SISTEMUL SOLAR

Sistemul solar
Soarele i mulimea corpurilor care graviteaza n jurul su formeaz Sistemul Solar. Acesta se compune din Soare (centrul dinamic al sistemului, continand 99,86% din masa sistemului, si sursa principala de energie), 9 planete mari, 44 satelii naturali ai planetelor (plus un numar mare de sateliti artificiali ai pamantului, ca si ai Lunii si planetei Marte), peste 1800 de planete mici sau asteroizi (cu orbite cunoscute), peste 600 de comete, o multime de corpuri meteoritice foarte variate si materia interplanetara (gaz si praf), ocupand un spatiu in jurul Soarelui cu o raza de 2 ani lumina. Planetele se misc in sens direct in jurul Soarelui pe orbite eliptice, avand planele apropiate de planul elipticii, si se rotesc in sens direct in jurul axelor proprii, cu excepia planetelor Venus si Uranus, care se rotesc in sens retrograd.

Soarele
Soarele este steaua aflat n centrul sistemului nostru solar.Pmntul,toate celelalte planete, asteroizii, meteoriii, cometele precum i cantitile enorme de praf interplanetar orbiteaz n jurul.Soarelui, care totui, prin mrimea sa, conine mai mult de 99% din masa ntregului sistem solar.Energia provenit de la Soare (sub forma luminii, cldurii) face posibil ntreaga via de pe Pmnt. Soarele este compus din 74% hidrogen, 25% heliu, iar restul ocup cantitaile mici de elemente mai grele. Datorit acestei compoziii si a temperaturilor ridicate, Soarele nu are o crust solid i nici materie in stare lichid, toat materia solar fiind n ntregime n stare de plasm i gazoas.

Mercur

Planeta Mercur este cea mai apropiat de Soare, orbitndu-l o dat la fiecare 88 de zile. Singura nava spatial care s-a apropiat de Mercur a fost Mariner 10, care a cartografiat doar 40 45% din suprafaa planetei.Planeta Mercur nu poate fi locuibil datorit temperaturii prea mari, intre 179 grade Celsius si 427. Mercur nu are atmosfer, iar lumina solar pe suprafaa planetei este de 6,5 ori mai intens decat pe Pamant. Primele observaii inregistrate dateaz din vremea sumerienilor, n al treilea mileniu naintea erei noastre. Fizic, este similar n aparena cu Luna datorit craterelor pe care le prezint. Nu are satelii naturali si nici atmosfer.

Venus
La o distan de 108 milioane kilometri de Soare, ntlnim planeta Venus. Aceasta i parcurge orbita in 225 de zile, iar rotaia in jurul axei sale dureaz 243 de zile. Spre deosebire de celelalte planete din sistemul nostru solar,Venus se roteste in sens invers, de la vest la est. Ca dimensiune, este puin mai mic decat Pmntul, ns este total diferit. Aici,temperaturile ajung pana la 4600 C, iar norii provoac ploi de acid sulfuric. Atmosfera este compus din 96% gaz carbonic i 3,5% azot, aceste gaze acumulate in atmosfer actioneaz sub efectul razelor Soarelui precum geamurile unei sere. Este posibil ca in trecut Venus sa fi avut o atmosfer asemntoare cu cea a Pmntului si oceane, ins datorit temperaturilor tot mai mari si un camp magnetic scazut, vantul solar sa le fi spulberat in spatiu. Planeta Venus este asemntoare cu Pmntul, fiind numit i sora Pmntului. Diametrul planetei Venus este mai mic cu doar 640 km dect cel al Pmntului, iar compoziia este asemanatoare.

Pmnt
Ne aflm la 150 de milioane de kilometri de Soare. Planeta Pmnt, numit i Terra este a treia ca distana fa de Soare i a cincea ca marime din sistemul nostru solar. Este singura planet din Univers cunoscut ca adapostind viaa i este cea mai mare planeta teluric din sistemul solar. Planeta Pmnt s-a format acum aproximativ 4,67 miliarde de ani n urma din materia norului gazos al Nebuloasei Solare, alturi de Soare i de celelalte planete ale sistemului solar. Planeta noastr a trecut prin numeroase schimbri i procese geologice i biologice, inct condiiile iniale nu mai exist. Datorit condiiilor atmosferice i distanei optime fa de Soare, viaa a putut aparea pe Pmnt.

