1 Planeta Terra

1
De mii si mii de ani locuitorii Terrei
au invatat sa supravietuiasca
adaptandu-se ritmurilor si ciclurilor
naturale ale planetei. Intelegerea
mediului in care traim a fost
intotdeauna esentiala, dar o foarte
lunga perioada de timp nu am putut
percepe decat planeta din imediata
noastra apropiere, pe o suprafata de
doar pe cativa km patrati sau mai
mare, atunci cand am privit-o de pa
varful unui munte
Odata cu era explorarilor spatiale si
cu ajutorul tenologiei, s-a produs o
scim!are esentiala a perspectivei
umane asupra Terei. Incepand cu anii
"#, odata cu era explorarilor spatiale
si a de$voltarii fara precedent a
tenologiei, perspective noatra
asupra Terrei s-a scim!at
fundamental. %edem planeta noastra
asa cum ea este in realitate, o mica
sfera al!astra &suspendata' intr-un
spatiu intunecat, inconjurata de un
strat su!tire de nori al!i si scaldata de
apa licida. (cesta remarca!ila
imagine, transmisa de statiile or!itale
surprinde Pamantul fara miscare, dar
ea ascunde mai multa miscare decat
ne putem imagina. )riase cantitati de
apa se misca permanent in ocean, in
aer si pe continente.Imense furtuni
ciclonice, vartejuri de nori, se misca
deasupra a mii de kilometri patrati si
pompea$a in atmosfera uriase
cantitatati de apa.
*and aceasta apa devine precititatii
ca$ute pe Pamant, ea curge inapoi
spre oceane su! forma marilor
sisteme idrografice. (cestea
poarta imense cantitati de enegie
cinetica cu care erodea$a,
transporta si depun sedimente,
transformand rocile si modeland
continuu suprafata uscatului.
Pamant este un sistem dinamic , iar
fortele tectonice, apa si aerul sunt
factori esentiali al dinamicii lui. +ara
fortele sale contradictorii, endogene
si exogene, Terra nu s-ar deose!i
de celelalte planete a caror
infatisare ramane nescimata sau
este dominata doar de craterele
formate de impactul cu alte corpuri
cosmice.
Vazuta din spatiu planeta noastra - casa noastra ne apare ca un sistem solid, lichid si
gazos in miscare, ale carui componente sunt interconectate si interdependente in
circuitele terestre ale materiei si enrgiei care functioneaza de miliarde de ani.
Nevoia omului de a intelege planeta a crescut odata cu posibilitatea cunoasterii ei din
spatial cosmic. Am aselenizat pe Luna, am cartografiat suprafetele lui Mercur, Venus si
Marte, am observat satelitii lui upiter, !aturn, "ranus si Neptun si am aflat ca orice corp
al !istemului solar contine o parte a originii si evolutiei planetelor care ne a#uta sa
intelegem propria noastra planeta.
$ntorsi pe %amnat, am e&plorat marele necunoscut, 'ceanului %lanetar si i-am
cartografiat structura si formele. Am partuns prin metode indirecte in adancimile
%amantului si am aflat cum se produc cutremurele si cum se propaga undele lor, am
masurat caldura de la mari adancimi si am inregistrat pulsul campului magnetic terestru.
Am aflat ce se petrece in interior si ce efecte au acele procese la suprafata planetei.
Aceste noi perspective asupra planetei noastre ne-au condus la o imagine mult mai clara
si cuprinzatoare asupra modului in care %amantul opereaza ca un sistem dinamic, in
continua schimbare
(
Planeta Terra
CONCEPTE MAJORE
1.O comparatie a Pamantului cu celelalte planete
de tip terestru releva caracteristicile distincte ale
Terrei si arata de ce aceasta este unica in ,istemul
solar.

2. Atmosfera terestra este un invelis su!tire de
ga$e care inconjoara planeta. -a este un fluid in
continua miscare. (lte planete au atmosfera dar cea
terestra este unica deoarece contine ./0 a$ot si
110 oxigen.
3.Hidrosfera este alta caracteristica a Pamantului
care il face unic. (pa se misca intr-un ciclu fara
sfarsit din ocean in atmosfera, deasupra suprafetei
terestre si se reintoarce in ocean.
4. Biosfera esxista datorita apei. Desi este un
invelis mult mai su!tire decat celelalte, ea este o
forta exogena majora care operea$a la suprafata
Pamantului.
5. Continentele si oceanele sunt cele mai mari
forme de relief ale planetei.
