1

Fulgere globulare- Enigma sferelor de foc.

Pe suprafata Pamintului se produc anual aproximativ 16 milioane de furtuni cu descarcari electrice. Pe linga fulgere, trasnete si tunete, fenomene cu care sintem obisnuiti, apar si fulgerele globulare, discuri de foc cu un comportament ciudat. Deseori sint asociate cu OZN-urile. Fulgerul globular a dat multa bataie de cap oamenilor de stiinta, in incercarea de a gasi o teorie satisfacatoare care sa explice formarea, structura si miscarea lui. nul acesta, s-a reusit reproducerea lui in laborator. Dar sintem inca departe de a sti totul despre fulgerul globular. !isterioasele aparitii incandescente continua sa ne dea fiori si sa provoace lumea stiintifica. Ghici ce vine pe horn? "n ultimii #$$ de ani, de cind se studia%a fulgerul globular, aceasta rara manifestare a electricitatii naturale, au fost adunate mii de marturii si au fost publicate sute de descrieri amanuntite ale acestui fenomen. &u toate acestea, globul de foc e si a%i una dintre cele mai mari enigme ale naturii. "n 1'(), la citeva clipe dupa ce a au%it un %gomot ca de tunet, un pari%ian a va%ut cum, din semineul apartamentului sau, a tisnit o minge de foc care s-a rostogolit spre el *ca o pisica+. ,arbatul s-a ferit, tragindu-si picioarele. -fera s-a dus spre mi.locul camerei. Desi stralucitoare, nu emana caldura perceptibila. !ingea de foc s-a inaltat putin, a pornit inapoi spre punctul din care se ivise, apoi a luat-o in sus pe cosul semineului, explodind la iesirea in aer liber. Musafirul aerian Pilotul /alentin 00uratov, intr-o %i a lui februarie 1126, s-a tre%it cu o sfera orbitor de alba in carlinga. -e misca lin, de-a lungul peretelui. poi s-a apropiat de fata pilotului, pulsind. Pilotul n-a simtit decit o usoara intepatura in cap. -c3imbindu-si culoarea in ver%ui, sfera s-a dus in cabina de radiotelegrafie si s-a cuibarit sub scaun unde a explodat cu %gomot puternic. Picioarele metalice ale scaunului s-au topit si a i%bucnit un mic incendiu. Nimeni n-a patit nimic. Nu s-a putut explica cum a patruns sfera de foc intr-o incinta perfect etansa. "n 1144, la !oscova, intr-o scoala, un fulger globular portocaliu cu diametrul de ( cm a gaurit sticla ferestrei si s-a di%olvat imediat dupa aceea. 5aura parea facuta cu un fascicul laser. Efecte benefice ustralianul 6o3n ,arr7 se grabea sa inc3ida ferestrestrele cind o sfera luminoasa de marimea unei mingi de 3andbal a patruns pe usa principala in casa. 8ra incandescenta si vibra, scotind un sunet usor, de frecventa inalta. plutit de-a lungul scarilor catre eta. unde se afla dormitorul mamei lui 6o3n si a iesit pe geam. dereglat televi%orul, care si-a pierdut imaginea pentru scurt timp. !ama lui ,arr7, care suferea de multa vreme de reumatism si deabia putea merge, in urma acestei neobisnuite vi%ite, s-a simtit mult mai bine, durerile au incetat si ea si-a putut relua treburile in gospodarie. O femeie din 9exas s-a tre%it si ea cu un

