UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
CATEDRA TEORIE ECONOMIC I METODOLOGIA CERCETRII
Autor: studenta grupei 106, Berbinschi Renata

TEMA: CRIZA ECONOMIC GLOBAL. APARIIA. CAUZE. EFECTE

Lucru individual

Conductor tiinific: Profesor universitar Teleuca L.

CHIINU-2014
1

SURSE:

Scribd.com

Conferinta practico-stiintifica internationala a studentilor,doctoranzilor si tinerilor

savanti(Institutul Nistrean de Economie si Drept, mun. Balti)

Criza economic mondial i impactul ei asupra economiei Republicii Moldova(Enicov

Igor)

CRIZA ECONOMICA MONDIALA

Criz economic = stagnare i perturbare a vieii economice

Criza economic mondial a nceput n luna decembrie 2007, moment cnd pierderea
ncrederii investitorilor americani n ipotecarea securitizat a condus la o criz de lichiditi ce a
determinat o injectare substanial de capital n pieele financiare din partea Rezervei
Federale americane, a Bncii Angliei i a Bncii Centrale Europene. Indicele TED spread (ce
descrie riscul de creditare perceput n economia general) a srit n iulie 2007, a oscilat vreme de
un an i apoi a crescut din nou n septembrie 2008, atingnd valoarea record de 4,65% n 10
octombrie 2008. Criza s-a agravat n 2008, ntruct bursele de valori din lume s-au prbuit sau
au intrat ntr-o perioad de instabilitate acut. Un numr mare de bnci, creditori
i companii de asigurare au dat faliment n sptmnile ce au urmat.
Prbuirea Administraiei Federale pentru Locuine (S.U.A.) este adesea fcut responsabil
pentru producerea crizei. ns vulnerabilitatea sistemului financiar a fost provocat
de contractele i operaiile financiare complicate i supuse efectului de prghie, politica
monetar a S.U.A. stabilind un pre neglijabil pentru credit i astfel favoriznd o cot foarte
ridicat a efectului de prghie i, conform economistului american John Bellamy Foster, o
hipertrofie a sectorului financiar.
rile afectate drastic de criz au avut creteri semnificative ale salariului minim, impuse prin
legislaie
Administraia SUA a emis Fair Minimum Wage Act of 2007, care a intrat n vigoare n 25 mai
2007 i a prevzut creterea salariului minim n trei etape: - ncepnd cu 24.07.2007 la 5,85$ pe
or, - ncepnd cu 24.07.2008 la 6,55$ pe or, - ncepnd cu 24.07.2009 la 7,25$ pe or.
Acelai efect poate fi observat i n rile europene, cele mai afectate ri fiind exact acelea care
au avut creteri semnificative ale salariului minim n anii premergtori crizei.
Cea mai afectat ar de criza economic din U.E. este Letonia. Extrem de interesant este c
aceast ar a avut, n anii care au precedat criza, cea mai mare cretere a salariilor minime din
Uniunea European:
1) de la 1 ianuarie 2006 , la 128 Euro pe lun;
2) de la 1 septembrie 2006, la 170 Euro pe lun;
3) de la 1 iulie 2007, la 227 Euro pe lun.
Rezultatul acestei creteri spectaculoase a fost apariia unei crize extrem de puternice cu omaj
ridicat.
Un alt exemplu concludent este Irlanda:
1) ncepnd cu 1 ianuarie 2007 salariul minim a crescut de la 7,65 Euro pe or la 8,30 Euro pe
or;
2) ncepnd cu 1 iulie 2007 salariul minim a crescut la 8,65 Euro pe or.
3

Consecina a fost creterea galopant a omajului ajungnd n scurt timp la 12,8%.

Spania, de asemenea una dintre rile cu o rat foarte mare a omajului, atingnd un nivel de
20,5% n aprilie 2010 , a avut o cretere a salariului minim de la 490 Euro/lun n 2004 la 700
Euro/lun n 2008.
Pe de alt parte, singura ar din U.E. care a intrat n clasamentul rilor cel mai puin afectate de
criz este Suedia, una dintre cele 6 ri europene care nu au salariu minim.

