PLAN DE INTERVENŢIE

PENTRU AMELIORAREA DIFICULTĂŢILOR DE ORDIN

SOCIO-AFECTIV ŞI DE ÎNVĂŢARE

Argument
Școala are rolul de a le oferi copiilor instrumente utile care pot îmbunătăți calitatea
vieții după posibilitățile individuale, moduri concrete de a întări nucleul identității lor, nu doar
în plan cognitiv, ci și în plan afectiv.
Lipsa de susţinere a copilului atât în plan cognitiv, cât și afectiv, poate avea consecinţe
nefaste asupra întregii personalităţi.

Tabloul clinic
A.R. are 8 ani și este elevă în clasa a II-a în comuna S. Provine dintr-o familie bună
din punct de vedere material, fiind al doilea copil. Relaţiile interfamiliale sunt favorabile
creşterii şi dezvoltării echilibrate a copilului. În perioada vacanţei de vară, familia s-a mutat
din oraș în localitatea S.
Este un copil normal dezvoltat din punct de vedere fizic și intelectual, însă prezintă
dificultăți în ceea ce privește înțelegerea problemelor și efectuarea calculului matematic. Este
un copil timid, introvertit, având un dezechilibru socio-emoținal. Interacționează rar cu ceilalți
colegi din proprie inițiativă, însă are o prietenă foarte apropiată cu care comunică constant,
aceasta având de asemenea rezultate bune la învățătură. Este ambiţioasă în rezolvarea
sarcinilor, însă are nevoie de validare permanentă.
A.R. este foarte inteligentă și are aptitudini peste medie la Muzică și Comunicare în
Limba Română. În timpul liber, eleva cântă la chitară (inclusiv voce) și compune versuri și
povești care depășesc cu mult nivelul de vârstă. De asemenea, interesul pentru lectură este
crescut, acesta fiind sursa care alimentează creativitatea manifestată în activitățile preferate.

Identificarea problemelor
Eleva A.R. este mai retrasă, nu comunică cu colegii decât atunci când este solicitată,
neavând inițiațivă în ceea ce privește relațiile cu cei din jur. Din observaţiile realizate reiese
faptul că a apărut o schimbare a comportamentului elevei de la începutul anului şcolar,
aceasta fiind transferată de la o altă școală (din cauza schimbării domiciliului).
 În ceea ce privește echilibrul emoțional, A.R. este hiperemotivă, exesiv de timidă,
emoţiile dezorganizându-i activitatea şi afectându-i performanţele. La orele de matematică
este nesigură, ezitantă și se descurajează cu ușurință, starea emoțională (teama de eșec)
infuențând semnificativ rezultatele la această disciplină.

PLAN DE INTERVENȚIE

Pentru început este necesară stabilirea unui program de întâlnire cu A.R., activitățile
de consiliere individuală facilitând intrarea în profunzimea problemelor cu care se confruntă
aceasta.
Se recomandă stimularea pozitivă, întărirea motivaţiei şi a încrederii în propriile
forţe, precum şi reluarea unor anumite activităţi în vederea consolidării achiziţiilor
dobândite.

Durata intervenţiei : 10 săptămâni

Domeniul de intervenție: socio-afectiv

Obiective pe termen lung:
Crearea unui climat afectiv pozitiv care să-i confere sentimentul de securitate şi
confort.
Formarea şi consolidarea abilităţilor specifice dezvoltării emoţionale prin
recunoaşterea, exprimarea, înţelegerea, reglarea/autoreglarea emoţiilor.
Dezvoltarea încrederii în forţele proprii, înlăturarea timidităţii în cadrul grupului şi în
situaţii sociale prin formarea şi consolidarea abilităţilor de interacţiune cu copiii de
vârste apropiate.

Obiective specifice:
Conștientizarea calităților personale și ale celor din jur prin exprimare liberă în cadrul
grupului.
Dezvoltarea şi menţinerea de interacţiuni pozitive cu colegii.
Dobândirea echilibrului și a capacității de a face față impulsurilor emoționale și
comportamentale, prin aplicarea unor modalități concrete de autoreglare emoțională.
Obiective operaționale:

Să manifeste încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilalți;

Să-şi îmbogăţească cunoştințele legate de relaţiile sociale şi trăirile emoţionale;
Să-şi dezvolte capacitatea de a povesti întâmplări reale sau imaginare cu caracter socio-
emoţional.