) glob luminos in sufragerie. Dar trecerea lui n-a avut efecte placute. "n urma lui, florile din .ardiniera pareau arse. Bile ucigase !ai dramatice sint marturiile persoanelor care au avut o interactiune fi%ica cu mingile de foc. :a ' august 114(, in timpul unei furtuni, o engle%oaica a fost lovita de un fulger globular de 1$ cm in diametru, incon.urat de un 3alou. "-a provocat o arsura de gradul " la mina stinga cu care incercase sa-l indeparte%e. O rusoaica a avut cura.ul sa loveasca cu palma sfera care plutea linga intrerupator. -fera s-a descompus in altele mai mici, care au ca%ut pe podea. * bia atunci m-am speriat. !ina imi era arsa pina la os. Pielea de pe degete se innegrise+, a marturisit ea. ;n alt ca% dramatic este cel al unor alpinisti, in 114', in &auca%, la #.1$$ metri altitudine. -fera luminoasa a intrat in mai multi saci de dormit, ranindu-i pe alpinisti. Nu au suferit arsuri, ci bucati intregi de musc3i le-au fost smulse de pe os. ;nul dintre alpinisti a murit, ceilalti aveau cite 4-' astfel de rani. Mingi care explodeaza "n vara anului 114', la <abarovs0 =>usia?, un fulger globular cu diametrul 1,( m a stat aproximativ un minut deasupra unei cladiri, dupa care a explodat, distrugind firele electrice pe o ra%a de 1($ m si lasind un crater cu diametrul de 1,( m si adinc de )( cm. Familia 8llison din Noua Zeelanda, in urma unei astfel de intilniri, a ramas fara casa, iar un membru al ei a pierit in incendiu. &ei doi baieti ai familiei, au desc3is geamul sa poata vedea mai bine mingea de foc. "n citeva secunde, perdelele au luat foc, apoi intreaga casa. O alta relatare spune ca un fulger globular a fost %arit pe o autostrada rostogolindu-se si sarind, lasind in urma gropi de un metru si .umatate in diametru. De unde o forta atit de puternica intr-o minge de foc@ :a aceasta intrebare, oamenii de stiinta au tot cautat raspunsuri. Ipoteza bilelor de plasma 5loburile de lumina incandescenta sint cunoscute inca din evul mediu. "n contemporaneitate, ele au fost asociate fenomenului OZN, datorita miscarilor nerectilinii. 8xista mai multe teorii asupra naturii fulgerelor globulare. &ea mai populara dintre ele spune ca sint niste bile de plasma care ramin concentrate la un loc datorita cimpurilor magnetice autogenerate. Plasma este un ga% de molecule ioni%ate si electroni. 9eoria arata ca, pentru ca o asemenea bila de plasma sa poata exista, ar trebui sa fie extrem de incinsa, iar particulele sa se miste foarte repede. "nsa, datorita faptului ca ga%ul fierbinte este mai usor decit cel rece, o asemenea bila de plasma s-ar ridica in atmosfera extrem de repede. "ar acest lucru nu se observa in ca%ul fulgerelor globulare. u fost va%ute coborind, nu urcind. articula sau unda electromagnetica >evista *Nature+ pre%inta ipote%a formulata de doi cercetatori din Noua Zeelanda. 6o3n bra3amson si 6ames Dinniss sint de parere ca etericele mingi de foc nu ar fi altceva decit siliciu aprins. "n timpul furtunilor puternice, fulgerele care lovesc pamintul ridica in aer o pulbere fina de particule de siliciu. "n pre%enta oxigenului si a carbonului, intre particulele microscopice de siliciu se formea%a o retea densa de micro-filamente ce emit lumina. "n mod natural, reteaua astfel formata ar lua o forma sferica. P.:. Aapit%a, in 11((, lansa teoria electromagneticaB fulgerul globular apare la interferenta unor unde electromagnetice ce provin dintr-o activitate electrica pre%enta in decursul unei furtuni. Aapit%a a presupus ca durata