Moldova si criza economica mondiala

Etapa 1: criza financiara
Spre deosebire de statele vecine, moldova inca nu este vizibil afectata de criza. Iata o explicatie.
Vorbind de criza mondiala de fapt subantelegem doua tipuri de crize: financiara si economica.
Criza financiara tine de functionarea bancilor, accesului la credite, re-creditarii etc. iar criza
economica tine de stagnarea sau scaderea productiei industriale, a serviciilor, exporturilor, etc.
Criza financiara a inceput in SUA in 2007, insa spre sfarsitul anului 2008 criza financiara s-a
transformat treptat in criza economica, din cauza limitarii drastice a accesului la credite.
Pana la declansarea crizei mondiale, accesul la credite ieftine era una din locomitivele cresterii
economice (inclusiv in constructii) in state ca Spania, Letonia, Romania, Irlanda, Rusia, SUA
etc. Creditele mai erau si o sursa a investitiilor straine. Cresterea economica in Georgia sau
Romania, de exemplu - era foarte dependenta de investitii straine directe. Pentru o comparatie:
investitiile straine directe in moldova in 2007 au fost de 459 milioane de dolari, iar in Georgia de patru ori mai mult - 1 miliard 650 miloane USD (iar populatia georgiei e cu vreo 25-30% mai
mare decat a Moldovei). Armenia - cu o populatie mai mica ca a Moldovei, supusa unei blocade
de Turcia si Azerbaijan, izolata geografic (intre Iran si Georgia) si departe de UE - a atras 661
milioane USD in 2007, practic la fel ca Moldova. Expansiunea companiilor rusesti in Europa si
statele post-sovietice - era finantata predominant din credite. Multe companii din Rusia si
Ucraina ieseau pe pietele financiare internationale prin IPO pentru a atrage capital. Insa odata cu
declansarea crizei financiar-bancare si secarea ulterioara a creditelor - economia acestor state a
fost afectata. Fara acces la credite ieftine - economia acestor state nu mai putea creste la fel de
rapid. Deci majoritatea statelor au fost afectate de criza financiara, dar Moldova-mai putin.
Moldova practic nu a fost afectata de aceasta criza financiara din simplul motiv ca nu este
suficient de integrata in pietele financiare mondiale. Prin urmare, Moldova nu este atat de
dependenta de creditele internationale si investitiile straine. Moldova nu este dependenta de
credite, IPO, sau investitii straine directe la fel ca economiile mai globalizate ale Rusiei, Ucrainei
si Romaniei.
Anume integrarea limitata a Moldovei in economia globala explica faptul ca aceasta este lovita
cu cateva luni intarziere de criza mondiala. Pentru ca Moldova este afectata nu atat de criza
financiara, cat de cea economica.

Etapa 2: criza economica

In a doua etapa, criza financiara mondiala s-a transformat in criza economica mondiala. In lipsa
accesului la credite si investitii straine - industria, serviciile si importurile in majoritatea statelor
europene (si nu numai) au inceput sa scada rapid. Cu -10 -20% in noiembrie/decembrie 2008.
Unul dintre cele mai afectate a fost sectorul constructiilor (atat de dependent de creditele
ipotecare de la care a inceput toata criza in 2007) - in Irlanda, Rusia, Spania si Marea Britanie.
Or tocmai aceste state, si acest sector al economiei sunt unele dintre cele mai afectate de criza.
O buna parte din emigrantii din Moldova lucrau la constructii in Spania, Irlanda, si Rusia. or
anume aceste state, si acest sector sunt afectate cel mai mult de criza financiara. Spania devine
statul cu cel mai mare numar de someri (atat absolut, cat si per capita) din UE. Irlanda intra in
recesie. Rusia descopera ca rezrevele sale financiare (fondul de stabilizare) sunt mai mici decat
creditele pe care le-a luat in ultimii ani din bancile occidentale (iar "expansiunea" capitalului
rusesc era de fapt o reciclare a creditelor occidentale in proiecte gen Nord-Stream).
In momentul in care criza financiara se transforma in criza economica, intra si Moldova in joc.
Spre deosebire de alte state,nu creditele si investitiile straine, ci remitentele erau una din
locomotivele cresterii economice. Chiar daca Moldova nu a fost prea afectata de lipsa accesului
la credite si criza financiar-bancara din lume, ea va fi afectata grav de scaderea drastica a
remitentelor, pentru simplul fapt ca sute de mii de oameni sunt disponibilizati in cateva state
cheie ca Spania, Rusia si Irlanda.
Normal ca acestea afecteaza si lucratorii din Moldova. In noiembrie remitentele in Moldova deja
au scazut cu cateva procente. Criza economica mondiala mai duce si la scaderea exporturilor
(resimitita deja in Moldova). Deci scaderea exporturilor si a remitentelor (cauzate de somajul
crescand in UE si Rusia) - va lovi puternic moldova. Insa, in timp ce statele vecine incearca sa
gestioneze efectele crizei, Moldova este consumata de campania electorala.

Pauza (alegeri)
Din cauza campaniei electorale, guvernul incearca cu aproape orice pret sa inghete situatia. In
perioada electorala, este normal ca guvernul va face totul posibil sa nu admita ca Moldova va fi
afectata de criza. Rusia proceda la fel prin septembrie/octombrie, si asta fara a avea alegeri in
fata.
In timp ce statele vecine - Ucraina si Romania (dar si Rusia) - si-au devalorizat monedele
nationale in ultimele 4-5 luni, si incearca sa reduca cheltuielile bugetare (mai putin Ucraina),
guvernul Moldovei nu isi poate permite asa ceva din cauza campaniei electorale. Este un lucru
periculos. In loc sa franeze treptat prin devalorizarera treptata a leului si reducerea cheltuielilor
bugetare, Moldova se misca in plina viteza in peretele crizei.
Pericolul este ca urmatorul guvern, oricare va fi el, va primi o tara falimentata. Exista riscul ca
6

leul se va deprecia brusc (mai rapid si necontrolat decat in tarile vecine), iar guvernul nou nu va
putea face cheltuielilor bugetare promise. In loc de o aterizare impusa, dar cat de cat calculata
(soft landing), Moldova se va prabusi cu toata greutatea la pamant dupa 5 aprilie.
Astazi se incearca din rasputeri amanarea crizei pana dupa alegeri. Insa pretul acestor masuri va
fi exorbitant. O astfel de criza trebuie gestionata, nu amanata, pentru ca pretul populismului preelectoral va fi mult mai mare dupa alegeri. Indiferent de viitoarea configuratie a parlamentului si
guvernului.