Scara geologica a timpului

Cenozoicul este cea mai recenta era dintre cele trei mari diviziuni ale evolutiei vietii pe
Pamant. Celelalte doua sunt Paleozoicul si Mezozoicul. Cenozoicul mai este numit si Era
Mamiferelor, deoarece cele mai mari animale continentale din aceasta perioada sunt
mamiferele. Acest nume nu este insa inspirat din mai multe motive. In primul rand mamiferele
apar mult timp dupa ce incepe aceasta era. In al doilea rand diversitatea vietii in Cenozoic
cuprinde mai multe grupe de animale, cum ar f insectele, pestii teleostei, pasarile.
Cenozoicul este impartit in doua mari subdiviziuni: Tertiar si Quaternar. Tertiarul cuprinde cea
mai mare perioada din Cenozoic, aproimativ !",# M.a., in timp ce $uaternarul cuprinde doar
ultimii %,& M.a.
Holocen
Pentru a observa mediul din 'olocen, pur si simplu trebuie sa privim in (ur. 'olocenul este
numele dat ultimilor %%.))) de ani de istorie a Pamantului * timpul scurs de la ultima mare
perioada glaciara. +e atunci au avut loc sc,imbari nesemnifcative ale climatului- in general,
'olocenul a fost o perioada relativ calda, interglaciara.
.n alt nume folosit pentru desemnarea 'olocenului este Ant,ropogen, sau /Epoca omului0.
Aceasta denumire poate sa induca in eroare, deoarece propria noastra subspecie, 'omo
sapiens,a evoluat si s*a dispersat pe mai toate continentele cu mult inaintea 'olocenului. Totusi
'olocenul a fost martor al intregii istorii pastrate a umanitatii si al suisurilor si coborasurilor
civilizatiilor sale.
Activitatea antropogena a in1uentat din plin mediul 'olocenului- in timp ce toate organismele
au in1uentat mediul intr*un oarecare grad, putine au reusit sa o faca atat de mult sau de
repede ca specia noastra. 2amenii de stiinta sunt de acord ca activitatea umana este
responsabila pentru /incalzirea globala0, si au observat cresterea mediei temperaturii globale
care inca are loc. +istrugerea ,abitatului, poluarea, si alti factori sunt cauza disparitiilor in
masa a multor specii de plante si animale- dupa unele estimari #)3 din toate speciile de plante
si animale de pe Pamant vor dispare in urmatorii #4 de ani.
5i totusi 'olocenul a cunoscut si marile dezvoltari ale stiintei si te,nologiei umane, care poate
f folosita * si este folosita * pentru a intelege sc,imbarile pe care le vedem, pentru a prevedea
efectele si opri sau ameliora distrugerea pe care o provocam Terrei si noua insine.
Pleistocen
(1,8 M.a. - 11.000 )
Acest mamut 6foto %7, gasit in depozite in 8usia, a fost unul dintre cele mai mari mamifere
terestre din Pleistocen, perioada de timp situata intre %.& Ma. si %%.))) de ani. In Pleistocen s*a
dezvoltat un tip de viata etrem de apropiat de cel actual * multe genuri si c,iar specii de
coniferide, musc,i, angiosperme, insecte, moluste, pasari si mamifere supravietuiesc si azi.
Mamutii si mastodontii, bizonii, felinele si multe alte mamifere caracterizeaza Pleistocenul
Americii de 9ord, Asiei si Europei.
In decursul Pleistocenului au avut loc cele mai recente episoade glaciare, sau perioade de
racire globala. Multe din zonele temperate din lume erau acoperite alternativ cu g,eata in
perioadele de racire globala si uscate in perioadele interglaciare.
Pleistocenul a fost si perioada evolutiei si epansiunii propriei noastre specii, 'omo sapiens. In
conformitate cu teorie disputata, descrisa prima oara prin anii :!), vanatoarea practicata de
om in Pleistocen a dus la disparitia ma(oritatii animalelor de talie mare specifce Pleistocenului.
Este adevarat ca disparitia acestora pe diferite continente pare a f corelata cu sosirea
,umanoizilor, dar se pune intrebarea daca acestia erau destul de numerosi si aveau te,nologia
capabila de a distruge specii intregi. 2 alta ipoteza pune disparitiile pe seama unor boli, ce ar f
decimat speciile Pleistocenului. Problema ramane nerezolvata- poate adevarata cauza este o
combinatie a acestor factori.
Pleistocenul nu a fost doar o perioada de sc,imbari dramatice a climei si temperaturii- fosilele
cu aceasta varsta sunt deseori abundente, bine conservate, si pot f datate foarte precis. .nele,

ca diatomeele, foraminiferele si polenul sunt foarte raspandite si pline de semnifcatii in ceea
ce priveste climatul.
Pliocen
Mamifere ierbivore, perissodact;lii si artiodact;lii, s*au diversifcat in Miocen si Pliocen, avand
in vedere raspandirea pe mai toate continentele a savanelor.
In Pliocen a avut loc o racire globala dupa incalzirea din Miocen. 8acirea si uscarea globala a
mediului se poate sa f contribuit la etraordinara raspandire a vegetatiei de tip savana.
5c,imbarea de vegetatie a fost fara indoiala un factor ma(or in aparitia ierbivorelor.
In plus, puntea Panama ditre Americile de 9ord si 5ud a aparut in Pliocen, permitand migratiile
de plante si animale in noi ,abitate. Cu un impact c,iar mai mare a fost acumularea de g,eata
la poli, care va duce la disparitia celor mai multe specii din aceaste regiuni.
Miocen
(23,8 - 5,3 M.a.)
<oto # infatiseaza genul C,alicot,erium, un mamifer perissodact;l de varsta Miocen din
=aza>,stan. Atat mamiferele perissodactile cat si cele artiodactile au cunoscut o perioada de
evolutie rapida in timpul Miocenului.
Miocenul a fost o perioada de incalzire globala a climatului mai accentuata decat cea din
2ligocen sau din Pliocen. Este important de mentionat ca acum apar doua ecosisteme
importante: padurile si pasunile. Aparitia pasunilor si etinderea lor se datoreaza uscarii
zonelor interne ale continentelor ca urmarea climatului global mai intai mai cald, apoi mai rece.
In ceea ce priveste circulatia curentilor marini, aceasta s*a stabilizat in zona circumpolara si
astfel a fost redus semnifcativ amestecul dintre apa calda tropicala si cea rece polara. Acest
fapt a determinat formarea capului polar Antarctic. +e asemenea, placa afro*araba s*a unit cu
Asia, inc,izand astfel marea care separa inainte Africa de Asia, si astfel un numar mare de
animale au migrat de pe un continent pe altul intrand in contact.
Subdiviziunile Pliocenului si Miocenului
Perioada Epoca
Varsta
Tethys Paratethys
Neogen
Pliocen
+acian Calabrian
Miocen
5up.
Messinian
Pontian
Tortonian
Pannon
Meotian
C,ersonia
n
?asarabia
n
Med.
5erravalli
n
5arm ss @ol,inian
?uglovian
?adenian
Aang,ian
Inf.
?urdigalia
n
=arpatian
2ttnangian
Eggenburgian
ABuitania
n Egerian

Subdiviziunile Paleogenului
Perioada Epoca Varsta
Paleogen
Oligoce
n
C,attian
6#&,4 * #",& M.a.7
8upelian
6"",C * #&,4 M.a.7
Eocen
5up.
Priabonian
6"C * "",C M.a.7
Med.
?artonian
6D%," * "C M.a.7
Autetian
6DE * D%," M.a.7
Inf. Fpresian
64D,& * DE M.a.7
Paleoce
n
T,anetian
64C,E * 4D,& M.a.7
5elandian
6!% * 4C,E M.a.7
+anian
6!4 * !% M.a.7
MEZOZOIC
Era Mezozoic cuprinde trei perioade de timp: Triasic 6#D&*#)! M.a.7, Jurasic 6#)!*%DD M.a.7 si
retacic 6%DD*!4 M.a.7.
Mezozoicul este intervalul de timp in care fauna a suferit modifcari ma(ore in comparatie cu
cele care au avut loc in Paleozoic. +inosaurii, care probabil sunt cele mai spectaculoase
organisme din Mezozoic evolueaza in Triasic, dar nu apar specii foarte diverse pana la nivelul
Gurasicului. Cu eceptia pasarilor, dinosaurii dispar la sfarsitul Cretacicului.
Mezozoicul este de asemenea perioada in care s*au produs mari sc,imbari in ceea ce priveste
vegetatia terestra Mezozoicul inferior este dominat de ferigi, c;cadee, gin>gop,;te,
bennettitale, etc. Himnosperme evoluate cum ar f coniferele apar pentru prima data in
Triasicul inferior. Pana in Cretacicul superior apar si se diversifca angiospermele, luand locul
celorlalte grupe de plante

