CURIOZITATI DESPRE SISTEMUL SOLAR

Jupiter absoarbe gunoiul din spaiu

Jupiter este cea mai mare planet din sistemul nostru solar i este cunoscut mai ales pentru
marea pat roie, i de asemeni prin furtuna de lung durat de pe suprafaa ei. Cu toate
acestea planeta are un lucru mai important, i anume, ea este considerat de savani ca fiind
important pentru sigurana noastr.

Exist cinci planete pitice n sistemul nostru solar

Dei exist dezbateri aprige n prezent cu privire la planetele pitice, cea ce putem spune cu
siguran este c: acestea sunt corpuri cereti de dimensiuni mari, care nu i-au curat suficient
orbita sa n jurul soarelui pentru a fi considerate planete, dar n acela timp nu orbiteaz n
jurul altei planete ca s fie considerat satelit.

La moment sunt cicni planete pitice n sistemul nostru solar; una din ele este Pluto recent
declasificat. Celalte patru sunt Ceres, Eris, Haumea i Makemake.

Venus este cea mai fierbinte planet

De cele mai dese ori rspunsul la ntrebarea care este cea mai fierbinte planet auzim rspunsul,
Mercur.
Este o concluzie complect logic, deoarece Mercur este planeta cea mai aproape de soare, dar
aceasta nu este adevrat.

Se pare de fapt c Venus este mai fierbinte dect Mercur, chiar dac este mai departe. Motivul
este c Mercur datorit proximitii sale de soare, nu are atmosfer,ceea ce nseamn c nu este
nimic ce ar menine cldura pe ea.

Pe de alt parte, Venus are o atmosfer evident dens care capteaz cldura creat de
soare. Planeta Venus este considerat, de asemenea, oaia neagr printre planetele sistemului
solar fiindc ea se nvrte n direcie opus.
O zi pe Mercur este egal cu 58 de zile de pe Pmnt

O zi pe orce planet este considerat a fi o rotaie complet. Noi suntem obinuii cu aceast
rotaie, care ea n jur de douzeci i patru de ore i ar prea straniu de a petrece o zi pe
Mercur, rotaia cruia dureaz aproximativ aizeci de zile terestre.

Vom atepta mult, mult timp pn va veni dimineaa. (Cum nu ar fi straniu, noi am putea urmri
acela fenomen pe Pmnt, cltorind prin Antarctica, unde soarele rmne sub orizont pentru
ntreaga iarn.)
Din cauza orbitei specifice a planetei Mercur n jurul Soarelui, un an pe planet este
echivalentul a aproximativ optzeci i opt de zile terestre cea ce nseamn c pe Mercur,
exist mai puin de dou zile ntr-un an.

Dar aceasta nu e tot, din cauza orbitei stranii a planetei, soarele de fapt pare s cltoreasc
nainte i napoi pe cer.

Anotimpurile pe Uranus dureaz douzeci de ani

Uranus este a aptea planet de la soare. Ea nu este vizibil cu ochiul liber, i a fost prima planet
descoperit cu ajutorul telescopului.
Dar cel mai interesant este faptul c Uranus are o nclinare orbital de optzeci i dou de
grade, cea ce nseamn c ea este practic pe o parte. Ca urmare a acestui lucru, este faptul c
un sezon pe planeta Uranus dureaz aproximativ douzeci de ani teretri, i provoac tot felul de
vreme ciudat.
Recent Uranus a eit dintr-o perioad deosebit de de lung de furtun de iarn i a intrat ntr-o
perioad de decenii de primvar.

Primvara de pe Uranus nu are nimic comun cu cea de pe Pmnt, temperatura va fi mult sub
punctul de nghe i va cuprinde furtuni imense; este i de ateptat, lund n consideraie mediul
ostil de pe Uranus.

99% din masa total a sistemului solar o constitue soarele

Soarele desigur este cea mai important parte a sistemului nostru solar. Chiar i nectnd la
faptul c acest sfer sclipitoare de gaz ne d lumin i energie, i n mare parte face totul ca s
lucreze, uneori uor se poate de uitat ct de uimitor de enorm este, de fapt, soarele nostru.

Soarele reprezint mai mult de 99% din masa a ntregului nostru sistem solar i unele dintre
planetele gigante alctuiesc cea mai mare parte din restul, iar Pmntul abia dac poate fi nscris
n ecuaie.

Pe Lun vei cntri mult mai puin

Gravitatea pe Lun, datorit masei sale mici, este mult mai redus dect pe Pmnt.

Pentru comparaie, gravitatea pe Pmnt este de aproximativ ase ori mai puternic. Acest lucru
n esen nseamn c ai fi putut sri, pe Lun, de aproximativ ase ori mai nalt dect e posibil
pe Pmnt. Adaptarea la o aa gravitaie, cu siguran v va lua o mulime de timp.

