PROIECT STIINTE

SERBAN NARCISA Cls. a IV a A Sc. Gim. Nr. 22 Galati

SOARELE

Soarele este centrul sistemului nostru planetar. Are un diametru de 1.392.530 km. Se invarte o data in jurul propriei axe in 26,8 zile. Masa este alcatuita in proportie de 78,4 % din hidrogen si 19,8 % din heliu. In proportii foarte mici se gasesc si alte elemente chimice: oxigen cca 0,86%, carbon cca 0,4% si fier cca 0,15%. Suprafata Soarelui mai este numita si fotosfera. Temperatura de la suprafata astrului se ridica la cca 5.800 grade si creste, pana la milioane de grade, pe masura ce se avanseaza catre nucleu. In nucleu au loc reactii nucleare continue, prin care hidrogenul se transforma in heliu. Energia degajata dupa aceasta fuziune se numeste radiatie. Atmosfera soarelui este alcatuita din trei straturi: - Fotosfera atmosfera interioara; - Invelisul aflat mai aproape de suprafata; - Cromosfera coroana solara. Soarele nu este altceva decat o stea fixa, obisnuita, de dimensiune medie, asa cum exista nenumarate in univers. Cu o viteza de cca 220 km/sec, Soarele incoajoara centrul galaxiei o data in 210 milioane ani de pe o orbita aproape circulara. Fata de alte corpuri ceresti, acest astru mai are o particularitate: a facut posibila dezvoltarea vietii pe Pamant si o influenteaza in mod decisiv. Printre fenomenele ce se pot observa pe suprafata Soarelui se numara petele solare. Petele solare apar de obicei in grupuri. Ele cresc pana la diametrul de 50.000 km si se mentin timp de cateva luni. Cauza aparitiei petelor solare o constituie campurile magnetice puternice. Acestea apar pe anumite zone ale fotosferei.

MERCUR

Mercur este cea mai apropiata planeta de Soare. Desi Mercur este aproape de Soare, unele parti din ea sunt extreme de reci. Planeta se roteste foarte lent, asa ca noaptea mercuriana dureaza luni in sir si temperatura scade la fel de mult ca pe planetele situate foarte departe de Soare. Numele acestei planete provine de la zeul roman al comertului. Ea are un diametru de numai 4.880 km. Distanta fata de Soare variaza intre 46 si 70 milioane km. De pe Pamant, Mercur poate fi vazut, pentru scurt timp, numai inainte de rasaritul sau dupa apusul soarelui. Seara, mica planeta este vizibila cand se gaseste pe partea stanga, estica. Atmosfera ei este alcatuita din hidrogen, sodiu, oxigen, heliu si din urme de neon, argon si potasiu. Mercur poseda un nucleu compus din fier si nichel. Suprafata planetei este impanzita de cratere de impact. In urma unei ciocniri s-a format un crater cu diametrul de 40 km. Prabusirile de teren ce au avut loc de-a lungul vremii au format o depresiune ciudata, in forma de telefon. La inceputul existentei planetei Mercur, un extraordinar impact a creat craterul care se poate vedea in umbra, pe la jumatatea extremitatii din stanga. Craterul are diametrul de 1.300 km si se numeste Bazinul Caloris. Undele de soc cauzate de ciocnire par sa se fi propagat in jurul intregii planete. Acet lucru a provocat un cutremur pe partea opusa a planetei, unde, ca urmare, s-a format o suprafata mare de teren accidentat. Mercur seamana cu luna noastra, avand si ea cratere, stanci si lipsa de aer.