6. *ontinentele au trei componente majore2 3a4
scuturile veci, 3!4 platformele sta!ile, si 3c4
sistemele muntilor cu structura cutata. +iecare
evidentia$a gradul de mo!ilitate al crustei terestre .
7. +ormele structurale
majore ale !a$inelor
oceanice sunt2 3a4 dorsalele
oceanice, 3!4 campiile
a!isale, 3c4 fosele alungite si
foarte adanci3d4, a!rupturile
continentale si 3e4
platformele continentale.
8. Pamantul este o planeta
diferita formata din materiale
sortate dupa densitate in mai
multe invelisuri interne.

Structura interna este

formata din $one clasificate
dupa compo$itie23a4 crusta,
3!4 mantaua si 3c4 nucleul si
dupa proprietatile fi$ice2 3a4
litosfera, 3!4 astenosfera, 3c4
me$osfera, 3d4 nucleul extern
si 3e4 nucleul intern. 5ateria
fiecarui invelis interior este in
miscare, facand din Pamant
o planeta dinamica, in
permanenta scim!are
)
PAMNTUL, COMPARAT CU CELELALTE PLANETE
Intre planete de tip terestru 35ercur, %enus, Terra,si 5arte4,
datorita dimensiunilor sale si a distantei fata de ,oare,
P6m7ntul este unic. Planeta noastra este suficient de mare
pentru a de$volta 8i a p6stra o atmosfer6 8i o idrosfer6,
iar variatiile de temperatur6 sunt moderate,astfel 9nc7t apa
poate exista pe suprafata acestuia, concomitent in toate
starile de agregare2 su! licida, solida, 8i ga$oasa.
O art6 a ,istemului solar ne infatisea$a ,oarele si
planetele, cele mai mari corpuri cosmice. (cesta este &casa
cosmica' a Terrei,locul in care el s-a nascut si s-a
de$voltat. Toate planetele din sistemul solar au fost create
9n acela8i timp 8i, in general, din aceea8i materie. ,oarele,
corpul cel mai mare, steaua care generea$6 c6ldur6 prin
fu$iune nuclear6, este in centrul sistemului iar planetele,
su! influenta imensei forte gravitationale solare se misca
pe or!ite in jurul lui. %a$ute de deasupra polului nord
planetele se misca in jurul ,oarelui, invers acelor de
ceasornic, pe or!ite eliptice . In plus, toate or!itele
planetare se afla 9n acela8i plan ca ecuatorul ,oarelui, cu
excep:ia lui Pluto 3o!servati 9nclinarea diferita a or!itei
sale4. Or!itele sunt distorsionate, 8i dimensiunile
organismelor planetare sunt mult exagerate 8i se arat6 9n
perspectiv6. ;n realitate, or!itele sunt extrem de mari 9n
compara:ie cu dimensiunile planetelelor. O analogie
simpl6 poate sugera m6rimea 8i structura ,istemului solar2
Daca ,oarele ar fi de dimensiunea unei portocale,
P6m7ntul ar fi aproximativ de marimea unui !o! de nisip
care or!itea$a la < m distan:6. =upiter ar fi de m6rimea
unui !o! de ma$are, la "# m departare. Pluto ar fi ca un fir
de praf la 1km de ,oare. *ea mai apropiat6 stea ar fi
dimensiunea altei portocale, la 1"## km distanta. Toate
planetele din sistemul solar sunt importante 9n studiul
Pamantului, deoarece compo$i:ia lor cimica, si
caracteristicile suprafetelor arat6 cum au evoluat. -le
ofera o perspectiv6 importanta asupra istoriei Terrei si a
for:elor care au modelat planeta noastra.
,istemul nostru solar2 o stea
si o familie de nou6
Planete, aproape .# sateliti
descoperiti p7n6 9n pre$ent,
mii de asteroi$i,
8i miliarde de meteori:i 8i
comete 3nu sunt pre$entate
aici4 Planetele interioare
35ercur, %enus, P6m7ntul
cu >una 8i 5arte4 sunt
compuse in cea mai mare
materiale solide. Planetele
exterioare 3=upiter, ,aturn,
)ranus, 8i ?eptun4 sunt mult
mai mari si formate din ga$e
8i licide, nu au suprafete
solide.
Pluto 8i *aron solar sunt
compuse 9n principal din ap6
9nge:at6. )nele sunt at7t
de reci 3-1@# A *4,incat au
geata de metan sau de
a$ot la suprafa:a lor.