Cretacic
(1!! - "5 M.a.)
In timpul Cretacicului apar primele ceratopside si pac,;cep,alosauride. +e asemenea, intilnim
primele grupe de insecte, mamifere moderne si grupe de pasari, si primele plante cu 1ori.
<ragmentarea supercontinentului Pangaea, care incepe in timpul Gurasicului, continua in
Cretacic. Acest fapt a condus la cresterea diferentelor 1orale si faunale dintre continentele
nordice si sudice.
5farsitul Cretacicului a adus disparitia multor grupe de organisme ce anterior erau raspandite si
diversifcate, cum ar f dinozaurii si amonitii. +eclinul acestora a des,is orizontul dezvoltarii
acelor grupe de organisme care inainte se dezvoltasera pe plan secund. Cretacicul a fost acea
perioada de timp in care viata, asa cum eista astazi pe Pamant, a inceput sa se dezvolte.
Subdiviziunile Perioadei Cretacic:
Perioada Epoca Varsta
Cretacic
Superior
Maastric,tian
6C&," * !4 M.a.7
Campanian
6&",4 I C&," M.a.7
5antonian
6&4,& I &",4 M.a.7
Coniacian
6&E I &4,& M.a.7
Turonian
6E",4 I &E M.a.7
Cenomanian
6EE I E",4 M.a.7
Inferior
Albian
6%%# I EE M.a.7
Aptian
6%#% I %%# M.a.7
9eocomian
?arremian
6%#C I %#% M.a.7
'auterivian
6%"# I %#C M.a.7
@alanginian 6%"C I %"# M.a.7
?erriasian
6%DD I %"C M.a.7
Aspecte paleogeografice
Cea de*a doua faza a fragmentarii Pangaeei a inceput in Cretacicul inferior, acum cca. %D) M.a.
HondJana continua sa se fragmenteze- America de 5ud se separa de Africa determinand
desc,iderea 2ceanului Atlantic in partea sudica, India si Madagascar se indepartau de

Antarctica si de marginea vestica a Australiei, desc,izandu*se astfel si partea de est a
2ceanului Indian. Partea de sud a 2ceanului Atlantic nu s*a desc,is dint*o data, ci mai degraba
progresiv, de la sud la nord. +e aceea Atlanticul de 5ud este mai larg in partea de sud.
Alte evenimente tectonice care au avut loc in Perioada Creatacic sunt reprezentate de initierea
riftului dintre America de nord si Europa, rotirea in sens invers acelor de ceas a Peninsulei
Iberice fata de <ranta, separarea Indiei de Madagascar.
In mod global climatul din timpul Cretacicului, ca de altfel al intregului Mezozoic, era mult mai
cald decat astazi. Aceste conditii de clima temperata se datorau in parte faptului ca marile
putin adanci erau caracteristice acestei perioade. Aceste mari de asemenea in1uentau si
climatul local 6cum se intampla astazi in zona Marii Mediterane7. 9ivelul global al marii in
Cretacic era cu %)) * #)) m. mai ridicat decat cel din prezent
Aspecte paleobiologice
Cretacicul nu a fost separat de Perioada Gurasica nici de o etinctie ma(ora nici de o crestere a
diversitatii biologice. In cele mai multe privinte viata a continuat eact ca in perioada
anterioara. +inosaurii 6atat cei cu dimensiuni mari, cat si cei cu dimensiuni mici7 puteau f
intalniti prin padurile de ferigi, cicadale si conifere. Aminitii, belemnitii, alte moluste si pestii
constituiau ,rana marilor reptilelor marine, iar domeniul aerian era dominat de pterosauri si
pasari. Totusi, in Cretacic si*au facut aparitia multe forme de viata ce vor (uca roluri c,eie in
Cenozoic.
Cel mai important dintre aceste evenimente a fost aparitia plantelor cu 1ori, cunoscute sub
numele de Angiosperme sau Ant,op,;ta. Acestea au aparut pentru prima data in Cretacicul
inferior, in urma cu aproimativ %#4 milioane de ani, iar prima radiatie adaptativa s*a
manifestat in Cretacicul mediu, cu aproimativ %)) milioane de ani in urma. 5pre sfarsitul
Cretacicului numeroase plante au evoluat spre forme care eista si astazi. Tot atunci multe
grupe de insecte au inceput sa se diversifce, aparand si cele mai vec,i furnici si 1urturi
cunoscuti. +e asemenea tot in Cretacic a aparut si prima radiatie aadptativa a diatomeelor in
oceane 6diatomeele de apa dulce au aparut in Miocen7.
E#tinctia $e la li%ita retacic-Tertiar
5farsitul perioadei Cretacice 6cu !4 de milioane de ani in urma7 a fost marcat de cea mai
celebra, c,iar daca nu cea mai mare, etinctie in masa. Asa cum se stie aceasta este mare
etinctie in care au disparut dinosaurii. Celelalte linii de Kreptile marineK, cum ar f
ic,t,;osaurii, plesiosaurii si mosasaurii au disparut de asemenea pana la sfarsitul Cretacicului,
de asemenea si pterosaurii zburatori , cu toate ca anumite grupe cum ar f ic,t,;osaurii, au
disparut cu putin inainte de sfarsitul Cretacicului.+e asemenea la sfarsitul Cretacicului au
disparut multe specuu de foraminifere si de amoniti. +ar multe grupe de organisme cum ar f
plantele cu 1ori, gastropodele, pepec;podele, amp,ibienii, soparlele si serpii, crocodilienii si
mamiferele au depasit aceasta limita Cretacic*Tertiar, cu foarte sau c,iar de loc pierderi.
Jurasic
(20" - 1!! M.a.)
Perioada Gurasica a fost denumita dupa muntii Gura de la granita dintre <ranta si Elvetia, unde
rocile de aceasta varsta au fost prima oara studiate. +in punct de vedere al faunei a fost
dominat de mari ierbivore dinosauriene ce cutreierau pamantul ,ranindu*se cu vegetatia
luurianta de c;cadale si benneditale, mici dar feroce carnivore ce atacau marile ierbivore,
oceane pline de pesti, calmari si amoniti, ic,t,;osaurus si plesiosaurus, vertebrate ca
pterosaurus si primele pasari.
Subdiviziunile Perioadei Jurasic:
Perioada Epoca Varsta
Jurasic
Superior
Tit,onian
6%4% * %DD M.a.7
=immeridgian 6%4D I %4% M.a.7
2fordian
6%4E I %4D M.a.7
Mediu
Callovian
6%!D I %4E M.a.7
?at,onian
6%!E I %!D M.a.7
?a(ocian
6 %C! I %!E M.a.7

Aalenian
6%&) I %C! M.a.7
Inferior
Toarcian
6%E)*%&) M.a.7
Pliensbac,ian 6%E4 I %E) M.a.7
5inemurian
6#)# I %E4 M.a.7
'ettangian
6#)! I #)# M.a.7
Aspecte stratigrafice
+enumirea celei de*a doua perioade a Mezozoicului deriva de la Gura elvetiana, Gura suaba, Gura
franceza, regiuni formate in cea mai mare parte din depozite de aceasta varsta. In %CE4, A.
'umbold a folosit denumirea numai pentru calcarele albe de la partea superioara a acestui
sistem. In %&#E, A. ?rongniart a etins denumirea si pentru depozite cu alta litologie, dar cu
acelasi tip de fauna. .lterior anului %&#E, alti geologi au pus in regiunea Muntilor Gura bazele
unor notiuni esentiale ale stratigrafei: notiuni de biozona 6<. $uenstedt si A. 2ppel7, notiuni de
eta( 6A. d:2rbign;7
Aspecte paleobiologice
+inosaurienii, cum ar f Tricerato&s si Tyrannosaurus re# 6foto D7, care au dominat fauna
terestra, nu au evoluat pana la sfarsitul Gurasicului. Cei mai mari dinsaurieni ai tuturor
timpurilor 6de fapt cele mai mari animale ale tuturor timpurilor7 au fost giganticele sauro&o$e,
ca faimosul +iplodocus 6al carui sc,elet il puteti vedea in foto " stanga (os7, ?rac,iosaurus si
Apatosaurus. Alta grupa de dinsauri ierbivori din Gurasic erau stegosaurii cu corpul prote(at de
placi. Pradatorii dinosaurieni ai Gurasicului includeau foroase carnivore ca Allosaurus,
coelurosauri de dimensiuni mici si rapizi, si ceratosauri 6+ilop,osaurus7.
Gurasicul a cunoscut si aparitia primelor pasari, inclusiv bine*cunoscuta 'rchaeo&teri# 6foto
!7, probabil evoluata din stramosi ai coelurosaurianilor.
+ar dinosaurii nu erau singura forma de viata. In mari ic,t,;osaurienii, asemanatori cu pestii,
atinsesera apogeul, impartind oceanul cu plesiosaurs, cu gigantii crocodili marini, si cu
modernii rec,ini si calcani. +e asemenea o larga raspandire in mari aveau cep,alopodele
6 rude ale sepiei, nautilusului si octopodelor de azi7. Cep,alopodele (urasice includeau amoniti,
cu test spiralat 6foto " stanga sus7 si belemniti, relativ apropiat de calmarii actuali, dar cu
coc,ilii grele calcifate, in forma de glont. Planctonul oceanic era reprezentat de dino1agellate
si alge unicelulare numite coccolitho&hori$ee 6foto 47.
Plantele terestre erau abundente in Gurasic, dar 1ora era diferita de cea actuala. Era
reprezentata de ferigi, (in)(oale 6foto C7, bennettitale si cyca$ale 6foto &7. Coniferidele erau
de asemenea prezente, incluzand rude ale actualilor pini, seBuoia, c,iparosi
C;cadalele reprezinta un grup vec,i de plante cu seminte alcatuite dintr*o coroana mare de
frunze si un trunci rezistent. In prezent mai eista putini reprezentanti ai acestui grup in
regiunile tropicale si subtropicale, dar in timpul Gurasicului erau raspandite in intreaga lume. +in
acest motiv Gurasicul mai este denumit si /Era C;cadalelor0.
Astazi mai eista foarte putine specii, si multe dintre acestea sunt amenintate cu disparitia
6cum ar f Microc;cas din vestul Cubei7.
Triasic
(2!5 - 208 M.a.)
5ub multe aspecte Triasicul a fost o perioada de tranzitie. In aceasta perioada supercontinentul
Pangaea a in1uentat circulatia curentilor marini si a climatului global. Triasicul a urmat uneia
dintre cele mai mari etinctii din istoria vietii pe Pamant, si astfel este un timp cand formle de
viata care au supravietuit se raspandesc si recolonizeaza spatiul ramas gol.
2rganismele triasice pot f considerate ca apartinand unuia dintre urmatoarele trei grupe:
relicvelor care au supravietuit etinctiei care a avut loc la limita Permianului cu Triasicul, unei
grupe faunistice care se intalneste destul de rar sau unei grupe noi care va domina viata in
Mezozoic. 8elicvele permo*triasice cuprind l;cop,;te, glossopteride si dic;nodonte, in timp ce
noua grupa ce domina Mezozoicul este formata din conifere, c;cadoidee si dinozauri.
Subdiviziunile Perioadei Triasic:
Perioada Epoca Varsta
Triasic
5uperior 8,aetian 6#%) *#)!
M.a.7

