3.14.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Definitie: hipertensiunea arteriala e un sindrom caracteriat prin cresterea
presiunii sistolice si a celei diastolice peste valorile normale. Dupa O.M.S.
se considera valori normale pentru presiunea maxima 140 - 160 mm Hg,
interpretate n raport cu v!rsta, sexul si greutatea, iar pentru minima "0 - "#
mm Hg.
Clasificare: n $unctie de etiologie se deose%esc&
Hipertensiunea arteriala esentiala, n care nu se poate evidentia o cau'a
organica si Hipertensiunea arteriala secundara sau simptomatica, n care
este dovedita cau'a. Se deose%esc hipertensiuni secundare renale, endocrine,
neurogene si cardiovasculare.
n $unctie de evolutie se accepta asta'i clasi$icarea
propusa de O.M.S.& stadiul I, caracteri'at prin depasirea valorilor normale de
140 - 160("0 - "# mm Hg) stadiul al II-lea, caracteri'at prin semne de
hipertro$ie cardiovasculara. Hipertrofia ventricululai t!n" poate $i
constatata clinic, electrocardiogra$ie, radiologie i prin
e#amenul $undului de
*+6 M,-.,/ D0 M0D121-3 1-405-3
ochi 6angiopatie hipertensiva7) stadiul al III-lea, caracteri'at prin aparitia
complicatiilor cardiace, coronariene, cere%rale si renale.
Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai rasp!ndite %oli. 8resiunea
arteriala poate creste $ie prin marirea de%itului, $ie prin cresterea re'istentei.
2ele mai multe hipertensiuni au la %a'a cresterea re'istentei peri$erice
6hipertensiunea esentiala, renala etc.7. 1nitial, procesul este $unctional -
vasoconstrictie -, ulterior apar le'iuni organice care permanenti'ea'a
hipertensiunea arteriala. n ceea ce priveste $actorii care realizeazavasocons-
trictia arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central,
sistemului hipo$i'o-suprarenal si hiperreactivitatii vasculare. n evolutia
hipertensiunii arteriale, dupa mai multi ani de evolutie apar le'iuni organice
de aterosclero'a, care agravea'a tul%urarile.
Hipertensiuni arteriale simptomatice:
De cauza renala. Din acest grup $ac parte hipertensiunile renovasculare
9anomalii congenitale ale vaselor renale 6steno'e, anevrisme7) trom%o'e,
em%olii:, hipertensiunile din %olile parenchimului renal 6glomerulone$rita
acuta si cronica, le'iunile renale din dia%et, pielone$ritele etc.7. n aparitia
hipertensiunii renale, rolul principal este detinut de o en'ima care ia nastere
n rinichiul ischemic 6cu circulatia insu$icienta7 si care se
numeste renina. ,ceasta se trans$orma n s!nge ntr-o su%stanta hipertensiva
numita angioten-sina.0 importanta preci'area etiologiei renale, deoarece
unele $orme sunt suscepti%ile de o interventie chirurgicala 6hipertensiunea
renovasculara, unele pielone$rite7. 4ratamentul se adresea'a at!t %olii de
%a'a, c!t si hipertensiunii arteriale.
De cauza endocrina. Din acest grup $ac parte&
- $eocromocitomul - o tumoare locali'ata n medulara glandei suprarenale,
caracteri'ata prin cri'e paroxistice de hipertensiune datorite descarcarii n
circulatie de cateco-lamine 6adrenalina si noradrenalina7) tratamentul este
chirurgical)
- hiperaldosteronismul primar 6adenom corticosuprarenal cu secretie
excesiva de aldosteron7)
- sindrom 2ushing, datorit unei tumori corticosuprarenale sau hipo$i'are
care se caracteri'ea'a prin hipertensiune, o%e'itate, vergeturi, hirsutism si
cresterea eliminarii urinare a 1;-cetosteroi'ilor) tratamentul este chirurgical)
- hipertensiuni endocrine, mai apar n hipertiroidism si n cursul sarcinii) n
cursul primei sarcini poate aparea o hipertensiune reversi%ila, recidiv!nd
eventual cu $iecare noua sarcina) alteori, graviditatea agravea'a o
hipertensiune arteriala preexistenta, de alta natura.
De cauza neurogena. n %oli traumatice, tumorale sau in$lamatorii ale
creierului care duc la o crestere a presiunii intracraniene sau n ca' de le'iuni
ale centrilor vasomotori se o%serva, uneori, si cresterea tensiunii arteriale.
De cauza cardiovasculara. <olile nsotite de hipertensiune arteriala sunt&
coarctatia aortica, %locul complet, insu$icienta aortica si aterosclero'a.
Hipertenisunea arteriala esentiala: prin care se ntelege orice sindrom clinic
hipertensiv n care valorile presiunii arteriale sunt crescute, n a%senta unei
cau'e organice. Se mai numeste si boala hipertensiva. 0ste cea mai
$recventa, repre'ent!nd =0 - "0> din totalul hipertensiunilor, si apare de
o%icei dupa *0 de ani, cu un maximum de $recventa ntre 40 si #0 de ani.
