Fulgere globulare-Enigma sferelor de foc.

1 Votes

Pe suprafata
Pamintului se produc anual aproximativ 16 milioane de furtuni cu descarcari
electrice. Pe linga fulgere, trasnete si tunete, fenomene cu care sintem obisnuiti, apar
si fulgerele globulare, discuri de foc cu un comportament ciudat. Deseori sint
asociate cu OZN-urile. Fulgerul globular a dat multa bataie de cap oamenilor de
stiinta, in incercarea de a gasi o teorie satisfacatoare care sa explice formarea,
structura si miscarea lui. Anul acesta, s-a reusit reproducerea lui in laborator. Dar
sintem inca departe de a sti totul despre fulgerul globular. Misterioasele aparitii
incandescente continua sa ne dea fiori si sa provoace lumea stiintifica.
Ghici ce vine pe horn?

In ultimii 300 de ani, de cind se studiaza fulgerul globular, aceasta rara manifestare
a electricitatii naturale, au fost adunate mii de marturii si au fost publicate sute de
descrieri amanuntite ale acestui fenomen. Cu toate acestea, globul de foc e si azi una
dintre cele mai mari enigme ale naturii. In 1852, la citeva clipe dupa ce a auzit un
zgomot ca de tunet, un parizian a vazut cum, din semineul apartamentului sau, a
tisnit o minge de foc care s-a rostogolit spre el ca o pisica. Barbatul s-a ferit,
tragindu-si picioarele. Sfera s-a dus spre mijlocul camerei. Desi stralucitoare, nu
emana caldura perceptibila. Mingea de foc s-a inaltat putin, a pornit inapoi spre
punctul din care se ivise, apoi a luat-o in sus pe cosul semineului, explodind la iesirea
in aer liber.

Musafirul aerian

Pilotul Valentin Akkuratov, intr-o zi a lui februarie 1946, s-a trezit cu o sfera orbitor
de alba in carlinga. Se misca lin, de-a lungul peretelui. Apoi s-a apropiat de fata
pilotului, pulsind. Pilotul n-a simtit decit o usoara intepatura in cap. Schimbindu-si
culoarea in verzui, sfera s-a dus in cabina de radiotelegrafie si s-a cuibarit sub scaun
unde a explodat cu zgomot puternic. Picioarele metalice ale scaunului s-au topit si a
izbucnit un mic incendiu. Nimeni n-a patit nimic. Nu s-a putut explica cum a
patruns sfera de foc intr-o incinta perfect etansa. In 1977, la Moscova, intr-o scoala,
un fulger globular portocaliu cu diametrul de 5 cm a gaurit sticla ferestrei si s-a
dizolvat imediat dupa aceea. Gaura parea facuta cu un fascicul laser.

Efecte benefice

Australianul John Barry se grabea sa inchida ferestrestrele cind o sfera luminoasa

de marimea unei mingi de handbal a patruns pe usa principala in casa. Era
incandescenta si vibra, scotind un sunet usor, de frecventa inalta. A plutit de-a
lungul scarilor catre etaj unde se afla dormitorul mamei lui John si a iesit pe geam.
A dereglat televizorul, care si-a pierdut imaginea pentru scurt timp. Mama lui
Barry, care suferea de multa vreme de reumatism si de-abia putea merge, in urma
acestei neobisnuite vizite, s-a simtit mult mai bine, durerile au incetat si ea si-a putut
relua treburile in gospodarie. O femeie din Texas s-a trezit si ea cu un glob luminos
in sufragerie. Dar trecerea lui n-a avut efecte placute. In urma lui, florile din
jardiniera pareau arse.
Fulger globular

Bile ucigase

Mai dramatice sint marturiile persoanelor care au avut o interactiune fizica cu

mingile de foc. La 8 august 1975, in timpul unei furtuni, o englezoaica a fost lovita
de un fulger globular de 10 cm in diametru, inconjurat de un halou. I-a provocat o
arsura de gradul I la mina stinga cu care incercase sa-l indeparteze. O rusoaica a
avut curajul sa loveasca cu palma sfera care plutea linga intrerupator. Sfera s-a
descompus in altele mai mici, care au cazut pe podea. Abia atunci m-am speriat.
Mina imi era arsa pina la os. Pielea de pe degete se innegrise, a marturisit ea. Un
alt caz dramatic este cel al unor alpinisti, in 1978, in Caucaz, la 3.900 metri
altitudine. Sfera luminoasa a intrat in mai multi saci de dormit, ranindu-i pe
alpinisti. Nu au suferit arsuri, ci bucati intregi de muschi le-au fost smulse de pe os.
Unul dintre alpinisti a murit, ceilalti aveau cite 7-8 astfel de rani.

