DESPRE FURNICI Fosila unei furnici uriae a fost descoperit n SUA

Descoperirea unei noi fosile atest c acum aproape 50 de milioane de ani furnici mari ct psrile colibri hoinreau pe teritoriul cunoscut azi sub numele de Wyoming (stat din vestul SUA). Este posibil ca aceste insecte uriae s fi traversat un pod arctic format ntre Europa i America de Nord, ntr-o perioad deosebit de cald din istoria Pmntului. Fosila furnicii uriae, de aproape 5 cm, a fost descoperit de Bruce Archibald, un paleoentomologist de la Universitatea Simon Fraser din Columbia Britanic.

Provenind de la un sit din Wyoming, numit Green River Formation, fosila a fost inut mult timp ntr-un sertar din Muzeul de Natur i tiin din Denver, pn cnd ea a fost observat de Archibald, care i-a dat imediat seama c acest specimen seamn foarte bine cu unele exemplare descoperite n Germania. Cercettorul a numit noua furnic: Titanomyrma lubei ( "titan" pentru mrime, "merimex" care nseamn "furnic" n grecete i "lubei" de la numele colectorului de fosile Luis Lube). Odat cu descoperirea acestei fosile, se ridic un mare semn de ntrebare: Cum anume au ajuns aceste furnici gigant, pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic? Furnicile sunt insecte rezistente, care pentru a supravieui pot chiar s i transforme corpul ntr-un fel de plut. Cu toate acestea, furnicile uriae din zilele nostre au nevoie de un climat cald pentru a supravieui. Vechile furnici gigant au fost gsite n Europa, n zonele tropicale i au trit n prima parte a Eocenului, o epoc geologic cuprins n prima parte a perioadei paleogene un moment n care continentele au fost mai apropiate i nivelul mrii mai sczut. Dar pentru a merge de pe un continent pe altul, tot ar fi fost nevoie s traverseze Oceanul Arctic. Pe atunci, regiunea arctic era mult mai cald dect este astazi, fiind mai degrab o zon temperat dect un paradis al iernii. Cu toate acestea, clima temperat ar fi fost prea rcoroas pentru furnicile gigant. Cel mai probabil, aceste migraii s-au produs pe parcursul unor perioade n care temperaturile au crescut destul de mult (o medie anual de 8 grade Celsius), astfel nct Arcticul s poat fi traversat. Aceste perioade, ce au durat cteva sute de mii de ani, ar fi fost determinate de eliberarea dioxidului de carbon din sedimente. Dei cercettorii nu sunt siguri dac populaiile de furnici gigant au luat natere n Europa sau n America, noile descoperiri i vor ajuta s compare cele dou specii pentru a afla mai mult amnunte legate de evoluia lor. Sursa: LiveScience

Si furnicile ies la pensie

Furnicile taietoare de frunze renunta la slujba lor de baza decuparea frunzelor atunci cand mandibulele li se uzeaza si se apuca de altceva. Aceste insecte se hranesc cu seva extrasa din frunze si cu ciupercile microscopice pe care le cultiva in furnicar, pe un substrat format tot din fragmente de frunze. De aceea, recoltarea fruzelor este o activitate neintrerupta in colonie. Furnicile decupeaza portiuni de frunze cu ajutorul unei lame taietoare, situate la nivelul mandibulelor. La exemplarele tinere, aceasta lama este ascutita si foarte eficeinta; la indivizii mai batrani, lama este tocita, iar eficienta taierii scade foarte mult. Cand - dupa o anumita varsta - nu mai pot taia eficient, furnicile trec la o alta activitate, compatibila cu posibilitatile lor: incep sa transporte frunzele taiate de suratele lor mai tinere. Specialistii de la doua universitati din statul Oregon, SUA, care au studiat fenomenul, au constat ca, prin "pensionare si reorientare profesionala", furnicile din specia studiata (Atta cephalotes, din Panama) isi extind durata de viata; ca si la oameni, acesta este unul dintre avantajele vietii sociale, ce permite indivizilor sa indeplineasca, la diferite varste, roluri diferite, specializate si sa contribuie, dupa posibilitatile proprii, la bunastarea intregului grup. Sursa: BBC