1ncidenta este mai mare la $emeie, dar $ormele mai grave apar la %ar%ati.
Menopau'a si o%e'itatea sunt $actori $avori'anti, la $el viata ncordata,
stresanta si ereditatea. 0reditatea ar ?uca un rol $oarte important a$ectiunea
nt!lnindu-se n proportie de +0 - =0> 6dupa di$erite statistici7 n
antecedentele $amiliale ale %olnavilor. 2eea ce se transmite ar consta ntr-o
tul%urare a meta%olismului catecolaminelor 6adrenalina si noradrenalina7
care ar sta la %a'a vasoconstrictiei arteriale. Se pare ca si alimentatia %ogata
n sare ar ?uca un rol.
<O/1/0 ,8,5,4./.1 2,5D1O@,S2./,5 *+;
Etiopatogenie: ma?oritatea autorilor accepta asta'i conceptia nervista,
potrivit careia predispo'itia ereditara este de natura neurogena, legata de o
anumita structura a personalitatii si de o anumita modalitate de raspuns la
situatiile de stress& durere, $rica, suparare. <oala ar $i esential nervoasa,
produsa de o tul%urare n activitatea centrilor nervosi superiori. Di$eriti
excitanti din s$era psiho-emotionala 6neca'uri, gri?i, nesiguranta7, action!nd
pe $ondul unei predispo'itii ereditare, duc la aparitia unor $ocare de excitatie
permanenta la nivelul scoartei cere%rale, determin!nd secundar o
vasoconstrictie arteriala. n lantul patogenic al hipertensiunii mai intervin -
tot prin intermediul scoartei - sistemul endocrin si rinichiul.
Modi$icarile $undamentale locale care stau la %a'a hipertensiunii sunt
vasoconstrictia arteriala si cresterea continutului peretelui arteriolar n apa si
sare. Mai t!r'iu apar le'iuni organice si aterosclero'a, care gra%esc eAolutia
si ntuneca prognosticul prin complicatii.
Simptome: clasic se deose%esc trei stadii&
Stadiul prehipertensiv poate $i a$irmat pe %a'a ascendentei ereditare
hipertensive, aparitiei unor puseuri tensionale trecatoare si a unor teste care
sta%ilesc cresterea anormala a presiunii arteriale, comparativ cu normalul.
2el mai cunoscut este testul presor la rece, care este po'itiv c!nd,
introduc!nd m!na n apa la 4B, valorile 4.,. cresc cu peste 40 mm Hg.
Stadiul de hipertensiune intermitenta, caracteri'at prin perioade de
hipertensiune, $ara alte semne clinice, altern!nd cu perioade normale.
Stadiul de hipertensiune permanenta: n peste "0> din ca'uri,
hipertensiunea arteriala este depistata n acest stadiu. Dupa mani$estari se
deose%esc&
orma benigna, care evoluea'a progresiv si se caracteri'ea'a prin&
- semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase si rigide, puls %ine
%atut)C
- semne de $ragilitate capilara) diverse mani$estari hemoragice 6epistaxis,
metroragii, uneori hemateme'e, hemoragii retiniene etc.7)
- semne cere%rale& ce$alee occipitala, de o%icei dimineata, la tre'ire, ameteli,
o%oseala, astenie, insomnie, tul%urari de memorie si concentrare, modi$icari
de caracter, $recvent tul%urari de vedere 6Dmuste '%uratoareD, vedere
ncetosata7) ce$alee cu caracter pulsatil, ameteala, tul%urarile de vedere si
tul%urarile trecatoare de constienta si de lim%a? sunt cele mai $recvente
tul%urari $unctionale, comune tuturor $ormelor de hipertensiune)
- $urnicaturi la nivelul extremitatilor, ameteli, sen'atia de Ddeget mortD)
- examenul inimii releva su%iectiv palpitatii, dureri precordiale, di$erite
grade de disp-nee, iar o%iectiv, semne de marire a inimii st!ngi 6hipertro$ie si
digitatie7)
- radiologia, electrocardiogra$ia, $undul de ochi si pro%ele $unctionale renale
aprecia'a gradul de evolutivitate a hipertensiunii arteriale.
n ultimul stadiu al $ormei %enigne - care se instalea'a dupa multi ani de
evolutie -apar complicatii& insu$icienta cardiaca st!nga sau totala cardiopatie
ischemica, complicatii cere%rale sau renale.
orma maligna are o evolutie rapida si o mortalitate ridicata. 8oate $i
maligna de la nceput sau se poate maligni'a pe parcurs. @alorile tensionale
sunt mari, n special cea diastolica depasind 1*0 mm Hg, re'istente la
tratament. Starea generala este alterata rapid 6astenie, sla%ire, paloare,
ce$alee intensa7, $undul de ochi este grav si precoce alterat, complicatiile
apar de timpuriu, n special insu$icienta renala progresiva si ireducti%ila.