VENUS

Venus e a doua planeta a sistemului nostrum solar. Ea isi datoreaza numele zeitei iubirii, Venus. Mult timp s-a crezut ca pe planeta Venus s-ar fi putut dezvolta viata. Diametrul planetei este de 12.150 km. Sub capacul dens de nori, pe intreaga planeta se inregistreaza temperaturi de peste 450 grade. Caldura primita de la Soare este retinuta de atmosfera densa. Atmosfera venusiana e alcatuita in proportie de 95% din dioxid de carbon. O rotatie completa in jurul Soarelui dureaza 224,7 zile pamantene. Suprafata planetei Venus este compusa din deserturi toride, campii vaste si putini munti sau dealuri. Cel mai inalt platou poarta denumirea de Aphrodite Terra. El este situat in apropierea ecuatorului si este aproape de marimea continentului african. Cel mai inalt vulcan de pe Venus este Muntele Maat, denumit dupa zeita egipteana a adevarului si ordinii. Varful sau este la 8 km deasupra nivelului mediu al suprafetei planetei. Lava curge pe versantii sai, ceea ce sugereaza posibilitatea ca vulcanul sa fie in continuare activ. Muntele Maat este mai mare decat Muntele Everest. Venus prezinta un relief cu lespezi de roca vulcanica. Norii ascund Soarele, iar lumina este estompata si oranj. Nava spatiala Americana Magellan a gravitat in jurul lui Venus din 1990 pana in 1994, iar hartile planetei realizate prin radar au fot transformate in machete. Deoarece Venus este acoperita total de nori, planeta poate fi cartografiata doar prin intermediul radarului, care poate vedea prin nori. Nici macar navele spatiale, aflate pe orbita, in jurul planetei Venus nu-i pot vedea suprafata.

PAMANTUL

Pamantul este cea de-a treia planeta de la Soare. Aflata intre Venus si Marte, planeta albastra orbiteaza Soarele insotita permanent de satelitul sau natural, Luna. Dintre toate planetele descoperite pana in prezent, Terra este singura despre care stim ca adaposteste viata. Pamantul a luat nastere, probabil, din coliziunea unor fragmente de roci, cu 4,6 miliarde de ani in urma, atunci cand a aparut intregul sistem solar. Suprafata planetei albastre este acoperita de apa in proportie de 70%. Uscatul reprezinta doar 30% din suprafata Terrei. In plus, fata planetei este modelata de Soare, de vanturi si de precipitatii, precum si de procesele de eroziune si de descompunere legate de acestea. Raurile si lacurile, muntii si vaile dau nastere unor peisaje extreme de variate. In functie de clima, pe Terra exista atat zone de vegetatie luxurianta, cat si deserturi vaste. Pamantul este format din trei straturi principale : - Scoarta; - Mantaua; - Nucleul. Viata unicelulara a aparut pe Pamant la vreo 700 de milioane de ani dupa formarea acestuia. Totusi, abia in urma cu 500 de milioane de ani au inceput sa apara pesti, plante si animale. Dupa aceea evolutia s-a produs extreme de rapid. Pamantul se roteste in jurul axei sale in interval de o zi, creand ziua si noaptea. Pamantul face un tur complet in jurul Soarelui in 365,25 zile, adica un an. Deoarece axa pamantului este inclinata fata de orbita sa, spre Soare este inclinata cand o emisfera, cand cealalta, si astfel exista vara si iarna. Desi orbita nu este circulara, ci eliptica, diferenta dintre distantele maxima si minima nu este foarte mare. Pamantul este cel mai apropiat de Soare in ianuarie, atunci cand este iarna in Emisfera Nordica.

LUNA

Luna insoteste permanent planeta noastra in deplasarea ei prin spatiul cosmic. Distanta dintre Terra si satelitul sau natural oscileaza intre 35.6410 km si 40.6740 km. Luna efectueaza o rotatie in jurul propriei axe in 27,8 zile. Deoarece satelitul pamantului nu produce el insusi lumina, este vizibila numai partea luminata de Soare. Suprafata satelitului natural al Pamantului este acoperita de un strat de roci faramitate, denumit regolith. Statul pietros, format partial din lava topita, este compus din roci cu continut de calciu si aluminiu. Deoarece pe Luna nu exista aer, exploratorilor care au vizitat Luna le era dificil sa isi dea seama cat de departe este Orizontul. Pe Pamant, aerul face ca obiectele de la distanta sa fie mai estompate, dar pe Luna, fie ca e in apropiere sau la departare se vede la fel de clar si distinct. Cerul este negru, chiar si in timpul zilei. Suprafata Lunii este presarata cu cratere, care reprezinta dovada bombardamentului asteroizilor, de-a lungul a miliarde de ani. Din cauza lipsei aerului de pe Luna, relieful nu este erodat. Craterul mare are diametrul de aproximativ 80 km suficient ca sa incapa in el un oras mare, impreuna cu suburbiile sale si inca ar ramane loc. Cand au aselenizat, astronautii de pe Appolo au descoperit ca suprafata Lunii este acoperita cu un praf fin. Aceasta e consecinta faptului ca Luna a suferit in timp mici ciocniri. Urmele lasate de astronauti vor ramane intacte vreme de milioane de ani. Oamenii de stiinta cred ca Luna este atat de mare pentru ca sa format in urma unei coliziuni a Pamantului cu un alt corp ceresc, de dimiensiuni aproximativ egala cu a planetei Marte. Acest impact a avut loc pe la inceputul existentei Pamantului. O parte din materia Pamantului a fost improscata in spatiu, a inceput sa se roteasca, iar, in final, s-a solidificat, formand Luna.

