Aditivi

Alimentari Despre E-uri si efectele lor asupra organismului uman

Aditivii alimentari sunt substante adaugate intentionat alimentelor pentru a le oferi proprietati suplimentare fata de cele de baza, de exemplu culoare, indulcire sau pentru conservare. Pentru a reglementa acesti aditivi, pentru a informa consumatorii, fiecarui aditiv i s-a administrat un anumit numar. Initial acestia au fost Enumar utilizati in Europa pentru toti aditivii aprobati. Lista acestor numere a fost adoptata si apoi extinsa de catre Comitetul Codex Alimentarius care identifica toti aditivii indiferent daca sunt aprobati sau nu. Numerele E sunt toate cu prefixul E, dar tarile dinafara Europei utilizeaza doar numarul chiar daca in Europa este aprobat sau nu. De exemplu acidul acetic este aditivul 260, deci este prezent pe ambalajele alimentelor comercializate in Europa ca E260. Aditivul 103, alknet, nu este autorizat sa fie folosit in Europa deci nu are un numar E desi este aprobat in Australia si Noua Zeelanda.

Aditivii alimentari sunt folositi pentru conservarea si imbunatatirea proprietatilor organoleptice ale produselor inca din cele mai vechi timpuri. De exemplu conservarea alimentelor prin saramura, cu otet, sare pentru prezervarea carnii sau dioxid de sulf pentru prezervarea vinului. La sfrsitul secolului XX au fost introdusi mai multi aditivi de origine naturala sau artificiala. Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre, la fel ca si pentru Norvergia si Islanda. Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. Majoritatea aditivilor pot fi folositi in cantitati limitate in anumite produse alimentare. Daca nu sunt prevazute limite pentru folosirea unui aditiv, atunci acesta va fi utilizat conform procedurilor de fabricare, adica doar in cantitatea necesara pentru obtinerea efectului tehnologic dorit. Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca: sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie, nu inseala consumatorul, nu reprezinta un risc pentru sannatatea consumatorului.

Efectele aditivilor alimentari Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf Germania, despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun intr-un real pericol organismul. Prezentam in continuare, lista E-urilor considerate de specialistii oncologi drept deosebit de periculoase

Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477; Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124; Adaosuri toxice: produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224; afecteaza tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466; produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233; suprima din organism vitamina B12: E 200; cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanti din margarina); ataca sistemul nervos: E 311, E 312; produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie cel mai periculos adaos cancerigen).

Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu). Aditivii cancerigeni au fost deja interzisi in SUA, Uniunea Europeana si cateva dintre fostele state ale URSS.

Adevarul despre unele alimente Margarina A aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand untul se gasea tot mai greu. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le incalzeasca la 150C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu plasticul ca structura moleculara, adica margarina. Atunci cnd aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au darul sa incurce o multime de procese naturale. Sunt incorporate in membranele celulelor sistemului imunitar, impiedicnd activitatea acestora. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la CANCER. Cercetari clinice care s-au intins multi ani la rnd, subiectii consumatori de margarina fiind observati cu atentie arata ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar dect consumul de margarina sau de alimente PRAJITE. Patrunse in organism, pe lnga faptul ca solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate, grasimile din margarina iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de snge, ceea ce inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator per ansamblu. De asemeni, consumul frecvent si constant de margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei.

Supele Concentrate

Contin in exces glutamatul de sodiu, E621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea supelor si ciorbelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf care este ulterior amestecat cu aditivi (coloranti, aromatizanti, conservanti sau glutanat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Gustul va poate insela caci unii aditivi dau arome mai intense decat cele naturale. Glutamatul se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust, si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Glutamatul se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laboratoare, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.

Bauturi Chiar daca producatorii se lauda ca produsele sunt naturale, in realitate bauturile racoritoare mustesc de aditivi nocivi, cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie. Aditivii E 110 si E 123 precum si inlocuitorii de zahar mai sus amintiti produc acele efecte la care ne-am referit deja. Evitati bauturile cu arome de citrice, considerate cele mai rele. Colorantii folositi, E102, E110 sunt periculosi. Bauturile alcoolice cum sunt berea sau vinul sunt saturate de metabisulfit care da limpezime dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare se folosesc chimicale care pot provoca migrene. Ca si aditivi alimentari, vodca, whisky, etc. nu prezinta pericol intrucat chiar alcoolul este un bun conservant dar feriti-va de lichioruri care au E110 si E 102.

Mezelurile sunt preparate obtinute din carne tocata si condimentata, introdusa in membrane naturale sau artificiale si supuse unor tratamente termice (pasteurizare, afumare sau uscare) si maturare, in functie de sortimentul fabricat. La fabricarea mezelurilor se foloseste, pe de o parte, carne de diferite categorii, la care se adauga materii auxiliare, in special derivate proteice de origine vegetala sau animala, pentru imbunatatirea texturii si cresterea valorii nutritive. Nu mai este niciun secret ca in toate mezelurile de pe piata interna, circa 40% din compozitie este constituita din produsi obtinuti artificial. Pe eticheta fiecarui sortiment de mezel veti gasi nenumarati aditivi alimentari. Grasimile cu care sunt imbogatite mezelurile sunt obtinute prin aceleasi metode ca margarina. Toate aceste produse se conserva cu acelasi glutamat de sodiu. Fabricantii de produse din carne din Romania folosesc pe scara larga preparatul SCANPRO, un derivat proteic sub forma de pulbere, obtinut din sorici proaspat de porc, declarat drept proteina animala deshidratata si solubila. Cum in Romania nu exista restrictii privind procentul de utilizare a extractului proteic, este foarte probabil ca unele mezeluri (parizer, cremwursti) sa contina la capitolul carne numai acest derivat proteic sau unul similar. In mezeluri este admis a se adauga si derivate proteice de origine vegetala: faina de soia, proteine de soia, proteine vegetale texturate, proteine din arahide, gluten, faina de floarea-soarelui.