*
Pamantul. Imaginea suprafatei Pamantului su!linia$6
importan:a apei 9n
sistemul terestru. Begiunile polare sunt acoperite de
geata, iar cele tropicale
de vegetatia care se vede su! straturile de nori. Bocile
continentelor sunt
puternic deformate si mai veci decat cele ale !a$inelor
oceanice.
Pamantul are vulcani activi, un interior dinamic, iar pe
suprafata sa nu sunt
caratere mari si vi$i!ile. Diametrul2 11 /## kmC
Densitatea2 D.DD gEcm@
Venus este adesea considerat un geam6n al
Pamantului, deoarece
m6rimea 8i densitatea lor sunt compara!ile, dar cele
doua planete nu sunt
identice. >ipseste atmosfera sa tul!ure tocmai pentru
ca pe imagine sa-i
putem o!serva suprafata solida. %enus are un relief de
platouri inalte, munti
cutati si campii vulcanice relativ netede, putine cratere
meteoritice, dar nu
are apa. .Diametrul2 11 1## km. Densittatea2 D.1D
gEcm@

ercur este asemanator cu >una. (re suprafa:a
dominata de cratere de impact veci 8ic*7mpii netede
si tinere, create pro!a!il de' inunda:iile' de lava. *a 8i
>una, 5ercur nu are atmosfer6 8i idrosfer6. Diametru2l
de F <## km Densitate2 D.FF gEcm@
arte este mult mai mic6 dec7t P6m7ntul 8i %enus,
dar are multe caracteristici geologice fascinante-
dove$i c6 suprafa:a sa a fost dinamic6 9n trecut. Trei
uriasi vulcani stinsi, unul mai inalt de 1/ km, pot fi
v6$uti 9n partea st7ng6
a acestei imagini. )n canion enorm se extinde la
nivelul 9ntregii emisfere G o distan:6 aproximativ egal6
cu cea de la ?eH Iork la ,an +rancisco.Imaginea ne
(rata un urias desert !antuit de vanturi puternice
,uprafa:a mar:ian6 a fost dinamic6 9n trecut, dar
veci>- cratere de impact meteoritic 3vi$i!il 9n partea
din dreapta
sus a imaginii4 au fost partial distruse de evenimente
mai recente. Ddiametrul2 " /## km Densitatea2 @.<
gEcm@
!una are dou6 jumatati contrastante2 una luminoasa,
Presarata cu numeroase cratere inalte2 una intune-
cata, cu intinse campii netede, de lava.. ,tim din
studierea rocilor aduse de (pollo ca $onele netede
ale partii intunecate sunt veci inundatii de lava care
au acoperit numeroase cratere (sta$i >una
este un corp geologic linistit, fara atmosfera si idro-
sfera. Diametrul2 @D## km. Densitatea2 @.@ gEcm@.
Aceasta este asadar %laneta %+m,nt -n locul sau cosmic - doar un palid punct albastru -n
spa.iu, parte dintr-o familie de planete si sateliti care se rotesc in #urul !oarelui. /ste o
planet+ mica legata de o stea obi0nuit+ la periferia uneia dintre miliardele de gala&ii. 1u
toate acestea, dintr-o perspectiv+ uman+, este un sistem vast 0i de comple&, care a evoluat
de a lungul a miliarde de ani, o cas+ pe care abia -ncepem s+ o -n.elegem. A inv+.a despre
%+m,nt 0i for.ele care il schimba - c+l+torie intelectuala care incepe aici - este o aventura
pe care speram ca nu o veti uita niciodata.
!tudiul nostru despre diversitatatea 0i condi.iile planetei ar trebui s+ ne aminteasc+
despre echilibrul ei delicat, care ne permite s+ e&istam. !untem noi destul de inteligenti
pentru a -n.elege cum func.ioneaz+ lumea noastr+ ca o planet+ 0i pentru a tr+i cu
-n.elepciune pe suprafata sa2
%oate cea mai vizibila caracteristica a %+m,ntului, a0a cum apare din spa.iu, este
atmosfera sa str+lucitoare agitata de nori albi 3e0i acest strat de gaze reprezint+ o parte
nesemnificativ+ din masa planetei 4mai pu.in de 5,5167, ea este deosebit de importanta,
deoarece se mi0c+ cu u0urin.+ si interactioneaza permanent cu oceanul si uscatul.