9orian 6##%*#%) M.a.7
Mediu
Carnian 6##C*##% M.a.7
Aadinian 6#"D I ##C
M.a.7
Anisian 6#D#*#"D M.a.7
Inferior
2lene>ian 6#D4*#D#
M.a.7
Induan 6#D& I #D4
M.a.7
Aspecte stratigrafice
+enumirea acestei perioade a fost introdusa de geologul de origine germana <rederic> von
Albert in %&"D, pornind de la situatia litostratigrafca a primei etape post,ercinice din zona
centrala a Europei, in bazinul Hermaniei de sud 6franco*suab7. In cadrul bazinului <ranco*5uab
sunt prezente trei unitati litostratigrafce:
unitatea litostratigrafca inferioara, *untsan$stein-
unitatea litostratigrafca medie, Muschel)al)-
unitatea litostratigrafca superioara, +eu&er.
+in punct de vedere ,iostrati(ra-c, in ariile in care sunt prezente conditii de continuitate de
sedimentare marina, intre Permian si Triasic limita este trasata pe baza biozonei cu amonitul
.toceras conca/u%, la #D& M.a. Aimita superioara a Triasicului se traseaza in baza biozonei
cu amonitul Psiloceras &lanor,is, la #)! M.a.
In ariile subsidente, afectate de fenomene tectonice, Triasicul este cuprins in general intre doua
discordante ung,iulare, 0a1a &alatina si 0a1a &aleo)i%%erica.
Aspecte paleogeografice
Coliziunea continentala care a condus la formarea supercontinentului Pangaea a ineput in
+evonian si a continuat pana in Triasicul superior.
In aceeasi maniera, supercontinentul Pangaea nu s*a fragmentat intr*un singur moment, ci s*a
divizat in blocuri continentale in trei episoade principale. Primul episod de fragmentare a ineput
la nivelul Gurasicului mediu, acum cca. %&) M.a. +upa un episod de activitate eruptiva care s*a
manifestat de*a lungul coastei estice a Americii de 9ord si a celei nordvestice a Africii, 2ceanul
Atlantic Central s*a desc,is, iar Amereica de 9ord a migrat spre nordvest. Aceasta deplasare a
determinat aparitia Holfului Meic si despartirea celor doua Americi. In acelasi timp, pe partea
cealalta a Africii, au avut loc eruptii vulcanice de*a lungul marginii estice a Africii, antarcticii si
Madagascarului, care au condus la formarea partii de vest a 2ceanului Indian. In timpul
Mezozoicului, America de 9ord si Eurasia constituiau o singura masa continentala, numita
Aaurasia. Cand 2ceanul Atlantic Central s*a desc,is a avut loc o miscare rotationala a Aaurasiei
in sensul acelor de ceas, carea a determinat localizarea Americii de 9ord spre nord si a Eurasiai
spre sud. Aceasta miscare rotationala a condus de asemenea si la inc,iderea 2ceanului Tet,;s,
ce separa Aaurasia de supercontinentul sudic, HondJana.
Aspecte paleobiologice
'sociatii $e 2ora si 0auna continentala.
<lora din Triasic este de tip mezoftic. Ea a inceput sa se dezvolte din a doua partea a
Permianului si este dominata de gimnosperme. In 1ora continentale a Triasicului este de
remarcat dezvolatarea coniferalelor, benneditalelor, gin>goalelor si c;cadalelor. Mult mai putin
raspandite sunt criptogamele vasculare din epoca anterioara, paleoftica. Aocal, eBuisetalele
sunt mai numeroase in special in cadrul Triasicului superior de tip germanic.
Algele din grupa c,arop,;telor sunt caracteristice faciesurilor lacustre. In faciesurile
continentale, alaturi de nevertebratele comune: bivalve, gastropode, ostracode este de
remarcat frecventa unor grupe de pesti de apa dulce cum sunt pestii ganoizi si in mod special
pestii dipnoi.
In Triasic persista ultimii reprezentanti ai amp,ibienilor stegocefali care vor dispare la sfarsitul
acestei perioade. Triasicul marc,eaza de asemenea si inceputul unei ample radiatii adaptative
a reptilelor terestre si marine. +intre reptilele terestre apar in a doua parte a Triasicului
dinosaurienii, iar la sfarsitul perioadei pterosaurienii. +e asemenea la sfarsitul Triasicului
superior apar primele mamifere de talie mica. Aa originea acestor mamifere se a1a reptilele
t,erapside foarte dezvolate in Permian si Triasic.

3iata in %e$iile %arine.
<lora marina a Triasicului este dominata de algele calcaroase verzi din familia das;cladaceelor.
Aa inceputul Triasicului, asociatiile faunistice apar relativ saracite atat in ceea ce priveste
numarul categoriilor taonomice cat si al populatiilor de indivizi, aceasta find consecinta
etinctiilor marine de la sfarsitul Permianului. Aceste etinctii au afectat unilateral faunele
marine. +in categoria grupelor de organisme ce isi fac aparitia la inceputul Triasicului fac parte
si ,eacoralii, care incepand de acum inlocuiesc in cadrul faciesurilor recifale tetracoralii si
tabulatele. +intre moluste, in Triasic sunt caracteristice bivalvele disodonte si sc,izodonte si
ammonoideele. +intre vertebratele marine se remarca rec,inii, pestii ososi c,ondrostei si
,olostei
PALEOZOIC
(5!0 - 2!8 M.a.)
Paleozoicul este marcat de doua dintre cele mai importante evenimente din istoria vietii
animale. Aa inceputul acestei perioade animalele pluricelulare au suferit o mare /eplozie0 in
ceea ce priveste diversitatea, si doar in interval de cateva milioane de ani au aparut aproape
toate p,illumurile de animale . Aa sfarsitul Paleozoicului insa a avut loc cea mai mare etinctie
in masa din istoria lumii vii, in urma careia au disparut aproimativ E)3 din toate speciile de
fauna marina. Cauzele celor doua evenimente nu sunt inca bine cunoscute si reprezinta subiect
de cercetare si controversa. In linii mari intre aceste doua evenimente animalele, fungii si
plantele au colonizat continentele iar insectele aerul.
Paleozoicul acopera peste (umatate din <anerozoic, aproimativ ")) M.a. In timpul Paleozoicului
au eistat sase continente, fecare din acestea cuprinzand diferite parti din continentele
actuale. Continentele din Paleozoic au suferit pe margini importante orogeneze iar spre interior
au avut loc
avansari si retrageri ale apelor putin adanci ale marilor. 5*au dezvoltat multe calcare ca rezultat
al acestor avansari periodice ale marilor continentale.
Aspecte stratigrafice
Paleozoicul este impartit din punct de vedere al e/olutiei (eotectonice a scoartei terestre in
doua mari megacicluri:
%e(aciclul tectonic cale$onian care corespunde perioadelor Cambrian, 2rdovician si
5ilurian-
%e(aciclul hercinic ce corespunde +evonianului, Carboniferului si Permianului.
Ma(oritatea $enu%irilor acestor perioade provine de la numele localitatilor unde rocile de
aceasta varsta au fost pentru prima data studiate. Cambria era numele latin a Tarii Halilor,
2rdovices si 5ilures au fost doua triburi celtice, +evonianul a fost denumit dupa regiunea
+evons,ire din Anglia, iar Permianul dupa regiunea Perm care este un oras din Muntii .ral,
8usia. Eceptie de la aceasta regula face Carboniferul, al carui nume inseamna /purtator de
carbune0.
4i%itele structural-tectonice ale Paleozoicului sunt recunoscute in ariile labile prin
discordante ung,iulare ce corespund anumitor faze tectonice:
0a1a assintica, la partea inferioara a Perioadei Cambrian-
0a1a ,ai)aliana, la sfarsitul Cambrianului inferior-
0a1a salaira (sar$a), intre Cambrian si 2rdovician-
0a1a taconica, intre 2rdovician si 5ilurian-
0a1a ar$enica, intre 5ilurian si +evonian-
0a1a erica, la sfarsitul +evonianului inferior-
0a1a ,retona, intre +evonian si Carbonifer-
0a1a su$eta, in cadrul Carboniferului inferior-
0a1a asturica, in cadrul Carboniferului superior-
0a1a saalica, in cadrul Permianului inferior-
0a1a thurin(iana, intre Permianul inferior si cel superior-
0a1a &0al1ica (&alatina), la partea superioara a Perioadei Permian.
+in punct de vedere ,iostrati(ra-c Paleozoicul cuprinde urmatoarele limite ce pot f
trasate doar in regiunile de sedimentare marina ce releva conditii de continuitate
sedimentologica:
limita Precambrian * Cambrian este marcata de aparitia metazoarelor cu sc,elet etern
reprezentate de trilobiti si arc,aeoc;at,ide. Trilobitii inca de la inceputul Cambrianului
releva o mare diversitate tipologica, putand f recunoscute trei provincii