Gazele dintr-o pata solara sunt cu 1.650 grade Celsius mai reci decat zonele inconjuratoare de
pe Soare.

*Cel mai inalt munte din Sistemul Solar se gaseste pe Marte. Se numeste Olympus Mons si
atinge o inaltime de peste 24 Km.

* Soarele se indreapta cu 20 km pe secunda spre un punct in directia constelatiei Hercules.

* Lumina soarelui are nevoie de 8 minute pentru a ajunge pe pamant. Daca Soarele s-ar stinge
dintr-o data, de abia peste 8 minute am ramane in intuneric.

* Luna noastra se departeaza de Pamant cu 3 cm pe an.

* Fluxul si refluxul sunt in legatura directa cu fazele si mersul Lunii. Forta gravitationala a Lunii
mult mai redusa decat cea a Pamanatului, are efect nu numai asupra apelor din ocean, ci asupra
oricaror obiecte de pe Pamant. Cele mai puternice maree au loc la Luna Plina si Luna Noua, cand
Soarele, Luna si Pamantul se afla pe aceeasi linie.

* n fiecare minut, Pmntul este lovit de 6.000 de fulgere.

* Venus este singura planeta a Sistemului Solar numita dupa o femeie si are o miscare de rotatie
in sens invers fatza de cea a Pamantului. Pe Venus ploua cu acid sulfuric.

* Soarele i pierde n permanen din greutate. Pierde circa 4 milioane de tone n fiecare
secund. Acesta este cantitatea de hidrogen pe care Soarele o transform n fiecare secund.
* Planetele se rotesc in jurul Soarelui si in jurul axei proprii in sensul acelor ceasornicului. Venus
este planeta care se invarteste in jurul axei proprii contrar acelor ceasornicului. Pe Venus Soarele
rasare la vest si apune la est. Venus este considerata sora geamana a Pamantului pentru ca
amandoua au cam aceeasi marime, densitate si volum, este cel mai apropiat vecin al Pamantului.

* Temperatura Soarelui la nivelul nucleului are aproximativ 14 milioane de grade Celsius, ns la

suprafaa doar 6000.

* Spre deosebire de celelalte planete din sistemul nostru solar, Venus se rotete in sens invers, de
la vest la est. Ca dimensiune, este puin mai mic decat Pamantul, insa este total diferita. Aici,
temperaturile ajung pana la 4600 C, iar norii provoaca ploi de acid sulfuric.

* Luna nu are atmosfera, iar apa este aproape inexistenta. Deci nimic nu va putea crete acolo.
Insa au fost aduse pe Pamant probe din solul lunar. A fost udat, au fost plantate seminte de
plante, iar plantele au crescut.

* Planeta Saturn are o densitate atat de mica, incat ar putea pluti chiar i pe apa.

* Planeta Pluto e atat de rece incat acolo gheata e mai tare decat otelul.

* Majoritatea planetelor din sistemul nostru solar au axa de rotatie aproape perpendiculara pe
planul orbitelor. Uranus insa are axa de rotatie aproape paralel cu acesta.

* Pe Marte exista calote de gheata ce rezista pe tot parcursul anului, situate la ambii poli. De
asemenea este posibila existenta ghetii si in interiorul planetei.

* Pluto este mai mic in diametru decat cativa dintre satelitii din sistemul nostru solar.

* Pe Jupiter exista un uragan gigantic ce dureaza de cel putin 300 de ani. Acesta a primit numele
de Marea Pata Rosie.

* Pe Marte se gaseste cel mai inalt munte al sistemului solar, Olympus Mons (26.000 metri alt.),
precum si cel mai mare canion, numit Valles Marineris, lung de 10.600 km si lat de 8.500 de km.

* Craterele de pe Luna poarta numele unor oameni de stiinta. Unul dintre ele este denumit dupa
matematicianul roman Spiru Haret. Craterul are 29 km in diametru si se afla in emisfera ce nu se
poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii.

* Unul dintre lanturile muntoase de pe Luna a primit numele de Montes Carpatus, respectiv
Muntii Carpati, si formeaza marginea de sud a unui gigantic bazin lunar: Mare Imbrium.

* Recent (aprilie 2008) un crater de pe Mercur a primit numele de Mihai Eminescu. Craterul
Eminescu are 125 km in diametru. Este un crater interesant pentru ca se pare ca s-a format mai
recent decat restul craterelor de pe Mercur.
* Singurul nume romanesc de pe Venus este cel al poetei Elena Vacarescu. Aceasta a trait in
Franta, dar s-a nascut in Romania.