Cele mai agresive creaturi: furnicile de foc

Specialistii in enotomologie din lumea intreaga au cazut recent de acord asupea faptului ca furnicile de foc reprezinta in mod sigur cele mai agresive creaturi de pe Terra. Ultimele cercetari au scos in evidenta faptul ca acesti mici demoni care misuna prin padurile tropicale, nu doar ca nu au dusmani naturali, dar isi decimeaza in lupte spectaculoase adversarii furnici din orice alte specii. Cercetatorii au cazut pe ganduri dupa ce au analizat rezultatele unui studiu realizat in Argentina. Conform acestuia, furnicile de foc sunt atat de agresive incat isi infrang fara apel rivalii din orice alta specie de furnici. Organizatia Agricultural Research Service a apelat la ajutorul specialistilor argentinieni pentru a afla cat mai multe despre comportamentul furnicilor de foc, specie care a invadat recent si sudul Statelor Unite. Argentinienii au desemnat furnicile de foc de departe cele mai agresive vietuitoare din lume. Furnicile de foc sunt denumite asa datorita senzatiei de arsura insuportabila, care urmeaza imediat dupa muscatura. Furnicile de foc ataca in coloane iuti de soldati care musca tot ce le iese in cale. Au fost unele cazuri in Africa, in care copii sugari lasati nesupravegheati in leagane, au fost devorati de furnicile de foc. La fel se intampla si cu cainii legati in lant sau gainile care au nenorocul de a se afla in calea coloniilor aflate in miscare, colonii de furnici care devoreaza tot ce le iese in cale. Entomologii Luis Calcaterra si Juan Briano, au studiat in detaliu interactiunile intre furnicile de foc (Solenopsis invicta) venite din Africa si doua specii de furnici native din Argentina. Rezultatele au aratat ca furnicile argentiniene nu erau in stare sa faca fata agresivitatii cu care atacau furnicile de foc. Extinderea studiului a scos la iveala ca nici una din cele 28 de specii de furnici care traiesc in padurile si campiile argentiniene nu a prezentat probleme pentru funicile violente venite din Africa. Furnicile de foc au castigat circa 80% din infruntarile avute cu rivalele lor. Infrangerile suferite au fost doar conjuncturale si au avut loc in cazurile in care coloane mici de funici de foc au fost surprinse de roiurile inamice. Pana in prezent niciun roi de furnici de foc nu a pierdut nici o batalie. Sursa: ScienceDaily

Super-furnicile pun stapanire pe Europa

O specie de furnici originare din regiunea Marii Negre au invadat peste 100 de zone din Europa si se deplaseaza accelerat spre nord. Cercetatorii sustin ca daca nu vor fi oprite, furnicile vor atinge nordul Germaniei, Scandinavia, Marea Britanie si ar putea invada in scurt timp intreaga lume Rasa, denumita Lasius neglectus, distruge speciile de furnici native pe masura ce invadeaza noi teritorii. Peste tot in lume furnicile prospera deoarece au o mare capacitate de adaptare; furnicile urbane, spre exemplu, s-au adaptat la caldurile extreme ale traiului citadin. Oamenii de stiinta estimeaza ca exista aproximativ 20.000 de specii diferite la nivel global si se crede ca greutatea insumata a furnicilor din zona amazoniana a Braziliei este de patru ori mai mare dect masa cumulata a tuturor celorlalte mamifere, pasari, reptile si amfibii din aceeasi regiune. Cand ajung intr-o noua locatie, furnicile pot fi extrem de agresive si distrugatoare cu flora si fauna locale. Spre exemplu, conform unui studiu recent, furnicile rosii de foc cauzeaza pierderi de aproximativ 750 milioane de dolari Statelor Unite in fiecare an. Furnicile argentiniene s-au imprastiat pe mii de kilometri de coasta de-a lungul sudului Europei, exterminand fauna naturala de insecte. In California, aceleasi armate de furnici aproape au anihilat speciile de furnici native. Lasius neglectus se aseamana cu funicile negre de gradina, cele comune, dar coloniile lor implica pana la de 100 de ori mai multi lucratori. Au, de asemenea, in subteran, multe regine care dau in permanenta nastere noilor indivizi. Se imprastie pe toata suprafata unui continent si chiar in intreaga lume pentru ca invadeaza culturile, iar oamenii le transporta pana in cele mai indepartate locatii. Sursa: Livescience

