Pamantul Pamantul este un corp cosmic deoarece s-a format in cadrul Sistemului solar, impreuna cu care se afla in Galaxia

noastra. Pamantul,ca si clelalte Planete are o forma sferica.Aceasta sfera nu este perfecta, fiind putin turtita la cei doi poli si bombata la mijloc, la Ecuator. De aceea, raza ecuatoriala si raza polara au valori putin diferite. Circumferinta la ecuator este de 40076km. Suprafata totala a planetei este de 510 milioane km2. Astazi cea mai convingatoare dovada cu privire laforma sferica a Pamantului o reprezita fotografiile efectuate de satelitii artificiali si de misiunile spatiale ajunse pe Luna. Astronautii insisi au vazut Pamantul ca pe un glob imens Preocupari pentru forma Pamantului au avut invatatii greci din antichitate. Astfel Aristotel a observat ca in timpul eclipsrlor de Luna, Pamantul lasa umbra sa rotunda pe discul Lunii pline. O alta dovada a sfericitatii Pamantului este forma rotunda a liniei orizontului la campie, la mare sau cand privim in zare de pe un varf de munte. Raportat la departarea sa fata de soare, Pamantul este a treia planeta a sistemului solar dupa Mercur si Venus. Pamantul nu este perfect rotund, el este o sfera usor umflara la ecutar si turtita la poli. Raza sa masoara 6.378,136 km la Ecuator si 6356,751 km la poli.Pamantul este acoperit in proportie de 71% de apa si este inconjurat de un invelis gazos numit atmosfera. Aceasta este formata di aer si un amestec pe baza de azot si oxigen. In spatiu atmosfera este cea care da Pamantului nuanta albastra ea prezentand mai multe straturi.Oxigenul folosit de vietuitoare prin respiratie contine cca. 10% din atmosfera. Exosfera este locul unde se gasesc satelitii meteorologici si unde aproape ca nu exista gaze.Termosfera este stratul unde se vad aurorile si unde iau foc meteorii. Stratosfera este locul unde zboara avioanele cu reactie, stratul de azon blocheaza

razele solare daunatoare. Troposfera este locul unde au loc fenomenele meteorologice. Distanta de la Pamant la Soare permite o temperatura potrivita pentru a exista a exista apa in stare lichida. Pamantul are de asemenea o atmosfera respirabila. Scoarta Ca si Mercur, Venus si Marte, Pamantul are de asemenea o scoarta pietroasa si un nucleu din metal solid. Intre acestea exista straturi diferite:Scoarta care este un strat pietros cu grosime de maximum 50 km;Mantaua care este un strat partial lichid si care contine 67 % din masa Pamantului;Nucleul exterior; un strat lichid in stare lichida. Pamantul are de asemenea o scoarta pietroasa si un nucleu din metal solid. Intre acestea exista straturi diferite:scoarta care este un strat pietroscu grosime de maximum 50km;mantaua care este un strat partial lichid si care contine 67% din masa Pamantului;nucleul exterior;un strat lichid in miscare continua; nucleul interior un strat construit in cea mai mare parte din fier. Scoarta terestra este alcatuita din bucati separate numite placi care se freaca mereu unele de altele.ele se misca mereu cauzand uneori cutremure in punctele de intalnire. Principalele informatii asupra Pamantului se culeg cu ajutorul satelitilor spatiali. Ei sunt folositi pentru cercetarea suprafetelor terestre si vizualizarea zonelor ca de exemplu fundul oceanului. Miscarile pamintului Planeta Pamant se invarteste in jurul propriei sale axe si se deplaseaza in jurul soarelui.Aceste doua miscari explica alternanta zi/noapte si ciclul anotimpurilor care oranduiesc viata oamenilor.

