Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elanul irlandez (disparut acum 7700 de ani) Acest animal avea coarne atat de mari
si complexe, incat masurau 3,5 metri de la un capat la altul. In Insula Emerald nu a mai existat nimic
la fel de spectaculos inainte si dupa elanul irlandez. Atata timp cat existau nutrienti situatia era sub
control. ar ce se intampla daca mediul se sc!imba" o#ezile unei sc!imbari de acest $en au fost
descoperite in Irlanda de %ete &oxon. 'tudiile sale au dez#aluit ca acum aproximati# (0.000 de ani
mediul s)a sc!imbat radical, odata cu sfarsitul erei $laciare. Adrian *ister crede ca padurile au inceput
sa ia locul campiilor. atorita coarnelor sale masi#e elanul irlandez se deplasa foarte dificil prin
padurile dese. In mod ironic, o data cu reducerea !abitatului, competitia pentru partenere si resurse
a de#enit si mai acerba. *ucru care a fa#orizat selectia animalelor cu coarne si mai mari, exact in
momentul in care acestea de#enisera un pericol pentru e#olutie. Era un animal $ar$antuelic cu o
desc!idere a coarnelor de 3.5 metri, aproximati# de doua ori un stat de om. +osilele elanului irlandez
sunt intalnite de cele mai multe ori in mlastinile de truba din Irlanda, unde aciditatea malului ,oaca
rolul unui bun conser#ant.
5.-arele pin$uin nordic (disparut din (.44) %e /erra traiau cate#a milioane de
pin$uini nordici uriasi, dar numarul mare de exemplare nu a reprezentat o pa#aza in fata extinctiei.
Alca uriasa s)a intalnit cu omul, lucru care s)a do#edit fatal. %in$uinii traiau pe mici insule stancoase
din lar$ul coastei. Ei au de#enit foarte repede o sursa de mancare, pene si $rasime. Au urmat secole
de macel, alimentate de rezer#a aparent inepuizabila de pasari. &u toate acestea in secolul (0
numarul lor se redusese dramatic. In timp ce numarul lor scadea cercetatorii si naturalistii de#eneau
din ce in ce mai fascinati de ei. &olectorii de oua, furau ouale stiind ca #or obtine bani buni pe
acestea. %ana in anii (.40 aceste #ietati aproape disparusera. Asa ca o serie de expeditii stiintifice
oficiale au fost trimise sa #ada ce se intampla. ar ironia soartei a facut ca eforturile sa fie prea tarzii,
ultimele exemplare de pin$uini fiind ucise c!iar de #anatorii aflati in slu,ba naturalistilor, disparitia
lor datorandu)se mai de$raba interesului stiintific decat celui economic. %o#estea marilor pin$uini
nordici arata cat de #ulnerabila este o specie in fata extinctiei c!iar si atunci cand numara milioane de
indi#izi. Alca uriasa semana putin cu pin$uinul din emisfera nordica. 1 pasare de mare, incapabila de
zbor care sta in pozitie #erticala 2 ea a e#oluat timp de milioane de ani. Era un saritor extraordinar3
se numara printre cele mai performante animalele din toate timpurile in ceea ce pri#este adancimea
si durata scufundarilor. e asemenea era foarte bine adaptat pentru prinderea pestilor.