Mirosul stereo ultimul as al furnicilor

Conform studiilor de ultima ora ale unor specialisti germani din cadrul prestigiosului Institut Max Planck, furnicile de desert din Tunisia (Cataglyptis fortis) se orienteaza cu ajutorul mirosului stereo, fiecare antena avand capacitatea de a identifica in acelasi timp, mirosuri care vin din doua directii diferite. "Cand furnicile adulmeca aerul cu antenele, micile insecte alcatuiesc deja o harta mentala a teritoriului si a zonelor inconjuratoare investigate, in plus, am senzatia ca sunt capabile sa rezolve orice sarcina pe care o intalnesc", declara cercetatorul Markus Knaden in periodicul Animal Behaviour. Dupa aceasta faza initiala, pe baza hartii mentale, furnicile reusesc sa isi gaseasca fara gres drumul inapoi spre musuroi. Porumbeii, sobolanii si chiar unii oameni au fost documentati cu performante asemanatoare, dar furnicile sunt primele creaturi care se folosesc in acest fel de simtul mirosului in cadrul calatoriilor si expeditiilor efectuate. Experimentele efecutate de entomologii germani au aratat, de asemenea, ca o furnica careia-i lipseste o antena, intampina mari dificultati de orientare si, implicit, de deplasare in teritoriu. Sursa: BBCNews

Siafu - diavolii de foc

6

A fost o antilop duiker zvelt, puternic, iute i mereu cu simurile n alert. A fcut cinste pe deplin speciei sale. A scpat din nenumrate ncercri ale Morii. A pclit haitele de cini slbatici africani. I-au uierat pe lng urechi, de multe ori, sgeile i lncile zvelte ale vntorilor Masai. A fost ct pe ce s fie ucis de glonul perfid al omului alb. A fugit la timp din faa pitonului de stnc. A srit peste pietrele ascuite lsndu-l pe leopard cu ochii n soare. A auzit la timp uierul tios al aerului prin aripile uriaei acvile mariale, lansat n picaj asupra ei. Ca o ironie a sorii (iat c exist i la animale), mica antilop a alunecat pe piatr ud ntr-o zi nefast. Nu a murit pe loc. Ar fi fost mai bine s fie aa... A rmas, n schimb, cu un picior beteag, suspendat ntre dou stnci.

Ar fi fost de mii de ori mai bine c mica antilop s fi sfrit sub colii leopardului, ghearele acvilei, strnsoarea pitonului sau armele omului. Moartea ar fi venit, milostiv, ntr-o clipit. n schimb, a avut parte de chinurile iadului. Milioane de fpturi minuscule. Milioane de guri neostoite mucau milioane de buci infime din trupul su tremurand spasmodic. Cnd au sfrit, nu au mai rmas dect oasele. Uriaa hoard de mici demoni carnivori s-a pus din nou n micare. Mereu flmnd. Mereu nelinitit. Fr fric de nimic, Ele sunt siafu. Cele mai periculoase i temute furnici din lume...

Cei mai ri dintre cei mici

Din punct de vedere tiinific, furnicile - toate insectele care intr sub titulatura foarte general de "furnici" -, aparin ordinului Hymenoptera i sunt strns nrudite cu viespile i albinele. Pe baza descoperirilor paleontologice, se crede c primele furnici au aprut pe scena istoriei naturale cndva n perioada Cretacicului, cnd Pmntul era nc stpnit de dinozauri. Entomologii cred c furnicile au evoluat treptat din viespi, adaptandu-se de minune habitatului terestru. Aa mici i insignifiante cum par la prima vedere, furnicile ne dau clas n multe privine. Exist voci autorizate care susin chiar c micile vieti din muuroaie ne vor succeda n rolul de specie dominant pe Terra, dup ce omul, n nesbuina sa, va provoc rzboaie i cataclisme ecologice care-i vor grbi dispariia ca specie. Furnicile sunt, probabil, grupul de animale cu cel mai mare succes din istoria i prezentul Terrei. Sunt, de departe, cele mai inteligente insecte i au colonizat, n timp, toate continentele, cu excepia Antarcticii. De fapt, la nivel de ni ecologic, micile vieti au rolul unui imens "superorganism", adic acioneaz concertat, n numr foarte mare, avnd ca singur el beneficiul coloniei din care fac parte. Societatea furnicilor este alctuit din divizii specializate, care acioneaz armonios, iar activitatea lor comun se asemna ntr-o mare msur cu cea din societile umane.

