Centrul de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole din Țaul

Tema: „Galaxiile și
clasificarea lor”

Elaborat de
eleva gr- 31 A
Petuhova Cristina
 galaxiile

• O galaxie este o aglomeratie de stele, gaze si praf cosmic tinute

impreuna de gravitatie. Cele mai mici galaxii au cateva sute de
ani lumina si contin 100.000 de stele. Cele mai mari pot avea 3
milioane de ani lumina si contin mii de miliarde de stele. Formele
acestora au fost clasificate pe baza unui sistem introdus de
Edwin Hubble. Majoritatea galaxiilor conțin un număr mare de
sisteme stelare, de clustere stelare și tipuri variate de nebuloase
.
Grupul local VIRGO Grupul local COMA
 Tipuri de galaxii

Galaxie lentilă
Galaxie spirală

Galaxie neregulată Galaxie elpsă

 Galaxia-calea lactee
• Calea Lactee este galaxia gazdă a
sistemului nostru solar şi a altor aproximativ
200 miliarde de stele cu planetele lor şi peste
1000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie
orbitează în jurul centrului de greutate numit şi
centru galactic.Calea Lactee este un gigant,
având o masă de circa 750-1000 miliarde ori
mai mare decât a Soarelui şi un diametru de
aproximativ 100.000 ani-lumină.Galaxia
noastră face parte dintr-un grup format din 3
mari galaxii şi un număr de alte 30 galaxii mai
mici, ea fiind a doua ca mărime după galaxia
Andromeda (M31). Andromeda, situată la
aproximativ 2,9 milioane ani lumină este cea
mai apropiată mare galaxie de noi. Galaxia
noastră are forma unei spirale uriaşe ;braţele
acestei spirale conţin materie interstelară,
nebuloase şi stele tinere. Centrul galaxiei este
format din stele bătrâne concentrate în grupuri
cu formă sferică. Galaxia noastră are
aproximativ 200 astfel de grupuri dintre care
cunoscute sunt decât 150. Aceste grupuri sunt
concentrate în special în centrul galactic.
Sistemul nostru solar este situat la 33 000 ani-
lumină de axul galaxiei,realizînd un ciclu
complet de rotaţie în cca 200 mil. ani(an
galactic)În afara mişcării de rotaţie descrie şi o
mişcare de translare în spaţiu în spirală,cu o
viteză de 250 km/sec.Galaxia noastră are 4
componente principale: nucleu, discul cu
spirale, haloul şi roiurile globulare..
 Ce sunt stelele?

• Stelele sunt uriașe acumulări de gaze (de obicei hidrogen și heliu) fierbinți și
luminoase, de formă sferică. Stabilitatea lor din punct de vedere al formei se
datorează, în mare parte echilibrului format între uriașele forțe de gravitație (care își
exercită forța spre interior) și reacțiilor termonucleare din interiorul stelei (care își
exercită forța spre exterior).
• Reacțiile termo-nucleare, care poartă numele de reacții de fuziune în fizica nucleară,
sunt cele care fac stelele să producă energie.În cele mai frecvente cazuri aceasta se
găsește sub formă de lumină, căldură și radiații (de diferite frecvențe).
Reacțiile termo-nucleare constau în fuziunea a două sau mai multe nuclee de
hidrogen pentru a forma un nucleu de heliu, sau unul mai complex.
Roiuri de stele
 Nasterea stelelor

