SUCCESIUNEA ERELOR ŞI

A PERIOADELOR
GEOLOGICE
 ERELE GEOLOGICE
• Precambrian : 4600 → 542 milioane ani
• Paleozoic : 542 → 251 milioane ani

• Mezozoic : 251 → 65 milioane ani

• Cenozoic : 65 milioane ani → prezent

Precambrian : 4600 → 542 milioane ani

• În Era Precambriană a avut loc cel mai

important eveniment din istoria biologică a
planetei noastre: geneza vieţii.
• Din momentul în care a apărut, viaţa a
continuat să se dezvolte şi a cunoscut o
diversificare şi complexificare deosebite în
Fanerozoic.
 Precambrian : 4600 → 542 milioane ani
Perioade :
Hadean 4600 Procesul de formare a planetelor se încheie
Vârsta aproximativă a Pământului

4400 Conglomeratele de Jack Hills, Australia

4030 Gneisul de Acasta, N-V Canadei

Arhaic 3800 Etapa evoluţiei chimice a vieţii; constituirea programelor

genetice; apariţia procariotelor anaerobe
3500 Cele mai vechi fosile celulare cunoscute (stromatolite)

2700 Posibile structuri de tip eucariot (date publicate în 1999)

Proterozoic 2500 Atmosfera devine bogată în O2. Originea căilor metabolice

aerobe. Apariţia procariotelor aerobe. Originea eucariotelor
unicelulare şi multicelulare
Cele mai vechi fosile animale cunoscute
 ARHAIC
3,8 → 2,5 miliarde de ani
Simulare computerizata a unei
imagini a Pământului, în Arhaic

Formaţiunile de culoare verde închis

sunt aşa-numitele stromatolite –
colonii de cianobacterii cu capacitate
fotosintetizantă, ale căror urme
fosilizate au fost găsite în roci datând
din Arhaicul timpuriu, prezente în
Africa de Sud şi în vestul Australiei.

Acestei perioade de timp îi aparţine

etapa evoluţiei chimice a vieţii;
constituirea programelor genetice,
apariţia procariotelor anaerobe.
 PROTEROZOIC
2500 → 542 milioane de ani

Regiuni de unde au fost recoltate fosile datând din Proterozoic

Multe dintre evenimentele importante din istoria Pământului s-au petrecut în această
perioadă : formarea plăcilor tectonice (în urma răcirii suprafeţei Pământului) care încep
să se unească – proces lung, care a durat aproape 1.000.000 de ani. Viaţa era
reprezentată de organisme din grupurile Bacteria şi Archaea.
Îmbogăţirea atmosferei cu oxigen eliberat în urma fotosintezei (proces realizat de
cianobacteriile formatoare de stromatolite) a declanşat o criză ecologică ce a condus la
extincţia a numeroase grupuri de bacterii care nu s-au putut adapta la viaţa aerobă, dar,
în acelaşi timp, a făcut posibilă apariţia şi evoluţia formelor eucariote.
Prin consecinţele generate de îmbogăţirea atmosferei terestre
cu oxigen, cianobacteriile erei Precambriene au avut un rol
cheie în orientarea cursului evoluţiei vieţii pe Terra

Stromatolit silicifiat cu vârsta

de aproximativ 850 milioane
de ani, descoperit în
localitatea Bitter Springs
(Australia)
Cercetătorii împart era Proterozoică în trei perioade:
Paleoproterozoic, Mezoproterozoic şi Neoproterozoic.
Ultima etapă a Neoproterozoicului este cunoscută sub
numele de Vendian

• În perioada cuprinsă între 650 milioane de ani şi 542 de

milioane de ani, cunoscută sub numele de perioada Vendiană
(sau Vendian), îşi au originea şi realizează prima diversificare
organismele animale cu corpul moale, cunoscute generic sub
numele de “fauna Vendiană” sau “fauna de Ediacara” – după
regiunea Ediacara Hills din sudul Australiei, unde au fost
găsite, din abundenţă şi de o mare diversitate, primele fosile de
acest tip
 c)

a)
Fosile de la Ediacara Hills.
a) Arcarua – un animal mic, de formă
discoidală, care ar putea fi cel mai
vechi reprezentant al
echinodermelor;
b) Tribrachidium heraldicum – o
formă discoidală neobisnuită, cu
simetrie triradială, un posibil
strămoş al ordinelor Cnidaria sau
b) Echinodermata;
c) Spriggina – un posibil strămoş al
artropodelor
 ERA PALEOZOICĂ
542 → 251 milioane de ani
100