* Noaptea, planetele Mercur, Venus, Marte, Jupiter i Saturn stralucesc asemenea stelelor. Putem
sa le vedem cu ochiul liber. Stelele, asemenea Soarelui, trimit lumina. Planetele nu sunt
luminoase. Ele stralucesc noaptea pentru ca sunt luminate de catre Soare.

* Planeta Mercur a fost numita astfel, datorita vitezei cu care face inconjurul Soarelui, dupa zeul
roman mesager cu acelasi nume. Zeul Mercur era curier in ceruri, zeu al negotului, hotiei, al
calatorilor pe mare si pe uscat.

* Coroana solara se extinde in spatiu pe milioane de km si este vizibila doar in timpul eclipselor,
temperaturile atingand aici valori de peste 1.000.000 K?

* Soarele reprezinta 99,86 % din masa intregului sistem solar.

* Daca Soarele ar da doar jumatate din radiatiile pe care le emite acum, am ingheta, iar daca el ar
da cu o jumatate mai multe radiatii, am fi arsi.

* Daca inclinatia globului pamantesc nu ar fi cea actuala, vaporii de apa s-ar aglomera spre nord
si sud, formand munti uriasi de gheatza.

* Daca Luna s-ar gasi la o distanta de 80 000 de km in loc de distanta actuala, de doua ori pe zi
continentele ar fi innecate de valurile uriase ale oceanelor.

* Daca crusta terestra ar avea o grosime cu trei metri mai mare, atunci nu ar exista oxigen, iar
viata ar inceta pe Pamant.

* Daca oceanele ar avea adancimea cu 66 m mai mare, atunci oxigenul si bioxidul de carbon din
aer ar fi absorbite, iar viata nu ar mai fi posibila pe Pamant.

* Daca Pamantul nu ar avea atmosfera, zilnic am fi fost bombardati cu 20 de milioane de

meteoriti care ar lovi Pamantul cu o viteza de 50 km/sec.

* Daca pamantul ar avea dimensiunile Lunii, el nu ar putea retine atmosfera si apele.

* Daca Pamantul ar avea dimensiunile Soarelui, nu ar mai putea fi vorba de viata intelectuala.

Exist cteva miliarde de trilioane de stele. Dac mcar 1% dintre aceste stele ar avea
planete precum Pmntul, atunci universul ar fi plin de via.
Aproximativ un milion de planete precum Terra ar putea ncpea n interiorul Soarelui.
Prima persoan care a observat spaiul cosmic printr-un telescop a fost Galileo Galilei.
n spaiu nu exist sunet.
Pe Pmnt o flacr va arde n sus, n spaiu aceasta se va mica n toate direciile.
Pn n anul 1980 nu descoperisem nicio planet n afara sistemului nostru solar, ns de
atunci i pn acum am gsit cteva mii.
 Universul este format din 23% materie neagr, 4% materie i 73% energie neagr. Materia
neagr i energia neagr sunt nite ipoteze ale specialitilor, aadar e posibil ca ele s nu existe
deloc.
Un costum de cosmonaut cost aproximativ 11 milioane de dolari.
Peste 100 de satelii artificiali sunt lansai n spaiu n fiecare an.
Soarele nu este galben n realitate. Datorit temperaturii de 5726,85 C acesta ar trebui s
fie alb, ns atmosfera noastr l face s para galben.

Lumina de la suprafaa Soarelui are nevoie de 8 minute i 22 de secunde pentru a ajunge

pe Terra.
n fiecare an aproximativ 400.000 de tone de materie cosmic se ndreapt spre Pmnt.
Marele nostru noroc este faptul c la contactul cu atmosfera ncep s ard i numai o mic parte
din cantitate poate ajunge efectiv pe suprafaa Terrei.
Stelele mici triesc mai mult dect cele mari. Soarele este o stea de dimensiune medie care
va strluci pentru nc 5 miliarde de ani.
Planeta Jupiter cntrete de peste dou ori mai mult dect restul planetelor din
sistemul solar luate laolalt.
Ziua pe Venus dureaz mai mult dect un an pe Terra. Pe Mercur o zi dureaz ct 59 de zile
pe Pmnt.
Pn acum, astronauii au adus aproape 400 de kilograme de roc de pe Lun.
Vulcanul Olympus Mons, de pe Marte, are cel mai nalt vrf din ntregul sistem solar, acesta
fiind de 3 ori mai nalt dect Everest.
Culoarea roie a planetei Marte provine din fierul oxidat(ruginit) care se afl n
componena solului.

Steaua planetei Neptun, numit Triton, este cunoscut ca fiind cel mai rece loc din sistemul
solar, temperaturile de la suprafaa sa fiind de -236C.

n sistemul nostru solar sunt recunoscute nou planete, ns Pluto e posibil s nu fie chiar o
planet, ci mai degrab o lun sau un asteroid.