paleobiogeografce caracterizate prin anumite asociatii de trilobiti: provincia atlantica
prin asociatia cu 5ol%ia )6erul-, provincia australo*sinica prin asociatia cu 7e$lichia
si provincia pacifca prin asociatia cu .lenellus8
limita Cambrian * 2rdovician situata la baza stratelor cu graptolitul 9ictyone%a
2a,elli0or%e-
limita 2rdovician * 5ilurian situata la baza stratelor cu graptolitul :ly&to(ra&tus
&erscul&tus8
limita 5ilurian * +evonian situata intre biozona cu graptolitul Mono(ra&tus ulti%us si
biozona cu Mono(ra&tus uni0or%is8
limita +evonian * Carbonifer situata la baza stratelor cu ammonoideul goniatid
:atten$or-a su,in/oluta8
limita Carbonifer * Permian situata la baza stratelor cu Pro&errinites si
Pseu$och;a(erina %ori)a;ai8
limita Permian * Triasic se traseaza in baza biozonei cu ammonoideul .toceras
conca/u%.
Aspecte paleobiologice
+oua mari grupe de animale au dominat fauna marilor in timpul Paleozoicului. K<auna
CambrianaK este reprezentiva pentru oceanele din aceasta perioada- marile erau dominate de
trilo,iti 6foto E7, ,rachio&o$e inarticulate, moluste monoplacop,ore, ,;olit,ide, Kfosile de
dimensiuni mici cu coc,ilii K cu o pozitie sistematica nesigura inca si archaeocyathi$e. Cu
toate ca toate aceste grupe de organisme, cu eceptia arc,aeoc;at,idelor, au supravietuit
Cambrianului, diversitatea lor a intrat in declin dupa 2rdovician. Marile din Paleozoicul superior
au fost dominate de crinoidee, echino$er%e blastoidee 6foto %)7, ,rachio&o$e articulate,
graptoliti si corali din 2rdinele Ta,ulata 6foto %%7 si 7u(osa 6foto %#7.
Pana la sfarsitul 2rdovicianului viata nu mai era limitata in domeniul marin. Plantele incepusera
sa colonizeze uscatul, urmate indeaproape in 5ilurian de nevertebrate, ca spre +evonianul
superior sa le urmeze vertebratele. Tipurile primitive de tetra&o$e 6foto %D7 erau reprezentate
atunci de stramosi ai amfbienilor, tot acestia dand nastere, probabil, reptilelor si s;napsidelor
de la sfarsitul Paleozoicului. .na dintre primele tetrapode terestre cunoscute in lume a fost
descoperita in Goggins, 9oua 5cotie.
Plantele continentale au evoluat rapid in nisele terestre vacante. Pina la sfarsitul +evonianului
padurile de g;mnosperme primitive, cum ar f Arc,aeopteris dominau uscatul. Pina la sfarsitul
Paleozoicului cyca$alele, (losso&teri$ele 6foto %"7, coniferele primitive si ferigile se
raspandisera pe continente.
Etinctia care a avut loc in Permian, acum #D4 M.a., a devastat viata marina: coralii tabulati si
rugosi, ec,inodermele blastoidee, graptolitii si ma(oritatea crinoideelor au disparut, dupa cum
au disparut si ultimii trilobiti. ?rac,iopodele articulate si una din grupele crinoideelor au
supravietuit, dar nu au mai dominat niciodata mediul marin.
Printre cele mai spectaculoase grupe de animale disparute se numara si trilobitii. Ei apar
adesea foarte bine conservati si sunt foarte usor de identifcat. +e fapt, c,iar si oamenii
preistorici ii apreciau. Aa Arc;*sur*Cure in <ranta, intr*o asezare umana de acum %4.))) ani, una
dintre realizarile artistice ale acestora era un trilobit, purtat ca amuleta.
Cu toate ca ultimii trilobiti au disparut acum cca. #D4 M.a., ei reprezinta una dintre cele mai
cunoscute si studiate grupe de animale fosile.
?rac,iopodele sunt organisme marine care, la o prima vedere, seamana cu bivalvele. +e fapt
anatomia lor este foarte diferita de acestea , nefind nici pe departe apropiate de moluste. +esi
par a f rare astazi, sunt destul de intalnite- oricum, deseori traiesc in ape reci, fe in regiunile
polare, fe la marile adancimi ale oceanelor. Eista aproimativ ")) de specii de brac,iopode
actuale
Arc,eoc;atidele reprezinta un grup de spongieri disparut care au avut o foarte scurta 6geologic
vorbind7 si spectaculoasa evolutie. Prima aparitie a arc,eoc;atidelor dateaza de acum
aproimativ 4") milioane de ani, din timpul Cambrianului inferior. Acestea s*au diversifcat
foarte mult in timpul acestei perioade de timp 6sute de specii7, iar unele din aceste specii au
avut contributii ma(ore la constituirea primilor recif. Ecosistemele recifale tind sa suporte o
larga varietate de organisme, lucru valabil atat in prezent, cat si in trecut. In pofda marelui lor
succes, in ceea ce priveste numarul, au rezistat putin ca grup. Astfel, la aproimativ %) * %4
M.a. de la aparitie 6la mi(locul Cambrianului7 erau aproape ineistenti
Cele mai multe ec,inoderme actuale, ca cel din fotografa alaturata, sunt pentamerali- aceasta
inseamna ca au o simetrie incincita, cu cinci raze 6brate7, sau multiplii de cinci. Totusi, o parte
din ec,inodermele fosile nu prezentau aceasta simetrie, avand forme bizare. Ec,inodermele au
un sistem de canale pline cu apa, cu care animalul poate muta sau apuca obiecte
Coralii din 2rdinul Tabulata sunt caracteristici intervalului 2rdovician * Permian. 8ecent, a fost
descoperit in sudul Australiei un coral, MooroJipora c,amberensis, de varsta Cambrian inferior.

