Concurs de arta plastica si pe calculator

Rudele din strintate: Genul Bison cuprinde mamifere de talie mare, puternice, prezente n trecut pe dou continente: Europa i America de Nord. Din acest familie, mai cunoscui sunt 2 reprezentani: im!rul European " Bison !onasus i im!rul Nord"American, confundat adeseori cu !izonul, Bison !ison. Au e#istat dou su!specii ale zim!rului European: zim!rul de ses sau de $Bialo%ieza&, Bison !onasus !onasus' zim!rul de munte sau (aucazian, Bison !onasus caucasicus' acesta nu a supra)ieuit p*na n zilele noastre, ultimul e#emplar murind n (aucaz n +,2-' un mascul, in )*rsta de un an, a fost capturat i dus n Germania n +,./, unde a trit +/ ani n capti)itate la o mena0erie din oraul 1erman Boitzen!ur1. im!rul este nt*lnit n mod curent n capti)itate, dar si ca populatie li!era. 2n primul caz animalele sunt n 1radini " zoolo1ice, ca si n rezer)atii. 3rin contrast, animalele aflate n li!ertate pot ale1e sin1ure si pot colinda li!er n comple#ele forestiere selectate. (artea de 3edi1ree a im!rului European din +,,- arata ca e#ista animale capti)e n +/4 de locuri, desi cam 56 " mai mult 1radini zoolo1ice " au doar un sin1ur specimen, sau doar animale de un sin1ur se#. Numarul cirezilor capti)e de mai mult de zece indi)izi este de doar +,, din care cele mai multe sunt n Germania 748 si 3olonia 798. :n numar de +.,6 de zim!ri traiau n capti)itate n +,,-, sau apro#. 5-,4; din ntrea1a populatie de zim!ri a lumii. (irezile li!ere atesta e#istenta unui numar de +/2, de animale 762,4; din populatia totala de 2,24 zim!ri8. (ele 55 de cirezi sal!atice se 1asesc n 4 tari: :craina " +. populatii cu un total de 764,8, 3olonia " 4 populatii 745-8, Bielorus " - populatii 75-68, <usia " +. populatii 72568, =ituania " + populatii 72+8.

Dimensiunea populatiei din 3olonia a fost mentinuta ntre 6.. " -.. n perioada de +. ani dintre +,// " +,,-. Dintre acestea, 24; se afla n capti)itate si -4; n li!ertate. Descriere: im!rul era un animal fioros. A)ea capul ndesat, cu coarne mici, puternice. > particularitate a masculilor o reprezinta disproportionalitatea ntre partea din fata a corpului, puternica si crupa relati) mica. Greutatea masculilor maturi )ariaza ntre 99. si ,2. ?1, n timp ce naltimea la umeri poate atin1e +// cm. @emelele sunt mai mici' 1reutatea ntre 52. si 69. ?1 si partea din fata a corpului mai putin !ineAfacuta. (orpul im!rului European este acoperit cu un par 1riAmaro care se armonizeaza cu peisa0ul ncon0urator. 3artea din fata a corpului este acoperita cu un par lun1, care formeaza asa numita !ar!a, n partea de 0os. 3arul din spate este scurt. im!rii de am!ele se#e au c*te o perecBe de coarne localizate sus pe cap, dar capetele acestora sunt aduse mai mult n interior n cazul femelelor adulte dec*t n cel al masculilor. =a nastere, puii au par de culoare rosiatica si sunt mai de1ra!a mici, ntre +6 si 54 ?1. Zimbrii n trecutul Romniei: >dinioar, Cuntii (arpatii adaposteau numeroase turme de zim!ri. =e1endele nostre spun c, n anul +549 c*nd Dra1o Dod a trecut cu to)arii lui =a nceput, stema Coldo)ei reprezenta capul de !our, pentru c acest animal era prezent n acele locuri. (u timpul, acest animal a disprut, treptatAtreptat, pe stem a aprut capul de zim!ru, animal ce a rezistat mai mult n sl!ticia munilor. Aceast modificare a stemei Coldo)ei a a)ut loc cam n )remea lui Etefan cel Care. im!rul sAa sf*rit din pdurile munilor notri n secolul al FGFAlea. (a do)ad, a fost 1sit un !ucium din corn de zim!ru pe care era 1ra)at anul +/./. 