MARTE

Marte este a patra planeta de la Soare. Aceasta planeta a fost botezata dupa zeul roman al rzboiului Ares, in Panteonul Grecesc. Ziua martiana dureaza cu numai cca 40 min mai mult decat o zi terestra. Temperatura medie este de -25 grade, iar intervalul in care se situeaza temperaturile ajunge de la +20 grade pana la -120 grade. Atmosfera subtire a lui Marte etse alcatuita in proportie de 95% din dioxid de carbon. Marte ne apare in nuanta sa rosiatica, caracteristica, datorita faptului ca praful care acopera suprafata planetei contine oxid si fier. Am putea astfel spune ca marte este ruginit. Marte are calote polare, ca acelea de pe Pamant. O parte din gheata este pur si simplu apa inghetata obisnuita, o parte este dioxid de carbon inghetat sau gheata uscata. Cea mai mare parte a ghetii se topeste vara, dar din apa inghetata se formeaza nori, nu cursuri de apa. Pe Marte exista cel mai mare vulcam din sistemul solar, numit Olympus Moons Muntele Olimp. Acesta se ridica la 24 km deasupra campiilor si are diametrul de cca 600 km. Vulcanul este probabil stins. La fel ca alte planete, Marte are cratere produse de ciocnirile cu obiectele din spatiu, in milione de ani. Marte poseda un mic nucleu solid alcatuit din roci si o manta din roci silicioase. Urmeaza scoarta solida, peste care se gaseste o atmosfera subtire, compusa in mare parte din dioxod de carbon. Suprafata rosiatica a planetei prezinta munti si prapastii, dar si numeroase cratere si bazine. Marte are doi sateliti naturali, botezati dupa insotitorii zeului razboiului Marte: Deimos si Phobos. Datorita orbitei mai lungi, anotimpurile dureaza, pe Marte, aproape de doua ori mai mult decat pe Terra. Pentru a efectua o rotatie completa in jurul Soarelui, planeta rosie are nevoie de 687 zile pamantene.

JUPITER

Jupiter este a cincea planeta a sistemului nostru solar. In interiorul sau ar incapea 1.300 de Terre. Diametrul la ecuator masoara 143.000 km. In centrul planetei se gaseste un nucleu, format din roci, de cca 25.000 km, unde temperatura este in jur de 30.000 grade. In straturile superioare de nori, temperatura este extrem de scazuta (- 150 grade). Pentru a inconjura o data Soarele, Jupiter are nevoie de cca 11,86 ani pamanteni. Distanta medie pana la Soare este de 778 milioane km. Dintre numeroasele pete de pe Jupiter, cea mai importanta este marea pata rosie, care se afla acolo de sute de ani. Aceasta este o bula de gaze rosiatice, plutind in zona tropicala sudica, ce are diametrul de cca 40.000 km asa ca, in ea pot incapea doua Pamanturi. Marimea si intensitatea culorii petei se schimba pe parcursul anilor. Interiorul ei se roteste in mod constant, ca intr-un uragan. Desi Jupiter este cea mai mare planeta, are masa mai mica decat o miime din cea a Soarelui. Daca ar fi fost de zece ori mai mare, ar fi fost o pitica bruna, nu o planeta. In 1994, bucati dintr-o cometa mica, Shoemaker Levy noua, s-au ciocnit de Jupiter in emisfera sudica a acesteia, lasand cicatrice enorme pe planeta. Au fost necesare luni de zile pentru ca urmele impactului sa dispara complet. Jupiter poseda 63 de Luni.

