pisicii , dar sunt mult mai mari . 2isii mai lasa o urma distincta si anume e$crementele pe care le depune pe cioturi , pe ar(orii taiati , etc marcind in acest el teritoriu . +inatoarea se 'ace pe )aza de autorizatie individuala , ie cu arma cu glont de cali(ru mic , pina in !,5 mm , ie cu arma lisa cu munitie de pina la 5 mm . .u e$ista metoda de vinat care sa o ere certitudinea unor rezultate . Pisica sal)atica ( 0elis silvestris L.) - este oarte asemanatoare cu pisica de casa , di erenta data iind de aspectul acesteia tarcat si de dimensiunile generale ale corpului mai mari . *isica sal(atica poate atinge greutatea de 7-00 5g , are parul mai lung , orma cozii este cilindrica si groasa pina la vir , terminata cu 3-" inele colorate in (lana si in plus alt semn clar distinctiv sunt petele negre de pe coatele picioarelor . #imor ismul se$ual nu este evident . Pisica sal)atica traieste 11-1, ani , virsta sta(ilindu-se dupa tocirea dentitiei . 4iauna asemenea pisicii domestice , mai ales in perioada de imperechere cind indivizii de se$e di erite se cheama . Cind este atacata se stringe ghem , miriie amenintator si pu aie ( ,scuipa, ) . 6azul si auzul sunt e$celente , mirosul mai putin . 1rmele lasate seamana

putin cu cele ale risului , dar sunt mai mici . 8orma pernitelor imprimate este eliptica ara urme de gheare. *re era padurile intinse si linistite dar si maracinisurile si stu arisurile din cimpul agricol sau de linga ape . +iua se retrage de regula in vizuina , dar si in scor(urile incapatoare din ar(ori . &ste atasata de locul de tari dar ace si deplasari lungi in cautarea hranei . .u consuma cadavre ci doar carne proaspata de la animalele vinate . Se %raneste cu pui de cervide si *istreti , iepuri , )iza*i , so)ololani si alte *a*i'ere *ai *ici si pasari *rin modul de hranire poate produce pagu(e , atit in e ectivele de azan si iepure , cit si in gospodariile taranesti limitro e. 8iind pe cale de disparitie in &uropa , dar (ine reprezentata in 2omania , se vineaza in conditiile sta)ilite de 233P . *erioada de vinatoare este , de o(icei , 05 septem(rie - 30 martie . %e vineaza cu arma lisa si cu alice de 3-3 mm . 4ro'ee conventionale sunt )lanurile si craniile .

5rsul ( 5rsus arctos L. ) - este un animal de talie mare , la care masculii capitali depasesc 300 5g , in cazuri de e$ceptie putind cintari chiar peste 300 5g . Culoarea ursului di era oarte mult - mergind de la (run-deschis pina la negru sau chiar negru (rumat . %i in privinta ormei corpului sunt mari di erentieri intre ursi , aparind chiar teoria gresita , con orm careia sunt mai multe ( cel putin doua ) su(specii de ursi pe teritoriul 2omaniei. )n realitate este vor(a de o singura specie de urs dar cu mare diversitate de orme mor ologice . /ongevitatea ursilor este apreciata la 20-30 ani . &$emplarele vii se apreciaza dupa orma , iar e$emplarele impuscate dupa dentitie , care se ingal(eneste si la care tocirea incepe dupa virsta de !-7 ani . #imor ismul se$ual este sla( accentuat . Cind este surprins ursul scoate un pu ait caracteristic - ,scuipa, . 4ormaie puternic sau racneste atunci cind este deran'at de om sau lovit de glont . Are auzul si mirosul oarte ine , insa vazul este mediocru . *re era padurile intinse si linistite de munte , dar si pe cele din zona de deal . -eritoriul sau , este de regula , oarte larg , si include stincarii , desuri , vai si apa . )n cautarea hranei , parcurge distante oarte mari , parcurgind uneori si distante de pina la 000 5m . 2evine periodic in locul sau de trai , pentru a hi(erna . 6i)ernarea - se petrece pe timpul iernii - si consta intr-o somnolenta pro unda , in care isi incetineste ritmul (iologic , dar la cel mai mic zgomot se trezeste si revine instantaneu in deplinatatea acultatilor vitale. )n aceasta perioada se hraneste din rezervele de grasime acumulate peste vara . 8iind un animal omnivor consuma - iar(a , seminte , cereale , ructe si altele asemenea , precum si larve , cadavre de animale si chiar animale sal(atice si domestice atunci cind reuseste sa le vineze . #e remarcat ca sunt si ursi carnivori care se hranesc preponderent cu carne de origine animala in special cu animale domestice . #esi se apreciaza ca ursul este cel mai puternic pradator care traieste la noi in tara , dusmanul ursilor este lupul si uneori cainii cio(anesti , mai ales in cazul puilor . 1rsul mascul traieste izolat . 1rsoaica impreuna cu puii de pina in 2 ani ormeaza o amilie . 9estatia dureaza 7-" luni , dupa care ursoaica ata 0-3 pui mici , or(i , de 300500 grame . %unt scosi din (irlog dupa 2-3 luni si alaptati pina toamna . 1rsoaica ata de regula din 2 in 2 ani , puii devenind independenti dupa aceasta virsta .

