Sunteți pe pagina 1din 2

4.

Elanul irlandez (disparut acum 7700 de ani) Acest animal avea coarne atat de mari
si complexe, incat masurau 3,5 metri de la un capat la altul. In Insula Emerald nu a mai existat nimic
la fel de spectaculos inainte si dupa elanul irlandez. Atata timp cat existau nutrienti situatia era sub
control. ar ce se intampla daca mediul se sc!imba" o#ezile unei sc!imbari de acest $en au fost
descoperite in Irlanda de %ete &oxon. 'tudiile sale au dez#aluit ca acum aproximati# (0.000 de ani
mediul s)a sc!imbat radical, odata cu sfarsitul erei $laciare. Adrian *ister crede ca padurile au inceput
sa ia locul campiilor. atorita coarnelor sale masi#e elanul irlandez se deplasa foarte dificil prin
padurile dese. In mod ironic, o data cu reducerea !abitatului, competitia pentru partenere si resurse
a de#enit si mai acerba. *ucru care a fa#orizat selectia animalelor cu coarne si mai mari, exact in
momentul in care acestea de#enisera un pericol pentru e#olutie. Era un animal $ar$antuelic cu o
desc!idere a coarnelor de 3.5 metri, aproximati# de doua ori un stat de om. +osilele elanului irlandez
sunt intalnite de cele mai multe ori in mlastinile de truba din Irlanda, unde aciditatea malului ,oaca
rolul unui bun conser#ant.
5.-arele pin$uin nordic (disparut din (.44) %e /erra traiau cate#a milioane de
pin$uini nordici uriasi, dar numarul mare de exemplare nu a reprezentat o pa#aza in fata extinctiei.
Alca uriasa s)a intalnit cu omul, lucru care s)a do#edit fatal. %in$uinii traiau pe mici insule stancoase
din lar$ul coastei. Ei au de#enit foarte repede o sursa de mancare, pene si $rasime. Au urmat secole
de macel, alimentate de rezer#a aparent inepuizabila de pasari. &u toate acestea in secolul (0
numarul lor se redusese dramatic. In timp ce numarul lor scadea cercetatorii si naturalistii de#eneau
din ce in ce mai fascinati de ei. &olectorii de oua, furau ouale stiind ca #or obtine bani buni pe
acestea. %ana in anii (.40 aceste #ietati aproape disparusera. Asa ca o serie de expeditii stiintifice
oficiale au fost trimise sa #ada ce se intampla. ar ironia soartei a facut ca eforturile sa fie prea tarzii,
ultimele exemplare de pin$uini fiind ucise c!iar de #anatorii aflati in slu,ba naturalistilor, disparitia
lor datorandu)se mai de$raba interesului stiintific decat celui economic. %o#estea marilor pin$uini
nordici arata cat de #ulnerabila este o specie in fata extinctiei c!iar si atunci cand numara milioane de
indi#izi. Alca uriasa semana putin cu pin$uinul din emisfera nordica. 1 pasare de mare, incapabila de
zbor care sta in pozitie #erticala 2 ea a e#oluat timp de milioane de ani. Era un saritor extraordinar3
se numara printre cele mai performante animalele din toate timpurile in ceea ce pri#este adancimea
si durata scufundarilor. e asemenea era foarte bine adaptat pentru prinderea pestilor.
4./i$rul cu dinti sabie 'pectaculosul ti$ru cu dinti sabie era un ade#arat monstru
preistoric. 5n pradator de top care a disparut brusc la sfarsitul erei $laciare. 'milodon +atalis (ti$rul
cu dinti sabie) era un animal ma$nific, o felina mare fara seaman. In re$iunea *a 6rea, oasele de
'milodon sunt descoperite alaturi de ramasite omenesti, fapt ce demonstreaza ca oamenii s)au
intalnit cu aceasta creatura. 7aturalistul 8re$ -acdonald banuieste ca 'milodon a cazut prada
