SISTEMUL

SOLAR

Ranca Marius
clasa a 9-a A
SISTEMUL
SOLAR
Sistemul Solar este format din Soare împreună cu sistemul său
planetar și alte obiecte non-stelare care orbiteaza in jurul său.
SOAREL
E Este o sferă aproape perfectă din plasmă ținută de
gravitație și modelată de un câmp magnetic.
Diametrul său este de aproximativ 1,39 milioane de
kilometric, iar masa sa reprezintă aproximativ 99,86 % din
masa totală a Sistemului Solar.
Aproximativ trei sferturi din masa Soarelui este
formată din hidrogen,restul este în mare parte heliu cu
cantități mult mai mici de elemente mai grele oxigen,
carbon, neon și fier.
În prezent, Soarele fuzionează aproximativ 600 de
milioane de tone de hidrogen în heliu în fiecare secundă,
transformând 4 milioane de tone de materie în energie.
Este de departe cea mai importantă sursă de energie
pentru viața de pe Pământ.
MERCUR
Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare,
înconjurându-l o dată la fiecare 88 de zile,iar rotația în
jurul propriei sale axe in 58 de zile și 14 ore .
Fizic, planeta Mercur este similară în aparență cu
Luna, fiind împânzită de cratere. Având raza ecuatorială de
2.440 km. Planeta are un nucleu mare de fier care
generează un câmp magnetic de circa 100 de ori mai slab
decât cel al Pământului.
Ea nu are sateliți naturali și nici o atmosferă mai
densă. Temperatura la suprafața planetei Mercur variază
de la aproximativ 90 K până la 700 K.
Compozitie atmosfera: potasiu, sodiu, oxigen, argon,
heliu, azot, hidrogen, dioxid de carbon.
VENUS
Venus cunoscut și ca Luceafărul este a doua planetă
de la Soare.
Venus își parcurge orbita în 224,7 de zile. Rotația în
jurul propriei sale axe este foarte lentă, durează 243 de
zile și are loc de la est la vest, în sens invers față de rotația
celorlalte planete.
Venus este o planetă telurică și este uneori numită
„planeta soră” a Pământului, datorită dimensiunii lor
similare, a masei, a apropierii de Soare și a compoziției
chimice. În alte aspecte diferă radical de Terra. Are cea mai
densă atmosferă dintre cele patru planete telurice,
constând din mai mult de 96 % dioxid de carbon.
Presiunea atmosferică la suprafața planetei este de 92 de
ori mai mare decât pe Pământ. Venus este de departe cea
mai fierbinte planetă din Sistemul Solar, cu o temperatură
medie a suprafeței de 735 K.
La fel ca și Mercur planeta nu are niciun satelit
natural.
TERRA
Pământul numit și Terra sau „Planeta albastră” este a
treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele
telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și
pentru diametru.
Este singurul corp ceresc despre care se știe că
adăpostește viață. Aproximativ 29,2 % din suprafața
Pământului este un uscat, restul de 70,8 % este acoperit
cu apă. Atmosfera Pământului este formată în principal din
azot și oxigen.
Pământul are Raza ecuatorială de 6.378 km, iar raza
polară de 6.356 km.
Stratul exterior al Pământului este împărțit în mai
multe plăci tectonice rigide care migrează pe suprafață de-
a lungul a multe milioane de ani. Interiorul Pământului
rămâne activ cu un nucleu interior din fier solid, un miez
exterior lichid care generează câmpul magnetic al
Pământului și o manta de convecție care conduce
tectonica plăcilor.
MARTE
Marte sau ,,Planeta Roșie” este a patra planetă de la
Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar.
Marte este o planetă telurică cu o atmosferă subțire,
având caracteristici de suprafață care amintesc atât de
craterele de impact ale Lunii, cât și de văi, deșerturi și
calote glaciare polare ca ale Pământului.