• Povestea stelelor incepe intr-un nor imens de gaz (hidrogen) si praf, aflate intr-o
continua agitatie.
• Astronomii îi numesc, nori moleculari, dar se foloseste si termenul de nebuloasa.
• Intr-un asemenea nor se afla intre 100.000 si 10.000.000 de ori mai multa masa de
gaz, decat se afla in Soare. Pana acum s-au descoperit nebuloase ce se intind pe o
distanta intre 50 si 300 ani lumina.
• Daca in regiunile obisnuite ale galaxiei noastre avem intre 0,1 si 1 particule de gaz
pe cm3, intr-o nebuloasa exista cateva milioane de particule pe cm3.
• Aceste nebuloase se rotesc in jurul centrului galaxiei, trecand, uneori, prin regiuni
bogate in stele. Gravitatia stelelor sau explozia unei stele pune in miscare particulele
de gaz din nebuloasa. Pe masura ce particulele de gaz se misca, aceastea se
ciocnesc si formeaza formatiuni mai mari de gaz. Aceste formatiuni cresc din ce in ce
mai mult, pe masura ce noi particule de gaz cad pe ele. In nebuloasa se formeaza
mai multe asemena nuclee, ce atrag din ce in ce mai multa masa de gaz. Astfel apar
mai multe nuclee ce vor evolua, separat, in stele. Asa iau nastere roiurile de stele
stele tinere,
Foarte multe dintre protostele nu ajung sa devina stele, din cauza cantitatii mici de
gaz din care sunt formate. Acestea devin stele pitice brune, stele ce nu emit decat
radiatie infrarosie. : Daca masa gazului este asemanatoare cu cea a Soarelui,
protosteaua se va transforma in stea in 10 miloane de ani; daca masa protostelei
este de minim 15 ori mai mare decat masa Soarelui, aceasta va deveni o stea giganta
in doar 100.000 de ani.
Dupa ce in interiorul protostelei, temperatura a ajuns la 10.000.000 de grade,
hidogenul incepe sa se transforme in deuteriu apoi in heliu, prin procesul de fuziune
nucleara.
• Acum putem vorbi despre o stea, stea ce a inceput sa traiasca cu adevarat.
• Toate stelele au o perioada stabila, periaoda ce poate tine mai mult sau mai putin, in
functie de cat de masiva este ea.
• Se spune ca odata inceputa transformarea hidrogenului in heliu, steaua a intrat in
secventa principala.
Formarea stelelor din nebuloase

O stea gigant cu o masa de peste 10 ori
masa Soarelui isi incheie viata cu o
explozie numita supernova. Explozia este
atat de energica incat poate fi observata
de oriunde din galaxie.
Stelele neutronice se formeaza atunci cand in
nucleu electronii sunt fortati sa se combine cu
protonii. Astfel se formeaza neutronii.. Acese stele
sunt foarte mici, neavnd mai mult de 10 km in
diametru, cu o densitate enorma. Datorita marimii
mici a stelei, rotatia creste, ajungandu-se la 600
de rotatii pe secunda.
Cand o stea explodeaza ramane in urma un
miez. Daca are de peste 3 ori masa Soarelui,
miezul se contracta intr-un punct de volum 0 dar
densitate infinita. Campul gravitational al
acestuia este atat de puternic incat creeaza in
jur o regiune numita gaura neagra; odata intrat
in gaura neagra, nimic, nici macar lumina nu mai
poate iesi.
Pulsarii sunt stele neutronice care se
învârtesc foarte repede în jurul propriilor
lor axe, emiţând un fascicul de unde radio
sau alte radiaţii.
 Clasificarea stelelor
• După multe cercetări, astronomii
au reușit să realizeze o clasificare
a spectrelor după temperatura pe
care o emite fiecare stea. De la
cea mai fierbinte la cea mai rece,
tipurile sunt O, B, A, F, G, K, și M.
Soarele nostru este de tip G2, Stea de o mie ori mai mare ca Soarele
stea de culoare galbenă, care are
temperatura la suprafaţă de
aprox. 6.000 °C. Mai fierbinţi,
stelele de tip A, au culoare albă și
o temperatură de aproximativ
10.000 °C. Cele mai fierbinţi sunt
cele de tipurile B și O și au
culoarea albastră, iar cele mai
reci, de tip M, au culoarea roșie
cu o temperatură la suprafaţă de Cea mai mare si mai stralucitoare stea din
aprox. 3.000 °C. Galaxie
Sistemul solar este alcătuit din Soare şi ansamblul de corpuri cereşti legate de acesta
prin forţa gravitaţională: cele opt planete, cei 162 de sateliţi naturali ai acestora, trei
planete pitice, şi alte corpuri mai mici (care includ asteroizi, meteoriţi, comete, praf,
obiectele centurii Kuiper etc.). În centru se află Soarele, iar celelalte corpuri orbitează
în general în jurul acestuia pe o orbita.
 planetele
• -Mercur, Venus, Pământul și Marte sunt clasificate ca planete
interioare terestre sau stâncoase. Sunt făcute mai ales din roci
și metale, au suprafațe solide și se rotesc încet.
• -Jupiter, Saturn,Uranus și Neptun sunt clasificate ca giganţi
gazoși exteriori. Au atmosfere groase alcătuite mai ales din
hidrogen și heliu și se rotesc rapid.(in jurul axei proprii)
 asteroizii