Măsuri:
 Alegerea unor metode variate de așezare a colectivului de elevi în bănci, astfel încât
să faciliteze contactul elevei cu aceștia și a încuraja comunicarea.
Ex: Crearea unui panou cu ajutorul căruia elevii vor trage la sorți partenerul cu care vor
împărți banca timp de o săptămână.
 Utilizarea frecventă a formei de organizare pe grupe și stabilirea sistematică a unor
sarcini de lucru care presupun colaborare.
 Valorificarea talentelor fetei pentru a crește încrederea în sine și a stimula dorința de
a-și valorifica calitățile personale.
Ex: utilizarea „scaunului autorului” (pentru a prezenta rimele și poveștile create),
implicarea fetei în acompanierea cu chitara a diferitelor cântece etc.
 Responsabilizarea și implicarea frecventă a elevei pe parcursul lecțiilor pentru
diminuarea timidității.
Ex: să împartă fișe, să conducă activități, să citească cerințe etc.
 Utilizarea biblioterapiei și valorificarea pasiunii pentru lectură a elevei.
Ex: stabilirea unei liste cu povești terapeutice care sprijină dezvoltarea afectivă.
Eleva va fi dirijată spre lecturarea unor cărți precum:
„Ai umplut găletușa azi” scrisă de Carol McCloud va învăța că toți oamenii au câte
o găletușă invizibilă plină cu gânduri și sentimente bune. Atunci când găletușa oamenilor este
plină, ei sunt fericiți și se simt bine. Iar atunci când ea este goală, ei nu se mai simt bine.
Oricine poate umple găletușa altcuiva (prezintă și câteva sfaturi despre cum ar putea s-o facă)
și în timp ce umpli găletușa altcuiva, se umple și a ta. Când îi rănești pe ceilalți, bagi lopățica
în găletușa lor, golindu-ți și propria ta găletușă. Nu îți poți umple niciodată propria găletușă
golind-o pe a altora.
Sunt foarte interesante și cărțile lui Brian Moses din gama Emoțiile tale. Această
serie de cărți ilustrate prezintă o parte dintre ele într-o manieră amuzantă, dar încurajatoare.
 Cartea ”Mă simt trist” este o carte potrivită pentru copiii care se confruntă cu stări de
tristețe. Cartea evidențiază cum te simți când ești trist, dar are și o parte pozitivă, deoarece
după fiecare moment de tristețe urmează unul de fericire.
Cartea „Mi-e frică” ne spune cum ne simțim când ne e frică și cum să trecem peste
aceste stări și să fim curajoși.
Cartea „De ce vă certați, Matei?” scrisă de Brigitte Weninger ne ajută să descoperim
că nu e așa de amuzant să ne jucăm singuri și că un prieten adevărat găsește întotdeauna
puterea să ierte. Eleva învață astfel să gestioneze conflictele apărute, să lege și să păstreze
prietenii.
Și lista poate continua: „Poate că sunt un curcubeu” scrisă de Lauren Snailham,
„Veverițele MAŞA, DAŞA ŞI SAŞA”, „Împărăția emoțiilor” etc.
Fiecare lectură va fi urmată de discuții. Cu spijinul cadrului didactic, eleva va evalua
comportamentele personajelor şi va discuta despre modul în care ea ar putea aplica
comportamente efieciente în situaţia sa.

 De asemenea, pentru ameliorarea dificultăților de ordin socio-afectiv se va pune

accentul pe utilizarea frecventă a unor jocuri și activități care sprijină dezvoltarea inteligenței
emoționale, desfășurate atât individual, cât și în grup (exerciții de autocunoastere; exerciții
pentru creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii; exerciții pentru managementul
emoțiilor negative etc.).
Exemple:
Activitatea 1: Cutia cu îngrijorări
Eleva va fi rugată să îşi scrie îngrijorările pe foi mici colorate de hârtie pe care le va
așeza în cutia îngrijorărilor. Ea va extrage din cutie pe rând foile, apoi, împreună cu cadrul
didactic va discuta despre ceea ce a notat pe foile de hârtie, respectiv îngrijorările care o
frământă pentru a determina dimensiunea lor şi a identifica „zonele” care necesită intevenție.