# lunga a mingii de foc se datorea%a unei *fintini+ de energie exterioara si a sugerat ca ar putea fi vorba de unde electromagnetice stationare intre nori. roduse nucleare? 9eoria microfurtunilor =8.:. <ill, 116$? sustine ca fulgerul ce precede fulgerul globular produce o separare a sarcinilor negative =electroni? si po%itive =ioni? care au fost capturate si transportate de pulberi si aerosoli atmosferici. 9eoria nucleara a lui !.D. ltsc3uler =114$? presupune ca, in timpul unei furtuni, fulgerele liniare pot disocia moleculele de apa, iar protonii care re%ulta pot da nastere reactiilor nucleare cu O) si N). cest lucru ar explica viata lunga a fulgerului globular. 9eoria bo%onilor formulata de catre 5.&. Di.03uis =11'$?, considera ca se creea%a o regiune de plasma in atmosfera prin intermediul unui curent electric cu impulsuri. "n stare de plasma, electronii sint suficient de legati intre ei pentru a da nastere unei stari stationare a plasmei, adica fulgerul globular. !it o portocala Fulgerul sferic e glob de foc de culoare alb-albastruie, portocalie, galbena, rosie, ro%, gri. !arimea si forma poate varia de la dimensiunea unei portocale la cea a unei mingi de volei sau c3iar mai mare, media fiind de )$ cm in diametru, iar forma poate fi regulata =ovala, cilindrica, inelara? sau neregulata =ca o para, flacara sau pata de cerneala?. "n 6C din ca%uri sau inregistrat variatii de forma, cu un 3alou transparent, cu coada, cu filamente in miscare in interior. !arginile sint usor estompate si uneori e vi%ibil un nucleu mai clar. :umino%itatea medie e comparabila cu cea a lampilor de 1$$D. stfel, sint vi%ibile c3iar si la lumina %ilei. "n mod obisnuit lumino%itatea sferelor ramine constanta in timpul aparitiei, dar scade in timpul fa%ei de disparitie. /ite%a lor e de ordinul a citiva mEs. Fulgerul din cada Foarte rar provoaca sen%atie de caldura. 9otusi, exista rapoarte despre fulgere globulare care au ars suri si au topit cabluri electrice. "ntr-un raport gasit la !cNall7 =1166? se descrie un fulger globular care a lovit un ba%in de apa producind un %gomot *ca si cum ai pune o bucata de fier incandescent in apa+. --a mai raportat si un miros distinct ce insoteste fulgerul globular, descris ca fiind intens si respingator, asemanator cu sulful ar%ind sau o%onul. !ingile de foc sint atrase de obiecte metalice, liniile telefonice, garduri de sirma. &ind se atasea%a de obiecte metalice, se misca de-a lungul acestora. par la citiva metri de pamint simultan cu descarcarea electrica dintre nor si pamint. ltele au fost observate atirnind in aer sau ca%ind din nori spre pamint. ;neori apar ca invirtindu-se, rotindu-se, sarind, mergind in %ig-%ag sau vibrind atunci cind se deplasea%a. Fulgerele globulare se asa%a pe obiecte. Nu se ridica. ;nii cred ca sferele luminoase miscatoare sint g3idate de cimpul electric fapt care poate explica atractia lor pentru conductori. -e pot misca si impotriva vintului dind impresia ca ar fi de origine artificiala. e vreme buna sau furtuna "ntr-un mare procent din ca%uri, aceste mingi patrund in cladiri prin ferestre, usi sau 3ornuri. -int rapoarte care afirma ca iau nastere in clipa cind se da un telefon. Pot exista in orice spatiu inc3is metalic, c3iar si in interiorul avioanelor. 8xista mai mult de ).$$$ de observatii facute de piloti si de specialisti care cunosc cerul. -e pot materiali%a oriunde si pot trece prin orice obstacol. "n ()C din ca%uri, fulgerele globulare au fost observate in interiorul incintelor, )2C

2 pe strada si doar 1C deasupra norilor. &omportamentul lor e imprevi%ibil. Datorita acestor performante, multi pot crede ca fulgerul sferic e o structura inteligenta. Fenomenul apare, de obicei, in timpul sau imediat dupa o furtuna cu tunete si fulgere. "n ma.oritatea ca%urilor =4$C?, apare dupa un trasnet. :a rusi, '1C din ca%uri s-au semnalat in timpul furtunilor si 1$C pe cer senin. :a .apone%i, doar ),(C din fulgere au aparut in timpul furtunii. :una preferata a fulgerelor globulare este iulie, urmata de august. &ele mai putine apar in noiembrie. "n timpul iernii, sint aproape inexistente. "ntervalul in care s-au inregistrat cele mai multe aparitii este intre orele 1) si 1(. "isparitii explozive ;n fulger globular poate disparea in tacere, cu un %um%et usor sau cu o explo%ie violenta. -tingerea lui este de obicei brusca, explo%iva =6$C din ca%uri?, putind produce deteriorari ale obiectelor din .ur. Dupa disparitie, in aer poate ramine un miros caracteristic de o%on, sulf sau oxid de a%ot. ;neori s-a inregistrat pre%enta re%iduurilor solide a caror origine si natura nu e foarte clara. ;na dintre problemele care nu au fost inca re%olvate satisfacator e intelegerea modului in care fulgerele globulare pot sa traiasca atit de mult. Odata cu cresterea diametrului, creste si durata vietii unui fulger globular. "n general, traieste mai putin de ( secunde, dar s-au inregistrat si ca%uri de mai mult de # minute. !a.oritatea celor aproximativ 1$.$$$ de ca%uri de observatii ale fulgerelor globulare e de origine rusa. -int observatii mai ales cu caracter vi%ual, avind in vedere imprevi%ibilitatea fenomenului. #fera artificiala Pina acum, incercarile de a reproduce fulgere globulare in laborator fie au esuat, fie au generat numai re%ultate vagi. &ercetatorii istraelieni au reusit recent sa recree%e asemenea bile de foc in conditii controlate in laborator. 8i cred ca fulgerul globular este o combinatie de torta si bec cu 3alogen. 8li 6erb7 si /ladimir Di03t7ar de la ;niversitatea din 9el viv au folosit o *fore%a cu microunde+. Dispo%itivul este similar unui cuptor obisnuit cu microunde de 6$$ de Fati, cu singura exceptie ca intreaga putere este concentrata in numai un centimentru cub. u indreptat microundele catre interiorul unui substrat de sticla, siliciu, germaniu, oxid de aluminiu si alte ceramice. 8nergia microundelor a produs o %ona fierbinte in substrat, iar apoi, pe masura ce oamenii de stiinta au ridicat fore%a din solid, %ona fierbinte a fost ridicata si ea in atmosfera. Picatura fierbinte a devenit, in mod spontan, datorita interactiei cu oxigenul, o bila de foc de aproximativ # centimetri care a re%istat citeva %eci de milisecunde. *,ila de foc arata ca o medu%a incinsa, %batindu-se in aer+, a spus 6erb7. Prin urmare, au reusit sa cree%e un fulger globular in miniatura. Misterul ramine * bilitatea noastra de a genera asemenea bile de foc intr-o maniera sistematica poate conduce la diverse te3nici de a sinteti%a bile de foc din diferite materiale+, explica 6erb7. 8l spera c3iar ca aceste mingi de foc sa aiba aplicatii practice in depunerea de straturi subtiri sau producerea de energie. Fulgerul globular ar putea functiona in laborator ca instalatie in care sa se reali%e%e procese de fu%iune nucleara. -i-ar gasi aplicatii in economie, industrie, u% casnic =incal%ire, de exemplu?. Dar, desi acum poate fi creat in laborator, si sperantele oamenilor de stiinta sint foarte mari, deocamdata bila de foc ramine inca un mister nede%legat. De existenta fulgerului globular unii oameni de stiinta se indoiesc c3iar si in %ilele noastre. Obiectiile scepticilor sint foarte asemanatoare cu argumentele acelora care contesta relatarile despre farfuriile %buratoare. Dove%ile sint neconcludente, ma.oritatea, daca nu c3iar totalitatea