Marte are aproximativ jumătate din diametrul
Pământului, cu o suprafață doar puțin mai mică decât
suprafața totală a uscatului Pământului. Marte este mai
puțin densă decât Pământul, având aproximativ 15 % din
volumul Pământului și 11 % din masa Pământului, ceea ce
duce la aproximativ 38 % din greutatea suprafeței
Pământului.
Zilele și anotimpurile sunt comparabile cu cele ale
Pământului, deoarece perioada de rotație, precum și
înclinarea axială în raport cu planul ecliptic sunt foarte
similar, doar orbita o parcurge in 686,971 zile.
JUPITER
Jupiter este a cincea planetă de la Soare și cea mai
mare din Sistemul Solar.
Este un gigant gazos cu o masă de o miime din cea a
Soarelui, dar de două ori și jumătate decât masa totală a
tuturor celorlalte planete din Sistemul Solar. Cu un
diametru ecuatorial de 142.984 km.
Jupiter este formată din trei sferturi de hidrogen și un
sfert din heliu. Poate avea un nucleu stâncos din elemente
mai grele,dar la fel ca celelalte planete gigante, lui Jupiter
îi lipsește o suprafață solidă bine definită. Atmosfera
exterioară este vizibil segregată în mai multe benzi la
latitudini diferite, rezultând turbulențe și furtuni de-a
lungul granițelor lor de interacțiune.
Planeta are inele greu vizibile și o magnetosferă
puternică. Jupiter are 67 de sateliți cunoscuți.
SATURN
Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca
mărime din Sistemul Solar.
Este un gigant gazos cu o rază medie de aproximativ
nouă ori mai mare decât cea a Pământului. Deși
densitatea sa este de doar o optime din densitatea medie
a Pământului, datorită volumului său mare, masa lui
Saturn este de 95 de ori mai mare decât cea a Pământului.
Saturn este singura planetă a Sistemului Solar care este
mai puțin densă decât apa, cu aproximativ 30 % mai puțin
Interiorul lui Saturn este cel mai probabil compus
dintr-un nucleu de fier–nichel și rocă. Nucleul este
înconjurat de un strat de hidrogen metalic, un strat
intermediar de hidrogen lichid și heliu lichid și, în cele din
urmă, un strat exterior gazos.
Atmosfera exterioară este în general calmă deși pot
persista tipare prelungite de furtuni.
URANU
S Uranus este a șaptea planetă de la Soare. Este a treia
planetă ca mărime și a patra ca masivitate din Sistemul
Solar.
Uranus este clasificat ca și un gigant de gheață,
atmosfera lui are în compoziție hidrogen și heliu,dar mai
conține și gheață cum ar fi apă, amoniac și metan. Are cea
mai rece atmosferă planetară din Sistemul Solar, cu o
temperatură minimă de 49 K. Interiorul lui Uranus este
compus în principal din gheață și rocă.
La fel ca celelalte planete gigant, Uranus are un
sistem de inele, o magnetosferă și numeroși sateliți.
Sistemul uranian are o configurație unică, deoarece axa sa
de rotație este înclinată lateral, aproape în planul orbitei
sale solare. Prin urmare, polii săi nordici și sudici se află
acolo unde majoritatea celorlalte planete își au ecuatorul.
Uranus are 27 de sateliți naturali cunoscuți.
NEPTUN
Neptun este a opta planeta de la Soare din sistemul
solar. Este a patra planetă după diametru și a treia după
masă.
Neptun are o masă de 17 ori mai mare decât cea a
Pământului, dar nu la fel de dens.
Neptun are o compoziție asemănătoare cu cea a lui
Uranus hidrogen, heliu și metan.Interiorul lui Neptun este
compus în principal din roci și gheață.
Spre deosebire de atmosfera uniformă a lui Uranus,
Neptun are o atmosferă cu detalii vizibile ce denotă o
activitate meteorologică. De asemenea, deoarece Neptun
este departe de Soare, are una dintre cele mai reci
atmosfere din sistemul solar, temperaturile păturilor
superioare ale norilor ajungând la -218 °C (55 K).