Activitatea 2: Pescuitul după sentimente

Acest joc o va ajuta pe elevă să îşi dezvolte conştiinţa de sine şi exprimarea
sentimentelor. Se vor decupa mai mulţi peşti din carton pe care sunt scrise sentimente cum ar
fi: supărare, fericire, furie, veselie, îngrijorarare etc. Fiecare peşte trebuie să aibă o gaură în
nas pentru a putea fi pescuit. Se va confecţiona o undiţă . A.R. va pescui câte un peşte
şi va povesti o situaţie în care a simţit acel sentiment.
Activitatea 3: Jocul de rol
Pentru a o ajuta pe A.R. să-şi dezvolte deprinderile sociale, de comunicare, i se
propune un joc de rol. Se pune un scaun, pe care ea va alege şi va aşeza o jucărie de pluş.
Cadrul didactic o va ruga să-şi imagineze că discută cu un coleg/colegă, o persoană cu care
doreşte să interacţioneze și să exerseze ce ar dori să-i comunice, să-l întrebe cum reuşeşte să-
şi facă prieteni. Jocul de rol o va ajuta să îşi exprime sentimentele, gândurile pe care le are
despre ea cât şi despre colegii săi.
Treptat, se va trece de la jocurile de rol cu jucării la cele cu colegii, la diverse
discipline, valorificând diverse situații. Jocul de rol este important deoarece încurajează
interactiunea socială, deprinderile de omunicare şi abilităţile sociale.

Activitatea 4: Graficul emoțiilor

Se va desfășura activitatea „Ce culoare au emoțiile mele?” în cadrul căreia eleva va
crea o „legendă”, alegând câte o culoare pentru reprezentarea propriilor emoții. Spre exemplu:
galben însemna bucurie, albastru înseamnă tristețe etc.
A.R. va primi un grafic în care va colora prezența zilnică a emoțiilor conform
legendei create de ea (emoția principală a zilei- cea dominantă). În ultima zi a lunii petrecută
la școală, eleva va „contoriza” emoțiile și va extrage concluzii alături de cadrul didactic,
menționând de asemenea și dorințele/ planurile pentru graficul următor. Spre expemplu:
„Luna aceasta am fost furioasă de foarte multe ori. Îmi doresc ca prezența acestei emoții să
fie mai mică luna viitoare. Pentru a obține acest lucru voi încerca să evit situațiile care mi-au
declanșat această stare luna asta și voi aplica tehnicile de relaxare și control învățate.”

Activitatea 5: Harta emoțiilor

Eleva va primi o planșă cu corpul omenesc și va „poziționa” emoțiile în diferite părți
ale corpului, motivând alegerea făcută.
Cadrul didactic va detalia semnele corpului și o va încuraja să își folosească imaginația
pentru a le testa, ”Imaginează-ți că ești furioasă. Unde în corp simți cel mai tare furia?”. Spre
exemplu: ”Când mă înfurii simt cum se strânge stomacul”.
Se poartă discuții și despre asemănările sau diferențele dintre modul în care simt
fiecare furia, apoi se face trecerea către altă emoție, de data asta, pozitivă. Este bine să se
altereze o emoție pozitivă cu una negativă și să se încheie activitatea cu cea pozitivă.
Activitatea 6: Insulele emoțiilor
Este o activitate care facilitează dezvoltarea capacității de a povesti întâmplări reale
sau imaginare cu caracter socio-emoţional.
Cadrul didactic va desena pe tablă 5 insule în mijlocul cărora va scrie câte o emoție
(bucurie, tristețe, frică, furie, uimire). Pentru fiecare insulă, copiii vor menționa cuvinte care
apar în minte atunci când aud de emoția respectivă. Ulterior, cadrul didactic le solicită elevilor
să povestească o întâmplare care „i-a trimis” pe insulele date și să precizeze care au fost
cauzele care au stârnit emoția și ce modalitate de gestionare au aplicat.
Astfel, eleva va conștientiza că toți copiii pot manifesta aceleași emoții și că există o
varietate de situații care pot genera emoții identice.

Activitatea 7: Pânza prieteniei

Este o activitate care îi încurajează pe copii să manifeste încredere, sinceritate și curaj
în raport cu sine și cu ceilalți și îi ajută să se descopere unii pe alții.
Participanții sunt așezați în cerc. Cadrul didactic prinde capătul sforii de un deget și
aruncă ghemul unui copil, rugându-l să se prezinte cu numele mic și să mențineze o activitate
preferată, o calitate și un defect. Cel numit prinde ața de un deget de-al său și aruncă ghemul
altcuiva, având aceeași rugăminte. Astfel pânza se țese, formând o rețea ce îi va lega pe toți.
Ghemul ajunge din nou la cel de la care a pornit după ce fiecare s-a prezentat. Sfoara se va
reașeza pe ghem făcând cale întoarsă. De data aceasta, cel care oferă ghemul trebuie să îi
spună celui care urmează un compliment privind ce trăsătură îi place sau ce admiră cel mai
mult la el.
La finalul activității, cadrul didactic și elevii poartă o discuție prin care evidențiază
importanța cunoașterii celor din jur, acceptarea diversității, dar și faptul că oamenii se
aseamănă în multe feluri.