SATURN

Saturn este a sasea planeta a sistemului nostrum solar. El este cunoscut si sub denumirea de stapanul inelelor. Desi Saturn este o planeta gigantica, interiorul ei este alcatuit din materiale usoare. Densitatea este atat de scazuta, incat intreaga planeta ar pluti pe apa, daca s-ar putea practic verifica acest lucru. Un an saturnian are o durata de 29 ani si 167 zile pamantene, timp in care gigantul gazos inconjoara Soarele la o distanta de 1,35 pana la 1,5 miliarde km. Temperatura inregistrata in atmosfera furtunoasa a lui Saturn este de -180 grade. Oamenii de stiinta cred ca bucatile de gheata din inelele lui Saturn se pot aglomera in benzi. Saturn are 59 de sateliti. Saturn poseda un nucleu cu un diametru de cca 30.000 km, format din roca si gheata, urmeaza un strat alcatuit din hidrogen metalic.

URANUS

Uranus e a saptea planeta a sistemului nostrum solar. Temperatura este de 215 grade. Uranus are nevoie de 84 de ani pamanteni pentru a inconjura o data Soarele. O rotatie in jurul propriei axe dureaza 17 ore si 15 min. Distanta medie pana la Soare este de 2,88 miliare km. Diametrul ecuatorial al planetei Uranus este de cca 51.000 km. In centrul planetei Uranus se gaseste un nucleu fierbinte, format din roci. Aici temperatura este de cca 7.000 grade. Urmeaza un strat alcatuit din apa, amoniac si metan, care trece apoi intr-o atmosfera compusa din hidrogen, heliu si metan. Uranus poseda 27 sateliti naturali. Este alcatuit din : - Nucleu; - Manta; - Atmosfera; - Culoare albastruie datorata metanului. Datorita inclinatiei axei sale, planeta Uranus are anotimpuri mai lungi decat orice alta planeta din sistemul nostrum solar. Fiecare pol sta aproximativ 42 de ani in intuneric si 42 de ani in lumina directa a Soarelui.

NEPTUN

Neptun, cel rece si vantos, este a opta planeta a sistemului nostru solar. Neptun are nevoie de 165,5 ani pamanteni pentru a realiza o rotatie completa in jurul Soarelui, pe orbita sa de dimensiuni colosale. O rotatie completa in jurul propriei axe, respectiv, o zi neptuniana, dureaza 16 ore si 7 min. Satelitul Triton al planetei Neptun este singurul satelit mare, din sistemul solar, care se roteste invers decat planeta. Expertii cred ca Triton ar putea fi un obiect razlet din centura kuiper, capturat, cu multa vreme in urma, pe planeta Neptun. Temperatura medie a planetei este de -200 grade. Diametrul la ecuator este de 49.528 km. Atmosfera e alcatuita din 79% hidrogen, 18 % heliu, 3% metan. Compozitia interna: gheata si putina apa. Planeta are: - Nucleu format din roci; - Manta - alcatuita din apa, ammoniac si hidrat de metan; - Atmosfera. Neptun poseda 13 sateliti naturali.

PLUTO

Pana la data de 24.08.2006, Pluto era considerata a fi cea de-a noua si cea mai indepartata planeta a sistemului nostrum solar. Uniunea astronomica international (UAI) a clasificat atunci micul corp ceresc drept planeta pitica. Pluto nu poseda inele si are un singur satelit natural, Charon. Diametrul acestei planete pitice este de 2.300 km. La suprafata sa se inregistreaza temperaturi de 220 grade. O zi plutoniana dureaza cat 6,4 zile terestre. Pluto inconjoara o data Soarele in 248,4 ani pamanteni. Majoritatea planetelor pitice sunt denumite dupa descoperitorii lor, dar la descoperirea planetei Pluto, in 1930, publicul a propus mai multe nume. O eleva din Anglia, Venetia Burney, de 11 ani, a ales numele Pluto dupa zeul roman al Infernului.

BIBLIOGRAFIE : UNIVERSUL, SISTEME STELARE, PLANETE, GALAXII EDITURA CONTMEDIA GMBH SPATIU COSMIC EDITURA TEORA