Miscarea de rotatie

MIsCAREA DE ROTAIE
nvrtirea Pamntului n jurul axei sale polare se numeste
rotatie.
Sensul rotatiei este contrar miscarii acelor de ceas, daca ne imaginam ca privim
planeta de sus, si spre est, daca privim perpendicular pe Ecuator. Sensul de rotire a
Terrei este invers celui de deplasare aparenta a Soarelui, Lunii si a stelelor pe bolta.
Axa de rotatie a planetei pastreaza o nclinare considerata fixa, de 66033' (23045
cu axa N-S a eclipticii).
La Ecuator, viteza unui obiect de pe suprafata planetara este de cca 1 700 km/h (465
m/s), n lungul paralelei de 600 viteza scade la 850 km/h, iar la poli ea devine nula.

Sensul de rotatie poate fi determinat pe baza uneia dintre

urmatoarele reguli:
Daca ne imaginam ca privim de sus Pamntul uitndu-ne
spre Polul Nord, sensul de rotatie este contrar miscarii acelor
de ceasornic
Daca punem degetul pe un punct situat lnga ecuator si
mpingem spre est, globul se va roti n directia corecta, ceea
ce explica expresia curenta " rotatia spre est a Pamntului".
Sensul rotatiei Pamntului este invers celei de miscare
aparenta a Soarelui, Lunii si stelelor. Deoarece aceste corpuri
par sa se deplaseze spre vest pe bolta cereasca, aceasta
nseamna ca pamntul se roteste spre est.

Perioada de rotatie, adica timpul necesar ca pam ntul sa se

nvrteasca cu 360 este de 23h 56m si 4,09s ( zi siderala).
Aceasta perioada este determinata dupa stele, pe cnd
perioada de 24 de ore este durata medie a une 21121j923v i
rotatii complete n raport cu Soarele. n studierea relatiilor
Pamnt-Soare se foloseste perioada de rotatie de 24 de ore.

4. Variatia orei pe Glob. Orice punct de pe suprafata Pamantului executa o rotatie completa in
24 de ore, descriind un cerc (360). Putem astfel calcula ca, intr-o ora, orice punct parcurge
15 de meridian (360:24=15). O consecinta importanta a acestui fapt este aceea ca din 15 in
15 grade de meridian exista o diferenta de o ora. Distante de 15 longitudine se numeste fus

orar. Rezulta ca exista 24 de fusuri orare. In mod conventional, primul fus orar este cel prin
mijlocul caruia trece meridianul zero (0). De aceea se considera T ca timp universal ora
primului meridian, respectiv meridianului Greenwich. De altfel notarea fusurilor orare se face
de le vest catre est plecand tocmai de le fusul care include acest meridian.

Miscarile Pamantului
Multa vreme s-a cresut ca Pamantul sta nemiscat in centrul Universului si ca Soarele si planetele se invartesc in jurul sau. Nu numai oamenii de rand,
ci chiar multi oameni de stiinta aveau o asemenea conceptie, numita geocentrica, intrucat situa Pamantul in centru Universului. In mod evident, ca si
celelalte planete din Sistemul Solar, Pamantul efectueaza o serie de miscari, dintre care mai importante sunt doua:

miscarea de rotatie;

miscarea de revolutie

MISCAREA DE ROTATIE
Pamantul efectueaza o miscare de rotatie in jurul axei sale, de la apus (vest) la rasarit (est), in timp de aproximativ 24 de ore (23h 56 4). Aparent
avem impresia ca nu planeta noastra se deplaseaza, ci alte corpuri cosmice (Soarele, Luna, stelele) fac acest lucru. De altfel, multe vreme aceasta a
fost chiar o convingere. Miscarea de rotatie se efectueaza in jurul axei Pamantului, adica axa imaginara care intersecteaza suprafata geoidului in cele
doua puncte diametral opuse numite poli geografici. Unie dintre cei doi poli i se spune Polul Nord, respectiv celui care este orientat spre Steaua
Polara, iar celuilalt , Polul Sud. Valoarea vitezei de rotatie a Pamantului scade de la Ecuator spre poli, intrucat in aceeasi directie descreste lungimea
paralelelor (a cercurilor polare). Aceasta viteza exte maxima la Ecuator (465 m/s), unde cercul paralel are lungimea cea mai mare (40 075km) atinge
numai 345 m/s la la latitudinea de 60 si este nula la poli, unde lungimea cercurilor paralele este zero.

CONSECINTE
1. ALTERNANTA ZILELOR SI A NOPTILOR

Datorita formei sferice a Pamantului, acesta nu poate fi luminat pe toata suprafata sa in acelasi timp. In cursul miscarii de rotatie, Pamantul expune,
pe rand, spre Soare cate o parte din suprafata sa. Pe partea luminata a Pamantului, aflata spre Soare, este zi, iar pe cea opusa, aflata in inteneric,
este noapte. Durata dintre doua intervale este permanent egala la Ecuator: 12 ore. De la Ecuator spre poli marimea acestor intervale se modifica.
Astfel, in timpul anului, datorita combinarii miscarii de rotatie cu cea de revolutie si inclinarii axei terestre, intervalul luminos (ziua) va fi maxim la
solstitiul de vara al fiecarei emisfere si minim la solstitiul de iarna. Dincolo de cercurile polare se succeda o zi de sase luni (ziua polara) si o noapte de
aceeasi durata (noapte polara). Aceasta alternanta introduce o ritmicitate diurna in functionarea geosistemului. Astfel, in timpul zilei se produce
insolatia, cresterea temperaturii suprafetei terestre si a aerului, are loc fotosinteza. In schimb, noaptea temperatura scade, fotosinteza inceteaza etc.