Mingi care explodeaza

In vara anului 1978, la Habarovsk (Rusia), un fulger globular cu diametrul 1,5 m a

stat aproximativ un minut deasupra unei cladiri, dupa care a explodat, distrugind
firele electrice pe o raza de 150 m si lasind un crater cu diametrul de 1,5 m si adinc
de 25 cm. Familia Ellison din Noua Zeelanda, in urma unei astfel de intilniri, a
ramas fara casa, iar un membru al ei a pierit in incendiu. Cei doi baieti ai familiei,
au deschis geamul sa poata vedea mai bine mingea de foc. In citeva secunde,
perdelele au luat foc, apoi intreaga casa. O alta relatare spune ca un fulger globular
a fost zarit pe o autostrada rostogolindu-se si sarind, lasind in urma gropi de un
metru si jumatate in diametru. De unde o forta atit de puternica intr-o minge de
foc? La aceasta intrebare, oamenii de stiinta au tot cautat raspunsuri.

Ipoteza bilelor de plasma

Globurile de lumina incandescenta sint cunoscute inca din evul mediu. In

contemporaneitate, ele au fost asociate fenomenului OZN, datorita miscarilor
nerectilinii. Exista mai multe teorii asupra naturii fulgerelor globulare. Cea mai
populara dintre ele spune ca sint niste bile de plasma care ramin concentrate la un
loc datorita cimpurilor magnetice autogenerate. Plasma este un gaz de molecule
ionizate si electroni. Teoria arata ca, pentru ca o asemenea bila de plasma sa poata
exista, ar trebui sa fie extrem de incinsa, iar particulele sa se miste foarte repede.
Insa, datorita faptului ca gazul fierbinte este mai usor decit cel rece, o asemenea bila
de plasma s-ar ridica in atmosfera extrem de repede. Iar acest lucru nu se observa in
cazul fulgerelor globulare. Au fost vazute coborind, nu urcind.

Particula sau unda electromagnetica

Revista Nature prezinta ipoteza formulata de doi cercetatori din Noua Zeelanda.
John Abrahamson si James Dinniss sint de parere ca etericele mingi de foc nu ar fi
altceva decit siliciu aprins. In timpul furtunilor puternice, fulgerele care lovesc
pamintul ridica in aer o pulbere fina de particule de siliciu. In prezenta oxigenului si
a carbonului, intre particulele microscopice de siliciu se formeaza o retea densa de
micro-filamente ce emit lumina. In mod natural, reteaua astfel formata ar lua o
forma sferica. P.L. Kapitza, in 1955, lansa teoria electromagnetica: fulgerul globular
apare la interferenta unor unde electromagnetice ce provin dintr-o activitate
electrica prezenta in decursul unei furtuni. Kapitza a presupus ca durata lunga a
mingii de foc se datoreaza unei fintini de energie exterioara si a sugerat ca ar
putea fi vorba de unde electromagnetice stationare intre nori.

Produse nucleare?

Teoria microfurtunilor (E.L. Hill, 1960) sustine ca fulgerul ce precede fulgerul

globular produce o separare a sarcinilor negative (electroni) si pozitive (ioni) care au
fost capturate si transportate de pulberi si aerosoli atmosferici. Teoria nucleara a lui
M.D. Altschuler (1970) presupune ca, in timpul unei furtuni, fulgerele liniare pot
disocia moleculele de apa, iar protonii care rezulta pot da nastere reactiilor nucleare
cu O2 si N2. Acest lucru ar explica viata lunga a fulgerului globular. Teoria
bozonilor formulata de catre G.C. Dijkhuis (1980), considera ca se creeaza o regiune
de plasma in atmosfera prin intermediul unui curent electric cu impulsuri. In stare
de plasma, electronii sint suficient de legati intre ei pentru a da nastere unei stari
stationare a plasmei, adica fulgerul globular.
Cit o portocala

Fulgerul sferic e glob de foc de culoare alb-albastruie, portocalie, galbena, rosie, roz,
gri. Marimea si forma poate varia de la dimensiunea unei portocale la cea a unei
mingi de volei sau chiar mai mare, media fiind de 20 cm in diametru, iar forma
poate fi regulata (ovala, cilindrica, inelara) sau neregulata (ca o para, flacara sau
pata de cerneala). In 6% din cazuri s-au inregistrat variatii de forma, cu un halou
transparent, cu coada, cu filamente in miscare in interior. Marginile sint usor
estompate si uneori e vizibil un nucleu mai clar. Luminozitatea medie e comparabila
cu cea a lampilor de 100W. Astfel, sint vizibile chiar si la lumina zilei. In mod
obisnuit luminozitatea sferelor ramine constanta in timpul aparitiei, dar scade in
timpul fazei de disparitie. Viteza lor e de ordinul a citiva m/s.