Sunt incredibil de multe la nivel planetar. Dac comparm greutatea comun a celor aproximativ 7 miliarde de oameni, ct suntem n prezent, cu greutatea tuturor furnicilor de pe Terra, greutatea mruntelor insecte o depete pe cea a oamenilor de 15 ori. Entomologii din cadrul Universitii Harvard au reuit, pn la ora actual, s catalogheze i s identifice peste 12.000 specii de furnici. Din tot noianul acesta de specii, fiecare cu adaptrile i particularitile specifice, se desprind un numr de 5 mini-bestii carnivore, a cror periculozitate depete orice imaginaie. Furnicile ucigae n cauz sunt, de fapt, prdtori alfa n propriile habitate. Atac, n grupuri mari, orice animal care le deranjeaz muuroiul sau le iese n cale atunci cnd foamea le mn n peregrinri nesfrite. Cele 5 furnici de comar nu sunt o teroare continu doar pentru speciile care au nenorocul s le fie przi, ci chiar pentru om sau pentru ecosistemele pe care le invadeaz, uneori din greeala omului. Furnicile-de foc-muc dureros i atac n grupuri mari. Furnicile argentiniene distrug orice alt specie concurent din habitatul lor. Furnicile-bulldog din Australia provoac oc anafilactic n urm mucturilor extrem de dureroase i au o agresivitate neobinuit. Furnicile-glon din Amazonia merit titlul de insecta cu cea mai dureroas muctur, atacul lor provocnd o senzaie ce atinge 4.0+ uniti pe "Scala Durerii" Schmidt. ns niciuna dintre speciile enumerate mai sus nu se compar cu atrocele siafu, furnicile africane care nu se tem nici de om, nici de elefani, nici de lei sau de leoparzi. Oamenii de tiin care le-au descris prima data le-au numit Dorylus, pn n prezent fiind identificate peste 60 de specii aparinnd acestui gen. Dintre acestea, specia Dorylus acutus este cea mai mare, mai puternic i mai agresiv specie de siafu - regina reginelor ntre furnici i spaima ascuns a Africii.

10

Fr scpare!
Cu toate c arealul unor specii de furnici Dorylus se ntinde pn n Asia, specia D. acutus este restrns doar la continentul african. Btinaii vorbitori de limb swahili i-au spus siafu, ceea ce s-ar traduce aproximativ - dar foarte sugestiv - prin "spiritele rele care vin din flcri". E o denumire cum nu se poate mai potrivit pentru coloanele imense de furnici care pun pe fug lei, elefani i chiar depopuleaz regiunile prin care i continu marurile macabre. Siafu triesc n cele mai mari colonii pe care le dezvolt vreo specie de insect din lume. Cnd przile se mpuineaz, sau seceta ori inundaiile excesive le deranjeaz, siafu prsesc muuroaiele i pornesc n coloane flmnde n cutarea unor przi poteniale. O colonie medie adun circa 20 milioane de soldai necrutori. Coloniile mari, care pot depopula sate ntregi, depesc 50 milioane de furnici siafu, practic nnegrind drumurile prin numrul lor. Arealul lor se ntinde n toat Africa, la sud de Deertul Sahara, cele mai multe trind n Africa de vest, bazinul fluviului Congo i savanele Africii de est. Triesc nestnjenite n savane, muni i jungle. Nu le oprete nicio form de relief sau biotop. Coloanele lor nesfrite se vor apra cu mare curaj mpotriv oricrui pericol ntlnit n cale. Att de mare este nverunarea lor, nct ntr-un caz documentat n anii

11

1970, au atacat inclusiv soldaii ascuni ntr-un tanc, trimis de armata kenyan s protejeze un sat aflat n calea nesioilor rzboinici cu armur de chitin! Coloanele lungi nu se tem de nimic. n timpul peregrinrilor, exemplarele mici merg n mijlocul coloanei, ncadrate pe ambele laturi de ctre puternicele furnici soldat. n cazul unui atac neateptat, rzbonicii se regrupeaz ntr-un soi de tunel, prin care permit retragerea furnicilor lucrtoare i a reginei. Toate speciile de furnici siafu sunt oarbe, indivizii unei colonii comunicnd ntre ei prin intermediul substanelor odorante numite feromoni. Toate furnicile lucrtoare i soldai dintr-o colonie de siafu sunt femele sterile. La fel ca la majoritatea speciilor de furnici, numai o singur femel din colonie, respectiv regina, este capabil de reproducere. n sezonul mperecherii, intr n scen i masculii de siafu, denumii n limba englez sausage flies ("mute-crnat" s-ar traduce numele, dei nu sunt mute; iniial, se crezuse c e vorba de insecte dintr-o alt specie dect furnicile Dorylus, pentru c aceti masculi nu prea arat a furnici, iar numele de crnat l datoreaz formei specifice a abdomenului). Acetia au ca singur funcie reproducerea. Cnd o colonie de siafu ntlnete un mascul, ferocele femele rzboinice se npustesc asupra sa i i reteaz aripile, pentru ca bietul mascul s nu ncerce vreo evadare. Astfel imobilizat, este transportat urgent n muuroi, unde este prezentat reginei virgine. Masculul, redus la rolul de sclav sexual, este forat s fertilizeze regina. Imediat dup ncheierea sezonului de mperechere, nevolnicul mascul moare. Ceasul su biologic i programarea genetic au sunat sfritul. Dup trista ieire din scen a partenerului sexual luat ostatic, regin intr ntr-faz n care depune aproape n continuu ou - 1-2 milioane n fiecare lun. Populaiile speciei siafu sunt mprosptate continuu cu noi i noi rzboinici necrutori. S-a constatat c furnicile siafu au cel mai mare impact asupra mediului nconjurtor n care triesc, comparativ cu orice alt specie de animale, fie chiar mamifere mari. Numai oamenii exercit o presiune asupra mediului mai mare dect cea provocat de impactul primejdioaselor siafu.