Atmosfera #oac+ un rol deosebit -n evolu.ia peisa#ului planetar 0i este esen.ial+ pentru
via.+. 1aracteristicile circulatiei atmosferice sunt bine reprezentate in imaginile spatiale
de catre varte#urile de nori, care la o prima vedere ar putea parea haotice, dar urmarite
atent, fac parte din sisteme foarte bine organizate. 8or.a motrice a circulatiei atmosferice,
caldura solara este ma&ima in regiunile intertropicale. /a face ca apa din oceane s+ se
evapore iar aerul cald, umed si mai putin dens sa se ridice. Aerul umed si cald creaza o
centura de nori in zona ecuatoriala, invecinata la nord si la sud de zone fara nori unde
aerul coboara. 3incolo de aceste regiuni se dezvolta sisteme de furtuni ciclonice la
contactul aerului cald de la latitudini medii cu aerul rece de la poli. Atmosfera este unica
-n sistemul solar. Aceasta este compusa din azot, 9:6, si o&igen (16, 0i mici cantit+.i de
alte gaze, precum dio&idul de carbon 4numai 5.5);67 0i vaporii de ap+. Atmosfera
primara a fost mult diferita de cea actuala. /a nu continea o&igen ci o proportie foarte
mare mare de dio&id de carbon 0i de vapori de ap+. <educerea cantitatii de dio&idul de
carbon din atmosfera actuala a inceput odata cu formarea marilor depozite de calcar in
bazinele de sedimentare care au fost dintotdeauna oceanele si cu aparitia si e&tinderea
plantelor verzi. '&igenul a fost adaugat in atmosfera mai t,rziu, atunci c,nd plantele au
evoluat. %rin fotosinteza, plantele au e&tras dio&idul de carbon din atmosfer+ primitiv+ 0i
au eliberat o&igen. 3eci, o&igenul din atmosfera este si a fost produs de catre via.+.
Hidrosfera este masa total+ de ap+ a planetei.Apa acoper+ apro&imativ 916 din
suprafa.+. Apro&imativ =:6 din aceast+ ap+ este -n oceane. 3oar (6 este -n r,uri, lacuri,
;
Straturile e"terioare ale P#m$ntului sunt atmosfera% &idrosfera% 'i (iosfera.
A)*S+,-A
H./-*S+,-A
ape subterane, 0i ghetari. Acesta, este motivul pentru care %+m,ntul a fost numit >%laneta
Albastra.>!-a estimat c+, dac+ toate neregulile de la suprafa %+m,ntului ar fi atenuate
pentru a forma o sfer+ perfect+, %amantul ar fi acoperit de un ocean global cu o
adancimea de (,(; ?m. @idrosfera face si ea ca %amantul sa fie o planeta unica. Apa
permite ca pe Aerra sa e&iste, s+ evolueze 0i s+ -nfloreasc+ viataB fiecare vietate a planetei
fiind direct sau indirect controlata de aceasta. Aoate caracteristicile vremii terestre, 0i
chiar cantitatea de dio&id de carbon din atmosfer+ sunt influen.ate de apa din oceane.
@idrosfera este -n cotinua schimbareB se evapora din oceane, se misca prin atmosfera,
cade ca precipitatii sub form+ de ploaie 0i z+pad+, 0i revine in ocean, r,uri, ghetari, 0i ape
subterane. Miscandu-se pe suprafa.a %+m,ntului, apa erodeaz+ rocile 0i transporta
sedimentele spre zonele de depozitare. Aceste procese modifica in mod constant
peisa#ulul %+m,ntului. Multe dintre caracteristicile suprafetei %amantului sunt formate de
ac.iunea hidrosferei.
Ciosfera este toata suprafata %+m,ntului unde e&ist+ via.+. Acesta include biomurile
p+durilor, pa#istilor, deserturilor, zonelor polare si alpine , animalele uscatului, oceanului
si ale atmosferei. Microorganismele cum ar fi bacteriile, sunt prea mici pentru a fi
v+zute, dar ele sunt, probabil, cea mai comun+ form+ de via.+ -n biosfer+. Ciosfera este o
geosfera discontinua 0i neregulata aflata in interactiune cu atmosfera, hidrosfera, litosfera
!e compune din mai mult de 1,D milioane de specii descrise 0i, probabil, mai mult de )
milioane care nu nu au fost -nc+ descrise. 8iecare specie tr+ie0te -n cadrul propriului
mediu de viata Aproape -ntreaga biosfer+ este -ntr-o zon+ -ngust+ ce se -ntinde de la
ad,ncimea la care p+trunde lumina soarelui 4circa (55 m7 pana la linia z+pezilor
permanente -n regiunile subtropicale 0i tropicale 4variaz+ in functie de altitudinea
muntilor, pana la cca D555m7. La scara unei harti biosfera toate formele de via.+
cunoscute -n sistemul solar -ar forma doar un strat atat de sub.ire incat nu ar depasi
grosimea unei coli de hartie.