1rsul in general , se ereste din calea omului . daca este ranit , hartuit de ciini , impiedicat sa uga sau speriat de prezenta omului in imediata sa apropiere , poate ataca , avind o iuteala de na(anuit pentru un animal cu asa o constitutie . /ovitura si muscaturile sale sunt deose(it de periculoase si rar s-au vazut cazuri cind o*ul a supravietuit unui atac de-al ursului . +inatoarea la urs - ursul este prote'at prin conventii internationale , pentru aptul ca este in pericol de disparitie in &uropa . )n 2omania ursul se vineaza , (ineinteles limitat si motivat de situatia de e$ceptie a e ectivelor mari ale speciei . 1rsul se poate impusca asadar , in perioadele sta(ilite de ministerul de resort , intre 1, *artie- 1, *ai si 1 septe*)rie- 31 dece*)rie . 4etodele de vinatoare sunt goana , di(uitul si pinda . &ste interzisa vinarea ursilor din o(servatoare inchise , si este de dorit sa nu se oloseasca nadirea . 4ro'eul il constituie )lana si craniul . .econventional osul penian. Prepelita (!oturnix coturnix L. ) - este cunoscuta in 2omania si su( denumirea de pitpalac prepelita este o pasare migratoare , oaspete de vara , care soseste in aprilie si pleaca in decem(rie . -alie este mica cca 050 grame , iar culoarea generala este (runcenusie , (razdata cu dungi longitudinale si transversale gal(ene. #imor ism se$ual sla( accentuat . *rezenta prepelitei in teren se determina mai ales dupa cintat . Aude si vede (ine . *re era sa uga pe picioare cind este speriata decit sa z(oare . :a(itatul ei sunt cimpiile plane , in terenuri agricole cultivate cu griu , mei , tri oi , lucerna , loarea soarelui , etc .&ste intilnita recvent si in zonele de coline si de deal , mai ales in inetele umede . 6inatoarea cea mai spectaculoasa este cea la picior cu caine pontator . 6inatoarea la prepelite este un (un e$ercitiu , atit pentru vinator cit si pentru cainele sau , deoarece prepelita z(oara tirzu si destul de rectiliniu , nesolicitind indeminarea vinatorului decit oarte rar . *rintre vinatori chiar se considera ,un a ront, ratarea unei prepelite stirnite . Perioada de vinatoare este cuprinsa intre 1,.07 - 1,.11 . %e impusca cu arma cu teava lisa - cu munitie de cali(ru ma$im 2,5 . 8iind un vinat do(indit relativ acil , tre(uie avut gri'a ca numarul pieselor vinate la o partida sa ramina in cadrul unor ci re normale , ara a se inregistra e$cese . 2istretul ( Sus Scro'a L. ) - este un animal omnivor. *rezinta un aspect general masiv , usor aplatizat lateral , mai mult inalt decit gros , care lasa impresia de putere si de mo(ilitate , iind per ect con ormat pentru rimat si pentru strapungerea desisurilor. #imor ismul se$ual este putin evident , dupa orma si dupa colti . Culoarea generala este (runa-cenusie , (runa-roscata , (runa inchisa , uneori aproape neagra . %unt rar intilnite si e$emplarele oarte deschise la culoare , precum si cazuri de al(inism . 9reutatea vierilor poate atinge si chiar depasi , in unele situatii de e$ceptie , 300 de 5g, pe cind a emelelor chiar dezvoltate nu depaseste 200 5g . 6irsta medie in li(ertate este de 05-0! ani .%unetele scoase de mistret seamana pina la identitate , cu cele emise de porcul domestic . %croa ele emit un grohait scurt si adinc in cazul in care intentia este de a avertiza semenii ori de a speria dusmanii . #aca intentia este de apreveni ciurda asupra unui pericol scroa a pu aie puternic . Cind sunt atacati mistretii scot un ,zgomot de os, care reprezinta de apt un clantanit din masele , iar cind sunt in in erioritate guita ca si

porcul domestic . #oar vierii maturi nu se vaita niciodata 4istretul are , atit mirosul , cit si auzul oarte ine . vazul , in schim( , este mai sla( , sesizind (ine doar o(iectele in miscare . Are insa o memorie aparte a locului , ast el incit descopera oarte usor orice detaliu nou aparut in peisa' *re era padurile intinse de oioase si de amestec , dar se localizeaza recvent si in stu arisuri si in plauri , terenuri agricole , etc acoperind practic intreg arealul dintre munte si mare . &ste atasat de locul de trai numai in masura in care acesta ii o era conditiile necesare vietuirii ( hrana ,liniste , adapost ) . )n situatiile in care aceste conditii dispar , ace deplasari de pina la 30-30 5m si chiar mai mult , ata de locul de (astina. /upii sunt principalii dusmani ai mistrtului . #usmani de temut sunt si ursul si cainii de stina . 2asii , sacalii , cainii hoinari si chiar vulpea pot deveni si ei , in anumite conditii si mai ales pentru pui . 4istretul este socia(il . %croa a cea mai (atrina , impreuna cu urmasele acesteia care sunt mame , cu scroa ele sterpe , cu godacii si cu purceii descendenti ormeaza o grupare amiliala , denumite ciurda sau cird . )n cadrul ciurdelor nu sunt acceptati vierii mai mari de 0 an . #upa aceasta virsta vierii se retrag in grupri de 3-5 indivizi . 6ierii cei mai (atrini si cei puternici traiesc solitari . *erioada de reproductie este lunga tinind din septem(rie pina in ianuarie . 6ir ul acesteia se situeaza insa in lunile noiem(rie decem(rie . #e retinut este ca o scroa a poate naste 00-02 purcei , dar nu poate creste mai mult de 00 din acestia - numarul acestora iind limitat de numarul mameloanelor si de o(iceiul purceilor de a avea iecare mamelonul sau . 2istretul ranit ataca o*ul. )n alte conditii mistretii se eresc de om . %ezonul de vinatoare admis prin lege tine de la 01.07. - 1,.01 . Acolo unde mistretii aduc pre'udicii se pot impusca si in a ara sezonului legal , cu apro(are speciala. +inatoarea se poate ace ie la pinda , ie la di(uit , ie la goana in general cu sau ara cainii hartuitori. %e mai oloseste si metoda de urmarire a mistretului pe urma , dar aceasta este conditionata de e$istenta zapezii . %e oloseste arma cu teava lisa cu proiectil unic (rene5eer sau slug sau cara(ina de cali(ru minim !,5 mm . 4ro'eul conventional il constituie coltii mistretului . .econventional sunt considerate tro ee si coltii de scroa a precum si parul din coama am(elor se$e , (lanurile si (usturile . #epure de ca*p 4ami er ier(ivor , de talie medie , in 'ur de 3-5 5g , cu trup alungit lateral , com ormat per ect pentru alergare , cu urechi lungi in orma de cornet , cu codita scurta si ridicata , cu ochi mari si (ul(ucati , avin picioarele posterioare lungi cu 5 degete si cele din ata scurte cu 3 degete. Coloritul este in general suriu ( gri - ca eniu ) cu al(uriu pe a(domen si al( in erior cozii . #imor ismul se$ual este ine$istent . -raieste ma$imum 02 ani . %unt predominante e$emplarele in primii 3 ani de viata , datorita multiplilor dusmani naturali pe care ii au . )epurele ranit sau prins scoate un vaiet asemenator plinsetului de copil mic .Are auzul oarte (un , mirosul mediocru , iar vazul sla( , distingind (ine doar o(iectele in miscare si cele care contrasteaza puternic cu mediul . Arealul de crestere este mare , practic toare zonele dintre golul alpin si malul marii . 4ani esta pre erinta pentru terenurile agricole din zonele de cimpie , coline si dealuri 'oase , in care se gasesc raspindite trupuri mici de padure .