Fulgerul din cada

Foarte rar provoaca senzatie de caldura. Totusi, exista rapoarte despre fulgere
globulare care au ars suri si au topit cabluri electrice. Intr-un raport gasit la
McNally (1966) se descrie un fulger globular care a lovit un bazin de apa producind
un zgomot ca si cum ai pune o bucata de fier incandescent in apa. S-a mai
raportat si un miros distinct ce insoteste fulgerul globular, descris ca fiind intens si
respingator, asemanator cu sulful arzind sau ozonul. Mingile de foc sint atrase de
obiecte metalice, liniile telefonice, garduri de sirma. Cind se ataseaza de obiecte
metalice, se misca de-a lungul acestora. Apar la citiva metri de pamint simultan cu
descarcarea electrica dintre nor si pamint. Altele au fost observate atirnind in aer
sau cazind din nori spre pamint. Uneori apar ca invirtindu-se, rotindu-se, sarind,
mergind in zig-zag sau vibrind atunci cind se deplaseaza. Fulgerele globulare se
asaza pe obiecte. Nu se ridica. Unii cred ca sferele luminoase miscatoare sint ghidate
de cimpul electric fapt care poate explica atractia lor pentru conductori. Se pot
misca si impotriva vintului dind impresia ca ar fi de origine artificiala.

Pe vreme buna sau furtuna

Intr-un mare procent din cazuri, aceste mingi patrund in cladiri prin ferestre, usi
sau hornuri. Sint rapoarte care afirma ca iau nastere in clipa cind se da un telefon.
Pot exista in orice spatiu inchis metalic, chiar si in interiorul avioanelor. Exista mai
mult de 2.000 de observatii facute de piloti si de specialisti care cunosc cerul. Se pot
materializa oriunde si pot trece prin orice obstacol. In 52% din cazuri, fulgerele
globulare au fost observate in interiorul incintelor, 24% pe strada si doar 1%
deasupra norilor. Comportamentul lor e imprevizibil. Datorita acestor performante,
multi pot crede ca fulgerul sferic e o structura inteligenta. Fenomenul apare, de
obicei, in timpul sau imediat dupa o furtuna cu tunete si fulgere. In majoritatea
cazurilor (70%), apare dupa un trasnet. La rusi, 89% din cazuri s-au semnalat in
timpul furtunilor si 10% pe cer senin. La japonezi, doar 2,5% din fulgere au aparut
in timpul furtunii. Luna preferata a fulgerelor globulare este iulie, urmata de
august. Cele mai putine apar in noiembrie. In timpul iernii, sint aproape inexistente.
Intervalul in care s-au inregistrat cele mai multe aparitii este intre orele 12 si 15.
Disparitii explozive

Un fulger globular poate disparea in tacere, cu un zumzet usor sau cu o explozie

violenta. Stingerea lui este de obicei brusca, exploziva (60% din cazuri), putind
produce deteriorari ale obiectelor din jur. Dupa disparitie, in aer poate ramine un
miros caracteristic de ozon, sulf sau oxid de azot. Uneori s-a inregistrat prezenta
reziduurilor solide a caror origine si natura nu e foarte clara. Una dintre problemele
care nu au fost inca rezolvate satisfacator e intelegerea modului in care fulgerele
globulare pot sa traiasca atit de mult. Odata cu cresterea diametrului, creste si
durata vietii unui fulger globular. In general, traieste mai putin de 5 secunde, dar s-
au inregistrat si cazuri de mai mult de 3 minute. Majoritatea celor aproximativ
10.000 de cazuri de observatii ale fulgerelor globulare e de origine rusa. Sint
observatii mai ales cu caracter vizual, avind in vedere imprevizibilitatea
fenomenului.

Sfera artificiala

Pina acum, incercarile de a reproduce fulgere globulare in laborator fie au esuat, fie
au generat numai rezultate vagi. Cercetatorii istraelieni au reusit recent sa recreeze
asemenea bile de foc in conditii controlate in laborator. Ei cred ca fulgerul globular
este o combinatie de torta si bec cu halogen. Eli Jerby si Vladimir Dikhtyar de la
Universitatea din Tel Aviv au folosit o foreza cu microunde. Dispozitivul este
similar unui cuptor obisnuit cu microunde de 600 de wati, cu singura exceptie ca
intreaga putere este concentrata in numai un centimentru cub. Au indreptat
microundele catre interiorul unui substrat de sticla, siliciu, germaniu, oxid de
aluminiu si alte ceramice. Energia microundelor a produs o zona fierbinte in
substrat, iar apoi, pe masura ce oamenii de stiinta au ridicat foreza din solid, zona
fierbinte a fost ridicata si ea in atmosfera. Picatura fierbinte a devenit, in mod
spontan, datorita interactiei cu oxigenul, o bila de foc de aproximativ 3 centimetri
care a rezistat citeva zeci de milisecunde. Bila de foc arata ca o meduza incinsa,
zbatindu-se in aer, a spus Jerby. Prin urmare, au reusit sa creeze un fulger
globular in miniatura.