Activitatea 8: Mica vrăbiuță le vorbește prietenilor

Este un mic joc de rol adaptat, preluat din setul de „30 de activități pentru gestionarea
emoțiilor” scrise de Gilles Diederichs care încurajează copiii să intre în contact unii cu alții,
combătând timiditatea.
Participanții se vor așeza jos, în cerc, pentru un bun contact vizual, lăsând un loc liber
între ei. Fiecare va primi un bol gol în mână. Va fi ales aleatoriu un copil. Ceilalți participanți
sunt „prietenii vrăbiuțe”. Copilul numit va lua orez în mână. Ca și cum a fi o vrăbiță, va zbura
și se va așeza alături de un prieten căruia vrea sa îi ofere orez. Copilul adaugă orezul in bolul
celui ales și spune motivul pentru care i l-a oferit tocmai lui.
Ulterior, copilul trebuie să zboare către o altă persoană pe care e suparat sau cu care a avut
conflicte vreodată, atingând-o cu ciocul (nasul), apoi îi va spune acesteia ce îl supără/
deranjează. Abia după ce vor comunica și vor rezolva neînțelegerea dintre ei, îi poate oferi din
orezul său, numind apoi un alt copil care să continue jocul. La finalul activității se vor
compara bolurile și se prezintă impresiile legate de activitate.

Activitatea 9: Exerciții pentru gestionarea emoțiilor negative

„Păstrează-ți calmul!” (individual)
Această activitate o va ajuta pe A.R. să îsi recâștige calmul pentru a putea gândi și aborda
într-un mod potrivit situațiile în care se simte supărată sau frustrată. Trebuie să parcurgă patru
etape simple:
(1) Spune-ți: ”Oprește-te și uită-te în jur.”
(2) Spune-ți: ”Păstrează-ți calmul.”
(3) Inspiră adânc pe nas, numărând până la cinci, ține-ți respirația, numărând până la doi,
apoi expiră, numărând până la cinci.
(4) Repetă aceste etape până când simți că te-ai calmat.

„Soarele care încălzește inima” (în grup)

Cadrul didactic va dicta copiilor următorii pași:
(1) Așezați-vă confortabil, închideți ochii și gândiți-vă la un tristețea/ agitația pe care o
simțiți acum. Inspirați aerul pe nas și umflați-vă abdomenul.
(2) Expirați lent pe gura, imaginându-vă că tristețea voastră iese împreună cu aerul. Un
soare frumos strălucește deasupra capului vostru.
(3) Acum inspirați ridicând brațele deasupra capului. După aceea expirați coborând
brațele pe lângă corp.
(4) Imaginați-vă că razele soarelui vă încălzesc. Rămâneți câteva momente în această
poziție, în liniște, pentru a profita pe deplin de această căldură și pentru a vă simți mai
bine.
Domeniul de intervenție: cognitiv (Matematică și Explorarea Mediului)
Obiective pe termen lung:
Dezvoltarea capacității de a înțelege și a efectua o gamă variată de exerciţii
matematice, în ritm propriu, atât la clasă cât şi individual.
Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în
contexte variate.

Obiective specifice:
Recuperarea laturilor disfuncţionale în ceea ce priveste efectuarea calculelor
matematice.
Antrenarea elevei în activităţi matematice distractive pentru a o stimula.
Dezvoltarea abilitatilor de calcul rin joc.

Obiective operaționale:
Să efectueze operaţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la 1 000 fără
şi cu trecere peste ordin;
Să efectueze operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici decât 100;
Să exprime oral, în cuvinte proprii, etape ale rezolvării unor probleme;
Să rezolve probleme care presupun cel puțin două operaţii dintre cele învăţate.

Măsuri:
 Elaborarea unor fișe de lucru suplimentare pentru acasă cu exerciții care presupun
creșterea treptată a gradului de dificultate.
 Stabilirea unor ore de meditații pentru sprijinirea copilului în parcurgerea materiei în
ritm propriu.
 Desfășurarea activităților cu accent pe lucrul diferenţiat, pe grupe de copii.
 Facilitarea accesului la suportul intuitiv (numărătoare, jetoane etc).
 Rezolvarea unor sarcini cu caracter repetitiv pentru a facilita memorarea și înțelegerea
acestora.
 Explicarea secvențială a problemelor, accentuând cuvintele cheie.
 Valorificarea jocului didactic în cadrul orelor de matematică pentru a asigura crearea
unui climat favorabil implicării și înlăturării factorilor perturbatori (timiditate, nesiguranță,
teamă etc.).