Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice.

Sunt raspandite in mii de specii si in numar colosal de indivizi, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii). Aceasta raspandire extraordinara se datoreaza capacitatii bacteriilor de a se inmulti in timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple feluri de nutritie, precum si a rezistentei mari la conditiile vitrege de trai. In majoritatea cazurilor ele sunt lipsite de clorofila. Aceste organisme joaca un rol foarte Important in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi descompunerea substantelor organice, pana la mineralizarea acestora.

Bacteriile sunt invizibile cu ochiul liber,dar ele sunt peste tot; se gasesc pe si in corpurile noastre. Unele provoaca boli grave precum holera,febra tifoida si infectiile alimentare.Totusi,majoritatea bacteriilor sunt benefice pentru oameni,ajutand la digerarea hranei,contribuid la putrezirea deseurilor si a gunoiului , producand anumite alimente prin reactii chimice. Cu ajutorul bacteriilor se produc untul si branza,otetul,iaurtul,precum si multe feluri de antibiotice,ca de exemplu streptomicina(antibiotic indicat bolnavilor cu forme severe de tuberculoza). Nodulii mici de pe radacinile unor plante leguminoase,ca de exemplu mazarea,contin bacterii care ajuta la fixarea si transformarea sa intr-o forma utilizabila de catre plante.

Dimensiunea bacteriilor variaza in functie de specie, de conditiile de mediu, de stadiul de dezvoltare a culturii bacteriene. In general dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micrometrilor. . Forma lor este variata, sferica, numindu-se in acest caz, coci, in forma de bastonase purtand numele de bacterium, iar daca poarta numele de cili se numesc bacili. Mai pot fi in forma de virgula vibrioni, sau rasuciti in spirala spirili. Cocii se pot grupa cate 2 (diplococi) , sau se inlantuiesc in forma unei salbe (streptococi), fie se dispun in forma unui ciorchine de strugure (stafilococi).

Bacteriile se reproduc pe mai multe cai: Pe calea cea mai directa (diviziune),materialul ereditar se divide primul,acizii nucleici formand un singur inel,cunoscut sub numele de neofor. Apoi acesta se desparte in doua si intreaga celula se divide in doua celule fiice identice. In reproducerea transformata,o celula se descompune si isi elibereaza materialul genetic,din care o parte este apoi preluata de o celula intacta din apropiere,care capata unele din caracteristicile celulei distruse. Intr-o alta forma,are loc ceva asemanator cu reproducerea sexuata.Celula masculina formeaza un tub prin care o parte a materialului ereditar este trecut in bacteria feminina ,producand o celula ce contine unele caracteristici ale amandurora.

Viruii sunt particule cu organizare rudimentara,situate la limita dintre materia vie si cea nevie.Ei au un metabolism propriu si sunt multiplicati numai de celula-gazda pe care o paraziteaza. Virusii constau din acid nucleic si proteina,nu au o structura celulara si sunt incapabili de o existenta independenta in afara celulelor unei alte creaturi vii ( animal,planta,bacterie sau chiar un alt virus)

Virusii au diferite forme: form cilindric-alungit sau de bastona (virusul

mozaicului tutunului); form sferic (izometric), sferoidal (virusul gripal), form paralelipipedic (virusul variolei), form de cartu, mormoloc, sau cirea cu coad (unii bacteriofagi).

Clasificare: 1. dupa tipul de acid nucleic( adenovirusuri si ribovirusuri)

2.dupa substrat( virusul rabic,ce ataca celulele nervoase ) 3.dupa organismul parazitat(virusuri vegetale,animale,umane) Virusurile se prezinta sub trei stari: virusul infectios matur(virion),ce reprezinta unitatea morfofunctionala a virusurilor; virusul vegetativ ,care este virionul multiplicat in celula-gazda; provirusul ,care este virusul integrat in cromozomul celulei gazda.

Virusul mozaicului tutunului(VMT) are o structura cilindrica,avand o lungime de aproximativ 300 de milimicroni(o milionime de milimetru) . Acesta are un invelis protector(ce contine mijloace de reproducere) constituit din molecule de proteina impletite,care sunt aranjate intr-o spirala compacta.

Virusul herpesului provoaca varicela,avand forma unei figuri geometrice cu 20 de laturi . Alte tipuri de virusi: virusul rabic (al turbarii),bacteriofagul(virusu l mancator de bacterii),virusul HIV.

Virusurile se pot multiplica numai in interiorul celuleor gazda.Virionul patrunde in celula,devine virus vegetativ si se integreaza in interiorul acesteia,transformandu-se in provirus.Acidul nucleic viral modifica biosinteza celulei gazda dupa un animit tipar si o obliga sa sintetizeze proteinele virale. Ca urmare,rezulta noi virioni care afecteaza celula-gazda pana la distrugere. Virionii devin liberi si infecteaza noi celule. Virusii nu se pot deplasa singuri si se bazeaza pe agenti externi pentru a fi purtati de la o gazda la alta.Multi virusi ai animalelor se transmit prin stranut sau tuse si sunt preluati de celule ca si cum ar fi faramituri de hrana.

Bolile produse de virusuri se numesc viroze!

O viroza foarte periculoasa la om este SIDA, produsa de virusul HIV.Aceasta ataca sistemul de aparare al organismului,boala fiind letala.Ea se stransmite in special prin contact sexual si prin trasnfuzii. In ultimul timp s-a descoperit ca celulele animale si umane invadate de virusuri,sintetizeaza o substanta(interferonul)care blocheaza infectia virala. Interferonul se administreaza ca tratament in unele forme de cancer produce de virusuri.

Exemple de viroze la diferite organisme infectate:

La om :gripa(guturaiul),turbarea,varicela,vario

la,oreionul.

La plante:mozaicul-tutunului,viroza cepei,mozaicul porumbului,viroza lalelelor. La animale: pesta porcina,pesta ovina,aviara,turbarea,encefalita virala a bovinelor( boala vacilor nebune).

Biologie Manual pentru clasa a IX-a,Editura LiceALL 2000,Violeta Copil,Adelhaida Kerekes,Elena Hutanu. http://www.referat.ro/referate/Bacteriile_725 9.html http://facultate.regielive.ro/referate/biologie /microbiologie-virusuri-si-bacterii-ecologie181953.html

Student: Tudor Adelina Anul III , PI.