!tudiile arat+ c+ e&ist+ mai multe specii de animale mici dec,t de animale mari. 1ele mai
mici organisme, invizibile cu ochiul liber, protozoarele, bacteriile si virusurile contribuie
foarte mult la varietatea de specii de pe planeta.
Ciosfera este o remarcabila parte a sistemelor %+m,ntului. %rincipalii factori care
controleaz+ distribu.ia vie.ii pe planeta noastr+ sunt temperatura, presiunea, lumina, apa,
solul 0i compozitia chimica a ecosistemelor. 1ondi.iile foarte diferite -n care via.a este
posibil+ arata ca %amantul este cu adev+rat uimitor, mai ales pentru tipurile foarte
speciale de medii -n care traiesc unele microorganisme. 48ig 1.).b7 3e0i este mult mai
subtire -n compara.ie cu alte straturi ale Aerrei 4 litosfera, atmosfera, hidrosfera7, biosfera
a fost o for.+ geologica ma#ora inca de la aparitia primelor forme de viata. Aoata
atmosfera actuala a fost produsa, in special, de c+tre activitatile chimice din biosfera.
1ompozi.ia oceanelor este de asemenea afectata de catre organismel viiB multe organisme
marine, e&trag carbonatul de calciu din apa de mare pentru a-si face cochilii si alte
invelisuri tari, de protectie. 'rganismele care mor, lasa cochiliile lor pe fundul m+rii,
asfel acumulandu-se mari depozite de calcar. En plus, biosfera a format toti c+rbunii
%+m,ntului, petrolul, 0i gazele. naturale. Astfel, o mare parte din rocile scoar.ei
%+m,ntului sunt legate intr-un anumit fel de activitatea biologic+. $nregistrari istorice ale
D
B.*S+,-A
biosferei sunt conservate, uneori cu detalii remarcabile, de fosile care apar -n roci. Entr-
adev+r, num+rul de specii vii de ast+zi reprezint+ mai pu.in de 156 din num+rul de specii
care au e&istat de cand via.+ a aparut pentru prima oar+ pe %+m,nt.
9
F STRUCTURA INTERNA A PAMANTULUI
!tudiul undelor seismice, meteoritilor care cad pe %amant, c,mpului magnetic, 0i al altor
propriet+.i fizice arat+ c+ interiorul %+m,ntului const+ -ntr-o serie de invelisuri cu
compozi.ii 0i propriet+.i mecanice diferite. %+m,ntul este o planet+ neomogena din cauza
acestei separ+ri -n straturi. 1um a devenit %+m,ntul neomogen in interiorul lui2 En primul
r,nd, amintim c+ densitatea apei lichide este de 1gGcm).3ensitatea celor mai multe roci
de la suprafa.+ este de apro&imativ trei ori mai mare, si anume cu putin sub ) gGcm). 3ar
densitatea medie a %amantului este de apro&imativ ;,; gGcm). En mod evident, %+m,ntul
este format din straturi interne a caror densitate creste spre centru, datorita gravita.iei.