Perioada de vinatoare este de la 01.11 - 31.01 , iar metodele de vinatoare sunt la sarite , cu ciine de vinatoare sau la goana in cadrul vinatorilor colective organizate . Cei mai temuti dusmani naturali sunt - lupul , vulpea , risul , sacalul , pisica sal(atica , 'derul , etc si mai nou cei mai de temut au devenit cainii hoinari . +inatoarea la pinda , precu* si vinatoarea de la apusul soarelui si pina la rasaritul acestuia sunt interzise . )epurele este prin e$celenta , singuratic , lipsindu-i total simtul amiliei . )epuroaicele isi pazesc puii , ara a-i apara , doar atit timp cit dureaza alaptarea ( 2 saptamini ) %e olosesc la vinatoare arme lise si cartuse cu alica de 3-3 mm . )epurele de camp este un animal cu activitate preponderent nocturna , iind tinta multor acte de (racona' , vinatoarea la ar iind des practicata . &ste atasat de locul in care s-a nascut , neindepartindu-se de acesta la mai mult de 3-3 5m . &poca de imperechere incepe in luna ianuarie sau e(ruarie , in unctie de (lindetea iernii , si tine pina in octom(rie . )n acest interval iepuroaicele se imperecheaza si ata de 3-5 ori , cite 3-3 pui . 9estatia dureaza ! saptamini . *uii se nasc cu (lana si cu ochii deschisi , iind capa(ili sa uga inca din primele zile de viata . %e sustine ca puii din prima generatie reusesc sa devina maturi si sa produca o serie de pui inca din toamna primului an de viata . 0azanul ( P%asianus colc%inus L. ) intilnit in &uropa , este cu certitudine un metis rezultat din incrucisarea mai multor su(specii de azani sal(atici originari din Asia . #imor ismul se$ual , este , ca la oricare dintre su(speciile de origine , oarte evident . Cocosul are , in primul rind , o greutate mai mare (peste 0 5g) si este mai viu colorat decit azanita . Are capul si gitul verzi cu re le$e metalice , corpul (run-roscat punctat cu pete mari negre si dungi gal(ui pe conturul penelor de pe spate , coada lunga si maronie (razdata transversal de dungi (rune inchis si piele nuda rosie-aprins in 'urul ochilor . %pre deose(ire de cocos gaina este mult mai modest colorata , avind chiar un aspect anost . 8azanul pre era trupurile mici de padure cu mult desis , cringurile , stu arisurile , mai ales daca in apropiere e$ista si o sursa de apa .)n si mai mare masura pre era stu arisurile intinse , mlastinile , mai ales cele care nu ingheata la izvoare , si cimpurile agricole ramese pirloaga . )n aceste (iotopuri azanul se localizeaza , ce precadere , pentru conditiile (une de adapost si hrana . )n terenurile care tin azan , se va auzi dimineata si seara glasul cocosului - un tipat strident , repetat , mai lung sau mai scurt , dupa caz , dar in orice caz incon unda(il . 1rma tetradactila plus e$crementele si mai ales tipetele de seara si dimineta ii tradeaza prezenta . :rana azanului este oarte diversi icata - de la insecte , larve , oua de urnici , paien'eni , sopirle , etc pina la (oa(e de orice el , ructe , seminte suculente , etc . 8azanul are o multime de dusmani naturali - incepind cu rapitoarele mici ( 'der , pisica sal(atica , etc ) si pina la vulpe , sacal , cainii hoinari , etc . 5n *are pericol o constituie pentru (iotopul azanului mecanizarea si chimizarea agriculturii . *rin utilizarea uradanului s-au creat mari pagu(e in e ectivele de azan din 'urul terenurilor agricole . )n ultimii ani chiar si in #elta #unarii - unde s-au concesionat mari supra ete de tern pentru agricultura e ectivele de azan sunt in regres . 4ro'eul il constituie pasarea intreaga sau )ust naturalizat , ori numai penele din coada purtate ca pampon la palarie . /u este ad*isa vinatoarea la pinda sau la craca .