Temperatura centrului său este de aproximativ 5000 °C.
Neptun are un sistem de două inele care însă se
observă greu și este fragmentat. Neptun are 13 sateliți
naturali cunoscuți.
ASTEROIZII
Asteroizii sunt obiecte mici din Sistemul Solar,
compuse în mare parte din roci refractare și minerale
metalice, la care se mai adăugă gheața.
Mărimea asteroizilor variază de la câteva sute de
kilometri până la mărimi microscopice. Toți asteroizii,
cu excepția celui mai mare, Ceres, sunt clasificați ca
obiecte mici ale Sistemului Solar.

CERES
Ceres este cel mai mare asteroid, o protoplanetă și o
planetă pitică. Are un diametru puțin mai mic de 1000 km și o
masă destul de mare pentru ca propria gravitație să-i confere o
formă sferică.
CENTURA DE
ASTEROIZI
Centura de asteroizi se află între planetele Marte și
Jupiter, la o distanță cuprinsă între 2,3 și 3,3 UA de la
Soare. Se crede ea e alcătuită din resturile rămase în urma
formării Sistemului Solar, care nu au reușit să se unească
din cauza interferenței gravitaționale a lui Jupiter.
Centura de asteroizi conține zeci de mii, posibil
milioane, de obiecte ce au un diametru mai mare de un
kilometru. Cu toate acestea, masa totală a centurii de
asteroizi măsoară în jur de o miime din masa terestră.
Asteroizii din centura de asteroizi sunt divizați în
grupuri de asteroizi și familii de asteroizi, în funcție de
caracteristicile orbitale pe care le au. Sateliții asteroidali
sunt asteroizii care orbitează în jurul unor asteroizi mai
mari. Ei nu sunt distinși atât de clar ca și sateliții planetari,
câteodată fiind la fel de mari ca și asteroidul în jurul căruia
gravitează.
COMETELE
Cometele sunt obiecte mici din sistemul solar, de
obicei cu dimensiuni de doar câțiva kilometri, compuse în
mare parte din gheață volatilă. Când o cometă intră în
sistemul solar interior, apropierea sa de Soare cauzează
sublimarea și ionizarea suprafeței sale înghețate, creându-
se astfel o coamă, urmată de o coadă lungă de gaz și praf
care este adesea vizibilă cu ochiul liber.
Unele comete cu orbite hiperbolice pot să provină
din afara sistemului solar, dar determinarea precisă a
orbitelor lor este dificilă.
Cometele bătrâne, care și-au consumat mare parte a
materialului volatil datorită încălzirii solare, sunt
categorisite de obicei ca asteroizi.
LUNA
Luna este un corp astronomic care orbitează planeta
Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent.
Este al cincilea cel mai mare satelit natural din
Sistemul Solar, și cel mai mare dintre sateliți planetari
relativ la dimensiunea planetei pe care o orbitează. După
satelitul lui Jupiter, Io, Luna este al doilea cel mai dens
satelit dintre cei ale căror densități sunt cunoscute.
Luna este în rotație sincronă cu Pământul, adică arată
întotdeauna aceeași față către el, partea vizibilă fiind
marcată de mări lunare vulcanice întunecate, care umplu
spațiile dintre zonele înalte ale scoarței și craterele de
impact mai proeminente. Văzută de pe Pământ, este al
doilea obiect ceresc vizibil de pe Pământ ca strălucire,
după Soare. Suprafața sa este de fapt întunecată, deși prin
comparație cu cerul nopții pare foarte luminoasă.
Influența ei gravitațională produce mareele oceanice,
mareele de uscat și o ușoară prelungire a zilei.
ECLIPSA DE SOARE
O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece
între Pământ și Soare prin fața Soarelui. Văzut de pe
Pământ, discul Lunii e de obicei mai mare decât cel al
Soarelui și, dacă se interpune între privitor și Soare, îi
blochează lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe
Pământ.