2n anul +/42, pe )alea Hi!ului, n Coldo)a, a fost rpus ultimul zim!ru de pe teritoriul <om*niei. im!rul, animal )i1uros i puternic ce putea a)ea o 1reutate de p*n la ,.. de ?1., a reprezentat i un fel de e#amen pentru cei care n timpurile de demult )roiau s m!rieze cariera armelor. Acei tineri cptau drepturile militare numai dup ce rpuneau un asemenea animal, considerat fioros. Ie cunosc ns i cazuri de m!l*nzire a zim!rului. Ie amintete c n +-9., 1roful =azr a sosit la dieta de la Ii!iu ntrJun car tras de doi zim!ri m!l*nzii, cu coarnele aurite i cu Bamuri ar1intate, lucru ce a st*rnit uimirea tuturor. Rentoarcerea zimbrului: (a un fel de respect al trecutului nostru istoric c*t i din dorina de a reface tezaurul faunei, la +2 noiem!rie +,4/ o perecBe de zim!ri a fost adus din 3olonia n padurea

Slivu-Hateg, n 0udetul Kunedoara. Acesta este primul loc de pe teritoriul <om*niei, unde zim!rul european iAa facut reaparitia. <ezer)atia se afla la 5 ?m de orasul Kate1. Aici sAau nscut 9- de pui cu care au fost populate si alte zone ale tarii. Gn 2..2, pensionarilor <omi si <omina, maiestuoase e#emplare a0unse la o )arsta )enera!ila, leAau mai fost adusi 9 to)arasi tineri. Rezervatia Dragos-Voda D*natoriANeamt, aflata n raza 3arcului Natural D*natori Neamt a fost nfiintata n anul +,6/, iar n anul +,-., au fost aduse 5 e#emplare de zim!ri, ori1inare din 3olonia. Gn anul +,-9 se nasc primele doua e#emplare de zim!ru n cadrul rezer)atiei : <osina si <oco. 2n anul +,--, la 29 noiem!rie, au fost adusi din e#A :<II 4 zim!ri caucazieni: Cedalist, Centol, Cetoci?a, Cerin1Bia si Ce#icana. Dupa anul +,--, sAau realizat mai multe scBim!uri ntre e#emplarele de zim!ri din rezer)atiile e#istente n <omania n scopul mentinerii di)ersitatii 1enetice. 2n momentul actual, se 1asesc 9 e#emplare de zim!ri 72 femele, un mascul si un )itel de zim!ru de se# feminin8 ntrAun tarc de apro#imati) 9 Ba. >data cu nfiintarea 3arcului Natural D*natoriANeamt din cadrul Directiei Iil)ice 3iatra Neamt se trece practic si n tara noastra la etapa unui mana1ement adec)at a populatiilor pentru reintroducerea n li!ertate. :n studiu facut n anul +,,/ de catre Iocietatea oolo1ica din =ondra confirma daca mai era ne)oie )ia!ilitatea ecositemelor forestiere din Cuntii Neamtului pentru )iata zim!rului n li!ertate. 3e acesta !aza, la ni)elul administratiei parcului au nceput actiunile pentru atin1erea acestui o!iecti) am!itios, reintroducerea zim!rului n li!ertate. >!iecti)ul ma0or este acela de a realiza un (entru de <eproducere si Cana1ement al im!rului pe o suprafata de aprop#imati) +.- Ba, cu toate utilitatile necesare: tarcuri de carantina, tarcuri de acomodare, tarcuri de preeli!erare, la!orator !iolo1ic, etc. De asemenea, in iernile aspre si 1eroase, unii zim!ri din <ezer)atia Buco)ins?aia 7:craina8 tra)erseaza 1ranita Baladuind n nordul tinuturilor suce)ene aflate la o distanta de apro#imati) /. ?m de <ezer)atia $Dra1osADoda& D*natoriANeamt. <ezer)atia Neagra-Bucsani, su!unitate a Directiei Iil)ice H*r1o)iste, a fost nfiintata n anul +,/., a)*nd o suprafata destinata tarcurilor de +62 Ba n padurea Nea1ra ntre p*r*urile (ri)at si Nea1ra din zona Bucsanilor, cu o clima de zona de cmpie piemontana si dealuri mi0locii. 2n acest moment n rezer)atie se afla un numar de apro#imati) 52 e#emplare de zim!ri. Comportament in libertate: 3ot fi identificate doua perioade distincte n ciclul )ietii anuale a zim!rilor 3rima este cea a adunarii pentru iarna, care dureaza pe toata perioada acestui anotimp si a doua, perioada miscarii li!ere, c*nd zapada lipseste.