Acesta prezinta caracteristicile unui coral tabulat, dar daca ar apartine intradevar acestui ordin
ar etinde considerabil intervalul biostratigrafc al coralilor tabulati.
Coralii tabulati au primit acest nume datorita compartimentelor orizontale interne cunoscute
sub numele de tabule 6dupa cum se poate vedea si in fotografa alaturata7. Ma(oritatea
tabulatelor erau coloniale, unele dand nastere unor formatiuni recifale.
Coralii tabulati, ca si cei rugusi, au suferit o etintie la sfarsitul Permianului, aproimativ acum
#D4 M.a., numarandu*se printre victimele celei mai mari etinctii ce a avut loc vreodata
Hrupul 8ugosa este un grup etinct de corali care era foarte raspandit in marile din intervalul
2rdovician mediu * Permian superior. Coralii din acest ordin erau in special organisme solitare
ce puteau atinge c,iar si un metru lungime, totusi anumite specii formau si colonii de
dimensiuni mari
Tetrapodele primitive au fost primele vertebrate care au pasit pe pamant, inainte de aparitia lor
celelalte vertebrate se margineau doar la mediul acvatic. Tetrapodele incep sa cucereasca
uscatul in timpul Paleozoicului, acum cca. "!) M.a. .n astfel de tetrapod primitiv,
+endrerpeton, a fost intalnit la Goggins, 9oua 5cotie.
Tetrapodele cuprind doua grupe principale: amp,ibiile si amniotele. Amniotele la randul lor se
clasifca in: s;napside 6ce includ si mamiferele7 si sauropodele 6ce cuprind reptilele actuale si
fosile7.
Hlossopteridalele reprezinta un grup disparut de plante cu seminte care erau foarte raspandite
in timpul Permianului in cadrul continentului sudic HondJana. Aceste plante aveau sa devina o
parte dominanta a 1orei acestui continent daca nu ar f disparut la sfarsitul Triasicului. Henul
Hlossopteris, de la care si*a luat numele intregul grup este cel mai mare si cunoscut membru al
Hlossopteridalelor. Mai mult de C) de specii ale acestui gen au fost intalnite in India, America
de 5ud, Australia, Africa si Antarctica.
Aparitia, epansiunea si etinctia relativ rapida, ca si numarul mare de specii ale acestui grup
au reprezentat niste factori importanti in ceea ce priveste intelegerea paleogeografei
Paleozoicului.
9umarul mare de frunze conservate si caracterul depozitelor in care acestea au fost gasite
sugereaza ca glossopteridele erau sezoniere, pierzandu*si frunzele toamna si crescandu*le noi
frunze in fecare primavara. .nele specii au marcata zona de unde s*au desprins frunzele. +e
asemenea au fost gasite si o serie de frunze de dimensiuni mici- acestea ar putea reprezenta
primele frunze crescute sau mugurii. <runzele puteau atinge la maturitate %) cm lungime-
unele din frunzele descoperite atingeau peste % m. Aceste frunze mature sunt foarte usor de
recunoscut deoarece prezinta un canal central bine reliefat si o retea de canalicule. Acest lucru
este foarte diferit de alte plante din Paleozoicul superior si Mezozoicul mediu, care nu prezinta
nici un fel de canale secundare sau tertiare paralele unele cu altele. 5e poate observa
conservarea acestei retele de canale in fotografa din stanga.
<otografile de mai sus ilustreaza particularitatile frunzelor de Hlossopteris. Imaginea din
stanga prezinta buna conservare a canalelor frunzelor, pe cand cea din dreapta reliefeaza
frunzele mici ce ar putea f mugurii. Esantionul din stanga a fost colectat din Antarctica, iar cel
din dreapta din Africa de 5ud
Permian
(2<0 - 2!8 M.a.)
Permianul reprezinta ultima perioada a erei Paleozoic. +iferenta dintre Paleozoic si Mezozoic e
facuta la sfarsitul Permianului prin una dintre cele mai mari etinctii inregistrate vreodata in
evolutia vietii pe Terra. Aceasta a afectat multe grupe de organisme din diferite medii, dar cel
mai mult a in1uentat comunitatile marine, determinand disparitia ma(oritatii nevertebratelor ce
populau oceanele acelor timpuri. .nele grupe de organisme au supravietuit etinctiei masive
din Permian, cu numarul de indivizi mult diminuat, dart nereusind niciodata sa recastige
avantul ecologic pe care il aveau, lasand astfel loc altor grupuri de vietuitoare marine. Pe uscat
a avut loc o etinctie diminuata a diapsidelor si s;napsidelor ce a lasat loc dezvoltarii unor
forme de viata mai evoluate ce au condus la ceea ce s*a numit apoi /Epoca dinozaurilor0. +e
asemenea, marile paduri de plante asemanatore cu ferigile au facut trecerea la gimnosperme,
plante ce aveau embrionul inc,is in samanta. Coniferele moderne, cele mai cunoscute
gimnosperme actuale, apar prima oara in Permian. Pe scurt Permianul a fost sfarsitul pentru
unele grupe de organisme si inceputul altora, iar viata pe Pamant nu a mai fost niciodata
aceeasi.
Subdiviziunile Perioadei Permian:
Perioada Epoca Varsta

Permian
Superior
Tatarian
6#4# I #D& M.a.7
.fmian * =azanian 6#4! I#4#
M.a.7
Inferior
=ungurian
6#!) I #4! M.a.7
Artins>ian
6#!E I #!) M.a.7
5a>marian
6#&# I #!E M.a.7
Asselian
6#E) *#&# M.a.7
Aspecte paleogeografice
Heografa globului includea in Permian masive suprafete de pamant si apa. Pe la inceputul
Permianului, miscarea placilor crustale ale Terrei adusese cea mai mare parte a uscatului la un
loc, formand un supercontinent cunoscut ca Pan(aea. Multe din continentele actuale, in forma
aproimativ intacta, alcatuiau Pangaea 6numai Asia era separata in acele timpuri7, ce se
intindea de la polul nordic la cel sudic. Cea mai mare parte a restului suprafetei Terrei era
acoperita cu apa ce forma un singur ocean, cunoscut ca Panthalassa, cu o mica mare in estul
Pangaeei cunoscuta ca Tet,;s.
Modelele indica faptul ca interiorul acestui imens continent era, mai mult ca probabil, arid, cu
mari 1uctuatii de sezon, datorita efectului de climat datorat suprafetelor mari de apa din
apropiere, aceste zone primind ploi torentiale in timpul anului. +espre ocean se stiu putine
lucruri. 5unt dovezi ce indica sc,imbarea climatului in aceasta perioada, si scaderea
glaciatiunii, pe masura ce interiorul continentelor devenea mai arid.
Aspecte paleobiologice
%. Amp,ibieni
#. 8eptile 6acestea se diversifca si substituie amp,ibienii in diferite nise ecologice7
8eptile asemanatoare mamiferelor: t,erapside 6prezinta falci puternice, membrele inferioare
sunt pozitionate mai vertical, endotermice, adaptate la temperaturi mai scazute7
". 9evertebrate
Principalele grupe de organisme ce au suferit o etinctie in masa la sfarsitul Permianului:
* trilobitii-
* coralii din 2rdinele 8ugosa si Tabulata-
* blastoideele-
* foraminiferele fusulinide-
Alte grupe de organisme care au suferit pierderi mari:
* crinoideele-
* brac,iopodele-
* br;ozoarele-
* pelec;podele sau bivalvele-
* gastropodele-
* ammonoideele-
* t,erapsidele-
9umarul speciilor de nevertebrate marine care au disparut este cuprins intre C) * E)3-
numarul familiilor este de 4#3.
Carbonifer
(35! - 2<0 M.a.)
Termenul de KCarboniferK provine din Anglia si se refera la depozitele bogate in carbune care
a1oreaza acolo. Aceste depozite de carbune se gasesc raspandite in partea de nord a Europei,
Asia si partea central vestica si estica a Americii de 9ord.
In afara conditiilor propice pentru dezvoltarea depozitelor de carbuni, in Carbonifer au avut loc
si evenimente biologice, geologice si climatice ma(ore. .nul dintre cele mai importante aspecte
l*a constituit aparitia tetrapodelor ce se inmutesc prin oua care a permis astfel colonizarea
continentelor. A eistat de asemenea si o tendinta de crestere a temperaturii in timpul
Carboniferului, lucru confrmat de scaderea numarului de l;copode si insecte de dimensiuni
mari si cresterea numarului de ferigi.

+in punct de vedere geologic, coliziunea care a avut loc la sfarsitul Carboniferului dintre
Aaurasia 6Europa si America de 9ord de azi7 si HondJana 6Africa si America de 5ud de azi7 a
determinat aparitia centurii muntoase Appalac,iene din estul Americii de 9ord si a Muntilor
'ercinici din Marea ?riatanie. 2 alta coliziune care a avut loc mai tarziu intre 5iberia si estul
Europei a generat Muntii .ral.
5tratigrafa Carboniferului inferior poate f usor distinsa de cea a Carboniferului 5uperior. Mediul
depozitional in Carboniferul inferior a fost predominant marin. Ca o consecinta ma(oritatea
rocilor foramte in aceasta perioada sunt calcare alcatuite din bioclaste de crinoide, alge verzi
calcaroase si carbonat de calciu. In timpul Carboniferului superior a eistat o alternanta intre
conditiile de sedimenatre terestre si cele marine, determinate de transgresiuni si regresiuni.
Aceste conditii de mediu, precum si marea cantitate de material vegetal au determinat
formarea depozitelor de carbuni
Subdiviziunile Perioadei Carbonifer:
Perioada Epoca Varsta
Carbonifer
Superior
Hzelian 6#E! * #E) M.a.7
5tep,anian
=asimovian 6")" * #E! M.a.7
Moscovian 6"%% * ")" M.a.7
Lestp,alian
?as,>irian 6"#" * "%% M.a.7
9amurian
Inferior
5erpu>ovian 6"#C * "#"
M.a.7
@isean 6"D# * "#C M.a.7
Tournaisian 6"4D *"D# M.a.7
Aspecte paleogeografice
In Carboniferul inferior oceanele paleozoice dintre Euramerica si HondJana incep sa se inc,ida,
dand nastere muntilor Appalac,iani si @ariscani. 2 calota glaciara incepe sa se dezvolte la Polul
5ud.
Pana la sfarsitul Erei Paleozoice cea mai mare parte din oceane, care se desc,isesera in timpul
fragmentarii Panotiei, au fost consumate pe masura ce continentele se uneau dand nastere
supracontinentul Pangea. +ispusa in zona Ecuatorului, Pangea se intindea de la Polul 5ud la cel
nordic si era marginita de 2ceanul Permo*Triasic, la est, si de 2ceanul Pant,alassic la vest. In
timpul Carboniferului superior si a Permianului inferior zonele sudice ale Pangeei 6sudul
Americii de 5ud, sudul Africii, Antarctica, India si Austrlalia7 erau acoperite de g,eata. Eista
dovezi ale calotei polului nord in 5iberia in timpul Permianului superior.
Mona muntoasa din centrul Pangeei alcatuia un podis ecuatorial inalt, in care in timpul
Carboniferului s*au acumulat depozite de carbuni. Pe la mi(locul Permianului, aceasta zona
muntoasa s*a deplasat inspre nord, intr*un climat mai uscat iar in interiorul Americii de 9ord si
in nordului Europei s*a dezvoltat un desert.
Termenul /Pangeea0 inseamna /toate pamanturile0. +esi numim astfel supercontinentul format
la sfarsitul Paleozoicului, este probabil ca acesta nu continea toate masele de pamant care
eistau la acel timp. In emisfera estica, de cealalta parte a 2ceanului Paleo*Tet,;s, erau
continentele separate de continentul Pangeea. Aceste continente erau C,ina de 9ord si de 5ud,
impreuna cu Cimmeria. Cimmeria consta in o parte din actuala Turcie, Iran, Afg,anistan, Tibet,
Indoc,ina si Mala;a. 5e pare ca s*a separat de marginea Indo*Australiana a HondJanei in
timpul Carboniferului inferor*inceputul Permianului. Impreuna cu C,ina, Cimmeria deplasata
inspre nord spre Eurasia, in cele din urma s*a unit cu marginea sudica a 5iberiei in timpul
Perioadei Triasice. 9umai dupa coliziunea acestor fragmente asiatice se poate spune ca toate
masele de uscat se unisera intr*un continent cu numele de /Pangeea0.
Aspecte paleobiologice
Aa inceputul Carboniferului eista un climat mult mai uniform, tropical si umed de*a lungul
anului decat eista astazi. Anotimpurile nu se puteau distinge. Aceste observatii sunt bazate pe
morfologia comparata a plantelor fosile si a celor actuale. Morfologia plantelor din Carbonifer
seamana cu cea a plantelor ce traiesc azi in mediul tropical si temperat. Multora din acestea le
lipsesc inelele de crestere,sugerand un climat uniform. Aceasta uniformitate a climatului poate
f un rezultat al epansiunii oceanului care acoperea intreaga suprafata a globului.
Apele marine calde, de mica adancime, adeseori inundau continentul. ?r;ozoanele, in special
fenestelidele, erau abundente in acest mediu, iar fundul apei era dominat de brac,iopode.