12

Ucigaii de oameni
Odat ce foamea strnete pribegia, siafu ascult parc de o porunc strveche a speciei. nceteaz brusc orice activitate i i prsesc muuroiul cu tot cu ou, larve, nimfe i regin. Se aliniaz ordonat una n spatele celeilalte i se ghideaz dup contactul fizic i semnalele chimice recepionate de la furnicile din fa. "Lava" vie se mic lent, dar sigur. n jur, toate vietile intr n panic. Niciun animal nu este n siguran. Animalele prea mari ca s fie ucise de siafu se tem totui de mucturile dureroase ale "roiului" pedestru. Muctura de siafu este insuportabil chiar pentru un elefant, rinocer sau bivol. Lista lor de bucate este enorm. Cele mai periclitate sunt insectele. Dac ntlnesc n calea lor alte specii de furnici, termite sau alte insecte, orice rezisten este inutil. Inamicii nu sunt doar nvini, ci devorai de hoarda oarb i flmnd. Dac ntlnesc n cale un muuroi de termite, acele insecte au parte de o soart crunt. Marea parte a soldailor-termite sunt devorai pe loc, n timp ce o parte sunt cruai de siafu pentru a fi transformai n provizii vii. Chiar aa !Termitelor supravieuitoare le sunt retezate picioarele i sunt transportate sub ca rezerve de hran pentru urmtorul popas, cnd siafu trebuie s mnnce. Alte animale mici precum oprle sau erpi, oareci i obolani sau alte roztoare, care au

13

avut ghinionul de a nimeri n fa tvlugului devorator, dispar ntr-o clipit. n urma trecerii coloanei de siafu, nu mai rmn dect oasele nvinilor. Nici animalele mai mari care sunt rnite sau n incapacitate de a fugi, nu scap de o soart asemntoare. Au fost documentate cazuri n care maimue sau antilope rnite au fost consumate ncet i metodic de ctre rzbonicii orbi i pururea nestui. n zonele unde triesc siafu, btinaii nu i in niciodat cinii legai. Au existat situaii tragice n care un cine aflat n lan a fost curat de carne n cteva ore, stpnii nemaigsind dimineaa dect cuca goal, lanul, zgarda i scheletul prietenului patruped. La fel se comport i dac dau peste un cote de gini. Din nefericire au fost raportate i cazuri n care furnicile au devorat copii mici, lsai n leagn nesupravegheai de prini, precum i cazuri n care siafu intr n case i atac persoane cu handicap, rnite sau prea btrne pentru a fugi. Siafu prezint i capacitatea de a nepa precum viespile, dar cea mai periculoas arm din arsenalul lor sunt flcile imense. Adevrate instrumente ale morii, flcile de siafu sunt mai mari dect ale oricrei furnici. n plus, au o for incredibil. Pot strpunge pielea uman aproape fr efort. Muctura este foarte dureroas, siafu nfigndu-i adnc cele dou flci, i este att de puternic nct, odat ce o furnic siafu a mucat din prad, nimeni i nimic nu o poate desprinde. Poi rupe n dou trupul unui soldat siafu i tot nu i va desprinde flcile, acestea rmnnd nfipte n carnea victimei. n Africa de est, btinaii le folosesc s i coas de urgen rnile. Cnd moran-ii, (rzbonicii triburilor Maasai) se taie accidental sau sunt rnii n lupt, aceti bravi lupttori i cos literalmente rnile cu soldai siafu! Prind cteva i pun furnicile s mute cu flcile ambele laturi ale rnii. Apoi rup capul furnicii i rana a fost suturat n stil african ! Rana rmne astfel "prins n copci" timp de mai multe zile, pn cnd se cicatrizeaz, iar flcile pot fi desprinse - nu fr dureri, desigur - cu ajutorul unui cuit. Circul relatri conform crora, n trecut, n perioada confruntrilor sngeroase dintre triburile africane, nvinii n lupte sau prizonierii aveau parte de un sfrit cumplit, mai groaznic dect orice tortur medieval. Nefericiii erau legai i aruncai n faa coloanei de siafu. Oamenii mureau n chinuri de neimaginat, fiind decupai milimetric, bucic cu bucic, de flcile furnicilor siafu, pn cnd erau atinse organele vitale i bieii prizonieri i gseau, n sfrit, linitea n moartea izbvitoare de dureri. Din nefericire, astfel de execuii nfiortoare au fost raportate i n timpul confruntrilor relativ recente dintre etniile hutu i tutsi din Rwanda i Zair. Singura scpare a btinailor africani din faa milioanelor de siafu puse pe fapte este fug. Spre norocul oamenilor, siafu se deplaseaz lent, furnicile cercetnd ncet i pe ndelete fiecare centimetru de traseu, n sperana descoperirii unei poteniale przi. n acest mod, siafu se deplaseaz doar cu 20 metri ntr-o or.