Asfel , gravitatia este cauza principala a sortarii materialelor in functie de densitate si a
structurii zonar concentrice a %amantului
En continuare vom face o calatorie spre centrul %amantului, care se afl+ la o ad,ncime de
apro&imativ D*55 ?m. !tructura interna a %amantului este stratificata. %ropriet+.ile
chimice ale rocilor defininesc un set de straturi, iar comportamentul lor mecanic
define0te un set diferit
Materialele solide ale %am,ntului sunt separate -n straturi -n functie de compozitia si
proprietatile lor mecanice. !traturile, dupa compozitie suntH 417 crusta, 4(7 mantaua, si 4)7
nucleul. !traturile, dupa proprietatile fizice sunt 417 litosfera, 4(7 astenosfera, 4)7
mezosfera, 4*7 nucleul e&terior si 4;7 nucleul intern

Structura interna a Terrei dupa compoitia c!imica
Ieologii folosesc termenul >crustaJ pentru stratul e&terior al %amantului.. Caza crustei se
afla la adancimea la care se schimba proportia diferitelor elemente chimice, fara a se
inregistra si modificari esentiale ale comportamentului lor mecanic 4fizic7 Mai mult
decat atat, crusta continentala este diferita de cea oceanica. 1rusta continentala are
grosimi de pana la 9; ?m si este formata din roci granitice mai putin dense 4apro& (.9
gGcm)7B este puternic deformata si include cele mai vechi roci ale planetei 4miliarde de
ani7. %rin contrast, crusta oceanica are doar cca : ?m grosime, este compusa din roci
vulcanice dense numite bazalt 4apro&. ).5 gGcm)7 si, comparativ, nu este deformata prin
cutari. Ieologic este mult mai tanara 4(55 milioane de ani sau chiar mai putin7. Aceste
diferente intre crusta continentala si cea oceanica sunt, asa cum veti vedea, fundamentale
pentru a intelege %amantul si dinamica sa. "rmatorul invelis ma#or al structurii dupa
compozitie a %amantului este mantaua, care incon#oara nucleul.448igura 1.D, stanga7. /a
are apro& (=55 ?m grosime si constituie cel mai dezvoltat invelis 4:(6 din volumul si
D:6 din masa %amantului7. .Mantaua este compusa din roci silicatice 4compusi ai
siliciului si ai o&igenului7, fier si magneziu. 8ragmente din manta au fost aduse la
suprafata de eruptiile vulcanice. 3atorita presiunii rocilor de deasupra, densitatea rocilor
:
IN"ELISURILE INTERIOARE ALE PAMANTULUI
5aterialele solide ale P6m7ntului sunt separate 9n straturi 9n func:ie de
compo$i:ia 8i propriet6:ile lor mecanice. ,traturile, dupa compo$i:ie sunt2 314
crusta, 314 mantaua, 8i 3@4 nucleul. ,traturile, dupa propriet6:ile fi$ice sunt 314
litosfera, 314 astenosfera, 3@4 me$osfera, 3F4 nucleul exterior si 3D4 nucleul
mantalei creste cu adancimea de la apro&. ).( gGcm) in partea superioara, la aproape ;
gGcm), la contactul cu nucleul.
Structura interna a Terrei dupa proprietati#e fiice
%roprietatile mecanice 4fizice 7 ale materiei se refera la modul lin care aceasta raspunde la
forte, cat de slaba sau puternica este si in ce stare de agregare se afla 4solid, lichid7.
$nvelisul e&terior solid al %amantului este litosfera 4>sfera de piatraGrocaJ7. Litosfera
include crusta si partea superioara a mantalei. Irosimea litosferei variaza foarte mult, de
la K15 ?m, in unele zone oceanice, la mai mult de )55 ?m, in unele regiuni
continentale.La suprafata mantalei se afla o zona ma#ora in care temperatura si presiunea
sunt atat de mari incat o parte din roci se topesc, si pierzand mult din duritatea lor, devin
moi, plastice si fluide 4curg7. Aceasta zona este numita astenosfera 4>astenosJ L slabB
sfera slaba7. Limita dintre astenosfera si litosfera este transanta din punct de vedere
mecanic, dar nu corespunde, in acelasi timp si unei scimbari fundamentale a compozitiei
chimice a rocilor. <ocile de sub astenosfera sunt mai dure si mult mai rigide datorita
presiuniimari de la aceasta adancime. Mona de tranzitie dintre astenosfera si nucleu este
mezosfera. Nucleul %amantului este masa lui centrala cu un diametru de apro& 9555?m.
3ensitatea sa creste cu adancimea, fiind in medie de 15.: gGcm). Nucleu reprezinta doar
1D6 din volumul terestru dar, datorita densitatii mari concentreaza )(6 din masa.
$ndicatii indirecte arata ca nucleul este format ma#oritar din fier metalic

3aca %am,ntul nu avea atmosfera si hidrosfera, caracteristicile sale dominante ar fi cele
doua tipuri de regiuni$ %aine#e oceanice si continente#e a caror origine si evolutie ar fi
controlata e&clusiv de catre fortele endogene. Cazinele oceanice, care ocupa apro&imativ
doua treimi din suprafata %am,ntului lui, au o topografie remarcabila, ma#oritatea
formelor provenind din activitatea vulcanica si miscarile tectonice care continua si in
prezent 1ontinentele se ridica deasupra bazinele oceanice ca niste munti uriasi .