50 East
West
0 North
1st 3rd
Qtr Qtr
Localităţi (situri) unde au fost descoperite fosile din Paleozoic
Paleozoicul este prima eră a Fanerozoicului. A debutat acum 542 milioane ani
şi a durat aproximativ 300 de milioane de ani. Termenul “Paleozoic”
înseamnă “viaţă veche”, deoarece în timpul acestei ere s-au creat condiţiile
apariţiei şi diversificării formelor complexe de viaţă.
Această eră a fost împărţită în 6 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian,
Devonian, Carbonifer şi Permian.
Cambrian 542 Climat temperat. Concentraţia oxigenului atmosferic
atinge un nivel apropiat de cel actual. Viaţa în mediul
terestru – absentă. În mediul acvatic, are loc o creştere
bruscă (“explozia cambriană”) a filumurilor de animale.
Prezente protiste cu capacitate fotosintetică.

Ordovician 488 În mediul acvatic domină nautiloizii şi alte moluşte.

DEBUTUL VIEŢII TERESTRE: colonizarea uscatului
- apar primele plante şi animale de uscat (artropode).
Glaciaţie masivă; scade nivelul mărilor şi al oceanelor.
Extincţie în masă la sfârşitul acestei perioade
(aproximativ 75% dintre speciile de vietuiţoare dispar).

Silurian 444 Creşte nivelul mărilor şi al oceanelor. Climat cald şi

umed. Radiaţia adaptativă a ostracodermilor. Primii
pești osoși. Diversificarea primelor plante vasculare.

Devonian 416 Climă temperată. În mediul acvatic: peşti cartilaginoşi şi

osoşi, placodermi, amoniţi, nautiloizi. În mediul
(Epoca terestru: ferigi, primele gimnosperme şi briofite.
Peştilor) Primele insecte, primii amfibieni. Extincţie în masă la
sfârşitul acestei perioade (aproximativ 75% dintre
speciile de vieţuitoare dispar).
Carbonifer 359 Climat cald şi umed. În mediul acvatic, prezenţi
amoniţi, echinoderme şi peşti osoşi. Are loc radiaţia
adaptativă a rechinilor. În mediul terestru: abundă
amfibienii; insectele se diversifică; apar primele
reptile. Predomină ferigile şi equisetalele.

Permian 298 Plăcile continentale se agregă într-un continent unic –

Pangaea. Glaciaţii periodice şi climat arid.
Diversificare a peștilor osoși. Radiaţia reptilelor;
originea a numeroase ordine actuale de insecte;
amfibienii intră în declin. Dintre plante, prezente
gimnospermele.La sfârşitul perioadei, are loc o
extincţie în masă (aproximativ 96% dintre
vieţuitoarele marine şi terestre dispar).

Oamenii de ştiinţă apreciază că extincţia permiană a

251 periclitat însăşi existenţa vieţii pe Pământ.
 DICŢIONAR
AMONIŢI Ordin de moluşte cefalopode; cochilia este împărţită în
camere prin septe ondulate, în ultima cameră fiind
corpul animalului

NAUTILOIZI Ordin de cefalopode fosile şi actuale, cu cochilia externă

împărţită în loje, prin septe a căror concavitate este
îndreptată spre camera de locuit. Nautiloizii există din
Paleozoic până astăzi, cea mai mare dezvoltare atingând-
o în Silurian, perioadă din care datează şi cele mai multe
fosile. Unicul gen actual – Nautilus.

