Multa vreme s-a crezut ca Pamantul sta nemiscat in centrul Universului si ca Soarele si planetele

se invart in jurul sau. Nu numai oamenii de rand, ci chiar multi oameni de stiinta aveau o asemenea
conceptie, numita geocentrica, intrucat situau Pamantul in centru Universului.
In mod evident, ca si celelalte planete din Sistemul Solar, Pamantul efectueaza o serie de miscari,
dintre care mai importante sunt doua: miscarea de rotatie si miscarea de revolutie.

MISCAREA DE ROTATIE
Pamantul efectueaza o miscare de rotatie in jurul axei sale, de la apus (vest) la rasarit (est), in
timp de aproximativ 24 de ore (23h 56' 4''). Aparent avem impresia ca nu planeta noastra se deplaseaza,
ci alte corpuri cosmice (Soarele, Luna, stelele) fac acest lucru. Miscarea de rotatie se efectueaza in jurul
axei Pamantului, adica axa imaginara care intersecteaza suprafata lui in cele doua puncte diametral opuse
numite poli geografici. Unui dintre cei doi poli i se spune Polul Nord, respectiv celui care este orientat
spre Steaua Polara, iar celuilalt , Polul Sud.

CONSECINTE
1)ALTERNANTA ZILELOR SI A NOPTILOR
Datorita formei sferice a Pamantului, acesta nu poate fi luminat pe toata suprafata sa in acelasi
timp. In cursul miscarii de rotatie, Pamantul expune, pe rand, spre Soare cate o parte din suprafata sa.
Pe partea luminata a Pamantului, aflata spre Soare, este zi, iar pe cea opusa, aflata in inteneric, este
noapte. Durata dintre doua intervale este permanent egala la Ecuator: 12 ore. Dincolo de cercurile polare
se succeda o zi de sase luni (ziua polara) si o noapte de aceeasi durata (noapte polara ).
2) MODIFICAREA TEMPERATURII AERULUI
Datorita miscarii de roatie, temperatura aerului se modifica in cele 24 de ore: astfel, in timpul
zilei, suprafata Pamantului se incalzeste, iar in timpul noptii se raceste.
3) ABATEREA CORPURILOR AFLATE IN MISCARE
Asupra corpurilor aflate in miscare pe suprafata terestra actioneaza forta Coriolis, care le
deviaza. Astfel, corpurile sunt deviate spre dreapta in emisfera nordica si, respectiv, spre stanga in
emisfera sudica. Acest fenomense observa indeosebi la vanturi si la curentii marini.
4) VARIATIA OREI PE GLOB

MISCAREA DE REVOLUTIE
Miscarea de revolutie este efectuata de Pamant in juru lSoarelui pe o orbita in forma de eclipsa,
nu de cerc, Soarele aflandu-se intr-unul dintre focarele orbitei. Din aceasta cauza, distant Soare-Pamant
este variabila:

* 147 100 000 km la periheliu, atinsla 3 ianuarie;

* 152 100 000 km la afeliu, atinsla 6 iulie.

Ca valoare medie a distantei dintre Soare si Pamant se ia cifra de 149 500 000 km. Pamantul
parcurge orbita sa in jurul Soarelui in timp de un an, mai exact in 365 de zile, 6 ore, 9 minute si 9
secunde. Acesta este anul-sideral. Anul calendaristic are insa, de regula, 365 de zile. Ca urmare, din
necesitati practice, pentru cele circa 6 ore care depasesc anul calendaristic se adauga, din patru in patru
ani, o zi lunii februarie. In acest al patrulea an, numit bisect, luna februarieare 29 de zile, in loc de 28.
Ultimii ani bisecti au fost 1992 ,1996, 2000, 2004, 2008, 2012 si 2016. Viteza medie de deplasare a
Pamantului pe orbita, in jurul Soarelui, este de 29,7 km/s.

CONSECINTE
1. Formarea anotimpurilor
2. Inegalitatea zilelor i a nopilor pe parcursul unui an
3. nclzirea inegal a Pmntului ntr-un an
4. Formarea zonelor de cldur
Pentru inceput trebuie precizat ca axa polilor nu este dreapta, ci
inclinata cu 23 27' fata de planul orbitei terestre. Daca axa polilor ar fi fost dreapta, zilele ar fi fost
egale cu noptile tot timpul anului, iar temperatura ar fi scazut constant de la Ecuator spre cei doi poli.
Datorita inclinarii axei polilor, Pamantul expune pe rand, spre Soare, o mare parte din emisfera nordica si
mai putin din cea sudica, apoi invers formand astfel ANOTIMPURILE.