Marte
Planeta Marte este a patra ca distan fa de Soare i raza planetei reprezint jumate din cea a Pmntului. Planeta Marte s-a format dupa aproximativ 120 de milioane de ani dupa Pmnt, adic acum 4,5 miliarde de ani.Nici planeta Marte nu poate fi locuit datorit tehnologiei actuale, ins are anotimpuri asemntoare ca cele de pe Pmnt. Anotimpurile sunt de doua ori mai lungi, iar distana mare faa de Soare face ca anul s fie de aproape doua ori mai mare dect al planetei noastre. La suprafaa planetei, temperaturile sunt foarte sczute, cobornd pn la -140 grade Celsius. Cnd planeta se apropie de Soare temperatura creste ajungnd pn la 20 de grade Celsius, acest lucru provocnd cele mai puternice furtuni de nisip din sistemul solar, acoperind ntreaga planet. Cercetrile recente au demonstrat c in trecutul planetei a existat apa in stare lichid, datorit descoperirii unor minerale care se formeaz de obicei numai in prezena apei. Diverse teorii susin c in trecut, planeta a fost mult mai accesibil vieii dect este astzi, ns nu se tie dac a existat vreodat organisme vii pe aceast planet.

Jupiter
La o distan de 778 milioane de kilometri de Soare ntlnim giganta planeta Jupiter, cu un volum de 1300 mai mare dect cel al Pmntului. Are nu mai putin de 59 de sateliti cunoscui i patru luni galileene. Este a cincea planet de la Soare i este cea mai mare dintre toate planetele sistemului nostru solar. Atmosfera planetei este compus din 86% hidrogen si 14% heliu, cu urme de metan, amoniac, apa i piatra. Compoziia sa este foarte aproape de compoziia primordial din care s-a format intregul sistem solar. Pe Jupiter gsim hidrogen metalic lichid, fiind probabil si sursa cmpului magnetic al planetei.Gsim aici nori de dimensiuni uriase, iar cldura intern a planetei provoac vnturi ajungnd la viteze incredibile. Jupiter are inele precum Saturn, ns sunt ntunecate i sunt alctuite probabil din grunte de material pietros. Datorit atraciei magnetice aceste particule nu vor rezista prea mult, i spre deosebire de inelele planetei Saturn, acestea par s nu conin ghea. Primul satelit uman trimis in explorarea spatiului care a ajuns la aceast planet a fost Pioneer 10 in 1973, iar mai trziu Pioneer 11, Voyager 1, Voyager 2 si Ulysses. In prezent, sonda spaial Galileo orbiteaz n jurul planetei Jupiter.

Saturn
La fel ca i Jupiter, Uranus i Neptun, Saturn este un gigant gazos.n structura intern a planetei se gaseste un miez de fierbinte, estimat a avea temperatura de 11.700 grade Celsius, radind energie de 2,5 ori mai mult dect primeste de la Soare. Miezul este inconjurat de un strat gros de hidrogen metalic i un strat gazos exterior. Atmosfera este de obicei calm, ns apar furtuni cu caracter ciclic, aproximativ o data la 30 de ani cnd vanturile ajung la peste 1800 kilometri pe or. n afar de particulele din inelul planetar, Saturn are 61 de sateliti cunoscuti ce orbiteaza in jurul ei.

Uranus
Uranus, a saptea planeta de la Soare, este de 5 ori mai mare decat Terra si are un diametru de 52.000 km. Este inconjurat de inele intunecate si 27 sateliti . Aproape toate planetele se invart pe o axa aproape perpendiculara pe planul eliptic, insa axa lui Uranus este aproape paralela cu elipsa. Desi la trecerea lui Voyager 2, polul sud era orientat direct inspre Soare, zona de ecuator este mai calda decat la poli, lucru neexplicat pana astazi. Aceasta nu este singura ciudatenie, campul magnetic al planetei nu este centrat in centrul planetei, ci este inclinat cu aproape 60 de grade fata de axa de rotatie si este generat, probabil, de o miscare la adancimi relativ reduse in interiorul planetei. Planeta Uranus este compusa din stanci, gheturi si doar 15% hidrogen si putin heliu. Atmosfera sa este compusa din aproape 83% hidrogen, 15% heliu si 2% metan. Uranus nu este atat de plictisitoare precum se credea, ci este o lume dinamica avand cei mai luminosi nori din sistemul solar extern. Vanturile ating viteze de cateva sute de kilometri pe ora, iar diferentele de temperatura intre sezoane nu variaza foarte mult datorita distantei mari la care se afla fata de Soare.