Perioada de vinatoare este cuprinsa intre 01.10-17.01 si se oloseste arma lisa cu alica de 3,0-3,5 mm . 6inarea si recuperarea azanului ara caine de vinatoare este deose(it de di icila - deoarece acesta cind simte pericolul se deplaseaza pe picioare oarte rapid - ara sa isi ia z(orul , acind sarcina vinatorului aproape imposi(ila . -otodata dupa oc , recuperarea lui va i deose(it de di icila ; .u se recomanda vinarea azanului ara caini de vinatoare , deoarece se produc mari pagu(e in ond , mare parte din piesele impuscate taminind nerecuperate . 8asca de vara ( 3nser anser L. )- este cea mai mare dintre gistele intilnite la noi in tara ( 3-3 5g ) . Culoarea generala este (runa-cenusie , iar penele de contur sunt tivite cu al( . Ciocul si pleoapele sunt de culoare roza-portocalie , cu unghia ciocului al(a , iar picioarele sunt roz-rosiatic . )ntre masculi si emele nu sunt deose(iri evidente . 3re auzul si vazul extraordinare , 'iind in general extre* de prudenta . %unetele scoase sunt similare cu cele ale gistelor domestice . &ste oaspete de vara , dar si pasare de pasa' , care soseste in 2omania incepind cu e(ruarie si pleaca in noiem(rie . )n timpul pasa'ului z(oara in orma de ,6, neregulat . O mare parte din gistele mari cui(aresc in #elta #unarii , dar si alte citeva locuri cu stu din sudul tarii . *re era (altile intinse si linistite cu stu si papura , unde gasesc atit conditii de hrana cit si de cui(arit . )n general maninca vegetale , de aceea carnea de gisca nu *iroase a peste ( ca la rata ). *asa'ul din cimp la (alta si invers se petrece de doua ori pe zi , dimineta devreme si la inserat . Cirdurile sunt conduse de un giscan (atrin , care la cel mai mic semn de pericol va alerta intregul stol . *e tot timpul hranirii , stolul va i pazit de cercetasi , care semnalizeaza orice pericol .#in aceste motive vinatoarea la gisca , este de regula oarte palpitanta , camu la'ul iind cheia succesului . Perioada de vinatoare este cuprinsa intre 1,.07 - 17.01 si se oloseste de regula arma lisa cu alica de 3,5 - 5, 0 mm dar si cara(ina cu glont de cali(ru mic . *inda pe traseele de pasa' , atrape , chematorile si camu la'ul per ect constituie metoda cea mai (una de vinatoare . !ocosul de *unte( 4etrao urogallus L.) are culoarea generala inchisa si pare negru privit de la distanta . #e 'ur impre'urul ochilor are pielea de culoare rosu aprins . Ciocul care devine din ce in ce mai puternic odata cu virsta , este , in acelasi timp tot mai incovoiat si asemanator cu al pasarilor de prada . Coada des acuta are orma de evantai si este compusa din 0!-0" pene mari , du(late pe dedesu(t . 8emela este de culoare ruginie , impestritata cu pete negre . 8ata de cocos care are in 'ur de 3,5 - 5 5g aceasta are dimensiuni mai mici , cintarind in 'ur de 0,"-2,5 5g . %unetele emise de cocosul de munte pot i auzite in perioada imperecherii . Cintecul este structurat pe 3 ,stro e, < tocat , tocilat si ciripit . %imturile cele mai dezvoltate sunt vazul si auzul . Categoria de virsta a cocosului de munte viu se apreciaza doar dupa modul de deschidere a eventaiului cozii , dupa lungimea cozii proportional cu corpul si dupa modul in care ,cinta, . Cocosul de munte pre era padurile de rasinoase pure si limita de 'os a golului alpin , dar este intilnit si la limita superioara a padurilor de amestec din tot lantul muntos . 8auna neverter(rata din aceste paduri , mai ales in zonele cu tur(arii , completeaza hrana

vegetala a cocosului de munte , o erind , in zonele neum(late de om , toate conditiile de e$istenta necesare speciei . Are numerosi dusmani naturali , din rindul mami erelor si al pasarilor rapitoare , de la 'der pina la ris si lup , iar de la acvilele mici pina la cele de stinca . .ici (uha nu este ino ensiva pentru pui . Cel mai mult insa este e ectat de prezenta omului ( de risari , pasunat , etc ) 6inatoarea la cocos de munte se ace individual - la di(uit - pe cintec , ori la pinda in locurile de rotit . 4e%nica apropierii doar pe tocilat , cind cocosul nu vede si nu aude , este o tehnica deose(ita , care se ace pe semiintuneric . %e poate trage cu alice de 3-5 mm dar si cu glont tras dintr-o cara(ina de cali(ru mic ( 22: pina la 5,! $ 52 ) . Perioada de vinatoare este cuprinsa intre 01 aprilie - 1, *ai -ro eele de cocos de munte sunt deose(it de valoroase - si se compun ie din pasarea intreaga naturalizata , sau (ustul acesteia , ie din ,pana pictorului, . 6inatoarea tre(uie acuta cu mare prudenta , deoarece e ectivele de cocosi de munte par sa i intrat in usor regres , in ultima perioada de timp , si asta in mod special datorita valorii ridicate ( in (ani ) a tro eelor , apt ce a generat o e$ploatare ne'udicioasa !er)ul (!ervus 9lap%us L.) - este un mami er ier(ivor de culoare (runa roscata cu un accentuat dimor ism se$ual . Cer(ii sunt mai mari decit ciutele si prezinta spre deose(ire de acestea coarne caduce . Ca ordin de marime masculii au greutati cuprinse intre 0"0-300 5g , iar ciutele a'ung doar la "0-050 5g . 