14

Singurul mijloc prin care puteau fi oprite era prin intermediul arunctoarelor de flcri. Metoda a fost ns abandonat dintr-un motiv evident: odat cu arderea furnicilor, se propagau mari incendii de vegetaie n savan sau jungl, incendii care provocau mult mai multe pagube dect trecerea convoiului de siafu. Astzi, cel puin n unele pri din Africa, se pare c omul a pierdut titlul de specie dominant. Oare viitorul va aparine funicilor siafu?

Descoperirea furnicilor de pe Marte socheaza lumea stiintifica

O noua descoperire a biologilor americani de la Univeristatea din Texas pune pe jar mediile academice din lumea intreaga. Acestia au anuntat identificarea unei noi specii de furnici, denumite furnicile de pe Marte, probabil cea mai veche descendenta a primelor insecte de acest gen care au populat Terra in urma cu 120 de milioane de ani, anunta LiveScience.

Christian Rabeling, un biolog din cadrul universitatii americane, a declarat ca a reusit sa identifice un singur exemplar din noua specie, in resturile moarte de vegetatie de pe solul padurii amazoniene din regiunea Empresa Brasileira de Pesquisa Agropecuaria, din Brazilia, inca din anul 2003, dar nu a putut identifica misterioasa insecta pana in prezent.

15

Rebaling si colegii sai au denumit specimenul Furnica de pe Marte Martialis heureka, datorita faptului ca nimeni nu a mai vazut o astfel de specie pana in prezent. Furnica este, conform biologilor, perfect adaptata la viata subterana, cu un corp alungit, fara culoare, si nu prezinta ochi. Descoperirea a fost anuntata printr-un articol publicat ieri, 15 septembrie, in prestigioasa publicatia Proceedings of the National Academy of Sciences. Testele ADN efectuate pe Martialis heureka demonstreaza, fara doar si poate, ca aceasta specie se afla la baza liniei evolutioniste a furnicilor. Este ca si cum a descoperi primul stramos al omului traind departe de lumea civilizata. Descoperirea noastra sustine teoria conform careia furnicile pradatoare subterane au fost printre primele furnici de pe Pamant. Este uimitor ca o astfel de insecta a supravietuit pana in prezent, sustine acelasi Christian Rabeling. Sursa:LiveScience

A fost descifrat genomul a doua specii de furnici

Harta genomica a acestor insecte ar putea clarifica efectul epigeneticii asupra longevitatii, avand in vedere ca desi poseda acelasi genom ca si furnicile lucratoare, regina traieste de 10 ori mai mult. Cele doua specii de furnici care au facut obiectul proiectului de cercetare - o colaborare intre cercetatorii de la Langone Medical Center din cadrul New York University si cei de la Howard Hughes Medical Institute -, sunt Harpegnathos saltator si Camponotus