Miscarea de revoltie efectuata de Pamant in jurul Soarelui dureaza aproape 565 de zile si 6 ore. Distanta medie de la Pamant la Soare este de aproximativ 149,6 milioane km, ea variaza de fapt in timpul anului. In ceea ce priveste viteza cu care se invarte Pamantul in jurul Soarelui aceasta este in medie de 29,8km/s. Ea creste cand planeta noastra se apropie de soare iar cand se departeaza scade. Miscarea de rotatie a Pamantului este miscarea efectuata de Pamant in jurul propriei axe. Ea se face odata cu cea de revilutie. Panantul se roteste in jurul propriei axe de la V-E.Axa de rotatie numita si axa polilor este o axa imaginara care patrunde in suprafata terestra prin doua puncte care sunt chiar cei doi poli geografici: Polul Nord si Polul Sud. Aceasta axa de rotatie are o axa de inclinatie de 66,54 grade fata de planul orbitei. Rotatia Pamantului in jurul propriei axe determina alternanta zi/noapte datorita faptului ca prin aceasta cele doua jumatati ale Globului nu sunt expuse la Soare in acelasi timp.Aceasta miscare de rotatie explica de ce vedem Soarele rasarind si apunand. Nu Soarele se deplaseaza ci Pamantul este cel ce se misca fata de Soare. In raport cu stelele rotatia Pamantului in jurul propriei axe are loc in 23h,46min,4sec; aceasta este durata zilei solare. Pentru necesitatile vietii curente este folosita ziua civila care are durata de 24h. Daca Pamantul s-ar invarti in jurul propriei axe in mod perpendicular fata de planul orbitei sale, ar fi luminat de Soare in acelasi fel pe tot parcursul anului si nu ar mai exista anotimpuri. Dar inclinarea axei sale face ca Pamantul sa fie mai mult sau mai putin expus razelor solare in functie de perioada anului. Astfel in timpul miscarii sale in jurul doua-echinoctiile si solstitiile-care in zonele temperate impart anul in patru anotimpuri. La echinoctii (20 sau 21 martie si 22 sau 23 septembrie) linia care separa emisfera terestra luminata de cea cufndata in noapte trece prin poli.La solstitii (21 sau 22 iulie si 21 sau 22 septembrie) linia care separa emisfera Pamantului luminata de cea intunecata trece prin

cercul polar si are o inclinatie mai mare fata de poli. Atunci diferenta de durata intre zi si noapte este maxima. Unul dintre poli este luminat de Soare si emisfera terestra corespunzatoare inregistreaza zilele cele mai lungi.Echinoptiile din martie marcheaza inceputul primaverii in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica; cel din septembrie marcheaza inceputul toamnei in emisfera nordica si al primaverii in cea sudica. Solstitiul din iunie marcheaza inceputul verii in emisfera nordica si a iernii in cea sudica, cel din decembrie marcheaza inceputul iernii in emisfera nordica si al verii in cea sudica. Geneza reliefului Dispunerea pe Glob a continentelor si a oceanurilor nu a fost din totdeauna cea care este azi.Raportul dintre oceane si continente a suferit si continua sa sufere o permanenta schimbare.Cauza se regaseste in deplasarea pe astenosfera a placilor tectonicecare poarta continentele si bazinele oceanice, modificandu-le pozitia. Acum 230 mil. Ani exista o singura masa continentala-Pangeeainconjurata de un ocean mic-Panthalasa. Mai tarziu, aparitia unui rift a dus la separarea Pangeei in alte doua continente: Laurasia si Gonwana, despartite prin Marea Tethys. Gonwana s-a despartit la randul ei in alte doua blocuri continentale: America de Sud si Africa, pe de o parte, Australia si Antartica pe de alta parte. A urmat pe rand separarea Indiei de Africa si a Africii de America de Sud acestea deplasandu-se in directii diferite . Oceanele se largesc (Antarticul) sau se micsoreaza (Pacificul,Marea Tethys), India se lipeste de Asia si apare ,de-a lungul unui nou rift ,Marea Rosie. Oceanul Atlantic si Indian isi vor continua extinderea in dauna Oceanului Pacific, Marea Rosie se va largi si se va unii cu

Marea Mediterana, California se va desparti de America de Nord care la randul ei se va separa de America de Sud. Relieful planetar se imparte in continente si bazine oceanice care la randul lor sunt formate din relieful major al oceanelor si relieful major al continentelor. De asemenea factorii externi au influentat relieful rezultand astfel relieful modelat care este de mai multe feluri: relief fluvial, relief glaciar, relief eolian, relief carstic si relief litoral.