4./i$rul cu dinti sabie 'pectaculosul ti$ru cu dinti sabie era un ade#arat monstru
preistoric. 5n pradator de top care a disparut brusc la sfarsitul erei $laciare. 'milodon +atalis (ti$rul
cu dinti sabie) era un animal ma$nific, o felina mare fara seaman. In re$iunea *a 6rea, oasele de
'milodon sunt descoperite alaturi de ramasite omenesti, fapt ce demonstreaza ca oamenii s)au
intalnit cu aceasta creatura. 7aturalistul 8re$ -acdonald banuieste ca 'milodon a cazut prada
sc!imbarilor complexe de relief si mediu de la sfarsitul erei $laciare. +iind un animal de ambuscada,
el a#ea ne#oie de protectia padurii. ar la sfarsitul erei $laciare padurile californiene erau din ce in ce
mai putine. In &alifornia, paleontolo$ul 6laire 9an 9al:enbur$! a descoperit un e#eniment natural
extraordinar 2 asfalt care iese la suprafata pamantului. 'moala este un asasin teribil care pastreaza
toate indiciile crimei. upa ce animalele sunt prinse in cursa si mor, oasele lor supra#ietuiesc. Astfel
6laire are posibilitatea sa)l reconstituie pe 'milodon +atalis. 1asele prezinta o po#este interesanta.
Ele indica o felina puternica si indesata, mai de$raba adepta atacurilor prin surprindere decat a
urmaririlor. Ea isi folosea coltii uriasi pentru a taia carnea #ictimelor sale.
7.-amutii -amutul, unul dintre $i$antii stra#ec!iului continent 7ord
American, domnea su#eran. 1are cine sa)l fi dus la pierzanie, #anatorii sau sanatatea sa precara"
-amutul columbian era un animan ma$nific 2 mai mare decat un elefant 2 el a supra#ietuit milioane de
ani pe campiile Americii centrale si de nord. Aceste #arfuri de sulita au fost descoperite printre oasele de
mamut. &u toate acestea, oamenii nu puteau sa ucida absolut toti mamutii de pe pamant. In apropiere de
-exico ⁢ s)au descoperit oasele unei familii de mamuti. 7u exista nici o do#ada ca ar fi fost #anati, dar
indiciile de la fata locului su$ereaza prezenta unui inamic mult mai puternic care a dus la disparitia lor.
%o#estea se muta la 7e< =or:, unde imunolo$ul %eter asza: crede ca a $asit c!eia dezle$arii misterului.
-amutii erau foarte bine adaptati la mediu, dar ei au disparut la sfarsitul erei $laciare la fel ca si alte
specii mari. atorita do#ezilor descoperite la un moment dat, cazul a parut inc!is. Acestea indicau ca
mamutii au fost #anati pana la disparitie de o rasa de oameni acum circa (4.000 de ani. Ei erau cunoscuti
sub numele de #anatori &lo#is si pot fi identificati $ratie sulitelor lor cu #arf de piatra.
..%asarea odo ( disparut din secolul (7) %asarea odo, o specie de porumbel
urias, a de#enit un simbol al extinctiei. Aceasta a fost descoperita de na#i$atorii olandezi care au
debarcat pe insula -auritius in (50.. Ei au fost uimiti de aceasta pasare plinuta, cu cioc urat,
incapabila sa zboare. *a 5ni#ersitatea 1xford se afla sin$urele mostre de carne si tesut ale unui
exemplar de odo. A7)ul acestui specimen a fost prele#at de catre r 6et! 'c!apiro, iar rezultatele
analizei au dez#aluit ca pasarea a e#oluat acum cate#a milioane de ani din porumbelul indonezian. 'e
pare ca disparitia pasarii nu s)a datorat in exclusi#itate faptului ca a a,uns pe lista de bucate a
olandezilor. esi se pare ca olandezii mancau mai de$raba carne de porc domestic, decat pe cea de
odo, tocmai introducerea porcilor domestici, care umblau liberi prin padurile de pe insula, a pecetluit
soarta pasarilor odo. Incapabile sa lupte cu acest competitor, populatia de odo a intrat in scurt
timp in declin. Asa s)a scris sfarsitul unei po#esti #ec!i de 3 milioane de ani. Asa a inceput tristul
destin al pasarii odo, in numai (50 de ani specia fiind stearsa de pe fata pamantului. &u a,utorul
unor sc!elete, specialistii confirma ca odo apartinea unei rase de porumbei uriasi, ce depaseau
dimensiunile unui curcan.