Fiecare eclipsă de Soare are propria sa poziție și se
poate vedea doar dintr-o zonă anume de pe glob.
Tipuri de eclipsă:
1. Eclipsă totală
2. Eclipsă inelară
3. Eclipsă parțială
4. Eclipsă hibridă: În unele puncte de pe Terra poate fi
văzută ca fiind totală, iar în altele apare ca fiind inelară. Și
acesta este un tip de eclipsă rar întâlnit.
ECLIPSA DE LUNA
O eclipsă de Lună are loc atunci când Luna, în
mișcarea ei în jurul Pământului, intră în umbra acestuia.
Aceasta se întâmplă când Soarele, Pământul și Luna sunt
aliniate suficient de exact. Întotdeauna faza Lunii la o
eclipsă de Lună este cea de Lună plină.
Eclipse de Lună au loc de cel puțin 2 ori pe an, atunci
când razele solare sunt împiedicate de către Pământ să
ajungă la Lună.
Conul de umbră a Pământului poate fi împărțit astfel:
umbra și penumbra. În porțiunea de umbră nu există
niciun fel de lumină solară directă. Totuși,datorită
diametrului unghiular mare al Soarelui, mai există și o
iluminare parțială, în afara umbrei Pământului, această
porțiune numindu-se penumbră.
DESCOPERIRI
RECENTE:
1. O echipă de astronomi a descoperit un nou tip de stea.
În timp ce stelele normale au suprafețele compuse din hidrogen și heliu, stelele descoperite de Werner și
colegii săi au suprafețele acoperite cu carbon și oxigen, rezultatul arderii heliului, ceea ce este o compoziție
exotică pentru o stea.
2. Astronomii au descoperit o gaură neagră apropiată de Pământ.
O gaură neagră care se află la o distanță de 1.600 de ani-lumină. Această gaură neagră este de 10 ori mai
masivă decât Soarele.
3. A fost descoperita cea mai apropiata planeta asemanatoare Pamantului.
Denumita Proxima b, aceasta planeta este situata intr-o zona locuibila care permite prezenta apei lichide,
o conditie necesara vietii. Aceasta ar orbita in jurul stelei Proxima Centauri, cea mai apropiata stea de sistemul
nostru solar.
4. A fost descoperit cel mai indepartat obiect din Sistemul Solar.
Este vorba despre o pitica roz, pe care au numit-o "Farout". Pitica roz e acoperita cu gheata si se
deplaseaza foarte lent, avand nevoie de peste 1.000 de ani pentru a efectua o rotatie completa in jurul
Soarelui.
5. Astronomii au descoperit un sistem solar similar cu al nostru.
Acesta are sapte planete aranjate in mod similar cu cele din sistemul solar in care se gaseste Pamantul.
Sistemul cuprinde planete mici, care au in componenta roca și alte planete, cu structura gazoasa.
CONCLUZII:
1. Sistemul Solar este un ansamblu format din 4 planete telurice, 4 planete gigante gazoase, o stea si alte
corpuri non-stelare.
2. Planetele se aseamana intre ele, dar fiecare are cateva caracteristici specifice care le fac unice.
Mercur este cea mai mica planeta. Venus este cea mai calda planeta. Pamantul este singura planeta care
adaposteste viata. Jupiter este cea mai mare planeta. Saturn are cel mai fascinant ansamblu de inele. Uranus
este cea mai rece planeta. Neptun este cea mai indepartata planeta din Sistemul Solar de catre Soare.
3. Eclipsa este fenomenul in care obiectul despre care se spune ca este in eclipsa intra in umbra altui obiect,
impiedicand observarea acestuia partial sau total.
BIBLIOGRAFIE:
• Wikipedia
• Wikimedia Commons
• Pinterest
• Descopera.ro
• Libertatea.ro
• Ziare.com