Mezeluri

Guma de mestecat
Este aproape de neateles cum fabricantii de guma de mestecat, destinata in special copiilor, gasesc necesar sa introduca in ingrediente nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Intr-o pastila de guma gasim: E 171, E 320(colesterol), E330( boli ale aparatului bucal).

Zaharul
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel zaharul trece imediat in sange prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie si obliga pancreasul sa produca in exces insulina. Organismul isi deregleaza functiile iar efectul fizic este invers celui asteptat in sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Evident ne referim la zaharul obtinut din sfecla sau trestia de zahar. Culmea este ca producatorii au inventat si substituienti, cel mai nociv fiind aspartanul, care provoaca peste 70 de tipuri de boli mortale. Pentru a contracara efectele nocive ale zaharului, specialistii recomanda consum de fructe si miere pe care organismul le asimileaza fara probleme.

Mustarul
Este fabricat in general prin amestecarea boabelor de mustar cu ulei de mustar. Daca boabele nu prezinta pericol, uleiul de mustar este devastator. A fost interzis in Canada, unde s-a stabilit ca in timp produce orbirea. in India, tara mirodeniilor, uleiul de mustar este folosit de vraci ca medicament, fiind numeroase cazurile in care persoane tratate cu acest ulei au murit. In ultimii ani, producatorii au invatat cum sa-i fenteze pe cumparatori: pe etichete nu mai scrie arome sintetice, ci arome natural identice. Aditivii sintetici nu mai sunt mentionati dupa codul E, ci dupa numele propriu-zis: acid citric, conservant, gelifiant. Rareori cumparatorul se gndeste ca aceste ingrediente sunt de fapt E-uri.

La fel ca i n cazul alimentelor, i medicamentele conin o serie de aditivi, considerai inofensivi pentru majoritatea populaiei. Mai exact, este vorba despre substane categorisite drept E-uri, care intr n compoziia excipienilor, nveliul care protejeaz substana activ a medicamentului.

Scopul lor: de a da o anumit consisten i o perioad de valabilitate mai lung. n urma unor studii recente, s-a demonstrat faptul c unii aditivi pot cauza reacii adverse i chiar afeciuni grave, cum ar fi astmul, iar la copii pot produce deficiene n ritmul de cretere i de dezvoltare.

Pot da tulburri copiilor

Patru din zece medicamente destinate copiilor conin aditivi care dau reacii tipice comportamentului hiperactiv, arat un studiu al cercettorilor britanici de la Universitatea Southampton. De asemenea, siropurile i tincturile destinate copiilor cu vrsta pn la trei ani sunt cunoscute n strintate pentru coninutul bogat n conservani periculoi. E-urile din medicamente le pot produce copiilor iritaii la nivelul ochilor, probleme stomacale, tulburri de memorie i lips de concentrare.

Cnd devin E-urile periculoase

Medicamentele pot agrava simptomele unor boli gastrointestinale i pot crete riscul de toxiinfecie. Totui, medicamentele conin aditivi numai n cantitile admise de autoritile sanitare. Aceste cantiti sunt calculate astfel nct s nu afecteze pacienii, dac urmeaz recomandrile de pe prospect i durata tratamentului.
Chiar i aa, persoanele mai sensibile pot reaciona negativ. n aceast categorie intr copiii, gravidele, vrstnicii sau cei care sufer de o boal cronic. Se recomand o informare temeinic naintea nceperii unui tratament medicamentos, tocmai pentru a reduce riscul apariiei efectelor adverse. De ce se folosesc nc aditivi? Coloranii sunt importani n fabricarea medicamentelor. Dac toate pastilele ar fi albe, pacienii care iau mai multe medicamente deodat le-ar putea ncurca. Astfel se minimalizeaz i riscul unei supradoze accidentale. de tratament.

S-a ncercat de multe ori nlocuirea coloranilor artificiali cu cei naturali, ns acetia nu sunt eficieni, iar pastilele se decoloreaz. De asemenea, medicamentele au nevoie de un termen de valabilitate mare i atunci li se introduc conservani, pentru o utilizare ndelungat. Dac tii c eti sensibil la anumite substane, este indicat s citeti cu atenie prospectul i s anuni medicul de familie sau specialistul n caz c observi reacii adverse. De asemenea, n orice tratament, trebuie s ai n vedere indicaiile medicului cu privire la perioada

Miron Ioana Andreea Anul III,grupa Pi 2

Surse:http://www.descopera.net/aditivi_ alimentari.html Read more: http://www.descopera.net/aditivi_alime ntari.html#ixzz2DH6rpaie

Va multumesc pentru atentie!