Strlucirea unor stele variaz cu timpul

datorit proceselor fizice care se produc n

interiorul sau n atmosferele lor. Procesele
respective sunt nsoite de variaii ale
parametrilor fizici ai stelelor (luminozitatea,
volumul, densitatea, temperatura, clasa
spectral)

Stele de acest tip sunt numite stele variabile fizice.

Exist 3 tipuri de stele variabile:
1. Pulsante (stele a cror raz se contract i se dilat alternativ datorit
preceselor naturale de evoluie a stelelor)
2. Eruptive (stele pe suprafaa crora se produc erupii , cum ar fi
protuberane sau ejectri de materie)
3. Explozive (stele care i schimb proprietile n urma unor
cataclisme, cum se ntimpl cu novele si supernovele
Novele reprezint stelele variabile eruptive, la care cel puin o data a
fost observt o cretere neateptat i brusc a luminozittii.Se
consider ca novele constituie sisteme binae compacte reprezentnd o
pereche de stele, situate la o distan mica una de alta .Pn n prezent
au fost inregistrate 400 de nove, dintre care 150 in Galaxia noastr iar
restul in nebuloasa Andromeda si in galaxiile Norul Mare si Norul Mic.

In faza final a evoluiei , stelele cu masa mai mare de 8 mase solare trec prin
stadiul numit erupie de supernov, care se caracterizeaz printr-o explozie
catastrofal, nsoit de o cantitate enorma de energie. Supernovele si mresc
brusc luminozitatea de zeci de milioane de ori, depind chiar i luminozitatea
galaxiei din care fac parte.
Erupia dureaz de obicei citeva sute de zile , in care supernova radiaz tot atita
energie cit Soarele radiaz pe durata existentei sale. Pina cind au fost depistate 500
de supernove dintre care doar 10 in galaxia noastr. Cea mai remarcabil a fost
erupia supernovei observate in 1054 in constelatia Taurul. (o stea ce se vede si
ziua) .Astzi in loc se poate vedea nebuloasa Crab.
Ultima eruptie a fost
descoperit la 24
februarie 1987 n galaxia
Norul Mare a lui
Magellan.

Nebuloasa Crab

Fenomenele care se produc in ultimile stadi ale evolutiei

stelelor masive, cu masele mai mari de 8 mase solare, se
incheie cu contractia gravitationala catastrofala ,
urmata de o explozie termonuclear a intregii stele, dup
care ea se transform n stea neutronic sau gaur
neagr

Gaur neagr

,,
In primele doua decenii a secolului XX. a fost pusa in
evidenta o relatie de stare foarte importanta: relatia
spectru-luminozitate, care este de fapt o diagrama.
Aceata a fost rezultatul cercetarilor lui Ejnar
Hertzsprung (astronom danez) si a lui Henry Norris
Russell (astronom din USA) - independent unul de altul.
De aceea se numeste diagrama H-R.

In stadiile d evolutie, stelele se transform in obiecte cu

proprietati neobisnuite : pitice albe, stele neutronice si guri
negre.
Pitice albe:
Reprezinta stele foarte compacte avind masa de ordinul masei
Soarelui , ins raza de 100 de ori mai mic. Din aceast cauz ele
au densitati enorme,. Care ating mai multe tone pe centimetru
cub. Piticile albe au temperaturi inalte care ating 70 000K, insa
luminozitatea este slaba deoarece au dimensiune mic. Masa lor
nu poate depasi valoarea de peste 1,46 mase solare. Daca masa
stelelor trece peste aceast limita ele trec in staea de constractie
rapid numit (colaps).

Masa minim a stelelor neutronice este

de 0,1 mase solare. Procesele de
transformare a materiei stelare n
neutroni devin dominante la densiti
foarte mari , fiind nsoite de radiatia de
neutrini. Raza stelei cu masa data este de
200km. Studiile arat ca ele nu pot avea
mase mai mari de 2-2,5 mase solare.

Cnd o stea de aproximativ 20 de ori mai mare ca Soarele i

epuizeaz "combustibilul" intr n colaps nemaiputnd s susin
toate reaciile ce au loc n interiorul ei. Ea explodeaz provocnd o
explozie de proporii, insa miezul stelei rmne compact iar
colapsul continu. Particulele miezului se zdrobesc una de alta din
cauza propriei gravitaii pn cnd tot ce rmne este o gaur
neagr.
Un exemplu practic ar fi urmtorul:
Avem un lac. Ne imaginm c acesta reprezint spaiul. Punem
cteva sfere n el care plutesc i care reprezint corpurile cereti.
Dac n lacul respectiv ar aprea un vrtej de ap foarte puternic i
mai ales adnc, toata apa (care reprezint spaiul), i odat cu el i
sferele (corpurile cereti) ar fi atrase n acel vrtej, puterea cu care
apa (spaiul) este atras n vrtej este att de mare nct sferelor le
este imposibil s scape.

Pitice albe

Gaura neagr