Apa oceanului a umplut marile depresiuni dintre continente dar a inundat si o parte a
continentelor, p#atforme#e continenta#e& Actualele tarmuri, atat de importante din punct
de vedere geografic au o semnificatie deosebita pentru limita structurala 4geologica7
dintre bazinele oceanice si continente si evolutia raportului apa-uscat de-a lungul
timpului
. STRUCTURILE SI 'ORMELE MAJORE ALE CONTINENTELOR

Scuturi#e continenta#e reprezinta un element cheie pentru -ntelegerea originii si evolutiei
continentelor. "na dintre caracteristicile cele mai importante ale acestora este aspectul lor
general de mari intinderi #oase si relativ plate. !ingurele forme mai inalte de relief ale
scuturilor corespund formatiunilor geologice mai rezistente care se inalta doar cu cateva
zeci de metri peste suprafata -ncon#uratoare. ' alta caracteristica fundamentala a este
structura si compozitia. /le sunt formate din panze e&trem de deformate de roci
metamorfice si intruziuni granitice formate initial la temperaturi si presiuni foarte mari, la
=
Continentele si (a0inele oceanice.
adancimi de cativa ?m in scoarta terestra. 8aliile si fracturile rezultate prin deformari
crustale sunt frecvente. /le sunt e&primate la suprafata prin depresiuni liniare, dintre care
unele pot fi urmarite de sute de ?ilometri. <ocile scuturilor sunt cele mai vechi roci din
crusta %amantului. "nele s-au format cu mai mult de ),: miliarde de ani in urma.
Aproape toate au mai mult de un miliard de ani. 1u toate acestea, toate dovezile de la
-nceputulul perioadei de bombardament meteoritic intens la care a fost e&pus %amantul
4si care este at,t de proeminent pe suprafata Lunii7, au fost stearse prin eroziune de pe
suprafata scuturilor continentale..
Muntii cu structura cutata (de incretire7. "nele dintre caracteristicile cele mai
impresionante ale continentelor sunt lanturile de muntii tineri care se desfasoara pe mii de
?m. de-a lungul marginilor continentelor. Ma#oritatea oamenilor cred ca un munte este o
simpla, forma de relief mai robusta si mai -nalta -n contrast cu c,mpiile plate si zonele
#oase. $n realitate muntii reprezinta mult mai mult. %entru un geolog, termen > lant
muntosJ semnifica, o zona alungita a crustei terestre -n care rocile au fost intens
deformate de stresul orizontal si intruziunile magmatice, in timp foarte indelungat, prin
coliziunea -ntre doua placi litosferice Aopografia lanturilor muntoase este deosebit de
comple&a. <elieful foarte accidentat este format din culmi, masive si creste robuste si
inalte ce alterneaza cu depresiuni tectonice si vaii adanci. 1utele lor geologice de
amploare precum si fracturile tectonice demonstreaza ca litosfera %amantului este si a
fost -n permanenta miscare. Localizarea lanturilor de munti tinerei este strans legata de
marginille continentelor, acolo unde, la contactul placilor tectonice, este concentrata o
mare parte a energiei planetei. 1ele mai lungi si mai inalte lanturi muntoase ale Aerrei
sunt 417 Anzii 1ordilieri si muntii din vestul Americii de Nord si 4(7 !istemul alpino-
carpato-himalaNan. Alte sistemeH Mtii Appalachian , Alpii Australieni, "ral.