2. MODIFICAREA TEMPERATURII AERULUI

Datorita miscarii de roattie, temperatura aerului se modifica in cele 24 de ore: astfel, in timpul zilei, suprafata Pamantului se incalzeste, iar in timpul
noptii se raceste.

3. ABATEREA CORPURILOR AFLATE IN MISCARE

Asupra corpurilor aflate in miscare pe suprafata terestra actioneaza forta Coriolis, care le deviaza. Astfel, corpurile sunt deviate spre dreapta in
emisfera nordica si, respectiv, spre stanga in emisfera sudica. Acest fenomense observa indeosebi la vanturi si la curentii marini. Cauza o constituie
vitezele inegale de deplasarre a corpurilor pe suprafata terestra, de la Ecuator la poli si invers, ca urmare a bombarii acesteia la Ecuator si a turtirii la
poli. De aceea alizeele sufla dinspre nord-est spre sud-vest, in emisfera nordica, si dinspre sud-est spre nord-vest, in emisfera sudica. In ce priveste
curentii mari, acestia sunt deviati de la directia initiala, ajungand sa descrie circuite inchise in fiecare emisfera.

4. VARIATIA OREI PE GLOB

Orice punct de pe suprafata Pamantului executa o rotatie completa in 24 de ore, descriind un cerc (360). Putem astfel calcula ca, intr-o ora, orice
punct parcurge 15 de meridian (360:24=15). O consecinta importanta a acestui fapt este aceea ca din 15 in 15 grade de meridian exista o
diferenta de o ora.

Distante de 15 longitudine se numeste fus orar. Rezulta ca exista 24 de fusuri orare. In mod conventional, primul fus orar este cel prin mijlocul caruia
trece meridianul zero (0). De aceea se considera ca timp universal ora primului meridian, respectiv meridianului Greenwich. De altfel notarea
fusurilor orare se face de le vest catre est plecand tocmai de le fusul care include acest meridian.

S-a convenit sa se ia ca reper, pentru calcularea orelor, trecerea Soarelui la medidianul locului: cand Soarele este in dreptul meridianului, se considera
ora 12. Acesta este ora locala. Intre duoa fusuri orare vecine, diferenta de timp este de o ora: in fusul orar situat spre vest, ora este cu o unitate mai

mica decat in fusul orar situat la est. soarele trece cu o ora mai devreme la meridianul locului decat in fusul orar situat mai la vest. Teritoriul Romaniei
intra in intregime in al doilea fus orar, ora Romaniei fiind cu doua ore mai mare decat timpul universal.

Toate localitatile din acelasi fus orar au aceeasi ora oficiala. calatorii care trec dintr-un fus orar in altul, daca merg spre apus, dau ceasul inapoi cu o
ora, iar daca merg spre rasarit, dau ceasul inainte cu o ora, pentru fiecare fus orar strabatut. exista tari care, datorita marii intinderi, acopera mai
multe fusuri orare, de exemplu s.u.a, rusia, china, australia s.a.

Opus meridianului zero (greenwich) este meridianul de 180( considerat drept linia internationala de schimbarea a datei. spre vest de acest meridian,
ne aflam cu o zi inainte, iar spre est de acest meridian, suntem in ziua curenta. pentru a evita unele uscaturi, s-a trasat o linie conventionala, care
poarta numele de linia de schimbare a datei.

Miscarea de revolutie
n astronomie, conceptul de micare de revoluie a Pmntului se refer la deplasarea anual a Terrei n jurul Soarelui. O rotaie complet dureaz 365 zile 6 h 9 min. 9
s. solare medii, valoare care st la baza definirii anului sideral.Fiindc orbita are form de elips, Pmntul, pe parcursul anului, se afl n puncte mai apropiate sau mai
ndeprtate de Soare. Astfel, n ianuarie distana dintre Pmnt i Soare e de 147 milioane km, aceast pozi ie fiind numit periheliu. n luna iulie, Pmntul se afl cel mai
departe de Soare - la 152 milioane km. Acest moment este numit afeliu.
ntre cele dou corpuri cereti se menine o distan medie de aproximatix 150 de milioane de kilometri. Traiectoria Pmntului este o elips. Valoarea semiaxei mari a
acesteia a fost utilizat la definirea unitii astronomice considerat egal cu 149.597.870.700 de metri.
Micarea de revoluie este micarea de rotaie a Pmntului n jurul Soarelui. O rotaie complet a Pmntului n jurul Soarelui dureaz aproximativ 365 de zile.

n micarea de revoluie, Pmntul descoper patru poziii fa de Soare (corespunztoare celor patru anotimpuri):

1.
2.
3.
4.

Iarn: la 22 decembrie, razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul Capricornului n Emisfera sudic. Aceast zi poart denumirea de Solstiiul de Iarn,
cnd avem cea mai lung noapte i cea mai scurt zi.
Primvar: 21 martie reprezint primvara astronomic, cnd razele solare cad perpendicular pe Ecuator i nclzesc cele dou emisfere n mod egal.
Diferena este c n Emisfera nordic este primvar, iar n Emisfera sudic este toamn. Aceast zi se numete Echinociul de Primvar , cnd ziua este
egal cu noaptea.
Var: la 22 iunie, razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului n Emisfera nordic, reprezentnd anotimpul vara, iar ziua se numete Solstiiul de Var
cu cea mai lung zi i cea mai scurt noapte.
Toamn: pe 23 septembrie, razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator i nclzesc cele dou emisfere n mod egal. Diferena este c n Emisfera Nordic
este toamn, iar n Emisfera sudic este primvar. Aceast zi se numete Echinociul de Toamn, cnd ziua este egal cu noaptea.