apropiat de Soare, nconjurndu-l o dat la fiecare 88 zile. Luminozitatea sa variaz ntre -2,0 i 5,5 n magnitudine aparent, dar nu este uor de vzut fiindc cea mai mare separare unghilar (cea mai mare elongaie) fa de Soare este de doar 28,3, nsemnnd c se poate vedea doar imediat dup apusul Soarelui.
n baza datelor furnizate de sonda
MESSENGER, s-a realizat o hart detaliat care arat c Mercur s-a contractat substanial pe msur ce s-a rcit. Conform cercettorilor, Mercur i-a micorat raza cu pn la 7 km, fa de maxim 1 - 2 km cum se credea pn acum, n prezent planeta avnd o raz de 2440 km. Fizic, planeta Mercur este similar n aparen cu Luna fiind mpnzit de cratere. Ea nu are satelii naturali i nici o atmosfer mai dens. Planeta are un nucleu mare de fier care genereaz un cmp magnetic de 100 de ori mai slab dect cel al Pmntului.
Mercur i-a lsat numele n denumirea
zilei sptmnii care urmeaz dup mari, i anume miercuri. Mercur este una din cele patru planete telurice, nsemnnd c este un corp pietros, ca i Pmntul. Este cea mai mic dintre cele patru, cu un diametru de 4.879 km la ecuator. n compoziie are aproximativ 70 % metale si 30 % silicai. Ca densitate Mercur este pe locul doi n Sistemul Solar, cu 5.430 kg/m3, densitate cu puin mai mic dect cea a Pmntului. Densitatea mare a planetei Mercur poate fi utilizat pentru a descoperi detalii despre structura sa intern. n timp ce densitatea mare a Pmntului rezult parial din comprimarea nucleului, Mercur este mult mai mic i regiunile sale interne nu sunt att de comprimate. Aadar, pentru ca s aib o densitate att de mare, nucleul su trebuie s fie mare si bogat n fier.
Suprafaa planetei Mercur este foarte
similar n aparen cu cea a Lunii, pe ea existnd cmpii ntinse gen mare(numele de mare a fost dat de observatorii din antichitate care credeau c petele negre de pe suprafaa Lunii sunt mri i oceane iar prile luminoase sunt continente) i cratere numeroase, indicnd c planeta este geologic inactiv de miliarde de ani. Numrul mic de misiuni fr echipaj spre Mercur dovedesc c geologia acestei planete este cea mai puin neleas dintre planetele terestre. n timpul i la scurt timp dup formarea planetei Mercur, ea a fost puternic bombardat de comete i asteroizi pentru o perioad care s-a sfrit acum 3,8 miliarde de ani. n timpul acestei perioade de intens formare a craterelor, planeta a primit impacturi pe toata suprafaa sa, aceste impacturi fiind facilitate de lipsa unei atmosfere care s ncetineasc acele corpuri.