• Asteroizii, numiti si planetoizi sunt

obiecte mici de forma
neregulata,alcatuiti din roci sau metal
sau un amestec din cele doua..
Majoritatea asteroizilor se afla intre
orbitele lui Marte si Jupiter. Astronomii
au descoperit mai mult de 5000 de
asteroizi. Aproximativ 30 asteroizi au
diametre mai mari de 190 km, multi
altii au mai putin de 1,6 km. Centura
de asteroizi dintre Marte si Jupiter
include particule de praf, despre care
astronomii cred ca s-au format prin
coliziunea continua dintre asteroizi.
Corpurile mai putin de 50 m de
diametru sunt numite meteoriti
• Asteroiziii nu sunt sateliti ai vreunei
planete.
 cometele
• Cometele sunt corpuri mici, care se rotesc în
jurul Soarelui.Majoritatea cometelor au trei
părţi:
• un nucleu solid în centru alcătuit din gaze,
îngheţate și praf,
• o coamă rotundă sau cap, care înconjoară
nucleul, formată din particule de praf și
gaze,
• o coada lungă de praf și gaze în prelungirea
capului.
• În timp ce o cometa se apropie de Soare,
interiorul ei de gheata incepe sa se topeasca
formand in jurul ei un nor de praf si gaz.
Cometele devin astfel vizibile cand lumina
solara este reflectat de acest nor. Cu cat
cometa se apropie de Soare, cu atat mai
mult gaz se produce. Gazul si praful sunt
indepartate de, vantul solar. Particulele de
praf dau cometei o culoare galbuie iar gazul
ionizat dau cozii cometei o culoare
albastruie. Datorita vantului solar, coada
cometei este indepartata intotdeauna in
directie opusa Soarelui.
• Dupa multe orbite in jurul Soarelui,
majoritatea cometelor isi pierd rezervele de
gheata, ramanand mai mult ca niste
asteroizi.,
• Ploile de meteoriti se petrec atunci cand
Pamantul traverseaza traiectoria unei
comete.
 Planetele pitice
• O planetă pitică este o categorie
de corpuri cerești definită de
Uniunii Astronomice
Internaţionale ca un obiect ce:
• orbitează în jurul Soarelui,
• are o masă suficientă astfel încât
forţa gravitaţională să îi confere o
formă aproximativ sferică,
• nu a "curăţat" spaţiul cosmic din
vecinatatea orbitei sale,
• nu este satelitul unei planete
• Această definiţie retrogradează
Pluto de la planetă la planetă
dwarf, deoarece nu a curaţat
vecinatatea orbitei sale (Centura
Kuiper).
• UAI a identificat oficial trei
corpuri cerești care au primit
imediat statutul de planetă dwarf:
Pluto Ceres și Eris
 Centura kuiper
• Centura Kuiper este
centura de materie
primordială ce înconjoară
Sistemul Solar
extinzându-se de la orbita
planetei Neptun până
mult în afara Sistemului
Solar (actualmente se
consideră că se află la
între 30 UA și 50 UA
depărtare faţă de Soare).
• Obiectele astronomice ce
se află în așa-zisul Disc
împrăștiat sunt cele care
poartă un nume colectiv
de obiecte trans-
Neptuniene. De curând, în
această zonă au fost
descoperite trei
potenţiale planete:
2003UB313(diametru
2600 km), Charon (1250
km), Quaoar (circa 1250
km) și Sedna (1600 km
 Sfîrșit

Mulțumesc pentru
atenție !!!