2asculii pierd coarnele la inceputul 'iecarei luni *artie , enomen care se intinde , unctie de virsta si vigurozitatea iecaruia dintre cer(i , chiar pina in luna mai ./a vitei , atunci cind implinesc virsta de 0 an , in luna mai , incepe cresterea primului rind de coarne crestere care se termina in septem(rie . Aceste coarne sunt de regula sulite lungi de 20-30 cm , ara rozete . /ongevitatea cer(ului este apreciata in li(ertate la cca 0"-20 ani , insa in natura rar a'ung la aceasta virsta . )ntre 02-03 ani cer(ii a'ung la apogeu , dupa care intra , treptat in decreptitudine . 6irsta e$emplarelor vii se apreciaza in unctie de aspectul e$terior si tro eu , iar cea a animalelor impuscate dupa uzura danturii . )n perioada imperechierii *asculul *ugeste , )oncaneste sau )oncaluieste . %periat are un (rahnit nazal , ca de alt el si emela. Cer(ii au mirosul dezvoltat , auzul (un si vazul su icient de (un . Cer(ul este per ect adapostit in zonele cu paduri intinse , care cuprind portiuni de poieni sau luminisuri cu izvoare , care o era liniste , adapost si surse de hrana . &ste intilnit si la cimpie destul de des , acoperind cel putin teoretic intreg arealul dintre golul alpin si malul marii . :rana este de icitara pentru cer( in perioada iernii - ca de alt el pentru toate cervidele. )arna se compune din lu'eri , muguri si uneori scoarta de copac , runze verzi ramase su( zapada , di erite runze si ier(uri uscate , precum si plante verzi din terenurile cultivate agricol . 9hinda si 'irul constituie , in arii cu ast el de strati icatii , hrana de (aza . Accepta si reactioneaza (ine la hrana adminstrata complementar de om < in , runzare , suculente si concentrate .

Lupul este dus*anul natural cel *ai de te*ut al cer)ului *agu(e mai reduse ac si risul si ursul . 4ai nou cainii hoinari sal(aticiti tind sa inlocuiasca lupul , mai ales in pradarea viteilor . Cer(ul este socia(il din toamna pina in primavara , perioada in care masculii se grupeaza pe cirduri conduse de un cer( tinar , iar emelele in cirduri separate de ciute , conduse de ciuta cea mai in virsta . #oar cer(ii oarte (atrini sau oarte puternici traiesc solitari . )mperecherea incepe in luna septem(rie , mai intii in zonele de ses , apoi si la munte , terminindu-se cu a doua 'umatate a lunii octom(rie . )ntre tauri se duc lupte aprige , pentru suprematia cirdurilor de ciute . &ste de retinut ca in aceasta perioada , cer(ii elimina un miros speci ic , usor de perceput chiar si de om . Ciutele ata , de regula , cite 0-2 vitei , oarte rar 3 , care isi pot urma mama la 0-2 ore dupa nastere . Sezonul de vinatoare este cuprins intre 01.09 - 1,.11 pentru masculi si se termina mai tirziu la 05 e(ruarie pentru ciute . 4ro'eul in constituie coarnele cu craniu sau cu parte din acesta . -ro eee neconventionale sunt ,perlele, ( canini redusi ) , parul din coama , crucea :u(ertus . 6inatoarea se ace cu cara(ina cu glont de la cali(ru 7 mm in sus .*erioada optima de vinatoare este perioada )oncanitului . Se i*pune a se retine ca cca :0 ; din cotele de recolta la tauri si 100; in cazul 'e*elelor tre)uie extrase selectiv .4etodele de vinatoare sunt la pinda si di(uitul , cu sau ara chematoare ( (oncanitoare ) . )mpuscarea la goana este interzisa de lege . %electia masculilor se ace dupa aspectul e$tern general al coarnelor , dupa criteriile sta(ilite in cazul tuturor cervidelor . O alta perioada avora(ila selectiei este dupa cirduire ( 05 noiem(rie-05 decem(rie ) , cind prin comparatie se poate alege mai corect e$emplarul inapt pentru reproductie. !apra neagra ( -upicapra rupicara ) - este un mami er ier(ivor care in ciuda denumirii de neagra , care induce ideea acestei culorii , in timpul verii are culoarea gal(uie cenusie , iar in timpul iernii , (run - inchis , mai apropiata de negru doar la tapi . *artial corpul ,(ar(ia si interiorul urechilor sunt al(e , iar linia mediana a spatelui , picioarele si o (anda care porneste de la urechi , peste ochi , pina la nas , sunt mai inchise la culoare , in comparatie cu ondul general . Caracteristica este coama cu par mai lung si inchis care pleaca de la cea a si se continua pe sira spinarii , pina la coada . 9reutatea masculului este de 30-50 5g , iar a emelei de 25-30 5g . Am(ele se$e prezinta coarne persistente , care se deose(esc intre ele , la o privire mai atenta , dupa grosime si unghiul care il ace vir ul ata de corpul tecii. /ongevitatea se apreciaza la 0"-23 ani , desi in urma cercetarilor pe e$mplarele impuscate nu s-au sta(ilit virste mai mari de 03-05 ani . Cel mai recvent sunet scos de caprele negre este un ,suierat, relativ strident , de alarmare a semenilor . Atit tapul cit si capra (atrina , in timpul alergatului , scot sunete incon unda(ile , a caror tonalitate poate i plasata intre s orait si marait . Capra neagra are un miros oarte dezvoltat si un auz oarte (un . Capra neagra vede oarte (ine la distanta oarte mare , mai ales o(iectele in miscare , dar nu sesizeaza la distanta *ica , vinatorul )ine ca*u'lat . #e o(icei vinatorii incepatori acorda mare importanta vazului , dar negli'eaza aptul ca pe vint avora(il , capra neagra simte omul