16

floridanus. "Furnicile sunt creaturi extrem de sociale, iar capacitatea lor de supravietuire depinde de comunitate in mod destul de asemanator cu ceea ce se intampla la fiinta umana", a explicat seful echipei de cercetatori, Danny Reinberg. Reinberg studiaza de ani buni epigenetica, sistemul complex care determina activarea sau "stingerea" genelor, fiind in mod special interesat de influenta pe care aceasta o are asupra longevitatii. In cazul furnicilor, variatiile individuale sunt extreme: in anumite colonii, reginele traiesc si de 10 ori mai mult decat cele lucratoare. "Studiind genoamele acestor doua specii de furnici am fost fascinati de comportamentele si rolurile diferite pe care aceste furnici lucratoare sunt capabile sa le dezvolte", a comentat Reinberg, adaugand ca deoarece toate furnicile dintr-o colonie au in comun aceeasi informatie genetica, diferitele conexiuni neuronale care determina comportamentul adecvat fiecarui rang social trebuie sa fie controlate de mecanisme epigenetice. Iar acest fapt ar putea deschide drumul catre o intelegere mai buna a efectului mecanismelor epigenetice si in creierul fiintelor umane. Din studiu a reiesit ca circa 20% din gene sunt specifice furnicilor, dar ca exista si o cota consistenta, circa 33%, de gene impartasite si de fiintele umane. Sursa: Le Scienze

Furnicile fac politica precum oamenii

17

Cercetatorii britanici care au studiat in mod comparativ furincile din Marea Britanie si cele din Spania, vin cu doua declaratii socante: nu doar ca furnicile sunt implicate in politica la fel ca oamenii, dar se pare ca interesantele insecte imprumuta si din caracterul oamenilor din tarile unde traiesc. Pana in prezent, se pare ca furnicile care traiesc in musuroaiele din Spania au un temperament fierbinte si fac deseori adevarate asasinate politice si revolutii in care urmaresc sa isi detroneze regina pentru a instala pe tron alta furnica care a castigat, intre timp, simpatia coloniei. In contrast, furnicile din Marea Britanie au un temperament mai limfatic si chiar apatic uneori. In Spania, reginele-matci sunt atacate si hartuite permananet de catre furnicile-lucratoare. In consecinta, reginele sunt stresate si nu mai pot depune oua. Rezulta de aici ca furnicile-lucratoare sunt singurele responsabile de dinamica populatiei musuroiului. Mai mult decat atat, furnicile-lucratoare din Spania au puterea de decizie asupra alegerii reginei. "Contrastul dintre puterea funicilor-lucratoare spaniole si cea a omoloagelor lor britanice este unul foarte evident. Stiam ca lucratoarele sunt importante in politica coloniei de furnici, dar este pentru prima data cand descoperim ca au o putere atat de mare. Am fost martori a numeroase revolutii in care lucratoarele furioase nu s-au mutumit doar cu detronarea reginelor, ci le-au si ucis. Presupunem ca furnicile spaniole sunt mai agresive pe baza conditiilor diferite de trai. Vietuiesc doar in zonele montane, organizate in colonii mici, iar reginele trebuie sa gaseasca permanent locuri noi care sa ofere hrana si conditii de trai cat mai bune", declara Dr. Robert Hammond din cadrul Universitatii din Leicester. Sursa: DailyMail

Complot si tradare in familiile regale ale furnicilor

Insectele organizate social, indeosebi furnicile, sunt in general considerate entitati neindividualiste, cu vointa colectiva, gata sa sacrifice totul pentru colonia din care fac parte. Totusi, cercetatorii sunt de parere ca reginele furnicilior, matcile, sunt gata oricand sa compromita bunastarea generala pentru a-si pastra tronul. O echipa de cercetatori a Universitatii din Copenhaga, condusa de Luke Holman, de la Centrul de Evolutie Sociala, a descoperit ca matcile sunt mult mai viclene decat se credea. Adesea, o colonie de furnici are mai mult decat o regina. Un numar mai mare al acestora poate produce o forta de munca sporita in colonii, marind sansele supravietuirii in primul an de existenta. Insa, reginele nu coabiteaza in deplina armonie la nesfarsit; la scurt timp dupa ce primii lucratori eclozeaza, "fetele regale" incep sa se macelareasca reciproc, pana cand una

18

singura ramana in viata. S-a descoperit ca reginele furnicilor isi regleaza cu pricepere numarul de nasteri pentru colonie, fiind mai putin productive atunci cand impart conducerea cu alte regine. Ca atare, matcile par sa stie cand sa se astepte la o confruntare pentru tron si isi conserva energia in consecinta.