( fotografiilor sint indoielnice, si nici o teorie stiintifica logica nu poate da o explicatie plau%ibila fenomenului. Fel si fel de fulgere "n natura, s-au observat mai multe forme de fulger si anumeB fulger globular, fulger fierbinte =3eat lig3tning?, fulger margica, fulger foaie, fulger tacut, fulger negru, fulger funda, fulger colorat, fulger tubular, fulger cu meandre, fulger stratosferic, .eturi rosii, .eturi albastre, *spiridusi+. Fulgerul fragmentat intr-o serie de formatiuni mici sferice luminoase, ce par insirate pe un fir, se numeste fulger perlat si este considerat o forma intermediara intre fulgerul obisnuit si cel globular. #avantii si fulgerele Natura electrica a fulgerului a fost dovedita de catre !. /. :omonosov si ,en.amin Fran0lin. Primul a descoperit ca in atmosfera exista electricitate c3iar si atunci cind timpul este frumos. "deile lui stau si asta%i la ba%a teoriilor care explica electricitatea in atmosfera. Fran0lin a fost primul care a conceput un experiment care a dovedit natura electrica a fulgerului. presupus ca norii sint incarcati cu sarcini electrice, deci fulgerul trebuie sa fie tot de natura electrica. experimentat mai intii cu a.utorul unui %meu. "n timpul unor descarcari electrice din Penns7lvania, in anul 14(), cel mai faimos %meu din istorie a %burat cu scintei. Primul care a studiat serios fulgerul a fost F. rago =14'6-1'(#?, in cartea *Furtuni si fulgere+ in care vorbeste si despre fulgerul globular. "n 14(#, >ic3mann a reusit, involuntar, sa reproduca in laborator o sfera de lumina, probabil primul fulger globular artificial din istorie. "n 11(), savantul suede% ,enedi0s a publicat o lucrare in care spuneaB *"nainte de toate, denumirea de fulger globular nu e exacta. r fi mai corect sa fie denumit glob fulgerator, deoarece nu e deloc un fulger+.

:a ntena 1 a fost pre%entat un fulger globular !ifre fulgeratoare - Fulgerul liniar poate avea o lungime de 1-# Am si poate dura citeva sutimi de secunde. - "n fiecare minut, globul pamintesc este lovit de aproximativ 1.'$$ trasnete. - "n fiecare %i, trasnetul omoara, pe intreg globul, )$ de persoane si raneste '$.

6 - Probabilitatea medie de a observa un fulger globular in timpul unei vieti medii de '$ de ani e de $,6#C. - "n fiecare secunda, i%bucnesc circa 1$$ de fulgere liniare. - --a calculat ca exista 2 fulgere globulare la fiecare fulger liniar. - ;n fulger are intensitatea curentului de 1$-)$ A si tensiunea electrica de #$-)$$ !/. - Doar 1C din populatia Pamintului a va%ut un fulger globular. - &el mai mare fulger globular cunoscut este de aproape doi metri in diametru. sursa B !onitorul de -ibiu