OSTRACODERMI (gr.ostrakon = cochilie; derma = piele) subclasă de

vertebrate fosile lipsite de maxilarul inferior. Aveau
corpul plat sau în formă de fus şi prezentau un scut de
plăci străbătut de orificiile orbitale şi de câte un orificiu
nasal şi pineal. Au trăit din Silurian până în Devonian
PLACODERMI Subclasă de peşti fosili consideraţi ca primele vertebrate
cu maxilar inferior. Aveau capul şi regiunea anterioară a
corpului acoperite cu un scut de plăci perforat de cinci
orificii

PLESIOSAURIENI Reptile fosile adaptate la viaţa acvatică, având o

lungime de 3-5 m, membrele transformate în palete
înotătoare şi numerosi dinţi mici, înfipţi în alveole

TRILOBIŢI Artropode fosile cuprinzând forme marine, cu corpul

divizat în trei părţi, atât longitudinal, cât şi transversal.
Au existat din Cambrian până în Permian, cu maximum
de dezvoltare în Ordovician-Silurian
 CAMBRIAN (542 → 488 milioane de ani)
Cele mai multe dintre grupele majore
de animale, care au reprezentanţi şi în
fauna actuală (artropode, anelide,
echinoderme, brahiopode, moluşte,
chordate), au apărut în Cambrian.
Artropodele erau bine reprezentate în
fauna cambriană; dintre acestea,
trilobiţii (Figurile ) abundau şi chiar
s-au diversificat în această perioadă şi
în cea următoare (Ordovician), la
sfârşitul Permianului acest grup
suferind extincţie. Grupul algelor era
foarte bine reprezentat.
 ORDOVICIAN (488 → 444 milioane de ani)
Incepe colonizarea
uscatului - apar primele
plante şi animale de
uscat (artropode).

Extincţie în masă la
sfârşitul acestei perioade
(aproximativ 75% dintre
speciile de vietuiţoare
dispar)
 SILURIAN (444 → 416 milioane de ani)
• În Silurian, au apărut primele
plante vasculare (traheofite),
acestea având mai puţin de 10 cm
înălţime şi fiind lipsite de rădăcini
şi frunze. Cea mai veche plantă
vasculară cunoscută, datând din
această perioadă, este Cooksonia
pertoni (Fig.) cu o structură foarte
simplă, cu celule conducătoare de
apă (traheide), cu sporangi, bine
echipată pentru trecerea de la
mediul acvatic la cel terestru. In
procesul de colonizare a uscatului,
plantele se asociază cu fungii
(micorize).
• Se diversifică artropodele.
DEVONIAN (416 → 359 milioane de ani)
Primele fosile cunoscute ale unor
specii de miriapode, păianjeni şi
insecte datează din această
perioadă.
Primele tetrapode – amfibienii, cu
aspect de peşte dar şi cu structuri
asemănătoare membrelor, încep
să ocupe uscatul. Dintre aceştia,
cel mai renumit este amfibianul
peşte Ichthyostega – strămoşul
amfibienilor actuali dar şi al
reptilelor (Fig. ).
O nouă extincţie în masă (circa
75% dintre speciile marine) a
marcat sfârşitul Devonianului.
Cauza posibila: doi meteoriţi
care au lovit Pământul în acea
perioadă
 CARBONIFER
(359 → 298 milioane de ani)

În timp ce, la latitudini mari

(către poli), continentul
Gondwana era acoperit de
gheţari pe suprafeţe extinse, în
zonele tropicale, pădurile de
ferigi şi equisetale abundau
(Fig. ). Resturile fosilizate ale
acestui tip de vegetaţie au
format zăcămintele de cărbune
exploatate de către om, în
epoca actuală.
PERMIAN (298 → 251 milioane de ani)
La sfârşitul perioadei, reptilele depăşeau ca număr şi
diversitate amfibienii. Tot acum, linia care va
conduce către mamifere se desprinde de grupul
reptilelor. În apele dulci, se realizează o
diversificare intensă a peştilor osoşi
(Osteichtyes).
Condiţiile de viaţă s-au deteriorat către sfârşitul
Permianului: cenuşa provenită din erupţii
vulcanice masive, persistentă în atmosferă, bloca
pătrunderea razelor solare; Consecinţele majore
ale acestei situaţii au fost scăderea nivelului
fotosintezei şi răcirea climei;clima s-a răcit,
determinând formarea de gheţari pe suprafeţe
extinse, ceea ce a condus la cea mai importantă
perioadă glaciară din istoria Pământului. Această
combinaţie de factori nefavorabili a condus la cea
mai drastică extincţie în masă pe care a
suferit-o Pământul în întreaga sa existenţă de
până acum (96% din numărul speciilor existente
la acel moment).
 ERA MEZOZOICĂ
(Era dinozaurilor)
251 → 65 milioane de ani