Misterul ramine

Abilitatea noastra de a genera asemenea bile de foc intr-o maniera sistematica

poate conduce la diverse tehnici de a sintetiza bile de foc din diferite materiale,
explica Jerby. El spera chiar ca aceste mingi de foc sa aiba aplicatii practice in
depunerea de straturi subtiri sau producerea de energie. Fulgerul globular ar putea
functiona in laborator ca instalatie in care sa se realizeze procese de fuziune
nucleara. Si-ar gasi aplicatii in economie, industrie, uz casnic (incalzire, de
exemplu). Dar, desi acum poate fi creat in laborator, si sperantele oamenilor de
stiinta sint foarte mari, deocamdata bila de foc ramine inca un mister nedezlegat. De
existenta fulgerului globular unii oameni de stiinta se indoiesc chiar si in zilele
noastre. Obiectiile scepticilor sint foarte asemanatoare cu argumentele acelora care
contesta relatarile despre farfuriile zburatoare. Dovezile sint neconcludente,
majoritatea, daca nu chiar totalitatea fotografiilor sint indoielnice, si nici o teorie
stiintifica logica nu poate da o explicatie plauzibila fenomenului.

Fel si fel de fulgere

In natura, s-au observat mai multe forme de fulger si anume: fulger globular, fulger
fierbinte (heat lightning), fulger margica, fulger foaie, fulger tacut, fulger negru,
fulger funda, fulger colorat, fulger tubular, fulger cu meandre, fulger stratosferic,
jeturi rosii, jeturi albastre, spiridusi. Fulgerul fragmentat intr-o serie de
formatiuni mici sferice luminoase, ce par insirate pe un fir, se numeste fulger perlat
si este considerat o forma intermediara intre fulgerul obisnuit si cel globular.

Savantii si fulgerele

Natura electrica a fulgerului a fost dovedita de catre M. V. Lomonosov si Benjamin

Franklin. Primul a descoperit ca in atmosfera exista electricitate chiar si atunci cind
timpul este frumos. Ideile lui stau si astazi la baza teoriilor care explica electricitatea
in atmosfera. Franklin a fost primul care a conceput un experiment care a dovedit
natura electrica a fulgerului. A presupus ca norii sint incarcati cu sarcini electrice,
deci fulgerul trebuie sa fie tot de natura electrica. A experimentat mai intii cu
ajutorul unui zmeu. In timpul unor descarcari electrice din Pennsylvania, in anul
1752, cel mai faimos zmeu din istorie a zburat cu scintei. Primul care a studiat serios
fulgerul a fost F. Arago (1786-1853), in cartea Furtuni si fulgere in care vorbeste si
despre fulgerul globular. In 1753, Richmann a reusit, involuntar, sa reproduca in
laborator o sfera de lumina, probabil primul fulger globular artificial din istorie. In
1952, savantul suedez Benediks a publicat o lucrare in care spunea: Inainte de
toate, denumirea de fulger globular nu e exacta. Ar fi mai corect sa fie denumit glob
fulgerator, deoarece nu e deloc un fulger.
La Antena 1 a fost prezentat un fulger globular

Cifre fulgeratoare

Fulgerul liniar poate avea o lungime de 1-3 Km si poate dura citeva sutimi de
secunde.

In fiecare minut, globul pamintesc este lovit de aproximativ 1.800 trasnete.

In fiecare zi, trasnetul omoara, pe intreg globul, 20 de persoane si raneste 80.

Probabilitatea medie de a observa un fulger globular in timpul unei vieti medii de

80 de ani e de 0,63%.

In fiecare secunda, izbucnesc circa 100 de fulgere liniare.

S-a calculat ca exista 4 fulgere globulare la fiecare fulger liniar.

Un fulger are intensitatea curentului de 10-20 KA si tensiunea electrica de 30-200

MV.

Doar 1% din populatia Pamintului a vazut un fulger globular.

Cel mai mare fulger globular cunoscut este de aproape doi metri in diametru.

sursa : Monitorul de Sibiu