dupa miros de la distante mai mari decit poate trage acesta cu arma ( 300-300 metri ) . Capra neagra traieste in stincariile inaccesi(ile omului situate deasupra limitei superioare a padurilor . &ste considerat un animal atasat ata de locul de trai si e$trem de putin pretentios la hrana . Consuma ier(acee uscate , lu'eri , muguri de oioase , licheni si chiar ramuri de cetina . #in acest moment nu este necesara hranirea complementara a caprei negre , desi aceasta accepta usor hrana administrata de om . %area in schim( este deose(it de cautata . =raconierii , cainii cio(anesti , risul , lupul in zonele mai 'oase, acvila de stinca sunt principalii dusmani care pot a ecta e ectivele de capra neagra . &pizotiile transmise de animalele domestice urcate la pasunat se dovedesc a i uneori oarte grave . Capra neagra traieste in ciopoare de 3-20 indivizi si chiar mai multi . .umai cu putin inaintea atarii caprele se izoleaza , ca apoi sa revina , dupa ma$im 2 luni , la ciopor. Conducerea cioporului de capre este intotdeauna asigurata de catre o capra cu ied , (atrina si cu multa e$perienta . Caprele ata de regula 0 ied , mai rar doi . 4aturitatea se$uala se atinge in al doilea an de viata . +inatoarea la capra neagra se ace e$clusiv la pinda sau la di(uit , goana 'iind interzisa prin lege . Armele ce se pot utiliza tre(uie sa ie cu glont si sa ai(a cali(ru de minim ! mm . 4ro'eul conventional il constituie )ustul cu coarne , coarnele cu craniu intreg sau cu o parte din acesta , iar cele neconventionale sunt tro'eul )ezoar , parul din )ar)a si crucea 6u)ertus . !apriorii ( !apreolus capreolus L. )- sunt mami ere ier(ivore de culoare rosie (runa sau rosie - caramizie , iar in timpul iernii cenusie - cu oglinda al(a oarte distincta . #imor ismul se$ual este evident datorita coarnelor care la tap sunt , ca si la celelate cervide , o e$teriorizare a caracterului se$ual secundar . /ongevitatea este apreciata la 02-05 ani .)ncepind cu virsta de " ani intra in regres din cauza im(atrinirii . 6irsta se apreciaza usor la e$emplarele impuscate dupa dentitie , iar la cele in viata , unctie de aspectul general si al tro eului . -apul ( de 20-30 5g ) este usor mai mare decit emela ( 0"-25 5g ) .*rimele coarne , su( orma de (utoni sau sulita scurta si ara rozeta , cresc pe cilindrii rontali pina in lunile decem(rie - ianuarie din primul an de viata . #upa caderea acestora , in ianuarie - e(ruarie , creste cel de-al doilea rind de coarne , care se termina in luna mai , cind Aceste coarne au orma de sulite sau de urci , cu rozete a(ia schitate . &le cad la inceputul toamnei . Cind se sperie sau cind simte pericolul atit tapul cit si capra , )ra%nesc si latra . )n timpul imperechierii sunetele scoase de capra si tap sunt piuite di erite , dupa cum se cheama intre ei , ori se alearga . Capriorul pre era padurile si cringurile , de la munte pina la cimpie , precum si vastul spatiu agricol din zona de cimpie . &ste des intilnit , deasemenea in grindurile si in incintele cultivate agricol din #elta #unarii . =raconierul , lupul , cainele hoinar , vulpea , sacalul , pisica sal(atica dar si 'derul si mistretul pentru iezii mici , sunt potentiali dus*ani ai speciei . )n timpul iernii capriorii se string in cirduri ( ciopoare ) de pina la 30 indivizi si chiar mai multi , de am(ele se$e . )n a ara acestei perioade , e$ceptind perioada de imperechere , tapii traiesc izolati sau in prea'ma unei capre . 3lergatul la caprior are loc in iulie august , de regula ziua . 8emelele ramase ne ecundate in iulie-august , au o a doua

perioada de imprerechere in noiem(rie - decem(rie . Caprioara ata cel mai ades 2 iezi , dar si 3 sau unul. Sezonul de vinatoare este cuprins intre 01.0<-1,.09. 6inatoarea se ace ie la pinda , la rasarit sau la amurg , pentru posesorii de autorizatii individuale de vinatoare , ie la goana in cadrul vinatorilor colective.&ste permisa olosirea chematorilor mecanice cu a'utorul carora se poate ademeni tapul prin imitarea glasului unei emele in calduri sau al emelei alergate . %e recomanda utilizarea armelor cu glont ( cara(ine ) cu cali(ru minim .222 >inchester dar este admisa si olosirea armelor lise cu proiectil unic (renne5e sau slug . 4ro'eul in constituie coarnele cu craniu sau cu parte din acesta Lupul ( !anis Lupus L. ) - este asemanator unui caine lup , de culoare cenusie ( sura ) . are talia relativ mare , cintarind 30-50 5g . 2ecordul national la craniu de lup provine de la un lup de !3 5g . Caracteristice sunt urechile mai mici decit la caine , ascutite si indreptate in sus , coada relativ scurta si groasa , picioarele puternice cu par mai marunt si ochii mai departati decit la caine si putin o(lici . 9itul puternic , cu guler iarna , picioarele anterioare ce par mai inalte si pieptul puternic dau lupului impresia de ro(ustete si orta . #imor ismul se$ual nu este evident . Lupul traieste 1,-1< ani. 6irsta se poate aprecia cu apro$imatie dupa tocirea dintilor . /upul matur urla pe diverse tonalitati , urletul iind incon unda(il si dind iori . 