Aceasta gestionare strategica a ratei de procreere este completata de o sofisticata comunicare chimica intre regine. Furnicile au fost denumite "fabrici chimice ambulante", deoarece emit diferiti feromoni pentru activitati precum recunoasterea prietenilor si a dusmanilor si indicarea statutului si a rolului in colonie. Furnicile lucratore par a-si selecta regina cea mai fertila drept conducator, pe baza mirosului. In acelasi timp, ele sustin colonia prin executia celor mai egoiste regine, in favoarea acelora care "joaca in echipa". Acest "sistem de legi" rudimentar, este de parere profesorul Holman, s-ar putea sa fi contribuit la evolutia societatilor furnicilor aproape de nivelul avansat la care se afla cele umane. Sursa: Phenomenica

Furnicile amazoniene nu au nevoie de masculi pentru a se inmulti

In lumea noastra, masculii sunt esentiali pentru perpetuarea speciei, insa furnicile par sa se descurce exemplar si in lipsa acestora. Recent, cercetatorii au descoperit o specie

19

surprinzatoare de furnici tropicale, ale carei colonii sunt alcatuite exclusiv din membri de sex feminin. Nou-nascutii speciei de furnici denumita Mycocepurus smithii sunt produsi prin clonarea reginei, iar fetusii sunt intotdeauna femele. Reproducerea in absenta imprecherii nu este un fenomen nou in lumea furnicilor, dar specia de fata este prima in cazul careia s-a constatat renuntarea definitiva la serviciile masculilor.

Specialistii sunt de parere ca acest fenomen este de natura sa elimine stresul gasirii unui partener si sa intretina pacea in colonii. Cercetatorii au fost initial atrasi de cazul Mycocepurus smithii datorita capacitatii remarcabile a acestei specii de a cultiva diferite recolte pentru hrana. O cercetare mai amanuntita a ridicat insa intrebari referitoare la activitatea sexuala a furnicilor sau mai degraba, asupra lipsa acesteia.

20

Cand am inceput sa studiem mai detaliat specia, n-am putut gasi nici macar un mascul. Atunci am inceput sa privim lucrurile dintr-un unghi diferit, sustine Anna Himler de la Universitatea din Arizona. Cercetarile din teren a sute de cuiburi din Panama, Guyana, Ecuador, Peru, Argentina si Brazilia au esuat in incercarea de identificare a masculilor in cadrul acestei specii. Cercetatorii au colectat apoi colonii din cinci zone panameze si le-au supus unei serii de teste. Amprentarea ADN a indicat ca membrele fiecarei colonii sunt clone ale reginei lor. De asemenea, disecarile reginelor au scos in evidenta ca acestea nu s-au imperecheat niciodata si ca urmasele lor au fost produse exclusiv din ouale si materialul genetic proprii, fara necesitatea aportului de ADN masculin.

Doctorul Himler sustine ca absenta masculilor are un impact redus asupra vietii furnicilor, deoarece in majoritatea cazurilor, masculii au un rol scazut sau absent in activitatile zilnice ale coloniei. Cu toate acestea, o viata lipsita de activitate sexuala are si lacune, deoarece diversitatea genetica este foarte mica. In timp, aceasta unicitate poate cauza probleme majore, facand grea si chiar imposibila adaptarea furnicilor la unele amenintari, precum bolile. Chiar si asa, cercetatorii sunt de parere ca dezavantajele sunt subsumate avantajelor. Desi cazurile de acet fel sunt rare, speciile formate exclusiv din femele nu sunt nemaiintalnite in lumea insectelor, cateva exemple similare gasindu-se in cazul unor viespi sau molii, ce traiesc total fara prezenta masculilor.

Sursa: Daily Mail

21

Furnicile vor sclavi puternici!

Cercetatorii germani au observat cu stupoare ca furnicile care ataca alte colonii in cautarea de hrana, larve si furnici straine, pe care sa le inrobeasca, au adevarate calitati de negustori de sclavi, orientandu-se exclusiv dupa indivizii sanatosi, puternici si apti de munca. Cercetatorii au fost, initial, intrigati de motivul ascuns pentru care funicile din specia Protomognatus americanus ataca intotdeauna coloniile mari si bine aparate, in defavoare musuroielor mai mici. Inteligentele insecte pornesc la "razboi" doar cu coloniile greu de cucerit, deoarece identifica la acestea semnul unor populatii sanatoase si puternice de furnici, care pot deveni sclavi eficienti pentru propriile colonii. In timpul raidurilor de jaf, soldatii furnicilor sclavagiste cauta, in primul rand, sa fure nimfele furnicior atacate, deoarece acestea, odata transportate in musuroiul sclavagist, sunt crescute si educate ca niste adevarati sclavi. Procedeul in sine este denumit imprinting in limbaj stiintific, si poate fi intalnit si la pasari, mamifere si chiar oameni. Sursa: BBCNews

22