Evolutie si complicatii: n $orma %enigna, cea mai o%isnuita, %oala durea'a
ani sau chiar 'eci de ani. Su% in$luenta unui tratament corect si precoce pot
aparea remisiuni importante.
n $orma maligna, evolutia este $oarte rapida, etapele %olii $iind parcurse n 1
- * ani.
*+= M,-.,/ D0 M0D121-3 1-405-3
1ndi$erent de etiologie, $iecare $orma de hipertensiune arteriala, n raport cu
caracterul sau evolutiv, poate $i %enigna sau maligna si parcurge, n evolutia
sa, cele trei stadii din clasi$icare propusa de O.M.S.
n stadiul al 111-lea apar complicatii& la nivelul aparatului cardiovascular
6insu$icienta ventriculara st!nga acuta si cronica, insu$icienta cardiaca
glo%ala, in$arct miocardic, anevrism disecant7) la nivelul circulatiei cere%rale
6ence$alopatie hipertensiva, trom%o'e si hemoragii cere%rale7) la nivelul
rinichiului 6tul%urari variate, de la alterari $unctionale, p!na la sclero'a cu
insu$icienta renala7.
2omplicatiile depind de $orma clinica - %enigna sau maligna. ,st$el, n
hipertensiunea %enigna complicatiile se datoresc aterosclero'ei, cele mai
$recvente $iind trom%o'a cere%rala si in$arctul miocardic. n hipertensiunea
maligna domina degradarea arteriolara. ,ici se nt!lnesc $recvent
ence$alopatia hipertensiva, hemoragia cere%rala, insu$icienta cardiaca si
insu$icienta renala.
!rognosticul depinde de $orma clinica - %enigna sau maligna - de ereditate,
de nivelul tensiunii diastolice si %a'ale, de v!rsta 6tinerii $ac $orme mai
grave7, de respectarea tratamentului, de modul de viata recomandat si, n
s$!rsit, de aparitia complicatiilor.
8rognosticul este $avora%il n primul stadiu de %oala, $iind mai re'ervat n
stadiul al doilea si mai ales n al treilea. Moartea se datoreste ndeose%i
complicatiilor cardiace, cere%rale si renale. Su% in$luenta tratamentului
actual, prognosticul s-a m%unatatit.
"ratamentul hipertensiunii arteriale, tre%uie sa vi'e'e anumite o%iective si
n primul r!nd normali'area valorilor tensionale. 0l tre%uie sa tina seama de
anumite principii si orientari&
- explorarea tre%uie %ine $acuta deoarece sunt hipertensiuni care %ene$icia'a
de tratament chirurgical 6hipertensiunile renovasculare7.
- tratamentul tre%uie sa $ie complex, igieno dietetic, medicamentos etc.
- tratamentul tre%uie individuali'at si sta%ilit n conditii de am%ulator, nu de
spital.
- drogurile hipotensive vor $i administrate la nceput n cantitati mai mici si
marite apoi progresiv p!na la normali'area tensiunii arteriale. 0ste %ine ca
drogurile hipotensive sa $ie asociate si la nceputul tratamentului asocierea
sa cuprinda un hipotensiv cu un diuretic tia'idic.
- tre%uie tinut seama de aterosclero'a asociata, de aici 6mai ales la v!rstnici7
decurg!nd prudenta, pentru a nu precipita accidente vasculare cere%rale,
coronariene si peri$erice 6niciodata nu se va ncepe cu do'e mari, %rutale7.
- deoarece multe hipertensiuni sunt consecinta sau sunt asociate
aterosclero'ei, regimul si tratamenutul vor $i adaptate acesteia din urma. Se
vor com%ate o%e'itatea, guta, dia%etul 'aharat, hiperlipoproteinemiile etc.
- repausul nu tre%uie sa $ie a%solut. 0xercitiile $i'ice, mersul pe ?os si
gimnastica medicala, $ac parte din tratament. 0$ortul $i'ic va $i do'at si
adaptat posi%ilitatilor %olnavului.
- sedativele si tranchili'antele sunt de multe ori necesare.
- dieta va $i saraca n colesterol si n grasimi saturate 6ve'i tratamentul
dietetic al hipertensiunii arteriale la capitolul D-otiuni de alimentatie si
dieteticaD7.
- este %ine ca tratamentul sa $ie si vasodilatator coronarian, deoarece
asociatia cardiopatie ischemica - hipertensiune arteriala, este $oarte
$recventa.
- nu orice hipertensiune urmea'a sa primeasca tratament hipotensiv. ,st$el n
$ormele la%ile, de gradul 1, etc.,este su$icient regimul dietetic, eventual
tranchili'ante si sedative.
"ratament: regimul de viata consta n limitarea e$orturilor $i'ice, cu lucru de
6 - = ore pe 'i, dupa ca', cu respectarea orelor de somn si a orelor de masa.