sc!imbarilor complexe de relief si mediu de la sfarsitul erei $laciare. +iind un animal de ambuscada,
el a#ea ne#oie de protectia padurii. ar la sfarsitul erei $laciare padurile californiene erau din ce in ce
mai putine. In &alifornia, paleontolo$ul 6laire 9an 9al:enbur$! a descoperit un e#eniment natural
extraordinar 2 asfalt care iese la suprafata pamantului. 'moala este un asasin teribil care pastreaza
toate indiciile crimei. upa ce animalele sunt prinse in cursa si mor, oasele lor supra#ietuiesc. Astfel
6laire are posibilitatea sa)l reconstituie pe 'milodon +atalis. 1asele prezinta o po#este interesanta.
Ele indica o felina puternica si indesata, mai de$raba adepta atacurilor prin surprindere decat a
urmaririlor. Ea isi folosea coltii uriasi pentru a taia carnea #ictimelor sale.
7.-amutii -amutul, unul dintre $i$antii stra#ec!iului continent 7ord
American, domnea su#eran. 1are cine sa)l fi dus la pierzanie, #anatorii sau sanatatea sa precara"
-amutul columbian era un animan ma$nific 2 mai mare decat un elefant 2 el a supra#ietuit milioane de
ani pe campiile Americii centrale si de nord. Aceste #arfuri de sulita au fost descoperite printre oasele de
mamut. &u toate acestea, oamenii nu puteau sa ucida absolut toti mamutii de pe pamant. In apropiere de
-exico ⁢ s)au descoperit oasele unei familii de mamuti. 7u exista nici o do#ada ca ar fi fost #anati, dar
indiciile de la fata locului su$ereaza prezenta unui inamic mult mai puternic care a dus la disparitia lor.
%o#estea se muta la 7e< =or:, unde imunolo$ul %eter asza: crede ca a $asit c!eia dezle$arii misterului.
-amutii erau foarte bine adaptati la mediu, dar ei au disparut la sfarsitul erei $laciare la fel ca si alte
specii mari. atorita do#ezilor descoperite la un moment dat, cazul a parut inc!is. Acestea indicau ca
mamutii au fost #anati pana la disparitie de o rasa de oameni acum circa (4.000 de ani. Ei erau cunoscuti
sub numele de #anatori &lo#is si pot fi identificati $ratie sulitelor lor cu #arf de piatra.
..%asarea odo ( disparut din secolul (7) %asarea odo, o specie de porumbel
urias, a de#enit un simbol al extinctiei. Aceasta a fost descoperita de na#i$atorii olandezi care au
debarcat pe insula -auritius in (50.. Ei au fost uimiti de aceasta pasare plinuta, cu cioc urat,
incapabila sa zboare. *a 5ni#ersitatea 1xford se afla sin$urele mostre de carne si tesut ale unui
exemplar de odo. A7)ul acestui specimen a fost prele#at de catre r 6et! 'c!apiro, iar rezultatele
analizei au dez#aluit ca pasarea a e#oluat acum cate#a milioane de ani din porumbelul indonezian. 'e
pare ca disparitia pasarii nu s)a datorat in exclusi#itate faptului ca a a,uns pe lista de bucate a
olandezilor. esi se pare ca olandezii mancau mai de$raba carne de porc domestic, decat pe cea de
odo, tocmai introducerea porcilor domestici, care umblau liberi prin padurile de pe insula, a pecetluit
soarta pasarilor odo. Incapabile sa lupte cu acest competitor, populatia de odo a intrat in scurt
timp in declin. Asa s)a scris sfarsitul unei po#esti #ec!i de 3 milioane de ani. Asa a inceput tristul
destin al pasarii odo, in numai (50 de ani specia fiind stearsa de pe fata pamantului. &u a,utorul
unor sc!elete, specialistii confirma ca odo apartinea unei rase de porumbei uriasi, ce depaseau
dimensiunile unui curcan.

S-ar putea să vă placă și