Trilobitii erau tot mai rari, in timp ce foraminiferele erau abundente. Pestii placodermi din
+evonian disparusera, find inlocuiti de pesti mai evoluati.
+esi multe plante cu forme spectaculoase dominau Carboniferul, ma(oritatea au disparut
inainte de sfarsitul Paleozoicului. In stanga este 9europteris, de forma unei frunze, atribuit
ferigilor cu seminte. In dreapta se a1a o ramura terminala de Aepidodendron sternbergii, unul
din copacii de talie mare, din care cei mai multi au disparut la limita Lestp,alian * 5tep,anian,
in Carboniferul superior.
Mediul deltaic era populat de corali, crinoidee, blastoidee, cr;ozoare si br;zoare. In domeniul
marin se dezvolta gastropodele, pestii ososi si se diversifca rec,inii. Aa prima vedere s*ar
parea ca ,abitatul marin a crescut, permitand o diversitate crescuta, dar, de fapt, miscarile
continentelor au dus la formarea unor spatii continentale mai mari, scazand astfel suprafata de
coasta.
5uprafata totala a s,elfului s*a diminuat si nivelul oceanului planetar a 1uctuat datorita
prezentei a doua mari regiuni de g,eata situate la Polul 5ud care au preluat o mare cantitate
de apa. Ca urmare, nivelul eustatic a scazut, ceea ce a dus la disparitia in masa a
nevertebratelor de apa putin adanca, ce s*au transformat in timp in mlastini, ceea ce a crescut
,abitatul terestru. Aceste efecte sunt inversate cand g,eata din calota se topeste, punand in
libertate apa pe care o stocase, inundand mlastinile si luncile din nou. <ormatiunile din
Carbonifer apar deseori ca alternante de argile si carbuni, fapt ce indica o inundare si o uscare
de tip ciclic.
Multe grupe de organisme ce au aparut in Carbonifer au dat nastere unor grupe care au
dominat Permianul si Mezozoicul. In fotografa din stanga se a1a un temnospond;l primitiv,
Amp,ibiamus l;elli. Aceste tetrapode primitive ce se asemanau cu amp,ibienii au dat nastere
crocodilienilor in Permian si Triasic. In dreapta se a1a Aebac,ia, o specie primitiva de coniferide.
8idicarea continentelor ce a avut loc in Carboniferul superior a determinat trecerea la un mediu
de tranzitie, terestru. Padurile din mlastini, ca si ,abitatele terestre au capatat o mare
raspandire. In padurile din zonele mlastinoase vegetatia era reprezentata de l;copode, care au
reprezentat si o sursa importanta de carbon pentru formarea carbunilor. A;copodele 6foto %47
au suferit o mare etinctie imediat dupa instalarea climatului uscat. <erigile si sp,enoidalele au
devenit mult mai importante in timpul Carboniferului, si au aparut si specii primitive de
coniferide.
Tetrapodele de baza s*au diversifcat in Carbonifer. <ormele fusiforme au fost inlocuite de
pradatori cu bot lung, membre scurte late si capete plate ca temnospond;ls. Ant,racosaurii au
aparut in Carbonifer si au fost repede urmati de diapside ce s*au divizat in doua grupe: pe de o
parte reptilele marine, soparlele si serpii, iar pe de alta parte arc,osaurieni 6crocodili, dinosauri
si pasari7. 5inapsidele si*au facut aparitia, si se presupune ca anapsidele au disparut, desi cele
mai vec,i fosile ce apartin acestui grup sunt din Permianul inferior.
Devonian
(!1= - 35! M.a.)
.n depozit de varsta +evonian din 5cotia prezinta urme fosile a doua directii ma(ore de plante
vasculare: Mosterop,;llop,;tes si Trimerop,;tes. Acest lucru semnifca faptul ca inainte de
inceputul acestei perioade au aparut de(a primele radiatii ma(ore ale plantelor. Cea mai vec,e
planta vasculara cunoscuta in emisfera nordica este de varsta devoniana.
<lora din timpul +evonianului inferior era constituita in principal din plante mici, cele mai mari
avand dimensiuni de doar un metru. Pana la sfarsitul +evonianului apar si ferigile, eBuisetalele
si gimnospermele, a(ungandu*se la formarea primilor copaci si a primelor paduri,
Archaeopteris .
+e asemenea in timpul +evonianului doua grupe de animale au colonizat continentele. Primele
tetrapode sau vertebrate terestre si*au facut aparitia precum si primele artropode terestre care
cuprind insectele fara aripi si primele arac,nide. In oceane bra,iopodele au capatat o larga
dezvoltare 6 Paraspirifer bownockeri7. 5e mai puteau intalni si crinoidee si alte ec,inoderme,
corali 6Tabulata si 8ugosa7 si amoniti. Au aparut si multe tipuri noi de pesti.
In timpul +evonianului eistau trei mase continentale ma(ore: America de 9ord si Europa erau
grupate impreuna langa ecuator, inspre nord se gasea o parte din 5iberia actuala iar emisfera
sudica era dominata de un continent compus din America de 5ud, Africa, Antarctica, India si
Australia
Subdiviziunile Perioadei evonian:
Perioada Epoca Varsta

evonian
Superior
<amennian
6"!D *"4D M.a.7
<rasnian
6"C)*"!D M.a.7
Mediu
Hivetian
6"&)*"C) M.a.7
Eifelian
6"E%*"&) M.a.7
Inferior
Emsian
6D))*"E% M.a.7
Prag,ian
6D%#*D)) M.a.7
Aoc>,ovian
6D%C * D%# M.a.7
Aspecte paleogeografice
Aa nivelul Paleozoicului mediu, acum cca. D)) M.a., are loc inc,iderea 2ceanului Iapetus ce are
ca rezultat unirea continentelor Aaurentia si ?altica. Aceasta coliziune continentala este
precedata de obducerea arcurilor insulare marginale care are ca rezultat formarea Muntiilor
Caledonici din 5candinavia, nordul Marii ?ritanii si nordul Muntiilor Appalac,i. +e asemenea tot
acum are loc separarea C,inei de HondJana.
In timpul Paleozoicului onferior si mediu 2ceanul Pant,alaissa ocupa aproape in intregime
emisfera nordica. In (urul acestui ocean eista o zona de subductie, asemanatoare cu /cercul
de foc0 ce incon(oara 2ceanul Pacifc
Aspecte paleobiologice
>chi%,ari in %arile $e/oniene
Marile devoniene erau dominate de brac,ilopode, cum ar f spiriferidele si de corali tabulati si
rugosi, care construiau mari bio,erme, sau recif, in marile putin
adanci. Algele rosii a contribuit, de asemenea, la construirea reciflor. In +evonianul inferior au
aparut amonitii. ?ivalve, crinoidee si ec,inoderme blastoide, grapotoliti si trilobiti populau
marile, cu toate ca cele mai multe grupe de trilobiti au disparut pana la sfarsitul +evonianului.
+evonianul este de asemenea important pentru diversifcarea rapida a pestilor. Pestii
placodonti sunt obisnuiti in +evonianul timpuriu. Acesti pesti timpurii sunt denumiti in general
/ostracoderme0 si includ mai multe grupuri. Pe la (umatatea +evonianului au aparut primii pesti
gnatostomi. +e mare interes sunt si primii sarcopter;gieni, din care s*au dezvoltat primele
tetrapode, inainte de sfarsitul +evonianului.
>chi%,ari in uscatul $e/onian
In timpul +evonianului organismele au colonizat uscatul. Inaintea acestei perioade nu eista
materie organica acumulata in sol, motiv pentru care acesta avea culoare rosie. Aceasta este o
indicatie a aspectului uscatului, probabil colonizat doar de bacterii si alge.
Totusi, pana la inceputul +evonianului vegetatia terestra primitiva incepuse sa se
raspandeasca. Aceste plante nu aveau radacini sau frunze ca ma(oritatea plantelor actuale, iar
multe nu aveau tesut vascular de loc. Ele s*au raspandit probabil prin crestere vegetativa, si nu
a(ungeau la mai mult de cativa centimetri. Aceste plante erau reprezentate de zosterop,;llite
si trimerop,;te, acum disparute. <auna primitiva era in mare alcatuita din artropode primitive:
trigonotarbide, insecte fara aripi si m;riapode.
Pana la sfarsitul +evonianului, s*au perfectionat l;cop,;tele, sp,enop,;tele, ferigile si
progimnospermele. Ma(oritatea acestor plante prezentau radacini si frunze.
C,arles ?. ?ec> a demonstrat ca specia fosila cunoscuta sub numele de Calli;lon si frunzele
cunoscute sub numele de Arc,aeopteris reprezinta de fapt parti ale aceleiasi plante. In cazul
speciei Arc,aeopteris, frunzele se aseamana cu cele ale ferigilor, eliberand acelasi tip de spori-
ca rezultat aceasta specie a fost considerata ca facand partea din grupa ferigilor. Partea
lemnoasa, Calli;lon, in sc,imb, era asimilata coniferelor evoluate, si era pasata in grupa
gimnospermelor. Cand ?ec> a demonstrat ca frunzele de Arc,aeopteris erau atasate la partea
lemnoasa Calli;lon, specie numita in intregime acum Arc,aeopteris, s*a a(uns la concluzia ca
reprezenta un grup etinct de plante, care avea doua tipuri de sisteme reproducatoare. Totusi,
;lemul progimnospermelor este similar dar nu identic cu cel al coniferelor.
Arc,aeopteris a fost intalnit in +evonian in emisfera nordica 6Australia7. A fost reconstituit sub
forma unui copac de dimensiuni mari asemanator coniferelor, ce putea atinge c,iar #) m.
inaltime.
'emic,ordatele formeaza un p,;lum cu doar careva sute de specii. Inregistrarile fosile ale unui
grup de ,emic,ordate,ale graptolitilor, sunt foarte cunoscute si folosite pentru corelarea rocilor