Neptun
Planeta Neptun a fost descoperita indirect prin calcule matematice, datorita perturbarilor gravitationale din orbita lui Uranus, in 1846. In 1989 sonda spatiala Voyager 2 a trecut prin vecinatatea planetei. Pe Neptun s-au observat activitati meteorologice produse de cele mai puternice vanturi din Sistemul Solar, ajungand pana la 2100 km/h. Datorita distantei fata de Soare, temperatura straturilor superioare ale norilor ajung la -218 grade Celsius. Sonda Voyager a confirmat existenta unor inele, sugerate inca din 1968 in urma unor analize. Neptun are o structura interna similara cu cea a planetei Uranus, iar atmosfera sa formeaza aproximativ 5 10 % din masa. Mantaua planetei este cuprinsa dintr-o regiune intunecata cu temperaturi ridicate ce se condenseaza intr-un lichid cu temperaturi de 2000-5000 K. Fluidul are o conductivitate electrica si este numit adeseori oceanul apa-amoniu. La o adancime de 7000 km, exista posibilitatea ca aceasta sa se descompuna in cristale de diamant ce pot ajunge pana spre nucleu. Nucleul lui Neptun contine fier, nickel si silicate, iar presiunea ajunge la 700 Pascali. Atmosfera contine 80% hidrogen si 19% heliu si urme de metan.

Planetele pitice
Ceres
La descoperirea ei a fost considerata planeta, iar apoi a fost reclasificata ca fiind asteroid. In 2006, in urma unei rezolutii a Uniunii Astronomice Internationale a fost schimbata definitia termenului de planeta, iar Ceres a primit statutul de planeta pitica. Ceres are un diametru de doar 950 km si este cel mai mare obiect din centura de asteroizi, continand 32% din masa totala a centurii.

Pluto

Pluton (Pluto) este a doua planeta pitica ca marime, dupa Eris, cu o raza de 1195 km. Pana recent, a fost considerata cea de-a noua planeta din sistemul solar. Pluto face o rotatie completa in jurul Soarelui in 247,8 ani, pe o orbita la distanta de 5,91 miliarde de kilometri. Orbita planetei pitice este excentrica, astfel incat uneori Pluto ajunge mai aproape de Soare decat Neptun. Datorita distantei mari dintre Pamant si Pluto, se cunosc putine lucruri despre aceasta planeta pitica.

Planetele pitice
Haumea
La aproximativ 6,5 miliarde de kilometri de Soare se afla Haumea, avand o treime din masa lui Pluton. A fost descoperita in 2004 de o echipa condusa de Mike Brown de la Observatorul Palomar din Statele Unite, iar in 2008 a fost catalogata ca fiind o planeta pitica. In jurul ei, s-a descoperit orbitand doi sateliti naturali, Hiiaka si Namaka.

Makemake

Eris

Makemake este a treia planeta pitica ca marime din Sistemul Solar. Temperatura este extrem de scazuta (-243,2 grade Celsius), iar suprafata sa este acoperita cu metan si alte elemente. Makemake a fost descoperita in 2005 si a fost clasificata ca plutoid in iulie 2008. Makemake se afla la 5,7 7,9 miliarde de kilometri distanta fata de Soare si efectueaza o orbita completa in 310 ani. Dupa aceasta planeta, se termina centura Kuiper.

Eris este cea mai indepartata planeta pitica descoperita pana acum, si se afla pe raza discului imprastiat. Are un diametru de 3000 km si o viteza pe orbita de 3436 km/h.

V MULUMESC PENTRU ATENIE