Litosfera

Litosfera (din grecescul lithos=piatr i sfer) este partea solid de la exteriorul

unei planete.
In cazul Terrei, litosfera include scoara terestr i partea superioar a mantalei
(mantaua superioar, sau litosfera inferioar).
Caracteristica principal care separ litosfera de astenosfer este starea ei de
agregare. Litosfera se afl intr-o stare solid, i deformrile la nivelul acesteia se
produc mai ales prin rupturi.Astenosfera se afl intr-o stare vscoas, i
deformrile la nivelul astenosferei sunt deformri plastice.
Litosfera include crusta (continental sau oceanic) i exteriorul mantalei
superioare.Grosimea litosferei variaz de la ctiva km, in zonele de rift din oceane
la 100-150 km sub parile mai vechi ale bazinelor oceanice, grosimea crescnd
pan la 250-300 km sub zonele plcilor continentale. Grosimea medie a litosferei e
de cca 100 km. Litosfera plutete pe stratul inferior al pmntului numit
astenosfer.Astenosfera este un strat slab , in stare vscoas . Din cauza micrilor
de convectie din interiorul astenosferei, litosfera este fragmentat in pri solide,
numite plci tectonice, care se mic independent una fa de cealalt. Aceste
micri se numesc micri tectonice.
Partea exterioar a litosferei cuprinde crusta terestr. Crusta oceanic, numit
sima are o grosime de 5-10 km i este format in principal din roci bazaltice.Crusta
continental, numit sial are o grosime de 20-70 km i e format din roci mai putin
dense decat crusta oceanic. Temperatura crustei variaz de la temperatura
mediului, la suprafaa acesteia, pn la ~900 grade la contactul cu mantaua
superioar.
Intre crust i mantaua superioar se afla o discontinuitate numita discontinuitatea
Mohorovicic sau Moho. Aceasta e fost identificat in 1909 de Andrija Mohorovii ,
un seismologist din Croatia, care a remarcat cresterea brusc a vitezei undelor
seismice n acest punct.Aceast discontinuitate se afl la limita inferioar a
crustei, distana de la suprafaa pmantului variind intre 5 si 75 km.S-au efectuat
diverse ncercri de a ajunge prin forare la aceast discontinuitate, i de a colecta
materiale din mantaua superioar, cea mai recent fiind, in apr. 2005, de 1416m
sub Oceanul Atlantic.
Partea superioar a mantalei este format din materie solid,consistent. Mantaua
difer substantial fat de crust prin compoziie chimic , proprietati mecanice,
tipuri de roci i caracteristici seismice.Crusta este in principal un produs al topirii
rocilor din manta. Din cauza topirii, unele elemente chimice incompatibile se
separ , materialele mai putin dense ridicandu-se mai la suprafa.Rocile din
manta au cantiti mai mari de fier si magneziu, i mai putin siliciu i aluminiu
decat crusta.