'emic,ordatele sunt caracterizate printr*o segmentare a corpului in trei parti: un lob preoral,
collar si trunc,i. 9umele K,emic,ordateK inseamna /(umatate c,ordate0, iar ,emic,ordatele
detin unele 6nu toate7 caractere specifce c,ordatelor. Prezinta desc,ideri bran,iale care se
desc,id in p,ar;n- de asemenea poate f observata o structura primitiva in regiunea collara,
stomoc,ordul, care este similara cu un notoc,ord- mai eista un canal nervos dorsal si unul
ventral 6mai mic7. 2ricum, ,emic,ordatele nu sunt considerate cu adevarat cordate, desi sunt
c,iar foarte apropiate. .nele studii evolutive bazate pe cercetarea A+9*ului sugereaza ca
,emic,ordatele ar f mai apropiate de ec,inoderme decat de c,ordate. Aceasta ipoteza este
sustinuta si de faptul ca larvele unora din ,emic,ordate seamana foarte mult cu cele ale unor
ec,inoderme. +in cele trei clase ale ,emic,ordatelor cea mai intalnita acum este Enteropneust.
Tripla diviziune a corpului este clara. Acesti viermii pot avea de asemenea multiple desc,ideri
bran,iale, pana la #)) la unele specii. Ei folosesc /trompa0 6proboscis7 pentru a se ingropa in
sediment, si pot fe depozita substantele ,ranitoare 6consuma sedimentul si digereaza
substanta organica, aproimativ ca ramele in sol7, fe se pot ,ranii cu suspensile de particule
din apa. .nii din acesti viermi pot atinge dimensiunii foarte mari- o specie poate atinge pana la
#,4 m in lungime, desi ma(oritatea sunt mult mai mici.
A doua clasa cu reprezentanti actuali este Pterobranc,ia, un grup obscur cu vreo #) de specii.
Pterobranc,ialele sunt foarte diferiti de Enteropneusta- ei formeaza colonii in care indivizii sunt
interconectati prin stoloni. Indivizii, sau zooizi, sunt deseori de dimensiuni submilimetrice.
Trompa nu este alungita, ca la viermii precedenti, ci este in forma de scut. A doua diviziune a
corpului poarta o perec,e de tentacule branc,iale ce colecteaza particule mici din apa. Au o
singura desc,idere branc,iala. Mai ciudat este ca aproape toate speciile de pterobranc,iale
creaza si traiesc intr*o retea de tuburi, numita coenecium. Aceste tuburi sunt construite pe
baza unei proteine de colagen, secretata de o glanda speciala din trompa. In diagrama din
stangaeste reprezentata o colonie de pterobranc,iale din genul 8,abdopleura.
Ceea ce este considerata acum a f cea de*a treia clasa de ,emioc,ordate, Hraptolit,ina 6sau
graptolitii7, are o istorie disputata. Hraptolitii sunt intalniti ca fosile in rocile din 2rdovician si
5ilurian, dar pentru mult timp nimeni nu a fost sigur ce tip de animale erau. Multe fosile de
graptoliti arata eact niste mici /ferastraie0. 2ricum, Hraptoliti bine conservati pot f tubulari in
sectiuni transversale, cu /dintii de ferastrau0 formati de mica desc,izatura a bran,iilor dinspre
tubul central. 5tudii microscopice detaliate asupra tuburilor de graptoliti au aratat ca sunt
foarte similare cu tuburile de pterobran,iale.
5pre deosebire de rudele lor pterobran,ialele, care in mod tipic se incrusteaza pe roci sau
coc,ilii, cei mai multi graptoliti se considera a f planctonici, plutind sau afundandu*se incet prin
apa. <orma spirala a unora a fost, probabil, o adaptare la afundarea inceata. Alti graptoliti
puteau avea saci gazeiferi care ii tineau la suprafata.
5piriferidele sunt usor de identifcat. Prezinta adesea o linie suturala larga care le imprima o
forma de aripa. Alte caractere proeminente sunt sacul si sulcusul care sunt dispuse in zona
mediana. Caracteristica care le da numele de spiriferide este suportul intern pentru lop,op,or.
5piriferidele fosile au aparut pentru prima data in 2rdovician. Ele s*au diversifcat foarte mult in
+evonian si au disparut in Gurasic.
Silurian
(!!3 - !1= M.a.)
5ilurianul a fost perioada in care Pamantul a suferit modifcari ma(ore care au avut
repercursiuni asupra mediului si vietuitoarelor. In timpul acestei perioade a avut loc o
stabilizare relativa a climatului, inc,eind ciclul anterior de 1uctuatii climatice. .n efect al
acestor sc,imbari a fost topirea unor formatiuni glaciare de dimensiuni mari. Acest lucru a
contribuit la o ridicare substantiala a nivelului marii.
8ecifi de corali au aparut pentru prima data in timpul 5ilurianului, si tot acum are loc o
remarcabila evolutie a pestilor. Are loc a raspandire larga si rapida a pestilor fara falci 6agnati7
si apar cele doua grupe de pesti de apa dulce, precum si pestii cu falci 6gnatostomi7. Este de
asemenea prima perioada in care se conserva cel mai bine formele de viata terestre cum ar f
paian(enii si centipedele, precum si primele fosile de plante vasculare.

Subdiviziunile Perioadei Silurian:
Perioada Epoca Varsta
Silurian
Superior
Pridolian 6D%E *D%C M.a.7
Audlovian 6D#" * D%E M.a.7
Inferior
Lenloc>ian 6D#& * D#" M.a.7
Alandoverian 6DD" * D#& M.a.7
Aspecte paleogeografice
In 5ilurian are loc coliziunea dintre Aaurentia si ?altica, avand ca rezultat inc,iderea ramurii
nordice a 2ceanului Iapetus si formarea continentului K2ld 8ed 5andstoneK. Aceasta coliziune
continentala este precedata de obducerea arcurilor insulare marginale care are ca rezultat
formarea Muntiilor Caledonici din 5candinavia, nordul Marii ?ritanii si nordul Muntiilor
Appalac,i. +e asemenea tot acum are loc separarea C,inei de HondJana.
In timpul Paleozoicului onferior si mediu 2ceanul Pant,alaissa ocupa aproape in intregime
emisfera nordica. In (urul acestui ocean eista o zona de subductie.
Aspecte paleobiologice
In 5ilurian au avut loc mai multe evenimente biologice importante. @iata marina era
caracterizata de raspandirea crinoideelor 6foto %!7, a brac,ilopodelor si reciflor de corali. Tot
acum are loc si o raspandire rapida a pestilor agnati si aparitia pestilor de apa dulce si a celor
gnatostomi. Alte organisme marine intalnite in 5ilurian sunt reprezentate de trilobiti, graptoliti,
conodonte, corali,stromatoporoidee si moluste
+e asemenea in 5ilurian au fost intalnite primele dovezi cu privire la viata pe uscat. Este posibil
ca plantele si animalele sa f migrat pe continente in timpul 2rdovicianului, dar dovezi fosile din
aceasta perioada sunt fragmentare si greu de interpretat. In nivelele fosilifere din 5ilurian au
fost intalnite fosile de ascom;cete 6un grup de fungi7, precum si resturi ale primelor arac,nide
si centipede. Probabil insa ca cel mai important eveniment din 5iluriana fost aparitia plantelor
vasculare. Cele mai multe plante fosile din 5ilurian au fost atribuite genului Coo>sonia. 9ici una
dintre aceste plante nu au frunze iar unele se pare ca nu prezentau nici tesut vascular. +e
asemenea din 5ilurianul din Australia provine genul controversat ?aragJanat,ia, ce face parte
din grupa l;cop,;telor. +aca o astfel de planta complea cu frunze si cu un sistem vascular
bine dezvoltat se intalnea in aceasta perioada atunci cu siguranta plantele erau raspandite inca
din 2rdovician.
5tromatoporoideele prezinta sc,elete calcaroase masive. Cateva stromatoporoidee pot forma
domuri cu un diametru de 4 m. 5tromatolitele cresc prin secretarea de lamele calcaroase. Acest
proces de crestere se concretizeaza in strate, intitulate lamine, distibuite paralel cu substratul
si bastonase perpendiculare pe lamine. 5tratul cel mai apropiat de suprafata continea probabil
tesutul viu- pe de alta parte, stratele din partea inferioara paar a f fost umplute cu calcit.
5uprafata sc,eletica, cea care contine tesutul viu, are structuri mamelonare, presupuse a f o
retea pentru desc,iderile eterioare. Asociate cu aceste structuri eista canale astror,izae.
5tructuri foarte similare, observate la spongierii actuali din genul Astrosclera, reprezinta
structuri de canale ecurente. Aceasta este o evidenta clara ca stromatoporoideele fosile erau
poroase. Au eistat doua grupe principale de stromatoporoidee, unele in Paleozoic, altele in
Mezozoic. Inregistrarile fosile ale primului grup incep din 2rdovician si se intalnesc pana in
Carboniferul inferior. +upa aparitia lor, stromatoporoideele paleozoice devin dominante pentru
formarea reciflor. 9u se mai intalnesc inregistrari fosile intre Carboniferul inferior si Permianul
superior. Al doilea grup de stromatoporoidee din Mezozoic, reprezinta un grup distinct dar
similar celui din Paleozoic. 5tromatoporoideele din Mezozoic sunt de asemenea importante
pentru formarea de recif in timpul Cretacicului