1rma lupului este similara cu cea a unui caine de talie mare , dar usor mai alungita . )n plus degetele sunt imprimate mai strins , cu ghearele vizi(ile , cele din mi'loc iind mai apropiate decit la caine . Chiar si atunci cind sunt in haita , lupii calca unul pe urma celui din ata , in asa el incit si pe zapada este di icil de estimat numarul mem(rilor unei haite. !el *ai dezvoltat dintre si*turi este vazul , insa lupul are si *irosul si auzul excelente . /upul pre era padurile intinse de munte . Co(oara deseori si in regiunile de deal , instalindu-se in regenerari orestiere intinse si dese , sau in ripe adinci cu maracinisuri greu de patrund . %e localizeaza si in #elta #unarii . /upul nu este stationar schim(ind zilnic locul de sedere . *oate merge si pina la 30-30 5m in cautarea hranei . /upul este considerat cel mai daunator pradator din 2omania - consu*ind practic orice tip de vietate - de la iepure - la pui de ursi , dar si caini si soareci . Acolo unde sunt haite de lupi - sacalul nu rezista iar vulpea este o raritate . /u are dus*ani naturali in a'ara de )oli si o* .%pre deose(ire de celelate carnivore , lupul este socia(il . traieste in haite ormate din perechea conducatoare ( masculul si emela al a ) si din puii din anul respectiv . )arna la haita se adauga si e$emplarele din anii precedenti , inrudite , asa incit haitele pot numara in iernile grele un numar de 20-30 e$emplare . )mperecherea are loc in luna e(ruarie . *erioada de gestatie este de ? saptamini dupa care lupoaica ata un numar de 3-" pui or(i , or(i in primele zile . Cind puii mici sunt in pericol lupoaica ii muta cu gura in alte locuri , care sa le o ere mai multa siguranta . Lupul are activitate exclusiv nocturna %e dovedeste e$trem de precaut ata de om , pe care nu-l ataca decit in situatia cind nu are alte alternative . /asitatea lupului ata de om nu este o regula pe care sa se mizeze . Ca si in cazul ursului , lupul este prote'at prin conventii internationale , deoarece in &uropa e ectivele lui sint in real pericol de disparitie .

)n 2omania , iind inca oarte (ine reprezentat si pre'udiciind celelalte specii de vinat lupul se vineaza - dar numai in conditiile sta(ilite de 4AA* . %e oloseste arma cu glont de cali(ru mic ( !-7 mm ) sau arme cu cartuse lise cu alica de 5 mm . 4ro'eele conventionale sunt craniul si )lana iar neconventional este osul penian . Potarnic%ea (Perdix perdix L.) - este o specie autohtona , oarte valoroasa , recventa in zonele de cimpie si de deal . Are talie mica ( 300 grame ) si nuanta generala cenusie . Capul , gusa si partial coada sunt roscate , iar aripile striate cu dungi gal(ene iar in 'urul ochilor , ca enii , prezinta un cerc ingust rosu . #imor ismul se$ual este sla( accentuat . 9lasul cunoscut din perioada imperecherii , este emis de cocosi si atunci cind conduc cirdul in z(or sau cind vor sa-l adune . 6azul si auzul sunt la el de dezvoltat ca la azan . 1rma este asemenatoare cu a azanului , dar mai mica . *re era regiunile de cimpie si de coline , cu tu isuri , cringurile de padure , etc . &ste o pasare sedentara care nu se deplaseaza la mai mult de 0-2 5m ata de locul de (astina . :rana este compusa din seminte , ructe , cereale , insecte , etc . #usmanii naturali sunt cvasitotalitatea rapitoarelor cu par si pene , precum si cainii si pisicile hoinare . *oate su eri grele pierderi iarna pe zapada , in terenuri ara adapost , atunci cind devin oarte vizi(ile pentru dusmani , atit din aer cit si de sol . Perioada de vinatoare este cuprinsa intre 1,.10 - 31.11 . %e vineaza cu arma lisa si alice de 2,5 mm . 4etodele de vinatoare admise de lege sunt la picior ( la sarite ) cu sau ara caine pontator , si la goana . /u se ad*ite vinatoarea la pinda #e remarcat ca parintii imita convingator pasarile ranite , in caz de pericol , pentru oua si pui , atragind ast el atentia asupra lor si dusmanii departe de ceea ce prote'eaza . +iezurele ( 2eles 2eles L. ) - animal plantigrad , viezurele este interesant , atit prin in atisarea lui , cit si prin modul retras de viata . &ste scund , indesat , mai gros in partea din spate decit in partea anterioara , care incepe cu un (ot ascutit . *icioarele sunt scurte , indesate , adaptate pentru sapatul vizuinilor . =lana este compusa din peri aspri , teposi , de culoare gal(uie la (aza , negri la mi'loc si al(iciosi la vir . %peci ica este culoarea al(a a capului , cu doua dungi negre care pornesc de la nas , cuprind ochii si urechile si se largesc , estompindu-se pe ondul culorii gitului . #imor ismul se$ual nu este evident . .ici puii nu se deose(esc prea mult de adulti, decit prin marime . 6iezurele traieste 05 ani . 4ormaie si pu aie cind este atacat , plinge ( tipa ) cind este prins - similar iepurelui . 1rmele se aseamana cu ale ursului - dar miniaturizate . *re era padurile situate in apropierea cimpurilor agricole , din zone de deal , de coline sau de cimpie . &ste prezent si in #elta #unari , locuind ziua aproape tot timpul in vizuina . 9ste un ani*al o*nivor - maninca larve si radacini , ier(uri si grine , ructe , oua , legume , soareci , reptile , pui de iepuri , pui de pasari , etc . Consuma intimplator si cadavre . -raieste izolat , cautind emela doar in perioada de imperechere si imediat dupa ce