A doua perioada coincide cu cea a sezonului de crestere, n care zim!rii folosesc resursele naturale de Brana nt*lnite si si pun n aplicare propria strate1ie de utilizare a mediului ncon0urator. 3rin contrast, n timpul iernii zim!rii se aduna n 0urul Branitoarelor special amena0ate, form*nd 1rupuri mai mari, de mai multe zeci de indi)izi fiecare. :nii masculi se pot aduna n 1rupuri separate de mai mici dimensiuni, n 0urul altor Branitori. (*nd iarna t*rzie face loc prima)erii, 1rupurile de iarna de)in mai putin sta!ile si ncep sa se destrame n 1rupuri mai mici care parasesc Branitorile si pornesc n cautarea resurselor naturale de Brana. Grupurile cele mai rasp*ndite printre populatia de zim!ri sunt cele mi#te si cele compuse numai din masculi. Grupurile mi#te sunt compuse din femele, tineret de 2A5 ani, )itei si ocazional masculi adulti. (ele mai mici 1rupuri de masculi contin 2 indi)izi' e ce)a o!isnuit sa nt*lnesti 1rupuri de 2A5 masculi, n timp ce 1rupurile de 9A, masculi sunt rare. Apro#imati) 6.; dintre masculi traiesc sin1uri. Grupurile de zim!ri nu sunt le1ate prin relatii familiale si compozitia si marimea lor se scBim!a frec)ent. :nele dintre aceste scBim!ari sunt sezoniere 7incluz*nd nasterea puilor sau momentul mperecBerii8, n timp ce altele sunt rezultatul unirii mai multor cirezi care se despart apoi, d*nd nastere unor noi 1rupuri. =iderul unui 1rup mi#t e n 1eneral o femela mai !atr*na care are un pui. Structura spatiului: Gnformatii precise asupra marimii spatiului, miscarea, compozitia 1rupurilor etc. au fost oferite de cercetarile telemetrice. im!rii selectati poarta un dispoziti) de urmarire si sunt o!ser)ati sistematic, rezultatul fiind posi!ilitatea de a afirma acum, ca 6.A-.; din ntrea1a suprafata a padurii e locuita de zim!ri " mai mult sau mai putin, ntre1ul Ba!itat le atra1e pe animale. Iuprafata locuita de un 1rup mi#t poate depasi +.... Ba si cea a unui mascul adult +9.... Ba. Hotusi, spatiile di)erselor 1rupuri pot sa se suprapunaLntretaie, n timp ce nt*lnirile nt*mplatoare pot duce la fuzionarea 1rupurilor sau la scBim!ul de indi)izi. (ele mai mari spatii sunt cele ale masculilor adulti care pot )izita mai multe 1rupuri. Ipatiile de iarna sunt mult mai mici, si desi cea mai mica arie e de +... Ba, suprafata precisa este mult influentata de conditiile meteorolo1ice. 2n iernile reci, cu zapada persistenta, zim!rii ocupa cea mai mica suprafata n imediata )ecinatate a Branitorilor. 2n1Betul si zapada limiteaza mo!ilitatea zim!rilor. Reproducerea : 2n cazul rume1atoarelor sal!atice care traiesc n zone temperate, perioada de reproducere este influentata de anotimp. Diteii se nasc n sezonul care le este cel mai fa)ora!il, adica prima)ara. Aceasta periodicitate n cazul reproducerii este mentinuta nu numai prin mecanisme fiziolo1ice cum ar fi lun1imea perioadei de 1estatie, dar si prin mecanisme din interiorul populatiei, cum ar fi separarea celor doua se#e c*nd nu este perioada de mperecBere. Casculii nu conduc cirezi, ceea ce e de nteles din moment ce prezenta lor n 1rup e doar pe termen scurt.