Ordovician
(!<0 - !!3 M.a.)
In 2rdovician aproape toata suprafata actuala de la nord de tropice reprezenta un ocean si
ma(oritatea continentelor de azi formau un supercontinent sudic numit HondJana. In timpul
2rdovicianului HondJana se deplasa spre Polul 5ud si o mare parte din ea se a1a submersa.
2rdovicianul este cel mai bine cunoscut pentru multitudinea de nevertebrate prezente in
domeniul marin, graptoliti, trilobiti, bra,iopode, precum si pentru conodonte 6vertebrate
primitive7. 2 comunitate marina tipica acestei perioade era constituita din aceste animale,
precum si din alge rosii si verzi, pesti primitivi, cefalopode, corali, crinoidee si gastropode.
8ecent au fost gasite dovezi ale eistentei si a unor spori tetraedrali care sunt similari cu cei ai
plantelor continentale primitive, ceea ce sugereaza ca plantele au invadat uscatul in aceasta
perioada.
Clima in timpul 2rdovicianului inferior si mediu era temperata. Cu toate acestea, cand a incetat
deplasarea continentului HondJana si plasarea acestuia la Polul 5ud, in 2rdovicianul superior,
a avut loc formarea unor mari g,etari ce au determinat scaderea nivelului marii. Acest
eveniment a cauzat etinctii in masa care au caracterizat sfarsitul 2rdovicianului, etinctii in
urma carora !)3 din genurile de nevertebrate marine si #43 din toate familiile au disparut.
Subdiviziunile Perioadei !rdovician:
Perioada Epoca Varsta
!rdovician
Superior
As,gillian 6DDE*DD"
M.a.7
Caradocian 6D4&*DDE
M.a.7
Mediu
Alandeilian 6D!D*D4&
M.a.7
Alanvirnian 6DC)*D!D
M.a.7
Inferior
Arenigian 6D&4*DC)
M.a.7
Tremadocian 6DE)*D&4
M.a.7
Aspecte paleogeografice
In timpul 2rdovicianului au eistat vec,i oceane care separau continentele Aaurentia, ?altica,
5iberia si HondJana. 5farsitul 2rdovicianului a reprezentat una dintre cele mai reci perioade
din istoria Pamantului. H,eata acoperea mare parte din regiunea sudica a HondJanei.
Aspecte paleobiologice
Principalele evenimente paleobiologice ce au avut loc in 2rdovician:
%. 2rdovician inferior a reprezentat un interval de timp in care s*au dezvoltat multe grupe
faunistice, care a urmat etinctiei in masa a trilobitilor si nautiloideelor, de la sfarsitul
Cambrianului-
#. <auna ordoviciana era constituita in principal din: brac,ilopode, corali din 2rdinele 8ugosa si
Tabulata, br;ozoare, crinoidee, conodonte, pesti agnati-
". Ma(oritatea organismelor marine erau epifaunale, doar putine infaunale-
D. Creste numarul pradatorilor- ma(oritatea pradatorilor erau nevertebrate-
4. Are loc declinul stromatolitelor-
!. Apar noi tipuri de recif datorati br;ozoarelor, stromatoporoideelor, coralilor tabulati-
C. Plantele colonizeaza uscatul- devin caracteristice in 5ilurian-
&. Are loc etinctia in masa a faunei marine tropicale la sfarsitul 2rdovicianului 6%)) familii,
ma(oritatea speciilor de br;ozoare si brac,iopode7.
Cauzele acestor evenimente:
8acirea climatica-
Hlaciatiunea-
5caderea nivelului marii-
Inc,iderea 2ceanului Iapetus
2rogeneza taconica.

Cambrian
(5!0 ? !<0 M.a.)
Cambrianul marc,eaza un moment important in ceea ce priveste evolutia vietii pe Pamant,
este perioada cand apare ma(oritatea grupelor de animale. Acest eveniment este cunoscut si
sub denumirea de KEplozia CambrianaK avand in vedere timpul relativ scurt in care apare
aceasta diversitate faunistica. 5*a considerat odata ca rocile cambriene contin primele si cele
mai vec,i fosile animale, insa acum acestea au fost intalnite in nivelele de varsta @endian
inferior.
Subdiviziunile Perioadei Cambrian:
Perioada Epoca Varsta
Cambrian
+
5unJaptan 64E4*4E) M.a.7
5teptoean 64))*DE4 M.a.7
C
Mar(uman 64)!*4)) M.a.7
+elamaran 64%#*4)! M.a.7
?
+;eran 64%!*4%# M.a.7
Montezuman 64#)*4%! M.a.7
A 64D)*4#) M.a.7
Aspecte paleogeografice
In Panotia, supercontinentul care s*a format la sfarsitul Erei Precambrian, in urma cu !)) M.a.,
incepe in Paleozoic sa se fragmenteze. 5e formeaza un ocean nou, 2ceanul Iapetus, situat intre
continentele Aaurentia 6America de 9ord7, ?altica 6nordul Europa7 si 5iberia. HondJana,
supercontinentul care s*a format in urma orogenezei pan*africane, era in aceasta perioada cel
mai mare continent, intindandu*se de la ecuator la Polul 5ud.
In timpul Perioadei 2rdovician depozite ce se formeaza in conditii de temperatura ridicata, cum
ar f calcarele si sarea, s*au dezvoltat in regiunile ecuatoriale ale HondJanei 6Australia, India,
C,ina si Antarctica7, in timp ce depozitele glaciare s*au format in ariile sudice polare ale
HondJanei 6Africa si America de 5ud7.
Aspecte paleobiologice
Cu o singura eceptie, p,;llumul ?r;ozoa, toate p,;llumurile de metazoare cu sc,elet eterior
de protectie, si multe carora le lipseste acesta au aparut in Cambrian. Totusi, viata marina era
destul de diferita de cea actuala- principalele nevertebrate erau trilobitii, brac,ilopodele
nearticulate, arc,aeoc;at,idele si ,;olit,idele.
+oar in cateva localitati din intreaga lume au fost conservate organisme cu corp moale. Cel mai
cunoscut site este ?urgess 5,ale 6Cambrian mediu7 din Muntii 5tancosi din Columbia ?ritanica
<auna de ?urgess 5,ale, mai vec,e de 4)) M.a., conserva pentru noi un episod interesant a
unui tip ancestral de viata animala pe Pamant. Aceste fosile sunt numite dupa o formatiune
Cambriana 6?urgess 5,ale7 care este situata in vestul 5tancosilor Canadieni. Astfel de depozite
fosilifere au fost descoperite in zone diverse: C,ina, 5iberia, Australia, Europa si 5.A.
Aceasta fauna fosila merita un interes deosebit din urmatoarele motive:
A fost ingropata de avalanse subacvatice cu argile fne ce au pastrat surprinzatoare
detalii structurale ale partilor moi ale acestor organisme.
8eprezinta o revelatie asupra compleitatii sistemelor evolutive ale vietii. <osilele de
?urgess 5,ale ca grup au o mare diversitate de marimi si forme, incepand de la cele
mai simple forme de viata pre*Cambriene.
Multe dintre ele par a f predecesorii timpurii ai unor forme evloate- de la alge la c,ordate
6un grupma(or de animale care include primatele umane7. Altele apar fara nici o legatura cu
orice forme vii, disparitia lor ulterioara find un mister neelucidat.