aceasta se produce o paraseste . #oar mama poate i vazuta , de primavar pina toamna , cu pui dupa ea . *erioada de imperechere este iulie - august . 6iezurele petrece iarna %i)ernind la el ca si ursul . #ormiteaza de regula de pe la s irsitul lui noiem(rie si pina pe la inceputul lunii martie . .u-si stringe niciodata provizii in vizuina . +inarea viezurelui se ace cu sanse destul de mari - prin pinda la vizuina - la lasarea serii . 6iezurele are activitate e$clusiv nocturna . %e mai poate vina si cu cainii la vizuina , dar metoda impune saparea vizuinii dupa intrarea cainilor . 6izuina de viezure este mult mai curata decit cea acuta de vulpi , iind relativ usor de deose(it . %e impusca olosind alica de 3,5-3 mm sau arma cu glont de cali(ru mic , in perioada 1, august-1, aprilie 4ro'eul conventional il constituie craniul , la care 2omania detine recordul mondial , iar tro eul neconventional , parul lung si aspectuos din coama , strins in pampon sau (lana intreaga . !ioara griva (!orvus corone L.) - are capul , gusa , remigele aripilor si retricele cozii de culoare neagra mata , restul corpului iind cenusiu . Cioara griva este de dimensiuni putin mai redusa ata de cioara cenusie , are remigele secundare de un luciu metalic , iar vesta cenusie este mai deschisa la culoare . !ioara de se*anatura are pena'ul complet negru , cu re le$e violacee metalice . Am(ele specii sunt sedentare in 2omania si se gasesc pe areale intinse - mai ales in zonele de cimpie si lunca a #unarii , precum si in #elta #unarii . Ciorile se hranesc cu ouale si puii pasarilor mici , cu seminte , ructe , cereale , etc . *rin atacul lor asupra puilor si oualelor de pasari , si chiar asupra vatuilor de iepuri , sunt deose(it de daunatoare pentru e ectivele de vinat . Consuma si cadavre dar si larve , insecte , soareci , etc . *e terenurile agricole unde ciorile de semanatura se aseaza in stoluri , nu ramine nimic necercetat , iar cui(urile de azan , potarniche , prepelita si chiar de iepure nu au nici o sansa . Prin pagu)ele care le produc sunt deose)it de daunatoare 'ondului cinegetic . Se vineaza tot ti*pul anului , cu arme lise si cu alica de 2,5 - 3,0 mm . .u e$ista nici un el de restrictii privind metodele de vinatoare . Cea mai e icienta metoda , dar nu si cea mai agreeata de vinatori , este com(aterea ciorilor in colonii , inainte de scoaterea puilor sau inainte ca acestia sa i parasit colonia . Alta metoda e icienta de a se realiza apropierea de ciori , este impuscarea a 2-3 e$emplare si lasarea acestora pe cimp la veder . #in spirit de intra'utorare ( speci ic speciei ) restul ciorilor vor incepe sa dea roata locului in care zac tovarasele lor , ciriind puternic . 8ugustiucul ( Streptopelia decaocto 0.) - este o specie alohtona , devenita sedentara in 2omania , asemanatoare ca aspect cu turturica , dar de dimensiuni putin mai mari decit aceasta . %e deose(este de turturica prin culoarea generala ca eniu-cenusie , prin semiluna localizata pe cea a si prin coada mai lunga , negriciaosa la (aza si cu mai putin al( la vir ul cozii . 9ugustiucul cui(areste si se odihneste preponderent in localitati , de aceea se poate vina numai in sezonul agricol , la recoltare , cind (ogatia hranei scoate gugustiucul din localitati , intr-un soi de pasa' diurn catre cimp .

&ste o specie interesanta pentru vinatoare , dar cu z(or mai lent decit turturica , avora(il e$ersarii tirului la inceput de sezon . Se vineaza in perioada 01 august - 31 *artie cu arma lisa si alice de ma$ 2-2,5 mm . 4etoda cea mai avanta'oasa este pinda la locurile de pasa' dinspre localitati spre cimp . -ata *are ( 3nas plat.r%.nc%os L. ) -este cea mai mare rata din 2omania ( 0,"0,5 5g ) . #imor ismul se$ual este evident de toamna pina primavara . 2atoiul care este mai mare decit rata si se prezinta viu colorat . 9itul este verede-metalizat , ciocul gal(ui , culoarea de ond este cenusie , coada neagra . *icioarele sunt portocalii . %chim(area pena'ului se produce dupa perioada de clocit , cind culorile ratoiului si ale ratei sunt oarte similare . 9lasul este similar cu cel al ratei domestice . %imturile sunt oarte ascutite . 2atele au vaz (inocular si un cimp vizual de aproape 3!0 grade ( similar cu sitarul ) . Aude oarte (ine . 2atele sunt legate ca ha(itat de acumularile de apa . )arna este recvent intilnita pe apele curgatoare deoarece acestea ingheata mai greu . %e hraneste e$clusiv acvatic cu peste - plante - larve - melci , etc . Perioada de vinatoare este cuprinsa intre 1,.07 - 17.01 si se vineaza cu arma lisa cu alica de 3,5 - 5,0 mm . *inda se ace de regula dimineata devreme si seara in locurile de pasa' , in care ratele vin sau pleaca de la (alta . %e practica si pinda la locurile de hanire , atrapele si chematorile acind parte din arsenalul unui vinator de rate . 2ata in z(or are viteza oarte mare , de aceea este greu de impuscat in z(or lansat . &ste mult mai acil sa se e$ecute ocul la plecarea sau lasarea pe (alta , cind rata isi incetineste z(orul destul de mult . Alte varietati de rata care se vineaza pe teritoriul 2omaniei sunt < -ata *ica , -ata pestrita , -ata sulitar , Sarsela , -ata *otata , -ata cu cap negru , etc