Triasic 251 Pangaea începe să se fragmenteze. Climat cald şi umed.

Amoniţii abundă. Are loc radiaţia adaptativă a reptilelor
(tecodonte, terapside, ţestoase, crocodili, primii
dinozauri). Are loc declinul amfibienilor. Apar primele
forme de mamifere. Mediul terestru dominat de
gimnosperme. La sfârşitul perioadei, are loc o extincţie
în masă (aproximativ 65% dintre speciile de vieţuitoare
dispar)

Jurasic 200 Pangaea se separă în Laurasia şi Gondwana. Climat cald

(Epoca Comunităţile marine se diversifică: abundă
reptilelor) plesiosaurienii, ichtiosaurienii, amoniţii. Are loc radiaţia
majoră a dinozaurilor. Originea păsărilor; Archaeopterix
aparţine acestei perioade; prezente primele forme de
mamifere; Abundă insectele. Apar primele angiosperme
Reconstrucţie paleogeografică globală a Pământului, din perioada
Triasicului târziu; se observă tendinţa de separare a
supercontinentului sudic Gondwana de cel nordic - Laurasia
JURASIC (200 → 145 milioane de ani)

Pterodactyl Pteranodon
Desen înfăţişând o reconstituire a lui Archaeopteryx,
considerată a fi prima pasăre adevarată care a apărut pe
Pământ [din Campbell & Reece, seventh edition, 2007]
Cretacic 145 Plăcile continentale corespunzătoare continentelor
America de Nord şi Europa nu s-au separat încă.
Gondwana începe să se fragmenteze.
Angiospermele, peştii osoşi, mamiferele dar şi dinozaurii
continuă să se diversifice.

La sfârşitul perioadei, un meteorit gigant loveşte

peninsula Yukatan; ca urmare a impactului cu
meteoritul gigant, are loc o nouă extincţie în masă, care
a condus la dispariţia a aprox. 76% dintre vieţuitoare,
65 printre care şi dinozaurii
 Peninsula Yucatan, locul
în care, conform ipotezei
grupului Alvarez, ar fi
avut loc impactul cu un
meteorit gigant, impact
care a determinat
extincţia a peste 75%
dintre vieţuitoarele
existente pe Pământ la
acel moment, printre care
şi masivii dinozauri [din
Campbell & Reece,
seventh edition, 2007]
 ERA CENOZOICĂ
(Era mamiferelor) 65 milioane de ani → prezent
Paleogen Paleocen 65 Radiaţia majoră a mamiferelor, a păsărilor
şi a insectelor
Eocen 55,8 Continuă radiaţia angiospermelor şi a
mamiferelor
Oligocen 33,9 Originea multor grupe de primate, inclusiv
a maimuţelor mari
Neogen Miocen 23 Continuă radiaţia mamiferelor şi a
angiospermelor; apar primii reprezentanţi ai
liniei evolutive a omului (Sfam. Hominoidea)
Pliocen 5,3
Originea genului Homo (primii strămoși
bipezi)
Cuaternar Pleistocen 1,8 Climat rece/uscat. Cicluri glaciare succesive;
America de Nord şi America de Sud se unesc;
are loc extincţia mamiferelor mari; apar
oamenii moderni (Homo sapiens)

Holocen 0,01
 “FOSILE VII”

Crabul-potcoavă (Limulus Nautilus

polyphemus)
 Planta femelă - Ovule

Ginkgo – forma fosilă şi cea actuală

Planta mascul
Polen