. STRUCTURILE SI 'ORMELE MAJORE ALE )A*INELOR OCEANICE
'undu# oceanu#ui. 1reastele oceanice impart 'ceanul Atlantic si 'ceanul $ndian,
apro&imativ pe #umatate si strabat zonele estice si sud estice ala ' ceanului %acific. %e
ambele laturi ale dorsalelor sunt vaste zone netede cunoscute sub numele de fundul
oceanului. Aceasta suprafata se -ntinde de la flancurile creastei oceanice la marginile
continentale si, -n general se afla la ad,ncimi de apro&imativ *555 m. 8undul oceanuluil
poate fi -mpartita -n doua sectiuniH dealuri abisale si c,mpiile abisale. 3ealurile abisale
sunt relativ mici, dominand cu apro& =55 m fundul oceanului din #ur. Acestea acopera de
la :56 la :;6 din fundul marii si, prin urmare, acestea sunt cele mai rasp,ndite forme de
relief de pe %am,nt. L,nga marginile continentale, sedimente provenite de pe uscat
acopera complet dealuri leabisale, form,nd, c,mpii abisale plate.%este campiile abisale se
inalta dorsaleleH lanturi de munti vulcanici suboceanici. V,rfurile dorsalelor se inalta cu
mai mult de )555 m peste campiile abisale. $mense vai rift se desfasoara de-a lungul a&ei
dorsalelor, de-a lungul a apro&imativ 95 555 ?m. En plus, mari sisteme de fractura, unele
mai lungi de *555 de ?m, se dezvolta perpendicular pe creasta dorsalelor 4falii
transformante7
'ose#e. !unt cele mai ad,nci zone de pe suprafata %am,ntului. Iroapa Marianelor, -n
'ceanul %acific, este cea mai profunda parte a lumii oceane -11555mB alte numeroase
fose mai ales din sistemul %acificului, ating :555 m. adancime. 8osele au atras atentia
geologilor de ani de zile, nu numai din cauza profunzimii lor, dar si pentru ca ele
15
reprezinta caracteristici structurale fundamentale ale scoartei %am,ntului. 8osele sunt
invariabil adiacente lanturilor de vulcani numite arcuri insulare sau lanturi muntoase din
zonele de coastiere ale continentelor. 3e ce2 Vom vedea -n capitolele urmatoare modul -n
care fosele sunt implicate -n cele mai intense fenomene vulcanice si seismice asociate
miscarii placilor litosferice ale %am,ntului.
Munti su%marini. !unt v,rfuri izolate de vulcani submarin. "nii munti submarini se
ridica deasupra nivelului marii sub forma de insule, dar cei mai multi sunt scufundati si
sunt cunoscuti doar prin sonda#e oceanografice. 3esi unii pot parea sa apara la
-nt,mplare, cei mai multi, cum ar fi $nsulele @aOaii, sunt lanturi de-a lungul unor liniil
bine definite. $nsulele si muntii submarini atesta ca o activitatea vulcanica ampla este -n
curs de desfasurare -n toate bazinele oceanice. /le ofera, de asemenea, o perspectiva
important asupra dinamicii interne a %am,ntului.
F TERMENI CHEIE
F !iatem solar
F %laneta
F %laneta Aerra
F planete de tip terestruGinterne
F campii abisale
F nucleu
F nucleu intern
F nucleu e&tern
F manta
F litosfera
F astenosfera
F atmosfera
F hidrosfera
F biosfera
F placa tectonica
F rift
F subductie
F continent
F bazin oceanic
F relief
F scut continental
F platforma stabile
F rift
F lant muntos Gde incretire
F bazin oceanic
F crusta continentala
F crusta oceanica
F platforma continentala
F abruptGpovarnis continental
F densitate
F scut continental
F platforma stabila
F lant muntos Gde incretire
11
.1)-,BA-. si ,2,-C.).. -,CAP.)3!A).V,
1. De ce unele planete sunt active din punct de
vedere geologic, iar alte sun inactiveJ
1. De ce atmosfera si idrosfera, sunt
considaerate , componente ale Planetei Pamant, la
fel ca si invelisurile ei interioar.
@. Desenati o diagrama a structurii interne a
Pamantului !a$ata pe compo$itia cimica si o
diagrama a aceleiasi stucturi !a$ata pe proprietatile
mecanice 3fi$ice4 ale materiei terestre.
F.Desenati o sectiune in care sa aratati formele
majore ale litosferei2 crusta continentala, scuturile,
platformele sta!ile, lanturile muntoase,platformele
continentale, a!ruptul continental, dorsalele
oceanice, campiileEplatformele a!isale si
foseleEgropile a!isale 3ve$i cur!a ipsometrica a
Pamantului- c a IK a.
D. Beali$ati un ta!le in care comparati diferentela
dintre crusta continentala sic ea oceanica referitoare
la varstaEvecime. Lrosime, densitate,compo$itie.
". Descrieti pe scurt trasaturile caracteristice pentru
scuturi, platforme sta!ile si lanturi muntoase.
.. )tili$and internetul identificati o arta a lumii pe
care sunt locali$ate scuturile, platformele sta!ile si
lanturile muntoase din (sia, (frica,(ustralia
si-uropa.
/. Descrieti pe scurt trasaturile caracteristice pentru
dorsalele oceanice, campiile a!isale si fosele
oceanice
1(
1)
1*