Casculii de)in maturi din punct de )edere se#ual la )*rsta de 2A5 ani, nsa masculii mai !atr*ni din cadrul populatiei nu le permit mperecBerea masculilor tineri, cBiar c*nd acestia din urma au a0uns la 9A6 ani. Astfel, perioada de acti)itate se#uala intensa n r*ndul masculilor ncepe la )*rsta de 6 ani si se ncBeie n al +2Alea an de )iata. Casculii !atr*ni tre!uie sa lase loc de o!icei celor tineri, rezultatul fiind participarea lor limitata la nmultire. 3erioada mperecBerii este n Au1ust si Ieptem!rie, c*nd masculii adulti si fac aparitia n cirezile de femele si )itei. 3rezenta masculilor n diferite 1rupuri nu este permanenta, caci ei scBim!a frec)ent 1rupul, n cautare de femele n calduri. Asemenea scBim!ari sunt fa)ora!ile, ele marind di)ersitatea 1enetica a populatiei. 2n aceasta perioada masculii nu mu1esc, ci emit un sunet ca un 1roBait. @emelele de)in mature se#ual n cel deAal treilea an de )iata, n timp ce puii apar n al 9A lea an. (am 2.; dintre femelele ce traiesc n li!ertate dau nastere la pui n al 5Alea an de )iata. Hotusi cele mai multe tre!uie sa astepte p*na n al 4Alea an sau al 6Alea an. > femela este capa!ila sa nasca pui p*na la sf*rsitul )ietii, desi limita de )*rsta este considerata 2. de ani printre femelele ce traiesc n li!ertate. Diteii se nasc n fiecare an, perioada de 1estatie fiind n medie de 269 de zile 7ntre 249 si 2-- de zile8. @emelele nasc de re1ula un )itel, cazurile de 1emeni fiind foarte rare. Obiceiuri alimentare <ume1atoare fiind, zim!rii sunt adaptati sa utilizeze drept Brana o mare di)ersitate de plante. (amera stomacala, numita rumen poate a)ea o capacitate de peste +.. l, iar, datorita procesului constant de fermentatie este necesara reapro)izionarea continua cu Brana. Aceasta se reflecta in ritmul acti)itatii zilnice a animalelor. im!rii se Branesc intens nainte de rasaritul soarelui, pentru a umple rapid cele patru camere stomacale, dupa pauza din timpul noptii. Apoi se odiBnesc si rume1a Brana. (um acest ciclu este repetat de c*te)a ori pe zi, Branirea ocupa apro#. 4. " /.; din timpul zim!rilor, ntre rasaritul si apusul soarelui. Gntensitatea alimentarii depinde de sezon. 3rima)ara de)reme zim!rii cauta intens Brana pentru a compensa cantitate si calitatea Branei din timpul iernii. Din fericire, acest lucru este fa)orizat de aparitia )e1etatiei tinere si Branitoare, iar numarul insectelor daunatoare este nca scazut. 3oate fi consumat un numar foarte mare de specii de plante, desi n dieta unui zim!ru intra +.A2. de specii usor de 1asit. 2n cea mai mare parte se Branesc cu plantele ce acopera solul padurii, n timp ce Brana de ori1ine lemnoasa nu reprezinta dec*t un supliment. Hotusi, nu poate trai dec*t n paduri care saAi asi1ure Brana din a!undenta, n diferite anotimpuri. im!rii pot fi nt*lniti n padurile de pin si molid pline de plante ce acopera solul, n paduri mi#te de conifere si foioase, n paduri de foioase ca si n paduri umede cum sunt padurile mlastinoase de anin ne1ru. >!iceiurile alimentare se pot scBim!a n functie de conditiile de mediu, zim!rii fiind dispusi sa utilizeze pa0istile 7f*netele8 sau zonele de padure defrisate. (irezile care colinda n cautarea Branei sunt conduse de femele e#perimentate si nu stau mult ntrAun sin1ur loc. :rmele lasate n )e1etatia ce acopera solul sunt 1reu de detectat, cBiar daca pe acolo a trecut o cireada de +.A2. de indi)izi.

3rezenta zim!rilor, deci, nu afecteaza cu nimic rennoirea resurselor de plante ale mediului. Hrana suplimentara Krana suplimentara are si o influenta ma0ora asupra comportamentului, structurii sociale, distri!utiei densitatii si cBiar a reproducerii zim!rilor. Animalele consuma cel mai mult f*n n perioada Decem!rie " Cartie, c*nd acesta reprezinta mai mult sau mai putin de +..; din dieta lor. @*nul e mai putin folosit de catre zim!ri n Noiem!rie si Aprilie, ca si n celelalte luni n care iarna e mai !l*nda, fara zapada, iar zim!rii sunt rasp*nditi pe un teritoriu mai )ast. Hotusi, o!tinerea Branei de su! zapada 0oaca un rol minimal n )iata zim!rilor de azi, si e o!ser)ata mai ales la nceputul iernii pe terenurile culti)ate si pe pa0isti. Asta nu nseamna ca zim!rii prefera f*nul n locul Branei naturale ci doar ca aceasta din urma nu e prezenta n cantitati suficiente pe timpul iernii. @emelele nsarcinate sau cele care alapteaza au ne)oie de cantitati mari de Brana si de aceea le este necesar suplimentul de f*n. Este ade)arat ca un declin drastic al populatiei sal!atice ar duce la micsorarea ne)oii alimentarii suplimentare si tot at*t de ade)arat este ca ncetarea alimentarii suplimentare ar duce la un asemenea declin.